RED ACŢIUNE A ŞI ADMINISTRAŢIUNEA t
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,OAZETA« IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe unâ ană 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl str&ln&tate:
Pe ană 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
St PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCXURILE:
O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu «e prlmaaoQ. — Banusorlpte nu se retrămltO.
NB 118
Mercuri 29 Maiu (10 Iunie)
1885.
BraşovH, 28 Maiu (9 Iunie) 1885.
Unu colaboratori ală farului „Egyetărtes44, făeându o escursiune cu unu deputată ungură, în comitatul u Huniăd<5rei, istorîsesce multe de tăte despre lupta desperată, ce o portă în acelu comitată o mână de „elementu cultă maghiaru“ cu românimea de acolo, ca să o recucerăscă pentru „idea naţionala şi de stătu maghiarii.
Este cunoscuţi, că pretinşii învăţaţi unguri din Huniădără au făcuţi straniă descoperire, că poporuli români de acolo ari fi compuşi mai mulţi din Maghiari romanisaţi. Acăsta descoperire le servesce ca îndemni şi mai mare de a face din Românii Uniădărei Unguri.
„Lupta pentru recucerire44, cum o nutnesci ei, f®rmăză obiectuli celei mai mari admiraţiuni a Dumitului călători.
In comitatuli Huniădărei, dice eli, fiecare Unguri, e pătrunşi de marea însemnătate a mi-siunei sale patriotice, fiecare e uni apostoli aii lăţirei ideii naţionale. Muncesce, se ostenesce, ca să-şi câştige pânea de tăte (filele, şi pe lângă acesta ţine cu toti sufletulă la ideia de a recuceri pentru maghiarismi pe toţi aceia, cari s’au rupţi de eli, şi şi pe aceia să-’i atragă la sine, cari niciodată nu s’au ţinuţi de eli. Maghia-ruli se ’narmăză cu entusiasmi şi pe cale pacî-nică părtă lupta nesângerăsă departe de ori-ce egoismi (?), numai din curaţi patriotismi. Pe fiecare <fi, pe fiecare săptămână înregistrăză câte uni succesi, şi nu are altă răsplată (?) de-câtft consciinţa, că şi-a împliniţi datoria.44
Centruli acestei lupte — (fice eălătoruli unguri, — este colonia dela staţiunea Piski.
Dela acestu puneţi se lăţeşce maghiarisarea, aici se află o scdlă maghiară cu şăse clase, care are trei sute de şcolari; şcolarii sunti în cea mai mare parte din cele trei sate dimprej uri. Ei sunti toţi Români, a cărori părinţi nu şeiu de loci unguresce dar pentru aceea „se maghiarisăză44 copii lori în scdlă. învăţătorii se îngrijesci şi de aceea, ca să bage în copii semţământulă naţionali maghiari şi impresiunile ce le capătă în scdlă copiluli — speră călătorulu unguri — că nu se vori schimba prin contactuli lori cu > părinţii.
Apoi ne mai spune, că şcolarii au declamaţi versuri frumdse unguresei, şi că dspeţii au foşti, primiţi, la intrarea lori în scdlă, de fetiţa preotului românesci dela Deda, c’uni discursi de bine-venire; ea era îmbrăcată în haine româ-nescî, der cu atâti mai mulţi a surprinsu curata I limbă ungurdscă, cu care a recitaţi discursuli 'ei bine studiată.
Acelaşi călători a întâlniţi în alte sate din apropiere şcolari români, cari toţi vorbeau uu-guresce. Se aflau acolo mamele unora din copii, ele nu sciau nimici unguresce, dăr să fi (fisă, că băeţii lori le învaţă acasă unguresce. (sic!)
Câlătoruli termină prin a-şi esprimâ încă odată admiraţiunea pentru „succesele44 ce s’au dobândită în comitatuli Uniăddrei pe teremuli maghiarisărei învăţământului poporali, (ficendu între altele:
„...Este neîndoiosi, că Maghiarii uniăddrenî
lucră cu mare energiă pentru maghiarisare.......
Preoţii români se încârcă de a contrastă, ddr jurată slabi, pentru ca să se pdtă opune. Pu-Eterea stăruinţelori de maghiarisare se sâmte tare...
6re aşa să fiă?
Nu credemi ca puterea de resistenţă a românismului în Uniăddra şă fiă înfrântă. Ddr mărturisimi că suntemi fdrte neliniştiţi, din ca-usa tăcerei ce domnesce p’acolo de vreo doi ani înedee.
Dormi conducătorii Românilori ? De ce nu’şi dau mâna şi ei, cari sunti mulţi mai numeroşi ca Maghiarii, spre a se apăra de uneltirile de „recucerire44 ale acestora? De ee o mână de Unguri se facă mai mulţi ca o 6ste de Români? Cândi se voii deştepta odată şi fraţii din Uniddră ? Orî ddră nu sunt şi ei atâti de harnici, ca să îmbrace apostolatuli naţionali, pentru binele şi fericirea poporului români? —
Limba maghiară în şcolele române.
Subi aceşti titlu publică „Ellenzdk44 din Cluşii, în număruli său de Luni unu articuli, care dă pe faţă tdte tendinţele de maghiarisare. Estragemu din aceşti articuli urmâtdrele :
Se vede că s’a sfîrşitu cu gluma . . .
Ordinaţiunea ministrului de cu;te şi de instrucţiune publică cu data 28 Maiu nr.: 20,301 face finită orî căreî îndoieli în acesiâ privinţă.
In sensulă acestei ordinaţiunî este nevalabilă alegerea de învăţători ordinarîseu provisorl a tuturori aceloră indivizi, cari au căpătată de-cretulă începăndă dela 20 Iuniu 1882, dăr nu şi-a însuşită limba maghiară în‘scriere şi în vornire.
învăţarea limbei maghiare este prescrisă în modă hotărită şi inspectorii şcolari şi comisiunile administrative au fostă provocate să ia măsurile necesare.
Aşadar, începemă în cele din urmă să lucrămă cu seriositate.
Cum a fostă pănă acum?
A fostă aşa, că autorităţile şcolare române şi-au bătută jocă de lege. Au alesă şi numită asemeni învăţători, cari nu cunoscău limba maghiară, cari numai câtă i-au aurită de nume. Limba maghiară pentru aceea nu lipsea din planulă de învăţămentă, dar nimenea nu-o propunea.
Dar şi unde învăţătorulă scie unguresce, nu s’a propusă acestă limbă şi dacă au fostă traşi la răspundere pentru acăsta respectivii au răspunsă, că ceice învaţă unguresce lipsescă din întâmplare dela şcolă.
Autorităţile bisericescl române mai facă şi alte comedii ( !) înşelândă statulă(?) şi pe ele însele. Susţină şcăle proprie, dar ce fel de şcăle? Zidirea e nesuficientă; îşî iau învăţători cu câte 60—80 fi. pe ană; se propune numai odată pe săptămână (?), recvisite de şcălă tufă ....
Acâstă procedere o practică bisericile române şi acolo, unde se află şi şcolă de stată şi comunală.
Legea ar trebui să se revicfuescă şi să se străforme somându-se autorităţile confesionale ca să arăie în timpă de doi an! starea şcăleloră. Dacă în acestă timpă nu voră răspunde tuturoră îndatoririloră să’şi perdă dreptulă de a mai susţină şcole proprie.
Confesiunile deschidă totă felulă de şcole neper-mise după lege şi p’acolo pe unde statulă s’a gândită la instiucţiune. Dar e mai bine să nu fie nici o şcolă în comună, decâtă să fie astfelă de şcăle, asemeni şcăle trebuie să peră!
Trefort a observată cum voieseă să se jăce naţionalităţile cu limba maghiară şi s’a apucată să pună capătă agitaţiuniloră culpabile.
Munca lui trebuie să fie încoronată de succesă, căci dără legea este pe partea lui.
Intr’adevără, Trefort e cu legea şi legea e cu elă. Cu alte cuvinte: când îi convine merge elă cu legea, cândă nu trebuie să mârgă legea cu elă. Bietele naţionalităţi sunt astfelă dependente dela graţia ministrului şi legea pentru ele nu mai e lege, ci unu jocă capriciosă ală voinţii ministrului.
Ordinaţiunen ministrului de instrucşiune, de care vorbesce foaia maghiară, este ună viu documentă, că dreptate au avută cei ce au (Jisă la 1879, că legea privităre la introducerea forţată a studiului limbei maghiare în şcălele năstre poporale ameninţă viaţa acestoră şcăle!
O părere şi unîi stată.
Bl a şi u în 8 Iuniu.
Domnule Redactorii!
Amă avută destulă ocasiune, când cu alegerile dietale din anulă trecută, a ne convinge despre râua purtare a unoră preoţi, învăţători şi altoră Români de o parte, âr de alta despre buna conduită a altora; dar nu numai anulă trecută avut’am prilegiu de durere pentru atitudinea loră, ci pănă în (filele din urmă amă putută şi pu-temă notă numele unora cu atitudine greşită, obscuri în ce privesce acţiunea loră naţională.
Causa relei loră atitudine, eredă a o afla în indiferentismă şi în ignoranţă. In indiferentismă întru câtă dânşii nu-şi bată capulă cum să-şi procure vre-unu diară naţională română, care se luptă cu abnegaţiă pentru poporulă nostru şi care le-ar servi ca ună îndreptară şi ună con-ducătoră credinciosă pe calea adevărului, şi aşa unii — cu deosebire funcţiunarii, ca să nu se arate răi patrioţi şi să nu cadă în disgraţia su-perioriloră loră unguri, — deşi credă că cei mai mulţi nu din inimă, procură foi unguresei sedu-cătăre şi şovinistice, care tâmpescă bunulă simţă şi aşa cu încetulă, în nepăsarea loră faţă cu (fiarele românesci naţionale, se înstrăinăză dela sînulă naţiunii.
Ună fătă ală indiferentismului e ignoranţa îu sensă mai estinsă, căci de unde, dâcă nu totă dintr’ună felă de indiferentismă, provine că unii preoţi şi învăţători nu-şi procură (fiare române, deşi starea loră materială ar concede acăsta?
Altfelă stă lucrulă cu ignoranţa luată în sensă strînsă; sub acăsta voieseă a înţelege, că unii preoţi şi învăţători — cătră dânşii mă îndreptă mai multă fiindcă în prima liniă ei suntă chemaţi a conduce poporulă, nu-să numai chemaţi, ci le e chiar o datorinţă imperativă a loră să-lă conducă — cu totă sufletulă ar voi ca ei să-şi procure o lectură plăcută prin procurarea de (fiare române şi aşa să sciă conduce poporulă pre calea adevărului, starea loră materială însă nu le concede a-o face acăsta nicidecum.
Fiindă naţionalitatea în strînsă legătură cu biserica, credă şi îmi place a crede că şi alţii voră fi de o părere cu mine, că păstorii noştri sufletesc! suntă chemaţi să curme relele acestea, cari ne ducă totă mai multă spre decădere morală în detrimentulă naţionalităţii, împunândă tuturoră preoţiloră şi învăţătoriloră procurarea de (fiare române. Şi acăsta — aflu de bine — cam în următoriulu modă: preoţii şi învăţătorii, cari dispună de o avere ăreşî-care îmbucurătăre să fie siliţi a-şi procura ceM puţinii o făiă română cu programă naţională, din banii loră proprii, ăr cei cu stare materială debilă, din bani de ai comunei respective, dintr’unu ăreşi-care fondă său cassă de a dânsei.
Cre<fândă a nu fi causată prin acăsta nici o supărare nici într’o parte nici într’alta, ci es-punându-mi simplaminte părerea mea, sulevată într’o conversare cu nisce onorabili preoţi, rămână ş. c. 1.	Brutus.
SOIRILE PILEI.
Delegaţiunile scăleloră române de aci au alesă Sâmbătă Eforia în persănele următoriloră domni: dela Sf. Nicolae: Ioană Petrică, C. Popazu, I. Lengâră, St. Iosifă, V. Voma, I. Stinghe, prof.; din Cetate: N. Străvoia, D.
Nr. 118.
GAZETA TBANSI1YANIEI
1885.
Ioncioviciu, N. Ciurcu, Diam. Manole, G. B. Popp şi P. Nemeşii.
—0—
»Sieb. Deutsch. Tgbl.* e de părere, că transport ulii de porc!, care a fostă înapoiată din Steinbruch în Sibiiu a fostă sănătosă şi că prâ s’au grăbită veterinarii din Steinbruch a'î declara bolnavi de vreme ce atâtă la vi-sitarea dela Turnu-roşu câtă şi la cea din Sibiiu porcii s’au găsită deplină sănătoşi. După întdrcere nouă visi-tare s’a făcută în Sibiiu şi s’au declarată ca bolnavi 3 porci, der nu de băla de gură şi de unghii. Se va face o nouă visitare. Comercianţii, trei Români, suferă pagube enorme.
—0—
D. Remus Roşea, candidată de preotă, Sâmbătă în 6 Iuniu n. a fostă promovată din partea universităţii din Pesta la gradulă de doctoră în sciinţele de stată-Felieitămă pe tânărulă doctoră!
—0—
Societatea de lectură »In. M. Clainiană« a teologi-loră din Blaşiu, ţinându-şî în 30 Maiu st. n. a. c. şedinţa constituantă, şi-a alesă de oficiali pentru anulă scolastică viitoră pre următorii domni: preşedinte Macaveiu Groze clerică de anulă III, redactoră la foia »Furnica« Deme-triu Deacă clerică de an. III, notarulă corespondinţeloră: Georgiu Cheţianu cler. de an. III, cassară: Basiliu Serbu cler. de an. II, controloră Atanasiu Bologa cler. de an.
I, bibliotecară Valeriu Comşa cler. de an. I, rămânândă a se alege notarulă şedinţeloră cu începutulă anului scolastică viitoră,
—0—
»Kărntner Allg. Zeitung* a apărută în doliu, fiindcă în cerculă electorală electorală ală Clagenfurtului s’a alesă ca deputată în Reichsrath ministrulu de comerţă br. Pino.
—0—
Diarulă liberală din Berlin *Vossische Zeitung,* într’ună articulă de fondă consacrată memoriei răposatului întru fericire principe Anton de Hohenzollern, laudă în termini călduroşî nobilele calităţi şi marile merite ale ilustrului decedată şi între altele cjice, că A. S. R. Principele Anton n’a încetată nici ună momentă de a purta o viuă solicitudine pentru interesele Statului română.
—0—
Iu urma morţii A. S. regale Antonă de Hohenzol-lernă, s’a ordonată în armata română ună doliu de 30 de dile.
—o—
Comitetulă institutită pentru ridicarea statuei lui C. A. Rosetti a începută să distribue în publică liste de subscripţiune împreună cu ună apelă.
—0—
»Voinţa Naţională* află, că guvernulă română ar avea de gândă să instaleze pe una din moşiile Statului din judeţulă Bacău o fabrică de sodă din sare.
—0—
Parchetulă din Paris se ocupă de câteva săptămâni cu o defraudare de vr’o sută de milione franci, ce s’ar fi comisă cu ocasiunea morţii prinţului Sturza în anulă trecută. Moştenitorii acestuia aflară, după mdrtea prinţesei Sturza nasc Vogorides întâmplată jjîn anulă acesta, numai 200 milione din averea răposatului prinţă. Cercetarea din partea tribunalului a obţinută resultatulă, că prinţulă cu câteva (Jile înainte de mdrfea sa plasase 3 milione franci în consols englezi. Despre celelalte 95 pănă la 97 milione nu se scie încă nimică.
—0—
Ministrulă francesă de instrucţiă Goblet răspunde la protestulă archiepiscopului din Paris contra seculari-sării Pantheonului prin următdrea scrisore: * Domnule Archiepiscopă! ’Ml-aţî adresată ună protesiă, a cărui formă şi conţinută depăşescă cu totulă drepturile ce aveţi. In orecare măsură vă înţelegă iritaţiunea contra hotărîrii privitore la Pantheon, deşi acăsta e pe deplină legală şi edificiulă niciodată n’a fostă considerată de faptă ca o biserică menită pentru scopuri de cultă. Insă sentimen-tulă d-vostră nu scusâ aberaţiunile limbagiului, ce suntă contrare caracterului înalteloră funcţiuni şi daforiiloră d-v6stră faţă cu guvernulă, şi nu vă autorisă de locă se discutaţi actele şi politica generală a guvernului. O asemenea atitudine nu e de natură de a stabili raporturi pacifice între biserică şi stată. Regretă acQşta. Rămâne asupră-vă de a aprecia, dacă astfelă aduceţi ună serviciu folositoră intereseloră, pe care le apăraţi.«
—0—
Serbarea Dumineciloră. Corpulă negusto-riloră de Mode-Manufacte şi Mărunţişuri s’a adunată 6 Iuniu a. c. sub presidiulă D-lui Carolă Fabricius şi s’a luată prin aclamaţiune o decisiune pentru odihna Dumi-aicei, obligându-se fiecare a aduce, la îndeplinire acăstă resoluţiă, încependă cu data de 12 (24) Iuniu. Prin a-cesta e rugată publiculă comersantă din Braşovă a ’şî regula astfelă afacerile sale ca Duminecile să fiă respectate deia data de mai susă.
—0—
La cununia d-lui Teodor de Prunculă ce s’a celebrată Duminecă în Braşovă, au asistată ca naşi d.
George Goilav cu amabila sa soţiă. D-sa este unulă dintre marii proprietari cei mai de frunte şi inteligenţi în Botoşani.
-----o--------
Uneltiri de magii i ar isare în Selagiu.
Selagiu 26 Maiu 1885.
Puternicii stăpâni din înaltulă Olimpă, îngrijaţî de sortea nostră, cu sila voiescă a neîndopâcu cui fii ta maghiară, ei nu voiescă ea în seclulă presentă numită ală civilisaţiunei — când tofe poporele cu sete alergă după cultură — să ne lase de capulă nostru ca noi de noi prin şcolile nostre, prin esercearea limbei nostre şi ră-dimaţî pe ajutoriulă nostru să ne putemă lumina, ci pre-domniţî de pofta nesăţiosă ca cu timpfi să ne p6tă ab sdrbe în elementulă maghiară, prin totă feliulă de uneltiri se năsuescă a ne despoia şi de puţina libertate de care ne-amă putută bucură pănă aci sub fericita loră oeăr-muire,
Şovinismulă maghiară este în orba presupunere, că în statală nostru poliglotă numai o limbă pdte să esiste şi aceea este limba maghiară, şi spre a-şî realisâ acestă visă de aură, prin desconsiderarea drepturiloră aUoră naţionalităţi aduce legi numai în favorulă Maghiariloră, ridică societăţi de cultură maghiare, cu ajutorulă cărora pre cei slabi de ângeră dintre naţionalităţi voiesce a-i renega dela limba şi naţiunea în care s’au născută şi crescută şi a-i preface în strănepoţi de ai lui Arpadă. Cu ună cuvântă pentru Maghiari se face totă, er pentru noi Românii nimica, ba cu durere vedemă că şi ce ni-au dată mai nainte cu mâna dreptă acea ne-o iau acum cu cea stângă.
Prin lege este decretată limba română de egală îndreptăţită cu limba maghiară, der în praesă de acesta nici pomană, ci din contră limbă nostră este eschisă dela officiele publice şi încetulă cu încetulă voiescă de-a o es-chide şi din şcolile nostre pe cari le susţinemă din su-dorea nOstră.
Comitatulă nostru Selagiu încă se bucură de rara fericire cu care este onorată din partea societăţii ma-ghiarisătore din Cluşiu, care se trudesce a-şî eslinde aripele sale ocrotitore şi preste noi. Şi nouâ fiiloră Sela giului ni se apropiă timpulu luminei, da! căci sorele cul-turei maghiare şi preste noi va trimite de aci înainte racjele sale. Seranalulă ni s’a dată. Primăriile (antistiele comunale) au fostă provocate prin solgăbirâi a-şl da răs-punsulă la întrebările societăţii cluşene — cunoscute deja on. publică din colonele preţuitei »Gazete;* aşa dară ispita se apropiă de noi, suntemă însă în firma credinţă că între noi puţină’‘sporă va pută face propaganda cluşiană.
Pe la noi, stimate d-le Redactoră, pănă acumă nu s’a lucrată aşa pe faţă cu maghiarisarea, der acum şi cârmacii comitatului nostru nu voiescă a rămână îndă-rămâne indărăptulă Cluşieniloră şi Deşieniloră fanatici. In cailele trecute solgăbirăulă din cerculă Zelăului Viski, Zsigmond, sub nro. 799 din 1885 pe basa articlului XIV § 42 din 1876 a provocată eforiele şcolare să procureze pe sema scoleloră manualele maghiare »£letmentes es egessâgtan* şi »verârkdnyo az eletmentes es egessâgtan-koz* dândă totodată strictă ordină învăţătoriloră ca să le propună eleviloră, 6r dre ju^ii comunali i-a îndatorată să raporteze la finea fieşcăruia ană încâtă s’a făcută destulă numitului ordină.
Lucru ciudată a impune ca în scolele nostre confesionale, unde copii nu pricepă nici o iotă din limba maghiară, să se propună eleviloră, cari abia potă face ceva progrese în limba loră matetnă. Pentru de a scăpâ pe bieţii noştri învăţători de încurcala la care i-a adusă acestă ordinaţiune, ar face bine d. solgăbirău deeă pentru fieşce care învăţătoră din cerculă său va procura dela firma ,Tisza-Trefortă* câte o maşină meshanică, cu ajutorulă căreia apoi ca printr’o tigvă (solceră) să potă turna în capulă eopiiloru nepricepuţi cultura maghiară pe care maghiarismulă o cugetă de unica chiămată a civilisâ Orientulă, der pe calea apucată fie siguri flămânzii noştri contopitori că nu’şî voră ajunge ţinta de regeneratori, nu, pentru că cultura nu se răspândesce prin răpirea cu forţa a drepturiloră nici prin desele insulte aruncate cu atâta obrăsniciâ asupra aceloră cetăţeni pacînicî ai patriei, cari n’au fericirea a fi membrii ai puternicei rase maghiare, ci prin respectarea „egalităţii, frăţietăţii şi libertăţii1* tuturoră popâreloră de sub sceptrulă augustei case domnilore lotaringo-habsburgice, fii lui Arpad de acestă trinitate fugă ca draculă de fâmâiă, ba încuragiaţi şi de sprigi-nulă ce-lă întâmpină la noii cetăţeni perciunaţi ai patriei dela mică pănă la mare şi-au pusă umărulă la carulă maghiarisării, der năcazulă pe ei că deşi au dohotă destulă nu lă potă unge aşa să lunece pe placă, ba potă <Jice că acela merge de t6te patru rdtele împedecată, şi în scurtă va sta pe locă, rămânândă totă ostenăla în-zadară.
A(]il Dle Redactoră, când îţi scriu aceste rânduri, s’a sâmţită în jurulă nostru ună cutremură de pământă, care na durată mai multă de o minută, dăr a fostă destulă
de puternică încâtă a clătinată edificiile de cugetai că acuşi se voră ruina. Poporulă, care nu-şî mai aduce aminte de asemenea evenimentă, întâmplată în porţile ndstre, a fostă cuprinsă de spaimă şi-lă ţine de rău augură.
CirceanulU.
R6sboiu vamalii între Ungaria şi România.
»Sieb. Deutsch. Tgbl.* şi chiar guvernamentalulă • Hermanst. Ztg.,« găsescă că nedreptate s’a făcută co-mercianţiloră români dela Cânenl, înapoindu-li-se din Steinbruch transportulă de porci fără nici o causâ. Amândouă aceste foi susţină, că porcii s’au găsită deplină sănătoşi şi că închiderea 3 graniţeloră s’a ordonată pe nedreptă.
Guveruulă română încă răspunde cu aceleaşi măsuri. Se vede că guvernulă nostru şi-a pusă în gândă să om6re comerciulă şi industria ardelână, căci Ardelulă are multe daraverî cu România.
Câtă de amărîîă e statuia vecină din causa măsu-riloră aspre luate de guvernulă ungurescă în contra esportului română, ne arată următorea comunicare ce ni o dă ,Kronst. Zeitung.:*
»Protocolulă camerii comerciale şi industriale din Braşovă din şedinţa dela 2-t Aprilie 1885 cuprinde între altele o informaţiune a d-lui Diamandi Manole, preşedintele camerii, care ne umple în adevără de conster-sternaţiune. Preşedintele ne a comunicată experienţele, pe care le-a câştigată de curândă la concursulă d-sale pentru furnisarea de materii de haine de Braşovă pentru armata română pe anulă 1885. Elă a presentată şi de astădată, precum în toţi anii, ministrului reg. românescă de răsboiu mostrele sale şi a primită dela acesta răs-punsulă, că ministerulă română a holărîtă ca, pre lângă t6tă îndestulirea cu materiile comandate pentru îmbră-carea armatei din Braşovă prin d-lă Diamandi Manole, să numai cumpere marfă austro-ungarâ şi prin urmare nici marfă de Braşovă, deorece Austro-Ungaria se închide în contra imrotrului de producte române (vite şi lână.'i Elă, referentulă a cerută în acestă casă întrepunerea ambasadorului ces. reg. din BucurescI prin o cerere, pe care a cetit-o, şi acuma aşteptă după resultată. Dacă va rămâne lucrulă cu acăstă esclusiune, la hotărîrea d-lui ministru română, în acestă casă se va face multă daună atâtă d-sale, câtă şi mai multoră fabrici de postavă din Braşovă.
»După ascultarea acestei întâmplări consternătdre şi după ce membrii presenţî ai camerei au mulţumită d-lui Diamandi Manole pentru ostenelele sale, ce suntă spre binele întregului, camera a luată urmâtdrea hotărîre:
»împărtăşirea d-lui Diamandi Manole nu numai că să ia spre sciinţă cu mulţămită, ci se va face totodată raportă despre acăsta şi d lui ministru r. ung. de co-merciu pentru considerarea ocasionalâ a acestei dispo-siţii îndreptate în contra Austro-Ungariei.*
In astfelă de împrejurări, nu scimă, deu, cum se va putea reinoi convenţia comercială cu România, aşa ca comerţulă şi industria nd&tră să nu decadă. Guvernulă vieneză ar fi dispusă să ţie semă de cererile României, dar celă din Pesta se pare că nu vrea să scie de acăsta.
Congresulti literarti internaţionalii.
Ală optulea congresă literară şi artistică internaţională îşi va ţină sesiunea la Madridă, în Octomvre 1885, spune .Telegrafulă.*
Cu ocasia acestui congresă, Asociaţia a desemnată ca subiectă ală concursului internaţională cestiunea ur-mătdre:
Simţemântulu onorei: Espresia sa în literatura spaniolă şi în literaturile celorlalte Urî.
Scriitorii din t6te ţările suntă invitaţi ca să concure.
Manuscriptele, a căroră lungime nu trebue să fie mai mare de 1000—1200 linii, trebuescă adresate, francate şi recomandate, înainte de 31 Augustă 1885, secretarului generală ală Asociaţiunei. d. J. Lermina, la Bry-sur-Marne (Seine).
Nu va trebui să fie semnate; ele voră avea pe plică o devisă, care va fi repetată pe ună plică pecetluită conţinândă numele şi adresa concurentului; plicurile nu voră fi deschise decâtfi după hotărîrea juriului, compusă din comitetulă de onore şi din biroulă Asociaţiei
Se voră decerne două medalii, una ca ânfâiulă premiu, şi-a doua ca ală doilea.
Preşedintele de ondre ală Asociaţiei a fostă Victor Hugo, care nu va pute fi înlocuită în acestă distinsă rangă.
Preşedinţi suntă: d-nii Torres Caicedo, Louis Ui-bach, Adolfo Galzads şi T. Robert Fleury.
Vice-preşedinţî: d-nii Alphonse Pajes, Armând Du-maresq, Louis Ratisbonne, Ladislas MickievicI şi Clifford Millage.
Secretară - generală: d. Jules Lermina; secretari: d-nii Fr. Baetzmann, C. Ebeling, Louis Cattreux, AI. Ca-hen şi Ocampo.
Intre membrii comitetului esecutivă aleşi în sesiunea dela Bruxelles, vedemă figurândă şi pe d-nii B, P. Hăşdău şi Gh. Giuvara.
-----O--------
i
NV 118 .
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cestiuni economice
Braşovă, 24 Maiu v. 1885.
Dle Redactoră! Doue prelegeri eronomice nu de p lină valore faţă cu împrejurările locuitorilor^ acestui |inută mă îndemnă e mă folosi de câteva momente libere spre a le da îusemnătatea cuvenită.
ţ)iarulQ germanii din loc »Kr. Ztg.» a publicată mai deunăzi o seriă de articuli despre cultura albineloră. cesta s’a făcută ca ună felă de pregătire care, să atragă atenţiunea acelora pe cari ’i-aru putea interesa mai de aprope astfelâ de cunoscinţe. Acelaşi diară în No. 95 27 Aprile n. din ăstă ană comunică apoi programulă «ui cursă mai sistematică atâtă teoretică câtă şi prae-din albinărită, ca ună ramă de cultură, care e aici mi multă negligeată decâtă oricare altuia, cu tote favo-< împrejurări ce le avemă. Iniţiativa la acesta cursă p ecum şi la altulă de altă categoriă, despre are voiă vorbi mai la vale, s’a luată în sînulă reuniuni germene economice comitatense din locă (Kronstădter taiitats-L'mdwithschaftsverein), a cărei conducere o pârtă Mi parochă ev. lut. dela biserica s-t ului Bartolomeiă i Braşovulă vechiă dl. Ioh. Hubes ca preşedinte şi dl. iilh Morres ca secretară. Tâtă reuniunea se împarte în jîi multe secţiuni, între cari îmi permită a considera ici mai de aprâpe pe cea care să ocupa specială cu iltura albineloră şi pe cea care cultivă în specială ra-aulQ pomologică. Fiecare secţiune îşi are câte ună con-acfitorQ specialistă. Conducătorulă secţiunei celei din-iiu este dl. Horvath, telegrafistă, iar celei din urmă d-lă livocată Bachmayer. Prin organele condueătore ale Reu-ainei se ordinăzâ din timpă în timpă câte ună cursă acele memorate mai susă.. Astfelă de cursuri, forte m sistemisate, s’au ţinută în 4'lele acestea şi anume â de albinărită din 1—5 Maiu n. în stupina de la Mătură a d-lui G. Horvath, iar celă din pomărită la 30 Iau n. a. c. în frumâsa grăduM de pe livadea poştii a Bachmayer.
Ară trebui să se scrie câle Întregi, dâcă ară fi, ca se arate totă decursulă interesanteloră prelegeri amin-mai susă. La acestă locă îmi permită însă a mă xirgini numai pe lângă o descriere în liniamentele cele mi generali.
1. Gursulă de albinărită s’a începută Vineri, flaiu n. la 10 ore înainte de amecji; solemnitatea desfiderii s’a dată prin preşedintele Reuniunei d-lă I. Hubes iră pe verdâţă în grădina d-lui prelegătoră G. Horvath ’ună cuvântă căldurosă şi însufleţitoră faţă cu cul-ara albineloră. Ascultători la acestă cursă au fostă cam t'o £0 .între cari erau mulţi chiar din împrejurime atât itre particulari cât şi mai vertosă dintre învăţătorii saşi, «ace dovedesce ună mare interesă câtră totă ce e bună şi folositor0. In decursă de 5 <J*le s’au ţinută — con-programului statorită deja prin biroulă Reuniunei— prelegeri atâtă înainte câtă şi după amăcjl. Materialulă ppusă a fostă pecâtă de variată, pe afâtă şi de bogată.
S’a descrisă eorpulă şi viaţa albineloră, isvorulă nesecată de venită, la care pote ajunge omulă prin culant albineloră, apoi s’au propusă şi esplicată în modu irte amărunţită diferite modalităţi de tractare întru pro-sovarea măiestrită a culturei albineloră. Orice esplica-;ie teoretică se arăta în practică în frumosa stupină d-lui prelegătoră; chiar ascultătorii manipulau cu nipii ca totă încrederea şi dibăcia, propriă de altfelă mai cultivatoriloră rutinaţi ai stupăritului. Puncte generali, pe lângă cari s’au grupată singurati-«e prelegeri teoretice şi practice, au fostă cam urmă-,ţle: Sîoterea stupiloră din iarnă, revisiunea loră, setarea loră în primăvară, înmulţirea albineloră, înmul-
privinţa acesta. Primescă pe acestă cale şi căldurosele mele mulţumiri pentru jertfele aduse! (Va urma.)
CORESPONDENŢA NOSTRA DIN COMITATE.
Şeculia de Câmpiă, 1 Iuniu 1885.
O mângâiere trebuie să simţescă în inima sa orice călătoră nepreocupată, care trecendă prin Câmpiă va cerca şi se va convinge despre progresulă surprindătoră la care a înaintată de ună timpă încoee starea scoleloră nostre confesionale române. Potă să	c& ma* în
fiecare comună românescă edificiulă celă mai mândru şi mai pomposă este şcola, aşa în -âtă omulă trobuie să admire zelulă încordată şi ne înfrânta activitate a con-conducătoriloră bisericesc!, apoi devoţiunea şi rara bunăvoinţă a poporului care, deşi miseră şi împilată, dar când e vorba de binele şi înaintarea naţiunei sale este gata a jertfi totulă.
Atari şcoli frumâse aflăm în comunele învecinate: Pogăceua, Velcheriu, Şermaşiu, Frafa şi aşa mai departe mai în fiecare comună românâscă. Eu însă nu voiescă şi nici nu suntă competenta a judeca şcâlele altoră comune, de aceea mă voiu mulţumi a esprima pentru mine şi roporă bucuria sufletescă şi profunda mulţumire ce ni-o procură şcoala nâstră românescă. la porta că-
0 operaţiune ciudată. — Dociorulă Beclard a citită în şedinţa Academiei franceze dela 26 Maiu stilă nou, o scrisâre a doctorului Ghilbert, care comunică resultatele unei operaţiuni de necrezută. O fată, penlându’şî ochiulă boinavă de exoftalmie şi de glaucomă, doctorulă Ghilbert scâse ochiulă bolnavă şi puse în locu’i ochiulă unui la-pin (iepure de casă). Transplantarea s’a făcută la 5 Mai. Astădi ochiulă se hrăneşte, se mişcă, presinteză o consistenţă aprope normală; ocolurile transparente abia mai suntă turbure. Resultatulă, (J'ce operatorulă, este prea satisfăcătoră; ochiulă de lapină este de preferată ochiului de sticlă, şi nimică nu spune că nu se va putea obţine o întârcere a functiuniloră vitjuale. Trebue să adă-ogămă că acestă din urmă promisiune a cam făcută să zîmbescă grava Academiă.
* * *
Cutremur de pămentu. — Ună înspăimântătoră cutremură de pămentă s’a produsă în Indiile englese, provincia Caşmiră. După o depeşă primită la Londra, cele din-tâiu scuturăturî au începută Duminecă şi de atunci continuă fără încetare la intervale de câte (Jece minute. Mai multă de cincizeci de persone se 4ice că aă perită
reia amă vă(|ută mulţi trecători stândă în locă, admi- deja, însă acâstă cifră se basăză pe socotâla dinteiu, care
rând o şi 4*c^ndă, că »mai frumosă decât acâsta cu 'trebuie să fie departe de cea adevărată. Numărulă mor-
credă să se afle altă şcâlă în Câmpiă*. Dar nu numai	* r nx •	m x x •
, j. . r * jt • i *	• x1 ţnoră trebuie să fie multă mai mare. Numărulă răni-
splendorea şi frumseţea edificiului este ceeace ne mişcă \
să ne esprimămă mulţumirea nâstră, cât mai vârtosă pro- j Wor^ es*e enormă. Animalele domestice au perită cu gresulă dovedită în acestă şcolă, căci Dcjeu ne-a dăruită (sutele. Casarma trupeloră de cavaleriă dela Sirinagar cu ună învăţătoră, care în decursă de 8 luni a făcută! e distrusă şi o mare parte de oraşă se află în ruine.
peste aşteptare multă. Dl Adamă Maioră încă de multă; p0poraţiunile sunt cuprinse de spaimă şi fugă în corăbii ne era cunoscută din diaristica română de ună învăţă- i v	* r, •• n • *
tortt destoinica, er in decursulfl acestui ana şeolastictt' Pe aPă orl sub corturI Pe câmPa- lr0™cla Ca?mlrti venindă în mijlocul nostru, ne-a arătat în faptă destoi-; ^ace parte din principatulă de Lahora în regiunea mun-nicia sa. Nu e lipsă aci de laudă, căci faptele dlui ţiloră Himalaia. Ea se mărginesce la nordă cu China, Adamă Maioră sunt destul de puternice pentrn a’i da' }a apusă cu provincia Peshawur, la răsărită şi miaiţă-^i cea mai viuă expresiune ce se cuvine unui învăţătoră cu Pendjebul unde a avută locă întrevederea de curândă bravă şi în totă respectulă consciu de misiunea sa. i	w	, T	,
Deşi numai 8 luni trecură de când dl Adamă a em,ruluI Afghanistanului cu vice-regele Indnlorfl, lor-
Maioră a păşită ca învăţătoră la acâstă şcolă, noi dulă Dufferin. Siringar, despre care se vorbesce mai ne putemă lăuda cu ună numără frumosă de susă, este capitala Caşmirului şi are 75,000 locuitori, preste 50 copii, cari sciu fluentă scrie iş ceti.' cari mulţi englesi.
In acestă privinţă admirămă pre bunulă nostru	* *
învăţătoră cu atâtă mai tare cu câtă suntemă convinşi:	„ „	lv ,	. * ..	*,w ,.
despre tractarea nimerită şi manierele plăcute prin cari! ^nu non m°du de sinucidere. Ună individă din a sciută captiva încrederea, atenţiunea şi iubirea micu- ( Dedham, a cărui identitate n’a putută fi stabilită, nea-ţiloră săi discipuli. Nu a negîesă d Maioră faţă cu pruncii, vendă cu ce să cumpere ună revolveră să se sinucidă, nici unulă dintre obiectele de învăţâmântă, dar mai ’şî_a închipuită altă modă de sinucidere: luă ună tubă *«rtosa ne-a pusa într’o seri&ă uimire progresulă !n de ara „fl ,ncărcâ cu ,bere ; ,6nţe tubuW ast. desemnă, in limba romană şi in socotelă, căci nu numai , ,	’	.	, w ,	\	J ^	«
resolvirea ori cărei teme cu ajutorulă celoră patru ope-( încărcetu a fostă legată de ună copacă. După aceea raţiuni aritmetice fundamentali, dar şi calcularea cu, individulă ’şî-a legată piciorele cu o funiă şi s’a culcată frângeri vulgari şi decimali, volumulă cubică, aflarea su- la pămentă lângă tubulă încărcată; cu unu chibrită dădu prafeţei de orice formă o sciu lucra esactă şi cu cea f0CQ pulberei din tubă prin o mică gaură. Mortea a fostă
do^nulu^Adamâ^MaiorO Par'e !nS6n,"a,ă di"lre elevHj instantanee; corpulfl era aşa de mutilata, că nu mai avea
In fata unui sporii aşa frumoşii într’unO timpn a- j ^orma omenescă. tâtă de scurtă afirmă cu credinţă tare, că dacă d. Maioră îşi va continua misiunea sa cu acelaşă zelă, preste pu-
ţină timpă poporulă comunei nostre va fi în tâtă privinţa la culmea misiunei sale.
Până atunci însă esprimă şi înpreună cu mine îşi esprimă oricare părinte recunoscătoră mulţămirea sa, do-rindă devotatului nostru învăţătoră ca pentru cruntele sale jertfe aduse pre altarulă poporului românescă, D^eu , să-lă mângâie cu bunătatea sa şi cu îndurările sale să- on scu* lă recompenseze!
BIBLIOGRAFIA.
Atheneulă română: Conferinţe publice 1888 —1884 Voi. I. — Confer. 1: .Discursulă de deschidere* de C. Esarcu. »Invăţăminte din Istoria Patriei* de N.
Confer. 2: »RelaţiuniIe Franciei cu România sub Ludovică XIV, XV şi XVI« de V. A.
Bine ar fi şi amă dori, ca faptulă d-lui Adamă Urechiă. — Confer. 3: «învăţăminte din Istoria Pa-
Maioră să-lă urmeze şi alţi confraţi ai săi şi atunci de sigură că nu preste multă timpă amă pute rîde noi de străini şi nu străinii de noi.
Iacobit Cali^nit, proprietară.
DIVERSE.
0 întâmplare îngrozitore. — I se comunică »Răs-măiestrită a stupiloră, tractarea loră după înmulţire boiului* următorele din Craiova: Joi 23 curentă pe la toa producteloră albineloră, plantele nutritâre, prin (ora 3 şi jumătate după amiacjî, pe când se începuse vi să promoveză cultura loră, intuirea diferiteloră apa-J lucru la o bina a d-lui Parupsehi din strada Unirii s’au îte necesarii la cultura albineloră, dintre cari merită j surpată din temeliă pe lucrători casele de alături cu două til administraţiunea ună aparată pe cată de simplu pe; etaje foste ale d-nului Scarlată Parisă, unde se afla ună liUi de practică pentru seâterea mierei din figuri fără * magazină de tapiserie ală d-lui Israilovicî. Desastru este «a sfi vătăma aceştia.	'	înfiorătoră, căci pe toţi lucrători i-au strivită zidurile în
Tote aceste prelegeri afară de cea diu urmă au; acea gropă. Mai totă oraşulă şi cu administraţia s’au a-ttti ţinute de d-lă G. Horvath în stupina D-sale dela j dunată spre a da ajutoră aceloră nenorocite victime d. 'armătură. Zelulă şi bunăvoinţa d-lui Horvath pentru î prefectă însuşi a pusă mâna spre a scăpa viaţa înmor-itesteprelegeri a fostă necalculabile, d-sa a jertfit totul pentru jmântaţiloră de vii. Pănă acuma s’au scosă 11 victime irestscop înalt, şi încă între nisce împrejurări dintre cele mai j parte cu puţină viaţă, parte striviţi de totă. Chiriaşulă de Knorocâse în sînulă familiei şi nefavorabile încâtă privesce susă împreună cu femeea şi ună copilă s’au scosă cu icţiuuea sa de telegrafistă, de unde neeăpătând con- j puţină viaţă şi s’au trimisă toţi la spitală spre a le da «diu, s’a ajutorată prin substituirea eolegiloră sâi. --! ajutoră de va mai fi putinţă. Se crede, că totă mai 'im prelegere în acâstă materiă a fostă ţinută de dl j suntă 4 seu 5 nenorociţi sub dărâmăturile ziduriloră. 0. Luckhardt în frumosa vilă a dsale din apro- La acâstă întâmplare s’a dată ordină de prefectă de au
gărei Braşovului. Aci s’a vâcjută altfelă de contracţii atât la coşniţe câtă şi la stupina întrâgă, apoi Dostrucţia cea foarte simplă a aparatului de scosă ierea din faguri; grădina dsale încă este întocmită cu După intuirea şi a altoră aparate de interes s’a cheiatâ cursulă albinăritului printr’ună discursă rostită tâtă pompa din partea respectivului parochă preşedinte , care a şi adusă mulţumită dloră prelegâtori şi dlui Horvath în numele reuniunei. Merită în-adevfirfl tâtă lauda stăruinţele dloră prelegâtori în
venită pe dată pompieri cu instrumente şi tote birjele încărcate cu soldaţi dela casarmă pentru a da ajutoră. Totă mobila, oglindi etc. din magasinulă de tapiseriă s’a făcută în mii de bucăţi, din fericire stăpânulă magazinului nu se afla acasă, asemenea şi femeea Iui plecase dimi-nâţa la Bucurescî. Acâsta spre sciinţa d-loră ingineri, cari dau voiă a se construi binale când cele de alături suntă într’o ruină completă. Inginerulă comunii şi archi-tectulă binalii suntă arestaţi.
* *
*
triei», continuare de N. Ionescu. — Confer. 4: »Apocrifele în literatura română«, de Dr. M. Ga ster. — Conf. 5: ,Partidele într’ună Stată constituţională* de C. Dissescu. — Confer. 6: ,Petrea Creţulă Şolcană, lăutarulă Brăilei* de G. Dem. Teodor eseu. — Confer. 7: »Patriotismă şi Cosmopolitismă» de G. D. Pallade,— Confer. 8: „Statulă antică şi Statulă modernă“ de C. C. Arionă. — Conferenţe publice 1884—85. Confer. 10: „Progresele igienei din cei din urmă ani“ de Dr. I. Felix. — Confer. 11: „Programulă generală ală conferinţeloră Atheneului 1884—85“. „Discursulă de des-chidere“ de C. Esarcu. „Elementulă patriotică în Cronicele române“ de Ionescu-Gion. „XX Aniversare a Atheneului română“. — Confer. 1?: „Instituaţiunea militară basată pe şcolă“ de generală I. E. Fior eseu, — Bucuresci, editura librăriei Socectt et Comp. 1884—85.
AVISU TEATRALU PREALABILU
Subsemnatulă amă onore a preveni pe onor. publică că voiă arangia cu societatea mea de operete compusă din 42 persone artişti de primulă rangă, deocamdată numai doue representaţiuni în Braşovă în hala festivă, cu scopă de a face cunoscută trupa mea dinaintea onor, publică. Fiindă distinsă eu favorulă locuit orilorfl acâstui nobilQ oraşă voi deschide mai târdiu ună ciclu mai mare de representaţiuni. Prima se va da Sâmbătă în 1/13 Iuniu 1885 în hala f eşti vă cu piesa Bâsboinlă veselii
mare operă bufă de I. Strauss. Testă de Zeii şi Eenâe.
Voindă a face astfelă o încercare voiă deschide a-bonamentă numai după ce amă dată vr’o două repre sentaţiuni şi numai dâcă va dori publiculă acâsta ceeace se va anunţa în afişurile de di.	Cu distinsă stimă.
Carol Polgar.
Editoră: Jacoh ii Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiauu.
r
Nr. 118.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
O uraniu ia bura» de Viena
Bursa de Buciiresci.
Cursuîu pieţei Braşovu
din 8 Iuniu st. n. 1885.
Cota otieiaiă dela 25 Maiu st. v. 1885.
din 9 Iuniu st. v. 1885.
Rentă de aurii 4°/o ... 98 85 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92.95 Imprumutulă căiloră ferate
ungare...............147.—
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.15 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) . . . .123. Amortisarea datoriei căi-lord. ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 108.50 Bonuri rurale ungare . . 102. Bonuri cu cl. de sortare 1C2. Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................102.—
Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 101.20
Bonuri croato-slavone . . 102. -Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—. —
Imprumutulă cu premiu
ung....................115.90
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.75 Renta de hărtiă austriacă 82 50 Renta de arg. austr. . .	83.05
Renta de aură austr. . . 108.05 Losurile din 1860	. . . 139 20
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 858 —
Act. băncel de credită ung. 288 50 Act. băncel de credită austr. 289.20 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............. 5.86
Napoleon-d’ori...........9.85 —
Mărci 100 împ. germ. . . 60.98 Londra 10 Livres sterlinge 124.25
Curnţ		vend.
Renta română (5°0). . . .	—	90
Renta rom. amort. (5°/0) . •	—	93
» convert. (6°/0) . .	—	88
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	—	31
Credit fonc. rural (7°/0) . .	—	1031/
* >5 >> (P°lo) ’	—	87V<
» » urban (7°/0) . .	—	10J1/
. (6°/o) . .	—	93
» , » (5°/0) •	—	85V*
Banca naţională a României	1200	—
Ac. de asig. Dacia-Rom.	282	—
« » » Naţională	230	—
Aură		10.20(0/	o) —
Bancnote austria ce contra aură	—	
Bancnote românesc! .... Cump. 894 Vând. 8.86
Argint, românesc............... »	8 80	*	8.85
Napoleon-d’orî.................... *	9.84	»	987
Lire turcesc!..................... »	11.10	»	11.15
Imperiali......................... »	10.10	»	10.15
Galbeni........................... »	5.80	»	5,84
Scrisurile fonc. «Albina» . .	»	100.50	»	101,-
Ruble Rusesc!..................... »	124.—	,	125,—
Discontulă	«	... 7—10 % pe anii.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potti cumpăra în tutungfr ria lui I. Gros*.
Anunţămu acelortl onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo,
că avemu încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885 prin urmare potu se aibă colecţiunea completa,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei."
ROMANO ISTORICĂ
de Theochar Alexi.
Apare în broşuri â 20 crucerl, 50 bani una cu ilustraţiuni originale.
Romanulă va fi compleţii cu 34 broşuri.
Ori ce librarii, colportorii, legâtoru de cărţi etc. este gata a procura aceste broşuri franco, duse la casele onor. cetitorii.
Acdstă scriere este unică în tdtă literatura română, căci în ădevSril nu posedămii nici unu romanii originală coprirujându peste 1000 de pagini din care, nici una nu este lipsită de interesă pentru ori ce cetitoră.
O variaţiune bogată, precum nu oferă nici unulă din romanele traduse, apoi interesulă ce
ni să excită pentru faptele istorice, preface lectura acestui romană în o adevărată plăcere, în ună bogată isvoră nu numai de distracţiune ci şi de instrucţiune.
Textulu romanului este însoţită de ilustraţiuni, care şi aceste sunt originale, compuse de ună artistă anume pentru acâstă scriere. Ea cuprinde istoria României, începându cu fanariotulă Caragea, trecândă la revoluţiunea eterii grecesci şi a lui Tudoră Vladimirescu, a cărui viâţă, fapte şi mărte tragică sunt cu de amănuntulu descrise, atinge revoluţiunea dela 1848, tractâză pe largă Domnia lui Cuza, dândă ună tablou amenunţită despre acea epocă şi încheia cu alegerea lui Ca-rolă de Hohenzollern.
Firulă, pe care să înşiră aceste tablouri istorice, să compune din ună sujetă sensaţională în t6tă puterea cuvântului. — Ună tată, perijândfi zestrea fiicei sale, într’o scenă, unde acâsta o reclamă dela elă, îşî ese din fire şi o lovesce de
mdrte. Pentru a scăpa de pedepsa legii, o tâ-reşce în grădină, unde îi taie capulă, îngropân-du-lă, pentru a face să crâtjă lumea, că cada-vrulă fără capă, este alu altei persdne. Cu tdte astea să vede silită a mărturisi faptulă şi este condamnată la muncă silnică. După câtva timp» să descoperă că .... dar cine voiesce a sci ce se descoperă, citâscă romanulă, unde va găsi cu ce să-şi aţîţe, ş’apoi cu ce să-şi astâmpere curiositatea, Cine-şî procură intregulu opă de-a-dreptulă dâ tipografia editore plătindu-lă de-o dată 'înainte, st va profita de economisirea portului adică va am sS trimeţă numai câte 15 cruceri de broşură sk pentru 34 broşuri 5 fiorini.
Tipografa Alea,
BRAŞOV fi.
T6te administraţiunile (fiarel°ră românesc! sunifl rug de a ne face ofertă pentru publicarea acestui anunţa,
Mersulti trenurilorti
pe linia PredealiÎ- 15 uda pesta şi pe linia Teiuşii-Aradîi-lSudapesta a călei ferate orientale de stafii reg. nng.
Predealii-Budapesta
Bucurescl Predealu	|
Timişă
Braşovă	j
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sigkişora	j
Elisabetopole Mediaşă Copsa mică
Micăsasa
Blaştu
Crăciunelă
Teinşft
Aiudă
Vinţulă de susă
Uiora
Cucerdea
Ohiristt
Apahida
Clnşia	£
Nedeşdu
Ghirbfiu
Aghirişă
Stana
Huiedioă
Ciucia
Rucia
Br&tca
Râv
Mez6'-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Vârad-Yelinţe
Oradia-mare |
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-pesta
Viena (
Trenă de persăne	Trenă accelerat	Trenă omnlbua	Trenă onmibus
	5-00	7.45	
—	9 45	12.50	—
—	9.47	1.09	—
—	10.11	1.40	—
—	10.44	2.27	—
6.22	10.5!	2.55	—
7.01	11.18	3.38	—
7.33	11.36	4.17	—
8.01	11.51	4.47	—
8.45	12.23	5.42	—
10. to	1.19	7.87	—
10.29	1.30	8.0'	—
10.39	1.37	8.21	—
11.19	2.05	9 0’	—
11.54	2.25	9.4?	—
18.12	2,36	10.02	—
12.56	—	6.20	—
1.30	3.13	6.59	—
1.45	—	7.15	—
2.11	3.40	7.43	—
2.55	4.01	8.29	—
3.17	—	8.55	—
3.21	—	9.04	—
3.31	4.24	9 12	—
4.09	4.49	10.23	—
5.36	—	12.32	—
5.55	5.58	12.59	—
6.08	6.08	—	8.00
6.29	—	—	8.34
6.45	—	—	8.59
7.00	—	—	9.34
7.26	—	—	10.16
7.48	7.14	—	11.04
8.28	7.43	—	12 17
8.47	—	—	12.4 7
9.06	—	—	1.21
9.26	8 22	—	2.05'
10 01	8.48	—	3.08
10.20	—	—	3.39
10.30	—	—	3.55
10.37	9.13	—	4.03
10.51	9.18	10.37	—
12.37	10.31	12 59	—
2.58	12.07	4.45	8.22
6 00	2.10	10.05	10.30
6.35	2.45	10.50	—
3.00	8 09	6.05	—
Budapesta—Predeald
	Trenă omnibus	Trenă accelerat	Trenă omnibui	Trenă de persone	Trenă omnibus
Viena	—	7.15	—	1	—
Budapesta	6.47	1 45	3.15	6.20	8.0)
Szolnok	10.37	3.4	7.Hi	9.11	11.4*
P. Ladâny	1.44	5.21	1 8.27	11.26	2.31
Oradea mare	5.33	6.4 i	—	1.28		
Vârad-Velencze	—	—	9.45	2.00	—
Fugyi-Vâsârhely	—	—	9.59	2.11	—
Mezo-Telegd	—	7.14	10.28	2.31	—
R6v	—	7.42	11.36	3.18	—
Bratca	—	—	*!2.1C	3.41	—
Bucia	—	—	12.4?	4.01	—
Ciucia	—	8.31	1.31	4.26		
Iluiedin	—	9.01	2.56	5.08		
Stana	—	—	3.29	5.27	—
Aghiriş	—	—	4X1	5.50	—
GhirbSu	—	—	4.18	6.02	—
Nedeşdu	—	—	4.38	6.24	—
	—	ÎOOi	5.05	6.43	—
	12.03	10.16	—	7 01	—
Apahida	12.31	—	—	7.26	—
Gtliiriş	2.16	11.24	—	8,51	—
(	3.12	11.43	—	9.31	—
Cucerdea ^	3 32	11 45	—	9.48	—
Uiora	3.41	—	—	9.51	—
Vinţulă de susă	3.50	—	—	9X8	—
Aiudă	4.25	12.08	—	10.24	—
Teiaşă	4.50	12.22	—	10.41	—
Crăciunelă	5.41	—	—	11 28	—
Blaşă	6.09	12.57	—	11.44	—
Micăsasa	6.40	—	—	12.18	—
Copşa mică	7.00	1.27	—	12 36	—
Mediaşă	—	1.45	—	1.22	6.01
Elisabetopole	—	2.06		1.56	6.4(
Sigişdra	—	2.31	—	2.34	7.26
Haşfaleu	—	2.50	—	3.02	8.01
Homorod	—	3.4*	—	4.41	10.05
Agostonfalva	—	4.19	—	530	11.0:
Apatia	—	4.P4	—	6.03	11.3
Feldidra	—	4.53	—	6.35	12.14
„ (			5.20	—	7.14	1.09
Braşovă >	—	5.3	—		1.50
Timişă	—	6.07	—	—	2.48
(			6.32	—			3.23
Predealu |	—	7.30	—	—	4.56
Bucurescl		11.35			9.4(
Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se.
Tipografia ALEXI, Braşovă.
Teiuşft-Aradft-Bndapesta				Budapesta-AradA-TeiiişA. |			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Treni
	omnibus	omnibus	persăne		persăne	accelerată	omnlbv
				Viena	11.00	7.15	
Teinşft	11.09	—	3.56				—
Alba-Inlia	11.46	—	427	Budapesta	8.0n	1.45	8(6
Vinţulă de josă	12 20	—	4.53	Szolnok |	11.02	3.44	lltfl
Şibotă	12.52	—	5.19		11 12	402	12 O0[
Orăştia	1.19	—	5.41	Ar&dA	3 37	7 53	6.«5
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	613
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4 38	—	6.4
Braniclca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5 10	—	7.23
Gurasada	3 50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51,
Zam	4 25	—	«.12	Bârzova	5.57	—	8.10,
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6 42	—	5.58|
Bârzova	5.56	—	9.29	Zam	7 14	—	9.28
Gonopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7 43	—	9.56
Radna-Lipova	6.57	6 14	10 23	Ilia	8.01	—	10.171
Paulişă	7.12	6.30	1°.37	Braniclca	8.2!	—	10.38
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	ll.Oi
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	—	11.23
A rad A	8.10	7.32	11.32	Orăşt.iă	10 10	—	12.24
Szolnok i (	2.39 3.16	12.00 12.14	45< 5.10	Şibotă Vinţulă de josă Alba-Inlia	10.43 11.04	—	12.53 1.22
Budapesta	7.10	2.10	8.16		11.19	—	1.40
Viena	—	8.0)	6.05	Veiuşft	12 05	—	2.24
Aradă-Timişâ ra				Simeria (Piski) Petroşeui			
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	persăne	persone		persone	omnibus	omnibus —
Aradft	6.00	12.55			6 30	11.E0	2.23
			8.25	Simeria			
Aradulă nou	6.25	1.21	8.86	Streiu	7 03	12.27	3.00
Neraeth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7 53	1.19	319
Vinga	7.19	2 18	9.13	Pui	8.46	2.10	4.4'
Orczifalva	7.38	2.36	9.25	Grivadia	9.33	2.57	5.28
Merczifalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.1)7
TimişAra	8.42	3.40	10.(6	P etroşeni	10.43	4.C4	6X9
Timişâra-Aradâ				Petroşeni—	Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persăne	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.
Timişftra	6.07	12.25	5.00	Petroşenl	6.49	9.33	5.28
Merczifalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.0R 6.45
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	10 54	
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	1137	7X5
Nemeth-Sâgh	7.23	2.25	653	Haţegă	9.31	12.17	8.02
Aradulă nou	7 40	2 54	7.24	Streiu	10.16	12 58	8.44
Arad A	7 5r*	3 10	7.40	Hlmerla	10.53	1.35	9.15