REBACŢUJNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA: BRAŞOVpiaţa mare Nr. 22. ,GAZETA” IESE ÎN FIECARE DI. Pe unii ană 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni B fior. România şl străinătate: Pe and 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: 0 seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorî nefranoate nu ae prlmeaou. — ■anusorlpte nu te retrămltfi. N* 120 Vineri SI Maiu (12 Iunie) 1885. Braşovtl, 30 Maiu (11 Iunie) 1885. Pe Marţa viit6re sinodulă archidiecesei române greco-orientale din Transilvania, pentru întâia 6ră dela punerea în viaţa a constituţiunii bisericescl actuale, este convocaţii în sesiune es-traordinară. Şoimii asupra cărei cestiunî este chiematii sinodulii de a se pronunţa. Este vorba de a se luă o decisiune în ces-tiunea distribuirei ajutorului de stată de 24.000 fl. pe ană la preoţii, cari au lipsă de sprijină şi de incuragiare în împlinirea sântei loră misiuni. Cetitorii noştrii cunoscă istoriculă acestui a-jutoră de stată. Elă s’a încuviinţată de cătră Maiestatea Sa „spre îmbunătăţirea situaţiunei materiale a preoţimei bisericei române gr. or. în Transilvania “ încă în anulă 1861. Pe atunci nu era constituţiune bisericăscă, cu t6te aceste guvernulă a dispusă ca ajutorulă să se împartă de cătră episcopă în înţelegere cu consistoriulă. Modulă acesta de împărţire singură corectă s’a practicată mulţi ani, chiar şi sub guvernulă ungurescă. Dela ună timpă încdce însă acestă guvernă şi-a pusă în gândă se secvestreze şi acestă dreptă de împărţire ală autorităţii supe-ridre bisericesc! şi să şi-lă însuşăscă şieşi, folo-sindu-se de elă, ca de-o armă mai multă spre a înfluinţâ asupra clerului nostru. Primele încercări ale ministrului de culte în acdsta direcţiune, cu durere trebue să mărturisimă, n’au întâmpinată resistenţa cuvenită din partea factoriloră bisericesc!. Sinodulă, ce e dreptă, şi-a făcută datoria şi a protestată în potriva amestecului guvernului în afacerea distribuirii ajutorului de stată, prin care se violâză dreptulă de autonomiă ală bisericei, dâr hotărîrile sinodului n’au fastă esecutate, capulă bisericei a observată în totă timpulă o atitudine passivă în acâstă cestiune. In cele din urmă, vă(Jândă că nu se mai face nimică, consistoriulă se reculese şi merse, destulă de târziu, în deputaţiune la Maiestatea Sa. Resultatulă? — Ilă cundscemă. Representaţiunea consistoriului din Sibiiu a r&masă far’ de nici ună succesă, după ce însuşi Archiepiscopulă a stată la o parte şi n’a făcută nici ună pasă spre a-o susţină înaintea Domnitorului şi a cercuriloră competente. S’a făcută pro forma o modificare ărecare în statutulă ministerială, care ia autorităţii bisericesc! dreptulă de distribuire. Patru mii, din cele 24, s’au pusă la disposiţiunea Metropolitu-lui, ca să le împartâ la preoţi după a sa bună chipsuălă. Care va să (Jică guvernulă declară că Me-tropolitulă e harnică să împartă patru mii dăr nu e harnică să dispună şi de întrebuinţarea celorlalte douăcjec! de mii. Noi credemă, că acăstă modificare invălvă o vătămare ăi mai vădită a bisericei autonăme şi a capului ei, decâtă ceea ce o conţinea statutulă primitivă. Sinodulă archidiecesană gr. or. s’a pronunţată în modă destulă de sărbătorescă, că renunţă Imai bine le ajutorulă dc stată, decâtă ca să primâscă condiţiunile umilitbre ale guvernului. Sâmte fiescine, că în împrejurările de faţă avemă de a face cu-o cestiune nu de formă, ci de principiu, fiindă totodată în jocă vâ<}a bisericei şi demnitatea preoţimei. Este prin urmare clară, că sinodulă de Marţ! nu p6te decâtă să reînoiâscâ în modă şi mai solemnelă declaraţiunea sa de astă vâră. Amestecă nu primimă, mai bine renunţămă la ajutorulă de stată decâtă ca să suferimă, ca elă să fie întrebuinţată în prejudiţiulă drepturiloră nâstre ! Altă răspunsă mai bună nu scimă să pâtă da sinodulă de Marţi. Dâr pentru ca să-lă dâ trebue să alerge toţi membrii lui din tâte părţile la Sibiiu, unde îi chiamă marile interese ale autonomiei bisericei atâtă de ameninţată. Scrisârea de convocare înrf permită de a Vă a-duce la cunoştinţă, cumcă poliţistulă Josefă Bir 6, fiind avisatii din partea unei persone competente, încă înainte cu vr’o câteva (file şî-a aşternută petiţiunea la căpitanatulfi orăşenescă, ca să fie lăsată din rendulă po-liţistiloră. Acestă petiţiune s’a şi aşternută deja competentului foră cu recomandarea, ca să se dea locă cere-rei petentului. Credă, că prin acesta s’a satisfăcută ce-rerei unei părţi din poporaţiunea Braşovului. Braşovă 10 Iuniu 1885. Cu totă stima. L. Maximilianu. comisară de poliţiă. —0— In adunarea representanţei comitatului Braşovă a vorbită, în cestiunea sprijinirei Kultur-egvlet-ului din Cluşiu, d. advocată Schnell ca raportoră contra. In-spectorulă de scăle r. u. Koos a pledată [pentru sprijinire, âră d. advocată Lengără i-a replicată susţiindă propunerea de respingere a comisiunei permanente. In numărulă viitoră vomă da amărunte asupra acestei dis-cusiunî. —0— Reuniunea de maghiarisare din Cluşiu se va constitui în curendă, Comitetulă face mari pregătiri pentru o »imposantă serbare.* Se va alege ună comitetă de 50 de membri, care să ’ngrijescă de locuinţe şi mâncare pentru âspeţi. Bani perduţî. -0- Ni se comunică din Blaşiu, că Ex. Sa mitropolitulă Dr. Ionă Vancea se află din 4 Iuniu la băile dela Karls-bad, fiindu’i recomandată de medici acâstă cură. —0— Judecătoria cercuală a Rodnei se va strămuta din Borgo-Prundă erăşî la Rodna veche, începândă dela 1 Augustă. —0— Duminecă în 7 Iuniu n, inspectorulă şcolară Alex. Pal a sosită în Blaşiu, spre a asista la esamenulă orală de maturitate ce s’a începută a doua 4* Luni şi care a durată pănă adî. Mâne se va duce la Alba-Iulia spre a asista şi acolo la esamenulă de maturitate. —o— Din Turda ni se scrie, că Dnminecă în 7 Iuniu n. preotulă gr. cat. d. I6nă Romonţai ’şi-a serbată printr’-ună serviciu divină jubileulă de 50 de ani de preoţiă, la care au asistată Rvd. d. protopopă, notaru tractuală, parochulă Copandului, învăţătorulă din locă şi celă din Turda, pracum şi numerosă poporă. S’au rostită trei vorbiri în biserică de cătră notară, jubilantă şi d. protopopă, care a arătată meaitele jubilantului şi greutăţile cu care a luptată 50 de ani. Acasă la banchetă s’au ţinută mai multe toaste şi s’au cântată mai multe cântece frumose. Jubilantulă s’a născută la 1809, Septemvre în 23, şi s’a chirotonită în 1835, 26 Maiu v. său 7 Iuniu n. —0— In pădurea Papolţului urşii au mâncată ună viţelfi de faţă cu văcarulă, care neavândă nici armă, nu i-a putută alunga —0— Adunarea generală a comitatului Huniădora a votată ună adausă la dare pentru crearea unui fondă de pensiune ală funcţionariloră municipali. —0— Cetimă în »L’Independance roumaine*: »Aflămă că printre rarele persone, care au avută distinsa onore d’a fi primite să va4ă pe Victor Hugo pe patulfi său mortuară, se află şi d-şora Elena Văcărescu, ale cărei succese literare se îmulţescă pe fiecare 4* în Paris. La primire, d-şora Văcărescu a fostă condusă la patulă funebru de d-nii Meuriee şi Vacquerie. D-na Lockroy lua câteva flori de pe pată şi le oferi graţiosă d-şorei Văcărescu conducend’o până la portă. Cu câteva luni mai înainte, Victor Hugo oferise d-şorei Văcărescu portretulă său cu o dedicaţiune scrisă de mâna sa, pre4icându’i ună strălucită viitoră.* —0— Cetimă în 4iarele din Bucuresc*, că o delegaţiune a tipografiloră de acolo, compusă din d-nii Socek, Carolă Goblă şi P. Ispirescă, au înmânată ministrului comerţului, industriei etc. ună memoriu în care dânşii expună relele de cari au avută a suferi, artele grafice din causa convenţiunei comerciale cu Austro-Ungaria. Ina-eelaşî timpă, memoriulă tipografiloră arată şi mijlocele prin cari s’ar putea aduce o îndreptate stărei de lucruri actuale. —0— Ministerulă instrucţiunii din România publică urmă-torulă aviză în f(Sia oficială: »Comitetulă internaţională permanentă ornitologică din Viena, dorindă a ’şî întinde cunoştinţele sale asupra traiului şi câlătorieloră paseriloră, a rugată şi pe acestă ministeră ca să’i vină într’ajutoră în scopulă ce urmăresce. De aceea ministerulă culte-loră şi instrucţiunei publice face acestă publicaţiune, în-vitândă pe persănele competinfe ca să trimită odată pe ană numitului comitetă ornitologică orice observaţiunî ar fi avendă despre timpulă sosirei diferiteloră paseri, despre modulă Icră de viaţă, despre timpulă călătoriiloră loră, etc. Comitetulă ornitologică răspunde că, folosin-du-se de aceste observaţiunî, va ţine seamă de dreptulfi de proprietate ală celoră ce au trimisă observaţiunile.« —0— In 4dele de 5 pănă la 18 Augustă n. 1885 se va ţine în Innsbruck a doua dare la semnă a puscaşiloră austriac!. Reuniunile puscaşiloră şi d-nii puşcaşi, cari voescă să ia parte la darea la semnă, suntă rugaţi a se anunţa de cu vreme la comitetulă centrală pentru a doua dare la semnă în Innsbruck, făcândă cunoscută preten-ţiunile d-loră referitoră la locuinţă, spre a se putea îngriji de cu vreme pentru acesta Procesiunea se va face Duminecă în 9 Augustă n —0— Din parte bine informată se califică de neîntemeiată sgomotulă despre asasinarea Emirului din Afganistan. Nici la oficiulă de externe englesă, nici Ia celă indiană nu se scie ceva despre ună asemenea omoră. —0— Dilele acestea a apărută de sub ţipară: nM ar sula lui Ilor ia“ pentru piano, compusă de Iacobă Mureşanu. Se gă-sesce de ven4are la Librăria N. I. Ciurcu, Braşovă, precum şi la alte Librării. Preţuia unui esemplară 45 cr. seu 1 leu n. Maghiarisarea Hnni&dorenilorft. Le-a trăsnită în capă şoviniştiloră, că Românii HuniădorenI ară fi „Maghiari valachisaţî," şi apoi vorba ceea „unu nebună aruncă o pâtră în fântână şi n’o potă sc6te 4®ce înţelepţi.11 De aceea nici nu ne vomă încerca a le scbte gărgăunii din capă, căci n’avemă cu cine să stămu de vorbă. Să lăsămă pe „Maghiarulă“ Albert St urm să ne povestăscă în „Pester Lloyd“ visulă ce l’a avută într’o năpte — furtunăsă, în timpulă călătoriei sale dela Peşta la Pischi şi pe care cei de-o tăpă cu elă îlă iau de bani buni: »Intre specialităţile demne de admirată ale acestui ţinută suntă »necontestabilă* Săcuii cari vorbescă ro-mânesce, pentru a cărora remaghiarisare de scurtă timpă multă se face. Omenii abia se deo&ebescă în portă şi ţinută de ceilalţi Români, dar suntă de confesiunea reformată, pe când aceia, precum e sciută, speră să se mântuiască cu deosebire după ritulă greco - orientala. Aceşti Români de naţionalitate sâcuiască privescă la Românii de naţionalitate română cu ună felă de ,mân-driă* şi nu puţină s’au indignată, când li s’a spusă, că copii loră de aci înainte au să mergă într’o scolă cu ai Româniloră greco-orientalî.* »Ce — 4iseră ei — noi nu stămă nici măcar în birtă cu ei la aceeaşi masă, nu le e permisă a veni în locurile năstre de danţă, şi ei să înveţe la ună locă cu copii noştri? Nici odată!* >Şiretulă inspectoră şcolară Rethy sciu însă să po-tolescă oposiţiunea loră şi scolele simultane întreţinute de stată le-au suferită (adecă n’au protestată în contra loră. — Red.) Ei au şi învăţată deja dela copii loră »Tatălă nostru« ungurescă şi preoţii loră speră, că credincioşii loră din viitorea generaţiune îi voră şi pricepe. Şi aceşti Săcui, cari, cu tdt.e că au uitată limba strămoşiloră loră, se credă superiori, aceşti Săcui devină cei mai înverşunaţi duşmani ai Maghiari-loră, când cu limba loră maternă lapădă şi „credinţa ungurescâ“, adecă confesiunea evangelică-reformată şi trecă la biserica română. De acceea, unde Săcuii, încinşi de marea română, în isolarea loră au renunţată la lupta pentru naţionalitatea şi credinţa loră acolo ura de rassă e crescută pe cei mai tenaci şi fanatici ucenici. Suntă nenumărate însă satele sâcuesd, cari, ne fiindă în stare a’şi ţine ună preotă ală loră, s’au alipită de biserica română ce’i domnesce prin povara massei sale, aşa că, de esemplu, în comitatulfi Hunidora elementulă maghiară abia forme/ă mai multa ca cinci procente din poporaţiune“. FOILETON U. Documente privitore la Miliaiu VitezulU. Viaţa şi faptele lui Mihaiu Vodă Vitezulă au întâmpinată la diferiţii istorici variate interpretaţiunî. Şi astă4î încă ele formâză ună obiectă de predilecţiune ală cercetăriloră istorice. Pentru cei ce voescă să cunoscă planurile şi intenţiunile lui Mihaiu Vitâzulă suntă de mare interesă următorele documente estrase de d. N. Densu-şianu din monumentala colecţiune a lui Eudoxiu Hur-muzachi: I. Alba-Iulia, 1600, Martie 31. Raportulu eomisariloru Ungnad si Szekely cătră împăratuld Rudolf îl. Astă4î în Vinerea mare amă fostă în audienţă la Voivodulă. Maiestatea Vostră nu vă puteţi închipui câtă e de greu a se înţelege cineva cu Voivodulă Mihaiu. Vorbesce de odată atâtea lucruri, încâtă e absolută imposibilă ca interpreţii să fie fideli şî să le ţină tote în minte. Er noi de află parte încă nu avemă ună interpretă ală nostru pentru limba română, în care să ne putemă încrede. Stoica şi Petru Armeanulă interpreteză numai lucrurile, cari îi placă Voivodului, şi după cum ne-amă convinsă, adese-ori îşî facă semne cu ochii unulă altuia când îi esplică cavintele. Er altă greutate este, că Voivodulă nu ne lasă să discutămă fie-care cestiune din punct în punct, ci le amestecă tote unele cu altele, vor- besce despre unulă şi acelaşi lucru, acum afirmativă, a-cum negativă, ne spune că are să scrie dânsulă singură Maiestăţii Vostre şi iarăşi ne declară că nu va scrie, şi apoi dacă să iriteză ceva, atunci se rătăcesce singură şi ne rătăcesce şi pe noi. Intru adevără, modulă de a tracta cu Voivodulă este cu totulă turcescă, şi adeseori pentru mine Ungnad este multă mai obositoră de câtă cei 6 anî cari amă trebuită să-i petrecă în Constantino-polă. Ne spune că densulă n’a declarată nici odată că are să părâsescă Ardealulă, seu că va ceda ceva din ţâra acesta Maiestăţei Vostre, pentru că cine îşî cumpără o moşiâ o ia nu numai pentru sine, der şi pentru nepoţii săi, aşa şi-a pusă şi densulă cuibulă în Ardeală pentru sine, pentru fiuiă său şi pentru următorii săi. Păte că Maiestatea Ta vei aştepta ca să i se împrăscie trupele, şi să rămână singură, şi apoi să’lă alungi din ţară. Der la aşa ceva să nu se aştepte nimenî, pentru că fiecare îngrijesce de binele şi de viaţa sa. Dânsulă a aşteptată 6 anî în Ţera romănescă după ajutorulă ce i l-ai promisă Maiestatea Ta, şi cu tote că nu i a venită nicî ună ajutoră, totuşi densulă a cucerită Ardealulă cu risiculă şi cu sabia sa propriâ, fără ajutorulă nimenui.9 1) II. Alba-Iulia, 1600, Aprile 3. Ungnad şi Szekely cătră împăratulă Rudolf II. Astă4i amă fostă de nou chiemaţî Ia audienţă, şi Voivodulă ne spuse că acum ar fi ocasiunea cea mai bună să plece cu răsboiu asupra Tureiloră, că densulă ar putea se facă cu Turcii lucruri, ce nu s’au întâmplată de 100 de ani, der îi lipsescă banii şi trupele trebue plătite. Legaţii Sârbilorfi şi ai Bulgariloră se află la densulă şi cerfi să le dea numai ună capă, căci cele doug popâre suntă gata pănă la unulă să se ridice în contra Tureiloră, că dânsulă într’ună siugură ană ar fi în stare să făcă cu Turcii atâtea lucruri, ce Maiestatea Ta în mai mulţî ani nu le poţi face. Ne spuse că de orece aici lucrurile nu mergă aşa după cum voiesce dânsulă, astfelă ne va scote afară, şi cu tote că noi amă dori forte multă acesta, totuşi ne rugămă cu supunere de Maiestatea Ta, ca mai bine sg fimă rechiemaţî, de câtă să ne alunge de aici Voivoduld de capulă său, spre injuria Maiestăţii Vostre şi spre ruşinea n<5stră.2) III. Alba-Iulia, 1600, Aprile 5. Ungnad şi Szekely cătră împgratuld Rudolf. Voivodulă ne spuse, că decă Maiestatea Ta i-ai fi împlinită cererile sale, dânsulă ar fi fâculă până acum lucruri despre cari s’ară fi mirată totă lumea. Ne spuse că a avută la Braşovă mai multă de 24,000 ostaşi plătiţi ca să cucerescă Moldova, ce ar fi putut’o face, fără nici o vărsare de sânge şi ară fi putută să supună Podolia, Lituania şi Rusia, dar Maiestatea Ta nu ai voită să-lă laşi. La aceste i-amă răspunsă că dânsulă mai bine să ’şî întOrcă armele în contra Turci-loră er nu în contra creştinătăţei, deorece Maiestatea Ta se află în pace cu ţara Poloniei. La acesta ne răspunse, că în ce privesce Ardealulă, dânsulă e sigură în 9 Hurmuzachi, documente IV, I, 34. l) Hurmuzachi, Documente IV. I. 29. Nr. 120. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. „Acestă procesă de romanisare a Săcuiloră a adusă la tăcere înoâtva colonia din Pischi. Cea dinteiu cale ferată ardelenă, care a întemeiată acea caloniă, nu s’a gândită nicî pe departe la aceea, cândă s’a hotărîtă a’şî construi pe câmpă atelierele ei de reparaturi la acestă punctă de concentrare ală liniiloră ei. Dar în măsura în care s’a mărită stabili-mentulă şi a trebuită să se facă locuinţe pentru funcţionari şi lucrători, s’a desvoltată împrejurulă edificiului staţiunii şi ateliereloră o întrăgă coloniă, care deja posede o scolă poporală cu şese clase şi o biserică ce se cou-struesce. Seâla este interconfesională şi Pischenii ară dori, ca şi biserica să fiă comună pentru tâte riturile, de drece nu fiecare confesiune pâte se ’şl zidescă o biserică a sa*. ,Der biserica o zidesce episcopulă Lonhart şi dela ană episcopă catolică nu se pâte aştepta uşoră zidirea j unei case Dumne^eescî interconfessionale. Pentru acestă biserică catolică, ună locuitoră ală coloniei a sculptată deja ună altară; acestă constructoră ală altarului este unii ferară ală căii ferate, de origine din Moravia, care ijută la serviciu divină decanului din Haţegă, când a-eesta visităză colonia şi citesce slujba într’o şură, er în absenţa acestuia face slujba de paradiseră şi de îngro-pitorfl, spovedesce pe cei ce moră şi din tâte puterile lngrijesee de mântuirea sufleteloră credincioşiloră* ş. a. ------o------- Persecutarea Româniloră la judecătoria din Deşiu. Primimu următârea scrisâre din Deşiu cu rngarea de a-o da publicităţii. Deşiu 6 Maiu 1885. Domnule Etedactoră! încă în luna Martie a. c. ună unică maghiară îmi spuse, văcjendă la mine »Gazeta Transilvaniei*: »megadjaon annak a Gazetanak az arât«, jiîn cancelaria observaiă, că se începe a se lua în nume ii rău că mai vorbeam românesce. Iată urmările: In diua martirului S-lui George, în 5 Maiu a. c. mbstitutulă de preşedinte ală tribunalului d. Ludovic Szalânczy, pote ca să ’şî facă merite de a pute ajunge ireodată preşediute, şi de sigură la dorinţa prefectului iDesideriu Bânffy, îmi spuse, ca împregiurările Im adusă cu sine, ca, deşi cu părere de rău, să fie siliţi a’mî anunţa demisiunea mea din oficiulă dela tribu-lîilCi pe (jiua de 15 Maiu. Eu ’i-am declarată, că încă Iii simţă capabilă (cu 45 de ani ai etăţii) de a mai Im la acestă tribunală, unde am servită de 20 de ani rrâtreruptă şi nedojenită şi unde am îmbătrânită şi I.cărunţită. ’Mî răspunse însă, că tocmai pentru că suntă lip de a mă putea susţinea şi fără oficiulă acela, mă llemisioneză. La observarea mea, că pe mine nu mă Ilustră consciinţa să nu ’mî fi împlinită datorinţa ofici-|te&, mi-a replicată, că recunâsce că am fostă ună ofi-lulilisteţă (ugyes tisztvisele)), n’am greşită nimică, şi Iwitruescusarea înaintea lumei ’mî va da atestată, dar causa Iadevărată a ’mi-o spune nu ’lă îndatoreză nici legea nici Inimii ordină mai înaltă. Observă, că preşedintele cela Isiid. Matheiu Balaş depuse jurămăntulă în 9 şi eu m dela tribunală în 15 Maiu (aniversarea tjilei procla-liirei libertăţii la Blaşiu în 1848 !) după ce directorulă can-Islariei Andreiu Dombora îmi spuse, că 4&u pocită Imb e Szallânczy, că din motive politice şi naţionale Iiemisionâză manipulanţi buni ca mine. Elă directorulă Iii susţinută câtă a putută, — vina îmi este că IjiaQ„Gazeta Transilvaniei“ şi vorbesc ă limba ■română în oficiu. Mi promise însă, că mă va Impune la noulă preşedinte pentru susţinere în oficiu, ntra TurcilorO, dar li trebue bani ca să cuprindă loldova şi s’o unăscă cu Transilvania şi apoi să ■jergâ In contra Turciloră, fiind-că Serbii şi Bulgarii de-[isdO de dânsulă. Ne 4’se» dâcă Maiestatea Ta şi jracipii creştini i-aţl da numai a şăsea parte din cheliile ce suntă de lipsă pentru ună răsboiă în timpă de m anii, atunci dânsulă cu suma acâsta ar putea să \'i adune o ast-felă de armată şi ar bate singură pe arc! şi pe Tătari în Europa, ar elibera Buda şi ar bote pa Turci pentru totd’auna din Ungaria, şi fiind-că fe la Belgradulă sărbescă şi pănâ la Adrianopolă nu mai [astă nici o fortărâţă, dănsulă ar fi în stare cu ajuto-m poporeloră de acolo să ia intregă teritoriulă aces-hradin raânele TurcilorO. Noi încă credemă, că deoă ptârile Maiestăţei Vâstre cu Voivodulă, în privinţa Tran-|slvaniei, voră putea ajunge la ună resultată bună, tâte |airurile acestea se polă face. L’amă întrebată apoi Itepre cestiunea misiunei turcescl şi ne spuse, că Tur-|d& ar voi bucurosă să încheie pace cu Maiestatea Ta pia mijlocirea densului. De altmintrelea ne 4'se Voivo-laii, că misiunea turcâscă ’i-a repeţi tă din nou propulsie cele mari, cari i le făcuse mai înainte, că Su'ta-Inlft ii lasă în posesiune neturburată nu numai Moldova, ■Tara Romănâscâ şi Transilvania, dar ’i-a propusă totă Itiatâ, că decă va rămâne pe lângă Sultanulă, atunci îlă In numi comandant ă supremă peste tâtâ armata turcescă, Im dâcă nu va voi să se ducă la armata principală, a-fcicliidă pe Paşa din Timişâra, care e omă încre4ută ■unică ală Voivodului, cu 40—50 mii de omeni ca să Ipte războia în contra Maiestăţii Tale, însă aşa, că ori Ide va călca calulă său, pâmentulă acela să fie ală den- dar pentru Dumnezeu, să’i concedă a pretinde dela mine, ca barem! între păreţii cancelariei pe viitoră să nu mai vorbescă românesce ci numai limba statului, cea ungurescă — observându’mî, că în contra curentului de acuma, (înţelegândă pre celă de maghiarisare), e za darnică orî-ce resistenţă. Mulţumită activităţii şi păstrării mele de vre-o 28 de ani, în cari mi-am asigurată materialminte esi-stenţa, ca să nu fiu silită a merge la sapă, precum am fostă îndrumată, şi găsindu’m! ocupaţiune la ună advocată, eu amă aflată de bine, a nu mai incomoda pre noulă preşedinte pentru restituirea mea în oficiu, cu atâtă mai vertosă, că în 1 Iuniu n. fu demisionată şi ună ală 4-lea Română din oficiu d. lână Stupariu din Ciachigîrbână pe lângă d. d. Gabrielă Ilieşiu şi Dumitru Flori ană (ve^I nr. 194—885 ală ,,Gaz. Trans.) şi acestea se întâmplară sub presidenţia noului preşedinte d. Balaş. Este caracteristică, că dintre scriitorii (grefierii) români nu s’a aflată încă nicî unulă pănă acum neaptă de serviciu, ci numai dintre Unguri, şi totuşi locurile golite se suplinescă cu Unguri. Aci e vădită, perseeuţiunea Româniloră, şi acesta e măsura dreptăţii în sanctuariulă justiţii în Deşiu! înainte domniloră! pe acestă cale se pregătesce înfrăţirea elementului maghiară şi română în Orientulă Europei!! Petru Mureşanit, SîreganulU. O Maiestate Negră. Esposiţiunea din Anvers. An vers, 2 Iuniu 1885. Suntă mai 3 săptămâni de când a primită Anversulă între zidurile sale ună ilustru âspe africană. Vorbescă de Massala, Regele Congului, care a binevoită să facă o visită compatrioţiloră săi europeni. Suita sa se compune din 3* femei, o domniţă regală, ună copilă ca de 13 ani — fără îndoială principele de corână, — şi din alţi notabili africani, cu toţii în numără de 12. In Anversă au sosită mai multă goli decâtă îmbrăcaţi. La începută au refusată îmbrăcămintea ce li s’a oferită; mai târdiu însă, constrînşî de frigă, le-au cerută şi astăzi suntă ca scoşi din cutiă, să juri că suntă din centrulă Europei civilisate, numai faţa-i trădeză. Când i-am vă(|ută de prima dată, erau la esposiţiă. Căptuşiţi bine cu flanele şi mantale cum erau, nu mai considerau pe nimeni. Regele purta, pe de-asupra unui flanelă grosă de lână, o manta albă aruncată pe umeri »â Tarabe, * în capă avea o pălăriă mare modelă americană, er în piciâre sandale. Etâ în câteva trăsuri portretulă Maiestăţii Negre: Ună bărbată de statură mijloeiă, robustă şi în flârea etăţii. Faţa, ca la toţi companionii săi, este eşită afară, ochii mari lipsiţi cu totulă de sprîncene, ună naşă mică şi cam turtită, o gură mai mare decâtă proporţionată, e marcată de o păreche de buze grâse, printre cari se vădă două şiruri de dinţi albi. Părulă e mică şi creţă, şi în fine eolârea feţei e mai negră ca abanosulă. Regele Massala e de altcum ună modelă de mo-narehă democrată. Elă ţine forte puţină la demnitatea rangului ce îlă ocupă, căci cu toţii petrecă în două odăi său mai bine cjish bordeie la câţiva metri supţii pământă, — o întocmire de altmintrelea forte potrivită, căci altcum temperatura rece ar fi causată pâte Anversului şi Belgiei întregi o mare daună; cine pâte garanta, că nu s’ar fi găsită Maiestatea Negră într’o bună dimineţă îngheţată? Şi atunci ce ar fi făcută Belgienii fără vice-rege? In 4>lele trecute Massala a fostă presentatfi primarului de cătră colonelulă Wauwermans, preşedintele Societăţii geografice Anversiene Primirea s’a făcută în lo-calulă primăriei, de faţă fiindă totă Gomitetulft municipală. Primarulă i-a urată bună venire, Ta condusă prin tâte şalele şi în fine s’au oprită cu toţii în sala Br. Leys, unde urma ună banchetă. Li s’au oferită scaune, dar se vede că Negrii erau mai multă dispuşi sâ şe4ă josă pe parchetă. Massala bău cu mare poftă două pahare din vinulă de Oporto ce li s’a servită, şi printr’ună toastă mulţămi Anversului pentru buna primire, promiţendă că va istorisi cu dea-mâruntulă conaţionaliloră săi, câtă de ospitalî suntă fraţii loră de dincâce! La aste cuvinte totă publieulă isbucni în aplause prelungite. Regele le mulţămi cu ună surîsă graţiosă şi în urmă—începu se aplaude frenetică propriulă său discursă. Esemplulă său fu urmată de toţi Negrii, mică şi mare. Unulă din suita sa, vă4endă statua Br. Leys, îne-grită de timpă, întreba naivă: »Şivoiaţî avută regi negrii?* Asistândă M. Sa la ună concertă şi întrebată fiindă de i-a plăcută, elă a răspunsă negativă. Totulă ce a avută influinţă asupra lui, a fostă cântatulă la piană; s’a mirată multă de elă şi-a întrebată, cum de pe aici sciu cânta âmenii şi cu piciârele? * Ce privesce esposiţiă, pare mi-se că Anversulă ur-mâză esemplulă dată de Amsterdam, şi o va închide, înainte de a fi finit’o. Mai în tâte paviliânele, fără es-cepţiune, domnesce o negligenţă fără sâmână. La o lună de 4'île după deschidere se vădă încă obiecte nedespachetate; mai la fiecare pasă trebue să te împedecî de Iâ4î etc. In secţiunea maşineloră numai două, trei func-ţionâză. In pavilionulă de Belle-Arte tablouri zacă încă pe josă aşteptândă 4‘ua să fie espuse. Olanda, Spania^ ba chiar şi Italia, n’au espusă mai nicî ună tablou. Numai este ea âre mama unui Rafael? Trebuia să pună în practică pe acelă ,Dolce far niente,* tocmai în mo-mentulă, când să arate lumii, că următorii lui Rafael suntă demni de scâla lui? O astfelă de întâr4iere numai în două moduri se pâte esplica: ori că unii dintre es-posanţî suntă pre como4î, 4‘eândti: voi face mâne, ori ceea ce este mai probabilă, o facă cu intenţiune, ca> j şireţi cum suntă, să pâtă profita de erorile celoră ce s’au ■grăbită. Intr’ună casă, ca şi în altulă, numai de laudă 1 nu le pâte servi. In rândulă trecută amintisemă, că pavilionulă României e deşertă. Repetă acâsta cu părere de rău şi de astădată. Lipsa ei nu mi-o potă esplica nicî într’ună modă. Mijlâcele de transportă nu-i lipsescă, distanţa încă nu e pre mare, pentru ca să o reţină dela o întreprindere, ce-i pâte aduce atâta folosă. Este de lipsă ca şi celelalte naţiunî să-i cunâscă avuţiile şi producţiunile ei. Este indispensabilă să păşâseă şi ea odată în lume cu productele ei, trebue să arate lumei, ce pâte. Oea-siunea e binevenită, căcî unde ar putea ea mai bine să se recomande, dacă nu la o esposiţiune universală ca a Belgiei. Englitera, Franţa, Germania etc. eseeleză; toţi cunâscemă mai multă sea mai puţină puterea loră de productiune, şi cu tâte acestea ele au fostă cele din-jtâiu, care au primită cu entusiasmă invitarea Belgiei, t»Bunii* ei vecini voră avea din nou materială .de criticată. Serbia, care nu produce mai multă, i-a luată înainte, secţiunea ei este plină ca totă felulă de cereale legumi, tutună, minerale etc., şi nicî odată nu e lipsită de visitatori. Speramă că în fine, fie şi mai târ4iu, va arăta şi România lumii, că nu este mârtă. Gr. B. sului, (adică ală lui Michaiu). Şi cu acestea audienţa s’a terminata 8). IV. O scrisore din Varşovia, 1600 Aug. 8. De altmintrelea Polonii vorbescă în tâte părţile, că dacă voră fi bătuţi de Michaiu, atunci dânşii nu voră pute râsbi uşoră cu o astfelă de putere, şi dacă Michaiu va intra în Polonia, atunci denşii nu voră putea face altă ceva decâtă să’lfl alegă de rege, şi fiindcă Germanii 1 au totă aţîţată pe Michaiu în contra corânei Poloniei, ei încă voră aţîţa pe Michaiu în contra Nemţiloră4). V. Mihaiu Vitezulu cătră Hassan-beg (Aug. 1600.) Frate, sâ scii că am in gândă să ocupă nu numai Ţera românescă, dar şi Ţera leşâscă. Am cerută armată dela Maiestatea Sa (Sultanulă), şi speră că îmi va veni câtă mai îngrabă. Cu Chanulă Tătariloră speră că voiu face ună armistiţiu. Nu’ţi potă scrie câtă e de mare numârulă armatei ce o am adunată, dar de ar da Dumne4eu să se adune tâte trupele ca să mergemă în ţera leşescă, fiindcă am de gândă să mă facă rege în Polonia (cum animus mihi sit ut rex in Polonia sim), er Ibrahim-Paşa mi-a dată cuventulă, că’mî câştigă dela împăratulQ (turcescă) regatulă Polonei, er Transilvania o va dobândi pentru fiulă meu6). DIVERSE. Mortă prin opăritură. — Ana soţia lui Ionă Măr-şolea din comuna Nicoleşti, j. Buzău, ferbândă o căldare cu apă pentru leşiă la casa locuitorului Leu Stroe Măr-şolea, a dată josă căldarea cu apă de pe focă şi s’a dusă la puţă ca să ia apă. Pănă să se înapoieze, ună băiată ală lui Leu ca de 4 ani, ducându-se la muma sa, care sta pe pragulă casei, ca să’i câră apă de băută, s’a dată înapoi fără să-lă observe mă-sa, şi împedecân-du-se a că4ută în căldarea cu apă fiartă, care fiindă forte fierbinte Ta friptă dela genunche pănă la subţiâră, astfelă că după câteva 4ile de zăcere a încetată din viaţă. ■f Necrologu. — Elisabeta Sterca-Şuluţă născ. Papă, din Deva, după o grea suferinţă pe patulă nascerei, în ală 37 ană ală vieţei şi ală 8-lea ană ală preafericitei căsătorii, în 29 Maiu a. c. şi-a terminată scurta sa viaţă. Fie-i ţărîna uşâră şi memoria binecuvântată! f NECROLOGU. — Ioană I. Pădure, membru ală representaţiunei comunale, preţuitoră jurată şi preţuitoră şefă la intrepositele primei bănci transilvane, a repausată la 10 Iuniu n în etate de 62 ani în urma unei apo-plexii de inimă. Rămăşiţele pământesc! ale defunctului se voră înmormentâ Vineri în 31 1. c. la 3 âre p. m. in capela cimitirului românescă din grâveră. Fie-i ţărîna uşâră şi memoria binecuvântată ! 3) Hurmuzachi, Documente V. I. 37. 4) Szadeczky, Mihâly Vajda Okmânytâra, 192. 5) Szadeczky, 1. c. 195. Nr. 120. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Gursnln la bnraa de Viena din 10 Iuniu st. n. 1885. Rentă de aură 4% • • • 98.80 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92.85 împrumutului căilorti ferate ungare................147.— Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de osttt ung. (1-ma emisiune) ... 98. Amortisarea datoriei căi-lorG ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 123.25 Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 108.50 Bonuri rurale ungare . . 102.60 Bonuri cu cl. de sortare 1C2. Bonuri rurale Banat-Ti- mişfi.................102.— Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 101.25 Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de vină ung...............—.— Imprumutultt cu premiu ung....................116 25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.60 Renta de hărtiă austriacă 82.50 Renta de arg. austr. . . 83.10 Renta de aură austr. . . 108 30 Losurile din 1860 . . . 139 20 Acţiunile băncel austro- ungare................. 859.— Act. băncel de credită ung. 287.50 Act. băncel de credită austr. 288.20 Argintulă —. — GalbinI împărătesc!............ 5,86 Napoleon-d’orI............9.86 — Mărci 100 împ. germ. . . 60.90 Londra 10 Livres sterlinge 12-4.30 Bursa de BucurescI. Cota oficială dela 28 Maiu st. v. 1885. Cump. Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0) * convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) (5°/o) (7°/o) » * , (6%) ’ , » (5°/o) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » * Naţională Aură......................... Bancnote austriace contra aură r> » » urban >. vând. __ 90 — 93 — 88 — 31 — 103V, — 87V* — 10J1/, — 93 — 86Vi 1204 — 282Va — 230 — 10.10(%) — Cursulu pieţei Braşovă din 11 Iuniu st. v. 1885. Bancnote românesc! .... Cump. Argint românesc.................. » Napoleon-d’orî................... » Lire turcesc!.................... » Imperiali........................ » Galbeni.......................... » Scrisurile fonc. »Albina» . . * Ruble Rusescl.................... * » ... 7—10 % pe ană. 8.94 Vând. 8.95 8.80 • 8.85 9.86 » 9,87 11.10 » 11.15 10.10 » 10,15 5.80 » 5,84 100.50 101.- 124.— > 125,- Discontulă Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei44 se potti cumpgra în tutungeria lui I. ©ross. 20°|0 Tote preţurile scădute 20c|0 per coiriptantii. Magazinu de încălţăminte O 9 ală lui loanu Săbădeanu Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scătjute tdte felurile de încălţăminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata său după măsure fabricate. Ghete de bărbaţi dela v. a. fl. 3.60 cr. în susă. Ghete de dame „ „ „ 3.— „ „ „ Pantofi şi ghete de copii dela 60 „ „ „ Pantofi de casă de piele, pîslă s6u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă. Specialitate. Cisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă » * fetiţe şi băieţi > » » , » » 4.50 , » » Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesescî. — Şoşoni cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiorî. = Galocî de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eltine. C i sme de copii ordinare dela v. a. fl. 2 în susă * > bărbaţi » » » > » 51/a » > » % femei » » * » » 4 »> Comandele din afară se. efectuăză dnpă mesurile trimise promptă şi cel» nepotrivite sc iau îndărStă in schimbă. ’ CD CO O -P- CD g§ 20°|0 Tote preţurile scădute 20°|0 Anunţămă aceloru onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la f6ia ndstră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutulfi anului 1885 prin urmare potă »6 aibă colecţiunea completă. Administratiunea »Gaz. Tran$.« 4—4 dela Sân-Georgiulfl NăsSudului (Naszod-Szt.-Gyorgy). Apă minerală muriatică de natronă în comitatulă Bistriţa-Năsăudă (în Transilvania), să ţine de cele mai escelente silicate de natronă, (conţine 24.45 de părţi natronă acidă carbonică în 10.000 de părţi), întrece astfelă chiar renumitele băi de Faschingen; conţinăndă şi iodă, este de preferată apei Vichy-Grande-Grille, este probată ca leacă contra friguriloră învechite, a îutărirei de ficată şi de splină, a mistuirei necomplete, contra hoemoroideloră, a anomaliiloră de menstruaţiune, blenorhoe (scurgere) uterinală, contra broncliitei cronice, a petrei în besică şi în rinichi, a scrofuleloră, a slăbiciunei de nervi, contra hypo-hondriei şi histeriei. Posede băi calde de putină şi băi reci, trei restauraţiuni etc. Sesonulu se începe !a 15 Iuniu! Iuformaţiuni şi prospecte efectuăză Administraţia Băiloră. Mersultl trenurilor!! JBudapesta—Predealfi Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă omnibua accelerat omnibuf de persdne omnibus Viena — 7.15 — 1 — Budapesta 6.47 1.45 3.15 6.20 8.0) Szolnok 10.37 3.4* 7.2S 9.11 11.40 P. Ladăny 1.44 5.21 8.27 11.26 2.31 Oradea mare 5.33 6.41 — 1.28 — Vârad-Velencze — — 9.45 2.00 — Fugyi-Vâsârhely — — 9.59 2.11 — Mezo-Telegd — 7.14 10.28 2.31 — Râv — 7.42 11.36 3.18 — Bratca — — 12.10 3.41 — Bucia — — 12.48 4.01 — Ciucia — 8.31 1.31 4.26 — Huiedin — 9.01 2.56 5.08 — Stana — — 3.29 5.27 — Aghiriş — — 4.00 5.50 — GhirbSu — — 4.18 6.02 — Nedeşdu — — 4.33 6.24 — Clnşin | — 1001 5.05 6.43 — 12.05 10.16 — 70! — Apahida 12.31 — — 7.26 — Ghiriş 2.16 11.24 — 8.51 — Cncerdea | 3.12 3.32 11,43 11.45 — 9.31 9.43 _ Ui6ra 3.41 — — 9.51 — Yinţulâ de susă 3.50 — — 9.58 — Âiudă 4.25 12.08 — 10.24 — Teiaşd 4.50 12.22 — 10.44 — Crăciunelă 5.41 — — 11.28 — Blaşfl 6.0? 12.57 — 11.44 — Micăsasa 6.40 — — 12.18 — Copşa mică 7.00 1.27 — 12.36 — Mediaşă — 1.45 — 1.22 6.01 Elisabetopole — 2.06 -- 1.56 6.40 Sigişăra — 2.31 — 2.34 7.20 Haşfaleu — 2.50 — 3.02 8.01 Homorod — 3.48 — 4.41 10.05 Agostonfalva — 4.19 — 5.30 11.02 Apatia — 4.34 — 6.03 11.3 Feldiora — 4.53 — 6.35 12.14 Braşovă | — 5.20 5.3 — 7.14 1.09 1.50 — ■— — TimişQ — 6.07 — — 2.48 Predeală | BucurescI 6.32 — 3.23 — 7.30 — — 4.56 11.35 9.4( Predealu-Budapesta BucurescI Prede&lu Timişă Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişora Elisabetopole Mediaşfi Copsa mică Micăsasa Blaşiu CrăciunelG Teiuştv Aiudă Vinţulă de susă Uiora Cucerdea Ghirisă Apăhida Clnşiu Nedeşdu GhirbSu Aghirişă Stana Huiedinti Ciucia Bucia Bratca R6v Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta Viena Trenă de peradne Trenă accelerat Trenă omnibua Trenă omnibus 5*00 7.45 — 9 45 12.50 — — 9.47 1.09 — 10.11 1.40 — — 10.44 2.27 — 6.22 10.51 2.55 — 7.01 11.18 3.38 — 7.33 11.36 4.17 — 8.01 11.51 4.47 — 8.45 12.23 5.42 — 10.10 1.19 7.37 — 10.29 1.30 8.01 — 10.39 1.37 8.21 — 11.19 2.05 9 05 — 11.54 2.25 9.43 — 12.12 2.36 10.02 — 12.56 — 6.20 — 1.30 3.13 6.59 — 1.45 — 7.15 — 2.11 3.40 7.43 — 2.55 4.01 8.29 — 3.17 — 8.55 — 3.24 — 9.04 — 3.31 4.24 9 12 — 4.09 4.49 10.23 — 5.36 — 12.32 — 5.56 5.58 12.59 — 6.08 6.08 — 8.00 6.29 — — 8.34 6.45 — — 8.59 7.00 — — 9.34 7.26 — — 10.16 7.48 7.14 — 11.04 8.28 7.43 — 1217 8.47 — — 12.47 9.06 — — 1.211 9.26 8.22 — 2.05 10 01 8.48 — 3.08 10.20 — — 3.39 10.30 — — 3.55 10.37 9.13 — 4.06 10.51 9.18 10.37 — 12.37 10.31 12 59 — 2.58 12.07 4.45 8.22 6 0) 2.10 10.05 10.30 6.35 2.45 10 50 — 3.00 8 00 6.05 — Teiuşft-Aradft-Budapesta Trend omnibua Teiuşft Alba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orăştia Simeria (Piski) Deva Braniclca Ilia Gurasada Zam Soborşin Bârzova Conopă Radna-Lipova Paulişă Gyorok Glogovaţă Aradă Szolnok Nota: Orele de nopte suntfl cele dintre liniile grose. rrir^r»o*rn.6n. AT/EXT. Brasnvă. Budapesta Viena 11.09 11.46 1220 12.52 1.19 1.48 2 35 3.04 3.36 3 50 4.25 5.09 5.56 Trenă omnibua 6.18 6.57 7.12 7.27 7.56 8.10 2.39 3.16 7.10 6 14 6.30 6.47 7.17 7.32 12.00 12.14 2.10 8.03 Trenă de persone 3.56 4.2' 4.53 5.19 5.41 6.08 6.39 7.04 7.29 7.41 «.12 8.49 9.29 9.49 10 23 10.37 10.52 11.18 11.33 4 5'-! 5.10 8.16 6.05 Aradfi»Timiş6ra Aradă Aradulă nou Nâmeth-Sâgh Vinga Orczifalva Merczifalva Timisdra Trenă omnibua 6.00 6.25 6.50 7.19 7.38 7.56 8.42 Trenă de persone Trenă de persone 12.55 1.21 1.46 2.18 2.36 2.53 3.40 8.25 8.36 8.54 9.13 9.25 9 36 10.06 Timişdra- Aradă Timişăra Merczifalva Orczifalva Vinga Nâmeth-Sâgh Aradulă nou AviulA Trenă de peradne Trenă de persone Trenă omnibua Budapesta- Aradă-Teiuşă. Viena Budapesta Szolnok | Armdă Glogovaţă Gyorok Paulişă Radna-Lipova Conopă Bârzova Soborşin Zam Gurasada Ilia Braniclca Deva Simeria (Piski) Orăştiă Şibotă Vinţulă de josă Alba-Iulia Teiuşă Trenă de peradne 11.00 8.05 11.02 11.12 3.37 4.13 4.38 4.51 5.10 5.38 5.57 6.42 7.14 7.43 8.01 8.21 8.47 9.05 10 10 10.43 11.04 11.19 12 05 Trenă accelerată Trenă omnlboi 7.15 1.45 3.44 4.02 753 8!U Ui 1200 o.*?5 «,18| 7.00 7.23. 7.51 8.10 5.58 9.56J 10.17 10.38 11.05 11 12.24 12.53 1.22 1.40 2.94 Simeria (Piski) Petroşenl Simeria Streiu Haţegă Pui Grivadia Baniţa P etroşenl Trenă de persone 6 30 7 05 7 53 8.46 9.33 10.1) 10.43 Trenă omnibua 11.50 12.27 1.19 2.10 2.57 3.35 4.04 Trenă omnibu 2.23 3.49 4.40 5.28 6.07 Petroseni—Simeria (Piski) 6.07 6.40 6.51 7.08 7.23 7 40 7 rd 12.25 1.16 1.34 2.04 2.25 254 8 m 5.00 5.50 6.07 6.32 6 53 7.24 7 4.0 Petroşenl Baniţa Crivadia Pui Haţegă Streiu ftiaaAvfn Trenă omnibua 6.49 7.27 8.06 8.50 9.31 10.16 10 53 Trenă omnibua 9 33 10.14 1054 11.37 12.17 12.58 1.35 Trenă de peri 5.°8 6.UK 6.45 7.25 8.44 9.15