REOAC'ŢIITNKA ŞI ABMOflSTRAŢIITKEA:
BRAŞOVi), piaţa mare Nr. 22.
SE PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,<JAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI.
Pe u n fl a rt fi 12 fior., pe ş 6 s e luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate:
Pe anii 36 fir., pe ş£se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
ANUNCZURILE:
0 seriă garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlsorl nefraisoate no te prlmetou. — Ranusorlpte nu se retrămitu.
121.
Sâmbătă 1 (13) Iunie
1885.
Braşovii, 31 Maiu (12 Iunie) 1885.
Voiamii tocmai să fa cernii unele contemplări asupra situaţiunei statului ungară în timpulă de faţă, când cată că dădnrămîi peste unii discursiî, ce l’a ţinuţii un ui îl din deputaţii de frunte lisa-iştî cătră alegătorii săi. In acăsta dare de semă sunt atinse cele mai de căpeteniă cestiuni, cari preocupă a4î cercurile politiee din Ungaria.
Deputatulu dincestiune este cunoscutului căpi-tanu din garda mameîucăscă a ministrului-preşe-şedinte Dr. Max Falk şi alegătorii cătră cari au vorbită suutu cetăţeni ai Aradului. Ca 4iaristă de frunte Falk cundsce planurile şi temerile ce-lorfi deîa guvern Ci şi de aceea enunciările lui oferă, unii deosebiţii interesă, mai alesă în ceea ce privesce relaţiunile monarchiei ndstre cu Germania şi relaţiunile dintre Ungaria şi Austria.
După ce deputatulu Max Falk arată că pac-tarea guvernului cu baronulu Sermyey s’a făcută cu scopă de a se pute reforma camera magnaţilor^
’ de a se înlătura contrastele dintre acesta şi guvernă, trecu la relaţiunile monarchiei nostre Germania. Vorbitorulu 4^seî ca prin alianţa laustro-ungară-germană nu ne face Germania nici serviciu mai mare, de cum primesce ea din |partea nostră. Acostă alianţă, după părerea vorbitorului satelitu ală lui Tisza, numai pănă atunci Ute să esiste, pănă când Germania nu ni-o va lace imposibilă.
Politica economică, ce o urmăresce Germania
destulă e că s’a atrasă asupra Ungariei atenţiunea Europei şi e unu îndemnă pentru economii şi industriaşii unguri, ca să lucreze cu mai multă energiă.
înainte de t6te notă mă, că d. Falk face o mărturisire însemnată, eându dice, că politica vamală a Germaniei p6te să aducă o schimbare în relaţiunile intime dintre Austro-Ungaria şi Germania. Nu scimă dacă şi cum le va pută succede celoră dela guvernă de a afla modulă, prin care să se pătă schimba direcţiunea politicei vamale a Germaniei, dar vedemă ca pe fiecare 4* Ungaria, în locă să se emancipeze, devine totă mai multă răba politicei economice a Germaniei şi a Austriei.
Numai dependenţei economice a Ungariei, care este preţulă ce a tiebuită se-lu plătescă d. Tisza ca să se pătă ţine la guvernă, numai acestei dependenţe este a se mulţumi, decă Dr. Max Falk pledăză cu atâta căldură pentru susţinerea uniunei vamale cu Austria. Şi nu e speranţă de scăpare!
Ca tăte întreprinderile Unguriloră dela putere aşa se va termina şi esposiţiunea din Peşta, care avea de scopă „a atrage atenţiunea Europei asupra progresului economică şi industrială ală Ungariei," c’unu teribilă deficită, ilustraţiune viuă a stării flnanecloru năstre. D. Falk vor-liesce numai de sute de mii. Contribuabilii să
trâiăscă să le pătă plăti! Cei dela putere şi-au i limpidit cela mai nou — 4i.se vorbitorul —|împlinittt pofta şi^ ce va urma nu cade în sfera mthtţâ în totă cagula a periclita intimitatea P* evederiloi (1 lorfi.
\MorU state. Elă arătă apoi cu deamăruntulă, li numai prin măsuri economice, specială prin urcarea vămiloru năstre nu se potă paralisa ur-Imările vătămâtăre ale politicei vamale germane.
Prin o urcare a vămiloră la importă pe articule lie industriă, pe care Ungaria în parte mare nu
Reînoirea convenţiunii cu România.
Ministrulă de comerţă, în vederea viitoreloră trae-tărî pentru reînoirea convenţiunii cu România, a adresată tuturoră catneriloră de comerţă şi industriă ună circulară prin care le provăcă să ’şî esprime părerile loră şi le p6te produce în modă corespun4ătoră, am oferă ocasiune a’şî esprima fără reservă vederile loră. <*i mai multă în consumatorii noştri, abstra- Circularulă 4*ce:
htndiî cu totulă de aceea, că folosulă, ce l’ar
-Cu privire la eventuala reînoire a tractatului de
e aduce o astfelă de urcare a vămii, în prima: comerţă încheiată în 22 Iuniu 1875 şi înarticulată în
m iar trage industria austriacă. De aci de-mulţi, că ară fi mai bine pentru Ungaria I* rmurde la comunitatea vamală cu Austria. Vor-|)itorulu crede însă, că acestu medicamentă ar i multă mai rău decâtă însăşi băla, şi’aî es. Inima speranţa, că în cele din urmă totă se va p unu modă de a schimba direcţiunea polipi vamale, duşmană noă, a Germaniei, aşa ca paţiunile intime politice între monarchia năstră [Germania să nu se slăbescă.
Apoi vorbi Falk şi despre finance. Aci nu |ii dată mâna să arate cum e în adevără situarea financiară, ci s’a mărginită a spune, că ata de aură şi de hârtiă se urcă mereu, do-dâ că are are credită statulă. Dar împru-«tulu de câteva 4e°î uiiliăne ce are să’lă statulă adausă la enorma datoriâ şi la debilii statului, însemneză ăre că stau bine fi «ancele? dar „patriotismulu" nu’i permite „pactului “ deputată să spună astfelă de lucruri.
In fine, încheiâ deputatulă vorbindă despre jţosiţiune. Elă, ce-i dreptă, nu-şl face] mari luni în ce privesce succesulă materială, cu alte iinte vrea să dică că nu se pră îmbulzescă atorii. Dar nu-i nimică, 4ice elu, dacă se în
artielulă de lege 19 din 1875 dorescă a’mî aduna mate-rialulă necesară câtă mai curendă. Spre acesta scopă vrău înainte de tăte să audă pe aoei întreprin4ători, industriaşi şi comercianţi, cari au legături comerciale cu România şi şi-au putuiă aduna esperienţe în timpulă e-sistenţii de nouă ani a convenţiunii, spre a pută da lumină cu date din sfera loră de afacere asupra singura-ticeloră mancităţî ale tractatului, precum şi asupra nea-junsuriloră ivite la esecutarea lui şi cari suntă în stare a sprijini cu motive târî propunerile loră, ce voeseă a se lua în considerare cu ocasiunea tractâriloră privitdre la eventuala reînoire a tractatului de comerţă cu România, voiu învăţa a cunosce nemijlocită dorinţele firmeloră interesate nemijlocită, corăspundendă, cum speră, cu cuvenita temeiniciă şi cu interesele fiecăruia, învită şi pe cameră, abstrăgăndă dela aceste date, să ia în desbatere tractatulă esistentă, să desfăşure amendamentele ce credă din punctulă loră de vedere că servescă scopului şi mai alesă acele ţese ale tarifului vamală generală valabilă în România să le supună unei critice, ce suntă importante în interesulă comerciului nostru. Considerândă că cuvenita prelucrare a materialului încă pretinde câtva timpă, învită camera să ’mi trimătă raportulă ei pănă la finele lui Iuniu.«
Ungarii şi Românii
Amu avută ocasiune a ne convinge în tim-pulfi din urmă nu numai odată despre aceea, că ventu câteva sute de mii de florini,1 tendinţele de maghiarisare, ce se manifestă totă
mai puternică în statulă ungară, au începută să insufle îngrijiri seridse, şi Româniloră din statulă vecină română,
O nouă dovadă despre acăsta ne dă ună articulă publicată în fruntea „Românului" de Joi. Ilă reproducemu aici întregă şi lăsămă cuprinsulă lui la apreţiarea cetitoriloră, reservându-ne de a face cu altă ocasiune şi observările năstre la u-nele din părerile ce le espune:
Supt noulă titlu de Remaghiarisarea Maghiarii oră vala^hisaţî, născocită de Hunfalvy, Vambery şi alţi istorici şi filologi maghiari, voiescă astă4I Ungurii a’şî justifica înaintea lumii civilisate silinţele loră pentru raaghiarisarea elementului română de dincolo de Carpaţî. Scopulă şi tendinţa loră nu e nouă; ea datăză de multă şi numai tactica d’a ajunge la ţintă, după acsioma lui Machiavelli, »scopulă sfinţeşce mijlocele*, au schimbat’o după timpă şi împregiurări.
Ungurii pănă la 1848 tindeu la maghiarisarea Transilvaniei, şi prin meşteşugitulă loră regimă constituţională-federală-aristocrată-clericală, pe care d. Wirth îlă nu-mesce ,self gouvernemeni engleză*, au isbutită d’a desnaţionalisa mai tătă aristocraţia, nobilimea, plutocraţia şi burghesia română din Transilvania.
Cu mirare vedemă, că lumea cultă nici astădl nu se silesce a cunăsce scopulă tendenţiosă ală Unguriloră, cari la 1838 treceu de liberali şi erau consideraţi ca nisce martiri ai libertăţiloră, cari s’ar fi revoltată în contra Austriei numai pentru libertatea loră ş’a Româniloră de supt jugulă austriacă, fără ca acăstă lume cultă să şi dea semă, că Românii tocmai d’aceea s’au bătută cu Ungurii pe m6rte şi pe viaţă, ca să-şî apere moştenirea părinlescă, limba şi naţionalitatea loră.
Este prea adevărată, că Ungurii au reuşită la 1848, supt masca libertăţii, să amăgăscă lumea în privinţa scopului loră. Chiar şi mulţi învăţaţi d’ai noştri încă se făcuseră apărători ai uneltiriloră loră. La 1848 nu mai rămăsese în Ardeală decâtă opinca, şi acum Ungurii asupra acelei opinci dau năvală ca şi locustele asupra hol-deloră de grâu. Intre ei în acăstă privinţă nu esistă conservatori seu liberali, socialişti său reacţionari; toţi suntă naţionalişti şi încă şoviniştî, tintjendă cu toţii la nimicirea românismului.
Pe timpulă revoluţiunii dela 1848, mulţi scriitori români sfătuiau pe Iancu, eroulă iubita ală Munţiloră, ca să pună arma la picioră şi să se împace cu Ungurii. Vi-tăzulă munţiloră însă le răspundea: »Nu mă bată pentru dinastiă, am scosă sabia din tâcă pentru libertatea şi naţionalitatea nemului românescă!« Dăr vai! puţini scriitori îlă înţelegea; numai opinca şi încă opinca mo* cănăscă pricepea că săbiei trebue să 4 opui sabiă, ca să poţi scăpa.
Aceste sfaturi numite moderate în limba ămeni-loră practici, adică d’a trăi bine pe spinarea altora, ne-au fostă date şi dela 1848 încoce, şi ’nspecială dela 1867 când Ungurii ărăşî au ajunsă la putere. Resuîtatulă acestoră sfaturi a fostă, că resistonţa Româniloră a slăbită, 6menii de inimă aprăpe au dispărută şi numărulă ămeniloru practici şi fără ilusiunî a sporită tn modă înfricoşată. Indolenţa şi apatia au luată loeulă energiei şi Ungurii, vă4endă pe Români în acăstă stare de moleşire generală, au sărită asupra loră cum sară lupii în stână asupra oiloră blânde şi fricăse, care n’au altă ţintă decâtă să aibă iarbă de păşunată.
Pretestulă de nimicire Ungurii l’au găsită, forma şi modulă lui sună bine la urechiă, 4icendă că voiescă a remaghiarisa pe Maghiarii valachisaţî, a răspândi , cultura maghiară dela Leuta şi pănă la marea Năgră«, şi lumea civilisată pare a fi dispusă şi acum ca şi la 1848 în a*i susţine în acăstă a loră operă de distrugere pornită asupra opincei române drn Ardeală. In Germania uneltirea loră e susţinută de vestitulă economistă Max Wirth, în Francia de dămna Adam, în Italia de Kossuth cu ai săi, în Englitera de Vambery, întovărăşită cu alţii, şi ’n BucurescI de Vandory Lajos Presa vienesă îi susţine cu energia Ziaristicei şi le legltimăză în faţa Europei maghiarisarea Transilvaniei.
Sunt răsbăie pe care le facă popărele şi sunt altele care Ic reclamă.
Nr. 121.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
riloră în contra Româniloră pare a întruni amândouă aceste cerinţî. Firultt maghiarisării pare a se întinde din Viena până la Predeală. Căci dâcă ar fi altfelă, atunci »Peşti Naplo* de alaltă erî n’ar îndrăsni să strige în lumea largă, (Jicăndii că acum când Ungurii au la spatele lorii pe împăratul ii, a sosiţii timpulă ca să ma-ghiariseze Transilvania pentru a forma unii stată puternică omogenă maghiară, între slavismă şi germanismă la porţile Orientului.
Lucrarea s’a începută şi maghiarisarea deja dă rode în comitatulă Huniădorei ţ)ilele acestea representanţii presei din Viena şi Pesta au visitată institutulă de ma-ghiarisare dela Simeria, în comitatulă Huniădârei, unde cu banchetă şi cu mare pompă au fostă primiţi. D. Sat-mary, martoră oculară, descrie primirea astlelă:
»In institutulă de maghiarisare dela Simeria suntă peste 300 copii, ai cărora părinţi suntă toţi ţărani şi Români din satele vecine. Copii suntă toţi sănătoşi, rumeni la faţă şi bine făcuţi şi cu toţii vorbescă, scriu şi cetescă unguresce. Dascălii Unguri nu se mulţumescă numai în a’i învăţa carte, ei se mai silescă şi în a’i cresce şi a-le altoi simţăminte unguresc!, căci impresiunile primite de copilă în frageda lui verstă nu se mai potă şterge; şi când e mare nu se mai interesâză de naţionalitate, îşi vede de bunulă traiu. Şcola de fete asemeni e plină cu copile române, care chiară şi portulă şi l’au schimbată. Numai ici şi colea mai zărem câte o cătrinţă şi câte o cămaşă românâscă. Fata popii din Dădăci la sosire ne-a întîmpinată cu o vorbire ungu-rescă. Ea era îmbrăcată românesce, şi cu atâtă mai plăcută ne-a fostă surprinderea când am au<Jit-o câtă de frumosă şi curată vorbesce unguresce.
.Asemeni resultate dă şi institutulă de maghiarisare din Huniâdără, unde toţi copii sunt de-ai ţăraniloră români din împregiurime. Toţi vorbescă unguresce şi mergândă acasă se silescă a învăţa chiară şi pe mumele loră ca să vorbâscă cu ei în limba maghiară«.
Şi în faţa acestei acţiuni a Maghiariloră, ce facă Românii, şi mai alesă cei veniţi cu grămada în ţâră ? Nu facă mai nimică, stau cu mânile în sînă. Şi câtă bine n’ară pută ei face, şi câtă resistenţă n’ară pută opune maghiarisării ţărei loră? Numai inimă şi devo-tamentfi românescă să aibă. Kossuth, Tur, Klapka, re-negatulă generalulă română Ţeţ şi alţii, între anii 1859— 1866 numai aici îşi concentraseră puterile şi din Bucu-rescî voiau să dea năvală pentru robirea Transilvaniei şi maghiarisarea elementului română de acolo. Totă de aici deci ar trebui astăzi să încăpă contra-mişcarea. Chiară în Zilei® năstre esistă în Pesta o societate cu numele .Societatea S-tului Vasile (Sz. Laszlă), a cărei misiune este de a susţină cu bani scoli şi dascăli unguresc! în România.
Ore noi, pe basa dreptului de reciprocitate, n’amă pută să facemă totă asemenea? Societatea năstră »Transilvania*, care în totdăuna a fostă condusă de bărbaţi vrednici şi destoinici şi care şi până astăzi a dată atâtea frumăse răde în cultivarea tineriloră noştri, n’ar pută ea 6re să devie ună centru de grupare a năstră a tu-turoră, ca să lucrămă cu puteri unite pentru apărarea nămului nostru din Ardălfi? Neapărată, scopulă societăţii »Transilvania* ar rămână acelaşi ca şi pănă acum, numai mijlăcele de apărare, numai tactica în a cultiva massa poporului nostru In limba lui naţională, păte că ară trebui schimbate.
Amtt deschisă cu intenţiune acăstă cestiune, ca să discutămă cumpătâtă şi bine chibzuită asupra chipului de procedare. Părerile suntă libere, şi datoră este a veni fiecare'cu luminile sale, ca să arate calea de urmată, pănă când încă nu este târZiu.
-----O-------
SOIRILE PILEI.
Comitetulă Societăţei tineriloră comercianţi români din Braşovă ne trimite urmălărele răndurl: »Moştenitorii repausatului întru fericire comerciantă din Braşovă, Dimitrie D. L u p a n ă au administrată la casa năstră fiorini 50 v. a. lăsaţi de dănsnlă în folosulă fondului nostru, ceea ce cu adâncă mulţâmită se aduce la cunoscinţa publică.
Braşovă 31 Maiu 1885.	Comitetulă.
—0—
Luni în 15 Iuniu se va serba inaugurarea aripei, ce se va zidi ca adausă la spitalulă civilă din Braşovă. Solemnitatea se va servi la ărele 10 a. m. asistândă pri-marulă şi membrii consiliului comunală.
—0—
Veterinarii Kovacs şi Kauffmann trimişi din Peşta în Sibiiu au visitată din nou porcii înapoiaţi din Stein-bruch. Acum se aştâptă hotărîrea ministeriului pe basa acestei visitărî. >Sieb. D. Tgblt.* observă că chiar şi cei trei porci, bănuiţi de veterenarii din Pesta ca bolnavi, s’au găsită deplină sănătoşi.
—0—
Ucigaşii Kleeberg şi Marlin voră fi esecutaţl în filele acestea. Călăulă Kozarek a sosită alaltaerl din Peşta în Sibiiu cu ajutărele sale şi cu şâse gendarml.
—0—
Băla de gură şi de unghii s’a ivită între vite nu
numai în Măieruşă, ci şi în Rotbavă şi în Dârste (lângă Braşovă) la fabrica de spirtă de acolo, unde se atlă ună numără fărte mare de vite.
—0—
Manevrele flotei austro-ungare au începută în Marea adriatică la 7 Iuniu n.
—0—
Din raportulă anuală asupra bisericii şi scălei evan-gelice din Bucuresci vedemă, că are 3000 lei subven-ţiune dela guvernulă română, fără a ave acesta pre-tenţiunî jd’a se românisa scăla. Ce dică Maghiarii la asta ?
—0—
»Voinţa Naţională* află, că în anulă curentă se complectâză prin nouă clădiri arsenalulă armatei, astfelă că elă va deveni unulă din stabilimentele cele mai importante, unde se va lucra totă ce este mai necesară armatei. Lucrările au începută deja din anulă trecută. Asemenea se eomplectâză stabilimentulă de pirotehniă ală armatei, precum şi deposituîă generală de efecte militare.
—0—
S.	S. Patriarchulă ecumenică a adresată prin Le-gaţiunea României din Constantinopolă următorea telegramă Regelui României: «Aflândă despre încetarea din viaţă a Augustului Vostru părinte, rogă pe Majestatea Vâstră a fi încredinţată despre adenculă interesă ce portă durerii Sale. Dumnetjeă să trimită mângâierea şi graţia sa divină Majestăţii Vostre.*—Ioachim.
—0—
Sâmbătă ndptea pe la ărele 1—2, s’a aprinsă magazia fabricei de chibrituri din comuna Buciumi, aprăpe de bariera Socola, scrie »Liberalulă* din Iaşi. Foculă a putută fi potolită fără a se lăţi şi asupra ateberelorâ. Se 4>ce că paguba s’ar urca la 10,000 franci.
—0—
ţfiarulă »Daily News* din Londra anunţă, că guvernulă rusă lucreză cu mare repeziciune la fortificarea Sevastopolei. Se lucreză chiar noptea, la lumina electrică, la zidirea nouăloră întăriri şi la aşezarea mai mul-toră baterii de artileriă forte puternice.
-----o-------
Din protopopiatul a 1 ala Braşovului.
Braşovă, 30 Maiu 1885.
Protopopiatulă I ală Braşovului se află într’o fer-bere, care nu mai pdte rămână ascunsă faţă cu publi-cală celă mare, ci dimpotrivă tocmai pentru chiarificarea lucruriloră trebue dată la ivelă şi discutată.
Incidentulă, din care a provenită acăstă ferbere, păte nu este de însemnătate aşa de mare, prin complicaţiunlie ulteriăre însă lucrurile s’au agravată aşa de tare, încâtă astăZi nu numai inteligenţa braşovănă, ci şi poporulă nostru din comunele învecinate se întrebă cu nedumerire, ce va mai urma de aici înainte?
In sinodulă protopresbiterală din Aprile a. c. d-lă protopopă II. ală Braşovului Iănă Petrică, de presentă şi conducătoră ală afaceriloră din protopopiatulă I, împărtăşi celoră adunaţi, că d-lă D. Iarca, representantulă comuneloră bisericesc! Stupinî şi Hălhiu, a renunţată din mai multe motive la mandatulă său, că densulă (d-lă protopopă) a dispusă, ca în comunele, despre care e vorba, să se facă alegere nouă şi în fine, că acăstă a-legere s’a şi efeptuită.
Sinodulă, considerândă că d-lă D. Iarca a fostă deja verificată ca membru ală său şi prin urmare că a-supra dimisiunei densului avea să decidă ceilalţi membri ai sinodului înainte de a se escrie o alegere nouă, n’a putută aproba paşii făcuţi de d-lă protopopă, ci s’a vă-Zută silită a’lă îndatora să dispună a se face o altă a-legere.
In sinodulă din 14 Maiu v. (a treia Zi de Rosalii) d-lă protopopă presenlâ actele cele nouă electorale din comunele în cestiune, şi anume actele din Stupinî cu data de 5 Maiu v., ără cele din Hălhiu cu data de 12 Maiu. Din aceste acte resultă, că d-lă directoră gimna-sială Ştefană losifă a obţinută în Stupinî 46 voturi, âr în Hălhiu 6, şi d-lă profesoră I. Socaciu în comuna Hălhiu 47 voturi. Prin urmare în urma acest oră date d-lă directoră Ştefană losifă, care avea maioritatea vo-turiloră, ar fi fostă să se verifice ca representantă ală cercului electorală Stupinî-Hălhiu. Acesta s’ar fi şi întâmplată, dâcă d-lă membru sinodală I. Panţu nu ar fi dată o declaraţiune în scrisă, în care constată, că în 5 Maiu în comuna Stupinî nu s’a făcută nici o alegere. Totodată părintele V. Voina declara, că preotulă din Hălhiu, care de altmintrelea se află subscrisă în actele electorale ca presidentă ală sinodului parochială, i-ar fi comunicată, că la alegerea din comuna In cestiune s’ar fi făcută ingerinţe chiar de cătră unii membri din sino dulă protopopescă.
Ce era să facă sinodulă faţă cu aceste declsraţiunl?..» La propunerea Ilustritâţei sale d-lui I. Brană de Lemeni sinodulă alese din sînulă său o comisiune compusă din d-nii B. Baiulescu, D. Almăşanu, N. Străvoiu şi A. Bâr-seanu, care să cerceteze la faţa locului, decă suntă a-
devărate cele susţinute în declaraţiunile, despre care e vorba, său nu. Actele electorale se încredinţară pentru compunerea protocolului d-lui notară ală sinodului A. Bârseanu.
Câtă vreme rămaseră actele la d-lă notară, den-sulu observa în protocolulă din Stupinî mai multe falsificări, în urma cărora se putea constata evidentă, că în protocolulă atribuită sinodului din 5 Maiu din acâstă comună fuseseră introduse numai 39 voturi şi că celelalte 7 voturi s’au introdusă ulterioru printre renduiî. Ca membru ală comisiunei pentru investigare, d-lă notarii s’a crezută datoră a păstra la sine actele în cestiune, pănă când comisiunea va fi luată la cunoşcinţă falsificările constatate de densulă, pe care sinodulă nu avusese timpă de a le erua. Acesta s’a şi întâmplată în şedinţa comisiunei din 20 Maiu v.
In acestă şedinţă se presenlâ o hârtiă a d-lui pro-topopă, prin care dânsulă declară, că a dată ordină în comunele Stupinî şi Hălhiu, ca să nu se dea ascultare membriloră comisiunei, pănă când nu voră presentă una credenţională din partea densului. Acestă măsură, în a-devără neobicînuilă, d-lă protopopă o motivă cu împrejurarea, că d-lă notară nu i-a predată actele spre înregistrare în protocolulă întrateloră.
După-ce constata falsificările, comisiunea hotărî, ca actele să se predea d-lui protopopă şi totodată se se câră şi credenţionalulă amintită în hârtia d-lui protopopă.
Acum se ivi o altă dificultate. Se diee adecă, cS cercetarea nu se pote începe, de ore-ce protocolulă sinodului din 14 Maiu v. nu este încă verificată. Aserţiunea acesta însă nu se putea susţine, de orece pe de-o parte atâtă d lă protopopă câtă şi membrii comisiunei fuseseră de faţă, când se luâ conclusulă privitoră la declaraţiunile d-loră Panţu şi Voina, âr pe de altă parte însuşi sinodulă a decisă, ca adunarea proxima se se convâce numai după ce comisiunea îşi va fi isprăviţii lucrările.
Era deci fdrle naturală, ca între publiculă braşo-veană să se nască suposiţiunea, că partea interesată ucră cu orice preţă, ca cercet.asea să se amâne câtă se pote de multă.
In acestă suposiţiune publiculă de aici se întări şi mai multă, când află, că d-lă protopopă a împărtăşim comisiunei, că nu-i pote pune la disposiţiune actele necesare, de orece ivindu-se ulterioră uuă recursă împotriva decisiunei din 14 Maiu, aceste acte au foştii înaintate împreună cu recursulă Vener. Consistoră archi-diecesană.
Ei bine, cum se potrivesce trimiterea acestui recursă, care şi altfelă conformă usului trebuia insinuaţii în sinodă, cu aserţiunea, că credenţionalulă nu se pote da deorece protocolulă sinodului încă nu este verificată?,.. Cum se pote înainta ună recursă împotriva unei decişi-uni, care nu se scie, decă a fos'ă corectă stilisată său nu ?
Iată aşadâr, că publiculă braşovenă nu-i se potă lua în nume de rău suposiţiunile sale, iată, că ori şi ce omă de inimă trebue să fiă îngrijată, de orece aici nu este vorba numai de o persână, de ună simplu representantă în sinodulă protopopescă, ci se tracteză de moralitatea ce trebue să domnâscă în biserică şi de păstrarea neştirbită a instituţiuniloră, pe oare biserice română răsăritenă şi le-a eluptat’o cu atâtea greutăţi.
Inţelegemă, ca d-lă protopopă I. Petrică, despre care se vorbesce, că ar voi să concureze şi la protopopiatulă I să se intereseze de personele, care voră fi a* lese ca representanţî în sinodulă protopopescă, acesta însă trebue să se facă numai cu observarea strictă a instituţiuniloră bisericescî.
Aceia, cari cunoscă mai de apropo şi de mai de multă vreme pe d-lă protopopă, ne asigură că procedura observată cu acestă ooasiune n’ar fi nicidecum în acordă cu trecutulă dânsului, ci că totă ce se face. s’ar face la îndemnulă unora persone, care pentru a’şî pute ajunge mai lesne la scopă, dau astfelă de consilii.
Credă, d-le Redactoră, că sunteţi convinsă, că a-câstă cestiune merită să fiă adusă la cunoscinţa onor. J publică cetitoră, şi dâcă ’mî daţi voiă, imî voiu permite a Vă ţine în curentă cu cele ce se voră mai întâmpla.*1	* * *
------O-------
SCIRÎ DIN BUCOVINA.
(Coresp. part. a »Gaz. Trans.*)
Cernăuţi, Maiu 1885.
Bătrânii şi bărbaţii noştri au trăită cu trecutuid şi se ducă cu presentulă. Viitorulă însă nu vrea sfS ne zîmbâscă.
La noi în ţeră suntă Românii de mai multe categorii — seu mai poporală — de mai multe mâni. Aşa avemă Români get-be-get cum se dice, cuveniţi
*) Cu plăcere vomă primi întotd6una informaţiunile ce di le promiteţî.	Red-
Nr. 121.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
/iircescâ, der nu face nimica. Ei, ţărani Ia ţeră, nu’şî fpargd capulil cu naţionalitatea, pentru că preoţimea a sciutQ se le tâmpâscă orice simţii, ca nu cumva oia se svârle cu piciorulfl. Vină apoi Românii de gură şi străini cu faptele. In categoria acesta întră mai ântâiu preoţimea gheşeftară — amă disă aşa, pentru că nu toţi merită acestă nume. Er în rendulu ală treilea eelă de onore suntă Românii boerî, cărora le e ruşine ase numi Români. Acestă clasificare, deşi tristă der adevărată, re face a studia acestă poporă mai de-aprăpe, pentru că abia de câteva luni a începută a se scrie ceva despre dânşii în foile de peste munţi. Mi-a spusă mai deunăzi unu frate de dincolo, că ei acolo eitescă cu mare interesă articulii despre ţera nostră, regretă însă că la noi in ţâră foile de dincolo nu pre au trecere din causâ că inteligenţa năstră nu se pre ocupă cu »flecuri românesc!.«
De astădată să nu începemă cu Românii get-be-get, căci ei încă nu sciu carte, ci să începemă cu Românii de gură şi străini cu faptele. Amă disă că aici se numără o parte din preoţime şi ea se se completeze număram, ar fi bine să numirnă şi pre unii civili români de prin magistratură — doră şi ei suntă Români. — Partea a doua, adecă civilii români de prin magistratură, să-ilăsămă deocamdată şi să vorbimă puţină despre preoţime, cu tote c’am pute scrie la opur' şi romane şi încă ce felii, mai ceva decâtă cele străine, subiecte naţionale, der încă n’a sosită timpulă, l’a închisă la carantină.
Ceea ce însă chiar morala permite să destăinuimă, suntu unele abusuri, din cari numai cele mai mici se publică din când în când de nisce.... nu sciu suniă tineri seu bătrâni — destulă atâta că cum (jdcea popa Gcorge — Ddău să-lă ierte — facă impresiunî asupra celoră cu musca pe căciulă; pănă la complecta regenerare însă va trece multă timpă şi cine scie de vomă vede visulă cu ochii, adecă ca se stergemă vechea rugină. Să începă eu cele mai recente, numai nu sciu de unde s’apucă: despre Galiţia seu despre Suceva.
Am cetită nu de multă în »Gazeta Transilvaniei« din 11 şi 12 Maiu, că păr V. T. a căpătată parochia Mileşeuţii. Se pare că d. corespondentă în adinsă a lăsată ca să vină eu şi să mai spună, că Mileşeuţii, graţiă decedatului parochă, s’a rutenisată cu totulă şi ce-a mai rămasă precum şi filiala Bâdeuţii are să fie rutenisată de parochulă actuală. Er că acesta nu e o ficţiune. m’a argumentată d. corespondentă, dicândă că păr. V. T. a fostă preferată pâr-lui Iliuţă, din eausă că acesta este bună Română, după cum îlă cunoscă şi’lă cunbsce totă Bucovina, chiară şi Academia ortodoxă — dar nu cunosce limba rutenă ca să fie ună instrumentă orbii şi servilă ală Gonsistorului nostru. Acesta se fă-lesce a fi română; de unde şi cum? Afară de proto-presbiierulă I). de Bejană, ceilalţi suntă Ruteni — ba nu, Români cu viei în codă —aparţină aşa dară după clasiflcaţiunea nostră categoriei a doua, adecă Români de gură şi străini de fapte. Pe când morala opresce repotismulă şi simonia, cei de pe residenţ-munte le favoriseză. Nu sciu ee ar 4ice unulă şi altuia, dacă amă descrie lucrulă în totă nuditatea. Gândindă insă că «o măciucă ajunge la ună cară de ole«, mai tăcu de astădată, în curândă însă voiu da multe publicităţii, cari voră face mai multă sensaţiune. Acuma mă gândescă cum ar trebui să se facă, ca Eminenţia Sa Me-tropolitulă să capete articulii referitori la clerulă bucovinenii, pentru că biata »Gazeta Transilvaniei«, blăstă-mată cu blăstămă câlugărescă, intră în gura gheenei, fără ca câlugărulă să’i facă prohodulă cu cruce şi carte după tipică. Ea adecă nu vede cinstita masă din Re-dacţiunea foiei »Candela* şi de aceea nu pote să dea .obraznica* faţă cu Mitropolitulă. Am qjisă «obraznică*, pentru că a îndrăsnită a scrie despre clerulă bucovinenă, pare că elă e infailibilă ca Papa dela Roma. Dacă am usată de acestă expresiune «obraznică’, să nu gândiţi câ eu i-am atribuită ună astfelă de epitetă — ferescă Ddeu — n’ara puterea în mâni, dar nici nu dorescă a’i li nânaş. Aşa ceva ar fi în stare numai aceia, cari au de gândă a da un circulară în foia ordinaţiuniloră, ca nici ună ortodox din Bucovina să n’o găzduescă (aboneze).
Ecă ideile Româniloră din Consistoriu, ecă Ro-mâuii cu gura, străini cu faptele. Dar dacă ai fi o foiă rutenă seă germană, cum ară mai abonă-o ca s’o ajute, Dacă scriu aşa ar crede cineva că vreu numai decâtft se’i facă naţionalişti. Nu m’am gândită nici odată, căci rugina veche greu se rode. Am pre puţină speranţă şi în preoţimea tânără, căci şi din ea o parte bună vor-besce şi scrie germânesce, er limba română o dispre-ţuesce. Aş pute număra pe degete câţi preoţi români vorbescă în casă românesce, dar ca să nu atingă pre nimeni tacă.
De Românii de interese nici nu vorbescă Am acte şi date la îndemână, pre cari dacă le-aşi publica, şi-ar face lumea o idee de totă altfelă despre Românii din Bucovina. Aceşti Români de interese, când din
păcate vină într’o casă şi audă germânesce, începă a striga ca să se vorbăscă românesce, şi sciţi de ce facă acesta? nu că li s’a revoltată naţionalismulă — nu, căci nu’lă au, ci ca să va4ă lumea că ei ară fi naţionalişti, ps cândă în realitate suntă chiar duşmanii Româniloră adevăraţi. Astădi să se schimbe Mitropolitulă actuală, Chameleonulă şi-a schimbată colorea, dreptă probă aveină consilierii consistoriali cari au trecuta prin baia rutenă, dup’aceea română, apoi rutenă şi adî eră suntă Români. Mâne? Acesta este ascunsă in pola timpului, cine va trăi va vede. Amă vă-dută omeni cari în vieţa loră n’au avută nici odată «Gazeta Transilvaniei* în mâni, dar de când cu articulii cu pricina, mulţi se întereseză, ba îşi facă chiar copii, în Cernăuţi circuleză mai muie copii.
Ar fi bine când Consistoriulă nostru, în locă să-şî sfarme capulă ce să afle pre autorulă articuliloră, să dea teologilorfi absoluţi, cari suntă cunoscuţi ca Români buni şi naţionalişti firmî, locuri unde suntă Ruteni şi Români şi va vede că în curendă satele respective voră fi ărăşl române precum au fostă, er nu contrarulă. Rutenii au sciută cum au să lucre, dreptă probă vă aducă aci pre decedatulă G. Vorobchievici. Rutenă încărnată, care a rutenisată în câţiva ani unu sută îutregă adecă Topo-rouţii. Cine nu scie că acestă preotă a murită fără nici o para, pentru ea să-şî ajungă planulă aducea Ruteni din Galiţia pe spesele sale, făcea colecte le cumpăra case în sătulă Toporouţî şi prin apropiere. Cooperato-rulă C. Morariu ne pote da amărunte mai clare. Vorob-chievicî a înfiinţată în sătulă a esta ună cabinetă de lectură rutenă şi din acestă cuibă propaga panslavismulă. C. Morariu, ca să i-se opună, a înfiinţată şi elă unulă română, care constă din 2 membri: elă şi dascalulă. Nu de multă, veni ca parochă in Toporouţî păr. exarciiă. Mitrofanovieî, care a fostă capelană în Lemberg şi dela care aşteptau Rutenii multă. S’au înşelată însă, căci Mitropofanovici nici nu voesce să scie de cabinetulă loră rutenă. D-lui este Română, după cum amă avută oea-siunea să-lă cunoscă, şi în curendă vomă autji că To-porouţii va deveni română, decă va sta cooperat.orulă C. Morariu nici vre-o doi ani.
Prin satele rutene se înfiinţeză mereu cabinete de lectură, pa rochii ruteni stau în corespondenţă activă cu cei din Galiţia, pe când cei români stau cu mâniîe’n şoldă şi privescă cu nepăsare cum li se răpesce tărâ-mulă de sub piciore, se (Jice că dela ei nu se mai p6te aştepta nimica bună, tenerimea este chemată. Dar dreptă vorbindă, mare parte din ea este indiferentă, er cei puţini, decă îndrăsnescă a scrie seu a le spune că purtarea loră ar trebui să fie altcum, atunci n’au ce rîde. Dis-pruţulă şi ura cade pe capulă acestora, er bătrânii îşi răsbună amară. De-i tînărulă naţionalistă din tagma preoţescă, fie sigură că va rămâne cooperatoră tdtă vieţa, pentru c’a îndrăsnită să dea pe faţă rugina. De-i civilă, nu mai capătă postă cu salară, ci totă practicantă are să rămâie. Ecă recompensa naţionali! De nu-ţi astupi gara, ţi-o astupă ei. Încă câteva decenii şi, dacă nu se voră deştepta Românii din latargia loră, Bucovina va fi eu totulă rutenizatâ, atunci ar voi să aibă pe aceia pre cari atŞî îi persecută, der ei nu voră fi şi potopulă galiţia nă va stîrpi orî ce suflare românăscă.
Fraţii noştri de peste munţi suntă destulă de împilaţi de câtră Maghiari, der ei au sciută să-şî păstreze naţionalitatea. Grele timpuri apucară şi au şi de pre-sentă, der ei au fostă şi-au rămasă Români. La noi în ţară nu se voră afla nici când câţî-va, ca să calce pe urma acestora. Guvernulă ne-a dată totă libertatea şi tocmai pentru că avemă libertate ne pierdemă, n’amă ajunsă la idea de-a cunosce câtă de scumpă este libertatea pentru desvoltarea naţiuniloră.
înceteze Consistoriulă nostru de a fi parţială şi-a căuta să-şî puiă nemurile pe la parochii bune, precum şi de-a lua bani dela cei ce nu suntă nemuri; credo că cei cu musca pe căciulă n’au ce d.’0^ nimică încontra, er dacă voră 4ice şi se voră supăra, atunci de supărare şi noi vomă publica lucruri, cari nu li voră aduce onore, ci să caute ca meritulă să fie preferată, er nu nepotismuîă şi simonia. O îmbunătăţire a lueruriloră se aşteptă numai dela Eminenţia Sa Mitropolitulă. Dacă D-sa nu va făce nimica, atunci ne-amO perdută. Unii consilieri ară fi buni pentru pensiă er nu pentru birou, căci puterile i-au părăsită, numai vechea loră ispită nu vre să-şi ia rămasă bună.
Dea Domnulă, ca aceste rânduri să afle ună răsu-netă, ca să nu se strige în publică »0 venalem et mature perituram*.... er de ore-ce amă vorbită multă de
morulă să încheiu cu «Videant consules, ne........*
,,Ilu scitV1 —
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz. Trans.*)
Paris, 12 Iuniu. — Scara (treptele) edifi-ficiului tribunalului din Thiers s’a dârîmatu tocmai pe când publiculu se îmbulzea la pertrao-
taiea judecătorăscă. Suntă. 24 morţi şi 164 răniţi, între cari 14 greu răniţi.
Pesta, 12 Iuniu. — Archiducele Ludovicii Carolu visitâ eri cu soţia pe archiducele Ioset în Alcsuth. Săra la 9 Va 6re s’au întorsu. Adî plăcă la Viena.
DIVERSE.
La o parte cu Sulimanulu şi cu pudra! — Intr’o scrisdre vieneză asupra modei, Ada de Bonheur se exprimă astfelă: In sfîrşită o privire asupra «mijlăceloră pentru înfrumseţarea teint-ului«, care acum ca şi tot-deuna la apropierea timpului de vară suntă tare recomandate — ce puteri miraculose, se <Jice, că au! ee eclatante efecte, se cjice, că s’au ajunsă cu ele! La t6lă întâmplarea tuturoră le este comună calitatea, că ,astupă pori. peliţei, dacă nu conţină cumva substanţe chiară deadreptă stricăciose‘;, ce împedecă circulaţia sângelui şi fiindă mereu întrebuinţate aducă cu sine băle seriăse. La noi mai multă ca la ori-care altă naţiune — afară de cea ruseseă şi românescă! s’a încuibată obiceiulă rău ală preparării. Spaniola, Italiana se fălesce cu teint-ulft gălbiniu; Franceza scie, că foculă ochiloră ei, graţia mişcăriloră ei, învingă prin strălucire teint-ulă pâte întunecată; Engleza nu ţine de lady 1 ike, a întrebuinţa vre ună mijlocă de înfumseţare a peliţei; Germania de Nordă o lasă acesta pe sema anumiteloră dame, care au motivă a nu’şî arăta „adevărata loră faţă“... Să dămă tuturoră dameloră sfatulă a respinge vara orice mijlocă, chiară şi pudra de orez. „Sunteţi mai frumose, damele mele, dacă vă arătaţi precum sunteţi; Haină simplă şi adevărata d-v6stră faţă; — astfelă le place bărbaţiloră şi în sfîrşită d-vostră totuşi numai de aceea vă tăceţi frumose, spre a le plăce acestora. Nu credeţi şi D-vostră ?“...
♦ *
*
Unu bărbatu furatu. — Numai în romanţele de prin foiletone se găsescă şcene aşa de grozave, ca aceea ală căreia erou a fostă ună amploiată de comerciu, a-nume L. din oraşulă Paris. Istoria acesta are aerulă unui basmă, însă este cu totulă autentică. L.... care locueşte pe strada Asnieres, se ducea într’o sără acasă, când pe bulevardulă Jourdan, patru indivitjî se aruncară asupra lui şi se încercară a’lă lega. Unulă dintre dânşii spuse compliciloră săi: >Trăsura este alăturea, să ne grăbimă!« L.. fostă soldată se apără cu energiă şi răni la capă pe unulă din agresorii săi, anume Paul A.... Nişte agenţi de poliţiă sosiră atuncea şi puseră mâna pe indivizi, cari fură conduşi la comisiă; aci ei declarară că au fostă plătiţi de cătră dămna G..., care locueşte pe Bulevardulă Contrescarpe, pentru a fura pe d. L... chiar cu forţa dacă ar fi nevoiă; ei trebuiau ca să ’lă ducă la domiciliulă acesteia din urmă! L... povesti, atuncea, că cunoscuse, sunt câţiva ani, pe domna G... Acesta din urmă, aflând de curândă, că dănsulă cerca să se însăre, îi trimesese scrisori peste scrisori, prin care ’lă ameninţa că ’lă va omorî dacă s’ar însura cu o alta, afară de densa. In cea din urmă din aceste scrisori, ea declară lui L.... că ’lă va fura cu forţa. Comisarulă a ţinută în aresta pe cei patru indivieji, cari au refuzată de a indica identitatea loră.
* *
*
Unu rege negru. — Englesii suntă în jubilanţe, cjice »Secolulă;« ei au primită visita unui rege negru de calitatea acelora cari suntă plăcuţi la Englezi, căci cu câtă ună asemenea suverană exotică este mai crudă, mai beţivă, său cu câtă masacrăză mai multă pe supuşii săi, cu atâtă elă este mai bine primită în Londra. De astă-dată curiositatea publicului e pe deplină satisfăcută. Regele visitatoră se numesce Oko Imbo, locuesce oraşulă Bonie, la delta Nigerului, unde e situată şi statulă său. Acum câtva timpă Imbo certându-se cu ună altă suverană vecină anume Iaja, care domnesce peste tăra Po-Bo, ambii suverani începură mai ântâiu a importa puşti sistemă perfecţiona: ă şi tunuri Amstrong, procurate de cătră filantropii Englezi şi când armatele loră se urcară la ţifra de 6 pănă la optă mii luptători, ună resbelă forte sângerosă se începu, resbelă care ameninţa ambele părţi cu o totală exterminare, dacă consululă englesă nu intervenea. Tratările de pace au putută reuşi, fiindcă cea mai mare dificultate consta în aceia, că regele Oko Imbo capturase mai multe femei de ale lui Taja şi le mâncase fripte în frigare.
* *
*
0 dramă oribilă. — O crimă de o barbariă revol-tătore s’a comisă la Taraton în Mexic. Ună copilă de 7 ani, ală unui cetăţenă avută anume Lopez, a fostă răpii ă şi o scrisore se trimise părintelui prin care i se cerea 875,0°0 lei spre a-lă libera; dar scrisorea ajungândă prea târrjiu în mânile părintelui, aceea sumă nu s’a putută plăti şi a doua 4l corpulă mutilată în modă îngro-zitoră ală bietului copilă s’a găsită aruncată prin curte, La vederea resturiloră hîdose şi sângerose ale copilului, soră-sa în etate de 12 ani a fostă apucată de convul-siunî şi după câteva minute a şi murită. Acâstă îndoită nenorocire a făcută ca bietulă părinte să înebunescă. —
Editoră : Iacobti Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiauu.
Nr. 121.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Onrsnlâ la buna de Vlena
Bursa dc Buonresd.
Cursuiu pieţei Braşov»
din 11 Iuniu st. n. 1885.
Cota oficială dela 28 Maiu st., v. 1885.
din 12 Iuniu st. v. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 98.90 Rentă de hârtiă 5% . . 92 95 Imprumutultt căilortt ferate
ungare................147.25
Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de osttt ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.30 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostfl ung.
(2-a emisiune) .... 123 25 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 108.60 Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfl.................102.—
Bonuri cu cl. de sortarelOl.50 Bonuri rurale transilvane 101.25
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—. —
Imprumutultt cu premiu
ung....................116.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118 80 Renta de hărtiă austriacă 82.50 Renta de arg. austr. . . 83.10 Renta de aurtt austr. . . 10840 Losurile din 1860	. . . 138 80
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 859 —
Act. băncel de credittt ung. 288.25 Act. băncel de credită austr. 288.60 Argintulă —. — Galbml
împărătesei............ 5.86
Napoleon-d’orI............9.85 */2
Mărci 100 împ. germ. . . 60.90 Londra 10 Livres sterlinge 124.30
Renta română (5°n). . . .	Cnmp. veno’. — 90
Renta rom. amort. (5°/0) . .	— 93
» convert. (6°/0) . .	— 88
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	— 31
Credit fonc. rural (7%) . .	— 103'/
* r> » (5°/o) •	- 87V*
» » urban (7 °/0) . .	- 10J v
. (6°/o) • •	— 93
» * * (5°/0) • •	- 85V*
Banca naţională a României	1214 —
Ac. de asig. Dacia-Rom.	286 —
« » * Naţională	230 —
Aură		io.io;°/0) -
Bancnote austriace contra aură — —	
Bancnote românesc! . Argint românesc . . . Napoleon-d’orî ....
Lire turcesc!............
Imperial!................
Galben! ......
Scrisurile fonc. »Albina « Ruble Rusesc! ....
Discontulft	»
	Vend,	. 8.95
» 8.80	A	8.85
» 9.86	»	987
» 11.10	»	11.15
» 10.10	J»	10.15
» 5.80		5.84
» 100.50	>	101,-
» 124.—		125.-
. . 7—10 % pe ană.
MC" Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potft cumpăra în tutungeria lui I. Gros**.
Anunţămă acelorO onoraţi cetitori, cari vorfl binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo, că averntt încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885 prin urmare potfl s6 aibă colecţiunea compleţi.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei/'
ROMANtf ISTORICU
de Theochar Alexi.
Apare în broşuri â 20 crucerî, 50 bani una cu ilustraţiuni originale.
Romanulă va fi completă cu 34 broşuri.
Ori ce librarii, colportorii, legătoră de cărţi etc. este gata a procura aceste broşuri franco, duse la casele onor. cetitorii.
Acostă scriere este unică în t6tă literatura română, căci în ădevâră nu posedămii nici unu romanii originală coprincjândă peste 1000 de pagini din care, nici una nu este lipsită de interesă pentru ori ce cetitoră.
O variaţiune bogată, precum nu oferă nici unulă din romanele traduse, apoi interesulă ce
ni să excită pentru faptele istorice, preface lectura acestui romană în o adevărată plăcere, în ună bogată isvoră nu numai de distracţiune ci şi de instrucţiune.
Textulă romanului este însoţită de ilustraţiuni, care şi aceste sunt originale, compuse de ună artistă anume pentru acâstă scriere. Ea cuprinde istoria României, încependă cu fanariotulă Caragea, trecândă la revoluţiunea eterii grecesci şi a lui Tudoră Vladimirescu, a cărui viâţă, fapte şi mdrte tragică sunt cu de amănuntulă descrise, atinge revoluţiunea dela 1848, tractâză pe largă Domnia lui Cuza, dândă ună tablou amenunţită despre acea epocă şi încheiă cu alegerea lui Ca-rolă de Hohenzollern.
Firulă, pe care să înşiră aceste tablouri istorice, să compune din ună sujetă sensaţionalu în t6tă puterea cuvântului. — Ună tată, pertjândă zestrea fiicei sale, într’o scenă, unde acâsta o reclamă dela elă, îşi ese din fire şi o lovesce de
morte. Pentru a scapa de pedepsa legii, o tâ-resce în grădină, unde îi taie capuiă, îngropân-du-lă, pentru a face să crâ(}ă lumea, că cada-vrulă fără capă, este ală altei persdne. Cu tote astea să vede silită a mărturisi faptulă şi este condamnată la muncă silnică. Dcpă câtva timpii să descoperă că ... . dar cine voiesce a sci ce se descoperă, citâscă romanulă, unde va găsi cu ce să-şi aţîţe, ş’apoi cu ce să-şî astâmpere curiositatea.
Cine-fi procură intrcgulu opă dc-a-dreptuM dela tipografia editore plătindu-lu de-o dată înainte, si va profita de economisirea portului adică va, om sd trimeţă numai câte 15 crucerî de broşură seu pentru 34 broşuri 5 fiorini.
Tipografia Alexi,
braşovCl
T6te admim.slraţiunile (fiarelorîi românesc! suniil rugite a ne face ofertă pentru publicarea acestui anunţi
Mersultl trenurilor!!
pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teiuşft-Aradîi-Budapesta a călei ferate orientale ele stată reg. img.
Predealii-Budapesta
Budapesta—Predealtt
Teiuş A-Ar adft-B u dapesta
Budapesta-Aradft-Teiiişft.
BucurescI
Predealfi
Timiştt
Braşovă
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodtt
Haşfaleu
Sighişora
Elisabetopole
(
(
(
(
(
(
Mediaştt
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciuneltt
Teiuştt
Aiudtt
Yinţultt de sustl
Ui6ra
Cncerdea
Ghiristt
Apahida
Cluşin ^
Nedeşdu
Ghirbfiu
Aghiriştt
Stana
Huiedintt
Giacia
Bucia
Bratca
R6v
Meztt-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-pests
(
(
Viena
Trenă de persăne	Trenă accelerat	Trenă omnibuB	Trenă omnibUB
	5-00	7.45	
—	9 45	12.50	—
—	9.47	1.09	—
—	10.11	1.40	—
—	10.44	2.27	—
6.22	10.51	2.55	—
7.01	11.18	3.38	—
7.33	11.36	4.17	.—
8.01	11.51	4.47	—
8.45	12.23	5.42	—
10.10	1.19	7.37	—
10.29	1.30	8.0!	—
10.39	1.37	8.21	—
11.19	2.05	9.0*	—
11.54	2.25	9.43	—
12.12	2.36	10.02	—
12.56	—	6.20	—
1.30	3.13	6.59	—
1.45	—	7.15	—
2.11	3.40	7.43	—
2.55	4.01	8.29	—
3.17	—	8.55	—
3.24	—	9.04	—
3.31	4.24	9 12	—
4.09	4.49	10 23	—
5.36	—	12.32	—
5.5b	5.58	12.59	—
6.08	6.08	—	8.00
6.29	—	—	8.34
6.45	—	—	8.59
7.00	—	—	9.34
7.26	—	—	10.16
7.48	7.14	—	11.04
8.28	7.43	—	12 17
8.47	—	—	12.47
9.06	—	—	1.21
9.26	8.22	—	2.05
10 01	8.48	—	3.08
10.20	—	—	3.39
10.30	—	—	3.55
10.37	9.13	—	4.06
10.51	9.18	10.37	—
12.37	10.31	12.59	—
2.58	12.07	4.45	8.22
6.00	2.10	10.05	10.30
6.35	2.45	10.50	—
3.00	800	6.05	—
	Trenă omnibuB	Trenă accelerat	Trenă omnibu	Trenă de persone	Trenă omnibus
Viena	—	7.15	—	1	—
Budapesta	6.47	1.45	3.lft	6.20	8.0 J
Szolnok	10.37	3.4!	7.21-	9.11	11.40
P. Ladâny	1.44	5.21	8.27	11.26	2.31
Oradea mare	5.33	6.41	—	1.28		
Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-Vâsârhely	—	—	9.59	2.11	—
Mezo-Telegd	—	7.14	10.28	2.31	—
R6v	—	7.42	11.36	3.18	—
Bratca	—	—	12.10	3.41	—
Bucia	—	—	12.43	4.01	—
Ciucia	—	8.31	1.31	4 26	—
Huiedin	—	9.01	2.56	5.08	—
Stana	—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4.0(	5.50	—
Ghirbău	—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.36	6.24	—
	—	100	5.05	6.43	—
	12.05	10.16	—	7.08	—
Apahida	12.31	—	—	7.26	—
Ghiriş	2.16	11.24	—	8.51	—
Cncerdea |	3.12	11.43	—	9.31	—
	3 32	11.45	—	9.43	—
Ui6ra	3.41	—	—	9.51	—
Yinţultt de sustt	3.50	—	—	9.58	—
AiudQ	4.25	12.08	—	10.24	—
Teinştt	4.50	12.22	—	10.44	—
Crăciuneltt	5.41	—	—	11.28	—
Blaştt	6.0?	12.57	—	11.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
Copşa mică	7.00	1.27	—	12.36	—
Mediaştt	—	1.45	—	1.22	6.01
Elisabetopole	—	2.06		1.56	6.40
Sigişdra	—	2.31	—	2.34	7.2C
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
Homorod	—	3.48	—	4.41	10.05
Agostonfalva	—	4.19	—	5.30	11.02
Apatia	—	4.34	—	6.03	11.37
Feldidra	—	4.53	—	6.35	12.14
„ „ (	—	5.20	—	7.14	1.09
Braşovă >	—	5.3	—		1.50
Timiştt	—	6.07	—	—	2.48
(	—	6.32	—	-	3.23
Predealu ^	—	7.30	—	_	4.56
BucurescI		11.35			9.41
Nota: Orele de n6pte sunttt cele dintre liniile gr6se.
Tipografia ALEXI, Braşovă.
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	j Trenă	Trenfi
	omnibus	omnibus	persone		persone	accelerată	onmibn-
				Viena			
Teiuşft	11.09	—	3.56		11.00	7.15	- 1
Âlba-lulia	11.46	—	4.2	Budapesta	• 8.U.J	1. .5	8 U|
Vinţulft de josfi	12 20	—	4.53	Szoluuk v	i il 02	3.44	1140]
Şibotâ	12.52	—	5.19		11 12	4 02	12 00|
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradft	3 37	7 58	•.-5|
Siineria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13		i 0 IU
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4 38	—	6>|
Branicica	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00,
llia	3 36	—	729	Radna-Lipova	5 10	—	7i3!
Gurasada	3 50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7 51
Zam	4,25	—	*.12	Berzova	5.57	—	8.10,
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58
Bărzova	5.56	—	9.29	Zam	7 14	—	9.2»
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7.43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	10 23	llia	8.01	—	10.17
Paulişti	7.12	6.30	lr\37	Branicica	8.21	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05
Glogovaţă	7.56	7.17	1118	Siuieria (Piski)	9.05	—	11.23
Aradft	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.24
Szolnok * <	2.39	12.00	4 53	Şibotă	10 43	—	12.5'
	3.16	12.14	5.10	Vinţulă de josiî Âlba-îulia	11.04	—	1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16		11.19	—	î.io;
Viena	—	8.03	6.05	Teluşft	12 0 »	—	2.?4|
Aradft-Tis»&iş6ra				Sî’sîcerla (Piski) 5*etraşeizl			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Tracă	Trenă
	omnibus	persone	persone		persone	omnibus	omnibus
	6.00	12.55		Minier!»	6 3)	U.tO	
Aradft			8.25				2.i:3
Araduiă nou	6.25	1.21	8.36	Sîreiu	7 05	12 27	3.00
Nemeth-Sâgh	6.50	1.46	8. *4	Kaţegă	7 53	1 19	3 49
Vinga	7.19	2 18	9.13	Pui	8.16	2 10	4.4
Orczifalva	7.38	2.36	9 25	Grivadia	9.33	2.57	5.08|
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Bamţa	10. îl	3.35	b.i7
Timfsftr®	8.42	3.40	IO * 6	IP etroşei&i	10.43	4.04	fv 9
Timisftra- Aradft 9				Petroşeni—	Siiueria (Piski)		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenfi
	persăne	persdne	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.
Timişftra Merczifalva	6.07 6.40	12.25 1.16	5.00 5.50	Petroşeul Baniţa	6 49 7.27	9.33 10.14	5.28 6.0P
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	6.45
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11 37	7.‘>5
Nămeth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12.17	8.02
Aradultt nou	7 40	2 54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44
Aradft	7 5 b	3 1'	7.40	Sfwer'a	10.53	1.35	9.15