KED ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA:
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE Ş>I.
Peantl anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anâ 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII
S£ PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIVRILE:
O seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorltorl nefranoate au aa prlmeaou. — Hanusorlpto nu se retrămltO.
P 117
Luni, Marţi'28 Maiu (9 Iunie)
1885.
Braşovft, 27 Maiu (8 Iunie) 1885.
Departe au mai ajunsă lucrurile în ţâra acesta.
Nic! nume românesc! nu mai sufere admi-aistraţia ca s6 purtămii, nici îmbrăcăminte românească să îmbrăcămu.
In statulu vecină română, în capitală chiar, societăţile maghiare p6rtă nejenate de nimeni tricolorulă maghiară la t6te ocasiunile, ună tricoloră care aparţine unul altă stată străină, âr iicî la noi ni se ia în nume de răă, atribuin-In-in-se de mare crimă, că purtămă tricolorulă loşiu, galbenă, vânătă ală Ardeiului, care suntă colorile ndstre tradiţionale naţionale, numai pentru că sâmână cu tricolorulă statului română.
Dar ce (Jicemă!
Dacă ar fi aşa, atunci ar trebui să se suprime şi tricolorulă oraşului Pesta, care asemenea este compusă totă din colorile roşu, galbenă, tfaătâ.
Trebue să credemă prin urmare, şi avemă lovecji destule pentru acâsta, că colorile ndstre naţionale tradiţionale, ce le ’ntrebuinţămă la oca-sanl festive, numai şi numai de aceea nu se mai lolerăză astăzi, pentru că suntă naţionale, precum m mai este nicăirl tolerată limba ndstră, pentru ti este românâscă.
Aici e buba. Dacă amă schimba mâne co-i rile ndstre naţionale, tot aşa de persecutate ară fi. 1 Din Halmagiu, comitatulă Aradului, primimă I corespondenţă caracteristică pentru relaţiunile Ilustre de faţă cu Maghiarii. Ca să va<Jă şi cetitorii noştri pănă la ce gradă suntemă persecutaţi pentru sentimentele năstre românescl, publi-limu aci acăstă corespondenţă in întregulă ei, lloriiidă ca să căpătămă desluşiri mai amărunţite lkpre sentinţele ce au fostă pronunţate în con-|tra persăneloră, despre car e vorba. l£tă ce ni scrie:
I Domnule Redactorii !
I La serbătorile Rosaliiloră întorcându-mă prin lriţelulu Halmagiu (o parte anectată din fostulă liecomitată ală Zarandului la comitatulă Aradului) Imvinseiă în persdnă despre brutalitatea diregă-■ariloră maghiari de acolo în potriva poporului ■mână. Etă faptulă :
I Unu cetăţână cu numele Irhaşiu din orăşele Hălmagiu îmbrăcândă ună costumă naţio-liiu, ca vestmântă de sărbătăre în Dumineca ■Sosaliiloră şi ducându-se la biserică solgabirăulă llrtiitay Gyula l’a scosă afară din biserică şi Iîiq dusă cu escortă de gendarmi la judecătoria. Iade a fostă desbrăcată de vestminte, cari i s’au Isinfiscatu sub cuvântă că a demonstrată cu co-■rea loru contra statului ungară.
1 Bietulă omă a fost dată pe mâna judecă-flonei regesc! de cercă de l-a instanţă din Hal-■Dăgină şi judecătorulă în urma cercetărei a aflată, că călţunil şi brâulă (încingătdre) eraă
■	colori demonstrative contra statului. Aceste Bonă obiecte i s’au şi reţinută, âr celelalte vest-Bnnte i s’au redată.
I Pentru fapta aceea numitulă cetăţână a fost ■decată, nu sciu după care codice, ca agitatoră
■	turburătoră în contra integrităţii statului ma-’Biirn cu cea mai aspră pedâpsă ce s’a putută Bscoci.
I Comedia însă nu s’a terminată cu acâsta.
I In (Jiua următdre băieţii şi fetele dela scbla Baână din sătulă vecină Hălmăgelă au eşită a-Briîn câmpulă verde la ună maială, ca să-şi Mc& după vechia datină.
Aici s’a arangiată şi ună dansă nevinovată purtândă tinerii şi totă asemenea fetiţele mici cocarde cu tricolorulă roşu-galbenă-vânătu pe peptă, ca semne că fâceu parte din arangiatorl.
După maială s’au risipită cu toţii încă înainte de 9 6re săra pe la locuinţele loră şi osteniţi cum erau s’au culcată.
Dâr ce să vecfî?
Târziu ndptea au călcată gendarmii locuinţele părintesc! şi pe nisce băieţi de scdlă nu s’au sfiită ai smânci din pată şi ai escorta la ofi-ciulă solgăbirăescă, unde solgăbirăulă înfuriată care este cunoscută ca omă ce se pdrtă în modă brutală, i-a insultată şi a băgată frică în sărmanii băieţi amenintându-i.
După o maltratare de trei <jile, băieţii au fostă predaţi judecătoriei regescl, care li-a dictată sentinţe asemenea cu ceea ce s’a pronunţată asupra omului cu costumulă dela Rosalii.
Cum se voră resolvâ căuşele acestea la forurile respective ?
Nu sciu. Dâr ceea ce am arătată pân’aicî este faptă întâmplată.
Caşurile acestea nu le-am descrisă nici pentru Maghiari, nici pentru guvernă nici pentru aşa numita „societate maghiară de cultură44 din Cluşiu, cu atâtă mai puţină pentru d. Franciscă Pulszky, ci simplu numai pentru ca opiniunea publică nepreocupată să se p6tă convinge despre valbrea „libertăţii constituţionale44, de care se bucură a(jl Românulă în patria sa străvechiă.
Dâcă âr fi să descriu suferinţele poporului şi ale cârturariloră români, presiunile, maltratările şi chiar brutalităţile deregătoriloră maghiari din ţinuturile locuite de Români, nu a-şi putâ-o face acâsta într’o singură corespondenţă, ci aşi fi silită să scriu broşuri întregi pe fiecare septe-mână şi încă în patru limbi, celă puţină, pentru ca totă omulă să se convingă despre fărădelegile comise şi tolerate.
Me voiu încercă de altă dată să înşiră datele, ce le posedă despre astfeliu de uneltiri, ce se sevârşescă în paguba Românului maltratată.
C.
-----o------
SOIRILE PILEI.
înaltă P. Sa mitropolitulă Miion Romanulă a convocata sinodulă archidiecesei transilvane gr. or. în sesiune estraordinară pe <fiua de Marţi 4 Iuniu v. la 9 âre a. m. în biserica catedrală din Sibiu. Motivulă convocărei e resoluţiunea M Sale în cestiunea ajutorului de stată, precum se esprimă cercularulă Es. Sale păr. mitropolită:
♦ Ponderositatea acestei resoluţiunî prea înalte şi situa-ţiunea de tot gravă, în carea se află pusă biserica nos-tră şi în specială clerulă archidiecesană faţă cu ajutorulă de stată, reclamă cu urgenţă întrunirea sinodului nostru archidiecesană, pentru ca acela, ca uniculă competentă, să pronunţe cuvântulă finală din partea bisericii în sta-diulă mai nou ală acestei afaceri.«
—0—
* După cum comunică foile ardelene, se face cea mai mare presiune asupra funcţionariloră, fără deosebire de naţionalitate, ca să se facă membri ai reuniunei de ma-ghiarisare din Cluşiu. După convingerea năstră, nimenea nu p6te fi silită a se face membru ală unei reuniuni, a cărei ţintă este turburarea păcii dintre naţionalităţi.
—0—
Motivulă, pentru care s’a interzisă importarea por-ciloră din România în Ungaria, ar fi după »Sieb. Deutseh. Tgbl.* din Sibiiu următorulfi: »Ună comerciantă română de vite importă pela Turnu-roşu ună însemnată numără de porci în ţeră, cu destinaţiunea la Peşta său la Stein-bruch. La contumaţiă, precum şi în Sibiiu s’au visitată porcii şi s’au declarată de amândouă orile ca deplină sănătoşi. Comerciantulă îi încărcâ în şepte vagâne por-nindu-i spre Steinbrueh. Aci s’au visitată din nou şi s’au declarată bolnavi, întorcându-i îndărătă la Sibiiu. Porcii, cari cum se ^ice suferă de boia de gură şi de
unghii şi n’au mâncată de Duminecă a fostă săptămână, au ajunsă aci într’o stare, încâtă e temere că mulţi din ei voră crăpă. Astfelă comerciantulă are nu numai paguba ducerei şi întărcerei porciloră, ci şi a porciloră prăpădiţi. Comerciantulă a încredinţată afacerea unui advocată de aci, spre a obţine despăgubirea
—0—
»Ellenzek« vorbindă despre societatea »Carpaţii« din Bucurescî, (Jice că numărulă membriloră ei este considerabilă şi fondurile ei însemnate. De aceea cere, ca representantulă austro-ungară din Bucurescî să facă ceva.
-0—
In Nr. 109 ală foiei nostre amă publicată între »Scirile dilei« o comunicare din Haţegă, că la maialulă întocmită de tinerimea maghiară de acolo în folosulă fondului reuniunei de maghiarisare din Cluşiu a luată parte şi o familiă română. D. Nicolau Todosiu, căci de d-sa era vorba în aceea notiţă, răspunde numindă pe raportorulă ei »calomniatoră,« fără a găsi cu cale însă să declare, dacă a luată seu nu parte la acelă maială. Aşteptămă ună răspunsă în acestă întelesă.
—0—
»Timişiana,« noul fi institută de credită şi de economii din Timişora, a dată peste pedecî. Odată s’au fostă respinsă statutele institutului din partea tribunalului din locă, îndrumându-se direcţiunea a face în ele unele modificări. Statutele modificate, în înţelesulă decisului adusă din partea tribunalului, fură în scurtă timpă de nou înaintate acestuia, şi tribunalulă le mai retrimise odată direcţiunei, cu îndrumarea să facă încă o mică modificare în ele, adecă: pe lângă foia română desemnată de foiă oficiosă a institutului, să mai desemneze şi o foiă străină de foiă oficiosă. Direcţiunea, spune *Timişora,« a decisă a se primi de f6iă oficiăsă neromâna a institutului foia maghiară din locă şi în casă de lipsă şi alta din Peşta.
—0—
ţliarele din Bucurescî spună, că se lucrâză pentru unirea liberaliloră independenţi cu liberalii-conservatorî, spre a se pută luptă cu energiă în contra actualei stări de lucruri în România.
—0—
,Egyetertâs« scrie următărele: ,Aflămă că c^ele acestea ună bărbată maghiară, care se bucură d’o mare influinţă, a venită la Bucurescî pentru a îndupleca pe guvernulă română să se învoâscă a legâ liniile ferate pe care le-a deschisă acum la otarele Transilvaniei cu liniile ferate ungare. A văzută pe ună financiară de aci, care i-a dată o întâlnire. Când s’au întâlnită mai era ş’o altă persână străină, şi când a venită vorba despre discutarea cestiunii, persâna străină s’a amestecată în discuţiune şi a dechiarată categorică că Ungaria şi bărbaţii Unguri nu mai potă căpătă nici ună felfi de concesiune dela România. Şicanele pe care le-au îndurată Românii la vămile ungare au revoltată spiritele. Persona străină, pe urmă, presentându-se a (Jisă că este ministrulă-preşedinte Brătianu. E tristă, termină 4‘arulh citată, că Ungaria perde necurmată pieţele din România. Chiar şi mărfurile din Transilvania, care de secule dominau pieţele române, au începută să dea înapoi şi să fie din ce în ce mai strîmtorate.*
—0—
»România» spune, că d-na Ar. M. Manolescu, însoţită de d. şi d-na C. Nottara, d. M. Dimitriadi ş. a., toţi artişti dela teatrulă naţională din Bucureşcî, voră face în vera acesta o escursiune artistică în Transilvania şi Bucovina.
—0—
»Răsboiulă* din Bucureşcî spune că (Jriele acestea s’au protestată poliţele d-nei Paul şi comp. (trei) d-loră Tache Georgescă, 1. Sandrovitz, Helena Milker, Fraţii Cre-ţoiă, I. Mihăilescu, P. G. Mihăescu, I. Demetrescu, C. Belciugăţeanu din Bucurescî, S. Schmetau şi Julica & Io-nescu din Ploescî, Niţă I. Ţenescu din Caracală şi I. Pa-naitescu din Buzău.
—Clin (JHele trecute a fostă în Focşani ună groznică focă, care a pricinuită o pagubă de vr’o 250,000 franci. Vineri a isbucnită ună nou focă, care a mai consumată câteva case,
Nr. 117.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Maghiarisarea în paşalîculu lui Banffy.
Din joşii de Mureşă, 6 Iuniu 1885 n.
Domnule Redactorii! Intr’adeveră şi nu e glumă, cine vrea sâ audă schimositurl de nume şi connume române şi germane prefăcute în maghiare, să facă o călă-toriă ca şi mine prin comitatulă Solnocă-Dobâca şi prin o parte a comitatului Bistriţa-Năseudă şi apoi vrândă ne-vrândă, după ce va au^i espresiunile cele frum6se române schimosite în maghiare, va trebui să rîdă.
In comitatele acestea două se luptă limba vacii cu limba boului; — cu alte cuvinte stăpânitorii dilii cu forţa vreu să facă din Români Unguri, dacă nu cu simţulă celă puţind cu numele. Şi etă pănă una alta le succede, încâtd una şi-o facd după placd şi pre voiă, — şi anumită traficarea numelord, dară (Jeu nu sciu cum le va succede când vord vrea să probeze cu a doua, a trecutu vremea lui »Muszâj,« suntd în vremea şi timpuld lui »fă bine.* A schimosi numele şi conumele omenilord cum am ve^utd: din Ioand Florica în Virâg Jânos şi din Pă-curaru în Juhâsz, âră din Weinstock în Szolosi însem-neză atâtă câtd şi nimica, prin apucături de acestea omenii se află vătămaţi şi batjocuriţi şi nici nu pună preţd pe nould boteză ungurescă, ba îld despreţuescă şî ei între ei unulă pre altulă se numescă totă Ioană şi Iulius ca şi mai înainte.
Mi s’a spusă şi aceea prin unii cărturari de ai noştri, cumcă pre viitoră t6te conspectele, precum şi tabelele de dare le voră schimosi din românesce în ungu-resce cu nume cu totă, atuncea să ve(}i mestecăturl de limbi, când din Iulius Păcuraru voră schimosi şi scrie Juhâsz Gyula, eră din Irimie—Imre şi din Grigore— Gergely etc. va veni vremea încâtă acolo ămenii unulă pre altulă după nume nu se voră pute eunosce. Acestea suntă isprăvile lui Banffy-paşa, pe care falsulă profetă din Peşta le aprdbă şi le aplaudă.	—u—
Alegerea de notaru în Borgo-Prundil.
Valea Borgoului, 4 Iuniu n. 1885.
Prin ab^icerea d-lui Uşieri la postulă de notară
— carele, după cum fiecare Română borgcvană scie, era ună omă cu inimă cătră poporuld năcăjită şi bună Română — staţiunea de notară cercuală în Borgo-Prundă a devenită vacantă şi s’a pusă la concursă pe 4iua de 30 Maiu c.
Câţiva Români buni din Borgo-Prundd au găsită cu cale să publice concursuld şi într’o foiă română, ca astfelfi câtă mai mulţi Români să p6tă concura la acestă postă, ca nu cumva la ună capătă de vreme represen-tanţa comuneloră să vină în neplăcuta posiţiune, ca în lipsă de alţi concurenţi să alegă ună străină intr’ună cercă curată românescă, cum e şi ală Borgo-Prundului.
Din t6te părţile au şi concurată o mulţime de Români, unulă mai cualificată deeâtă altulă. — Dar ce să ve4î! 1 Intre concurenţi a fostă şi ună Ungură — nem-nişă modernă — şi ce a făcută, ce n’a făcută patrioti-culă nostru solgăbirău Coales — pote ca să-şi facă merite, ca prin dânsele să-şi întărâscă slaba temeliă pre carea sta, seu dâră cine mai scie din ce consideraţiunî,
—	destulă că din o mulţime de concurenţi români numai pre doi i-a aflată demni — de cumva se va alege unulă din ei — de a servi sub domnia lui, şi adecă, ună Ungură, pentru că era împintenată, şi ună Română,
fiind că nu concurase şi altă Ungură, seu p6te că o fi avută bune recomandaţiuni. Destulă că clica străiniloră câţi se află în Borgo-Prundă, în conţelegere cu puternicii sprijinitori ai ,ideii de stată maghiară* era câtă pe aici să ne încarce pe Unguraşulă nostru în spinare, ba şi acuma încă totă ne tememă, că într’o bună dimineţă ne vomă tre4i cu elă; pentrucă 4eu, in 4iQa de astă4î la ce nu te poţi aştepta, şi mai alesă decând treimea fericit6re compusă din ună Banffy, Pânczel şi Coales ne dirigă destinele.
ţ)iua de alegere era 30 Maiu. Clica străiniloră în semnă de recunoscinţă »proştiloră valachî* — după cum îi întituleză — pentru că cu braţele deschise i-au primită atunci, când nu aveu ce mânca şi din sudorea loră i-au îmbrăcată atunci, când erau numai în sdrenţe, acuma după-ce s’au căpătată la pene bune, după 4^sa Românului, dupăce rîma şi-a căpătată ochi ajungândă în re-presnteanţa comunală ca viriliştî, deodată ei vrâu să mă-s6re »olâhului nepricepută« cu ocaua. Consultatu-s’au, făcut-au planuri preste planuri, că cum ară pută aduce pe nemnişulă Ungură ca notară, că ve4i.... D6mne, numai acela le-ar fi putută trage focă la 61a loră, aşa după cum loră le-ar fi venită mai bine. Ve4endă însă că pre lângă tote recomandările din inimă ale d-lui solgăbirău Coales, proştii de olahl totă nu vreu să se înţe-lepţescă, ci vreu să-şi alegă ună notară din a loră viţă cu carele să potă vorbi, »amicii* noştri fâcendu-şi coda colacă se abţinură dela vota, ameninţândă totuşi că voră protesta, pentru ca să se anuleze alegerea. Alegerea s’a întâmplată în cea mai bună ordine, alegându-se de notară, numai din partea Româniloră, ună Română anume: Ardeleanu din comitatulă Sătmarelui.
Că s’au rătăcită ori ba în alegere Românii, viito-rulă ne va spune! Destulă că Românii şi de astădată au mai căpătată o lecţiă, că ce însemnă a ocroti străinii, — atâta câtă a cresce vipera la sînă!	—d—
-----o-------
CORESPONDENŢA NOSTRA DIN COMITATE.
Alba-Iulia, 8 Iuniu 1885.
Domnule Redactoră! Cu privire la corespondinţa d-lui advocată Mihaiu Cirlea, publicată în Nr. 114 a. c., mă rogă a primi următdrea a mea
Dechiaraţiune.
Domnulă M. Cirlea, advocată în Alba-Iulia negă, cumcă ar fi eliminată limba română din usulă oficiosă ală magistratului urbană şi afirmă cumcă acesta deja mai înainte ar fi fostă eschisă din usulă acelui magistrată prin subprefectulă comitatului, deci nici predecesorulă lui în aceea funcţiune nu ar fi putută refera şi esmite deci-siuni în limba română.
Eu, ca predecesoră ală d-lui Cirlea în postulă de asesoră orfanală şi senatorO magistratuală din Alba-Iulia, în interesulă adevărului istorică trebue să dechiară, cumcă espunerea de susă contra4ice adevărului, căci limba română s’a folosită în referada mea dela anulă 1872 pănă la anulă 1878 ultima Maiu, precând s’a întâmplată res-tauraţiunea magistratului şi s’a alesă în loculă meu d. M. Cirlea ca asesoră orfanală. De atunci nu mai suntă de vă4ută resoluţiuni sâu referade românescl dela ma-gistratulă nostru.
îmi aducă bine aminte, cumcă înainte de restaurarea magistratului din anulă 1878 la o şedinţă a scaunului orfanală, pre când tocmai referamă nisce cause române în limba română, m’a apostrofată fostulă primară subst. I., cumcă elă mulţămesce lui D-4ea că de aci înainte nu va mai fi silită a asculta referade române, căci
următorulă meu in spe a dată reversă, că nu va scrii? românesce.
Acestă dechiaraţiune, făcută la ună locă aşa însemnată, a produsă sansaţiune între representanţii comunal români, cari aflândă adevărulă celoră spuse de d. subst. primară în clubulă loră au decretată protocolarminte uni veto contra candidărei d-lui C. la postulă de asesori orfanală şi toţi Românii au decisă a nu-i dâ votulă lori, Cu tote că representanţii români i-au fostă oprită con-curarea la acestă postă, lăsându-i la celelalte posturi locă deschisă, d-sa numai la postulă de asesoră orfanali a concurata şi cu ajutorulă Neromâniloră lu alesă.
Singură recunOsce, cumcă nu a folosită limba română, deci eu nu am a mai adauge nimica la cele din corespondinţa din Nr. 107 a »Gazetei Transilvaniei.»
Este adevărată, că a fostă ordinată cercetare disciplinară contra mea pentru folosirea limbei române, no de cătră subprefectulă, ci de corniţele supremă Zeyk, de-6rese la anulă 1874 urbea Alba-Iulia nu substa comitatului, ci era urbe liberă regâscă. On6re comunâtăţei urbane de atunci, care a respinsă dela sine o atare vătămare a legei sancţionate, aprobândă unanimă folosirea liberă a celoră trei limbi usitate în ţeră.
Cu tote că aveamă diploma de advocată şi-mi sa-rîdea ună venită mai bună deeâtă cele 700 fl. v. a. sa-lară, totuşi am perseverată 4 ani încă în luptă pentra apărarea limbei române la acelă magistrată, şi întregii aparatulă de presiune pusă la cale de a mă abate ddi folosirea limbei române în oficiu a rămasă fără resultatl Nu speramă nici odată ca lupta purtată să aibă o sârte aşa tragică, precum in faptă s’a întâmplată. Nu a foşti lipsă ca d. reclamantă C. să-şî părăsescă postulă pentru folosirea limbei române, căci usulă era reeunoscutii de lege şi de facto, şi nime nu putea pretinde ca elă se jertfescă ceva pentru lupta de a apăra usulă câştigaţi De altmintrelea d-sa ca omă din o familiă avută nu a fostă necesitată a recurge cu ună preţă de acestă naturi la atare postă şi procedere. Am 4>să.
Rubinii. Patiţa) advooată şi fostă senatorii io Alba-Iulia.
STAREA RECOLTELORt în ROMÂNIA.
Sub acestă titlu cetimă în „Curierulă Financiari1: După soirile ce ne vină din ţeră, recolta anului curenţi promite pănă acum — generalminte vorbindă — a fi forte abundentă. Atâtă grânele de tomnă câtă şi cele de primăveră se presintă în condiţiunî, cari dau cele mai frumose speranţe agrieultoriloră. Iată datele oficiale ce posedămă în acestă privinţă pentru cele mai multe judeţe: In judeţulă Ilfovă, situaţia recolteloră este mai pretutindeni bună, rapiţa e forte frumosă, grânele de primăvâră şi porumburile suntă in plină vigâre şi vegetaţia e forte înaintată. Ploile ce au că4ută în (jilele din urmă mai în întregulă judeţă au făcută multă bine recoltei. Din Botoşani se anunţă, că ploile au fostă îndestulă de abundente în acelă judeţă. In judeţulă Brăila, la 16 şi 17 Maiu, a ploată bine în opta comune, le celelalte se simte mare nevoiă de ploiă, cu tâte astea sămânăturile n’au suferită încă pănă acum nimică. La Muscelă, Iaşi şi Doljă au că4ută ploi abundente, din care causă recolta e cu totulă satisfăcâtăre. In Dorohoiu au că4ută ploi îndestulătore dela 13—17 Maiu. Recoltele suntă mulţumit6re. In Putna seceta a făcută mari stricăciuni. In Covurluiu recolta în genere merge bine. le Vlaşca va începe	astea seceratulă rapiţei, care e
forte abundentă. In Huşi starea recolteloră, afară de mici escepţiuni, e mai pnţină de câtă mediocră. In Tele-ormană a începută mai pretutindeni seceratulă «rapiţei care, ca şi în Vlaşca, e f6rte frumâsă, starea celorlalte sămânâturl e mulţămit6re. In Dâmboviţa a căzută grindină, care a causată mari stricăciuni; pe acolo pe unde a trecută curentulă, grânele au tostă nimicite cu totuli. Viele au suferită şi ele multă. In Neamţu grânele suferi de rugină şi pe alocurea de ună felă de vermi, în ge-
FOILETON TJ.
Monumente pentru istoria Ţ6rei Făgăraşului
D. Niculau Densuşianua publicată de curândă în Bucuresci »Monumente pentru istoria Ţârei Făgăraşului*. culese — şi adnotate — din publicaţiunile istorico-filologice ale archiveloră statului. Spre a arăta însemnătatea acestei publicaţiunî, reproducemă aci introducerea, de care e însoţită noua publicaţiune a d-lui Niculau Den-suşianu:
Istoriografulă ungurescă Antoniu Veranţiu, în prima jumătate a secuiului ală XVI-Iea (1538—1540), scria despre Românii Transilvaniei următ6rele:
,Nulla illis (Valachis) libertas, nulla nobilitas, nul-lum proprium jus, exceptis paucis districtum Haczeg in-colentibus, in quo regia Decebali creditur extitisse, qui tempore Ioannis Hunyadi, inde oriundi, nobilitatem, quod semper contra Turcas pugnanti strenue affuerunt adepţi sunt. Ceteri plebei omnes, Hungarorum coloni, nec in propriis sedibus, sed sparsi hinc et inde per totum reg-num... vitam ducunt*.
Adecă:
>Românii (Transilvaniei) nu se bucură de nici o libertate, nu au nici o nobilime, nu posedă nici ună dreptă ală loră propriu, cu escepţiune de puţinii Români, ce lo-cuescă în districtulă Haţegului, unde se crede că a esis-tată capitala lui Decebală. Românii aceştia din (districtulă Haţegului) au câştigată nobilitatea pe timpulă lui Ioan Huniadi, care era născută acolo, fiind că-lă ajutase
cu vitejiă în luptele lui continue cu Turcii. Ceilalţi suntă toţi plebei, iobagi ai Unguriloră, nici nu au districtele loră proprie, ci trăiescă reslăţiţi pe ici şi colea în t6tă ţâra*.
Şi acesta relatare, falsă cu desăvârşire, avu curiosa fericire să trâcă de veritate istorică pănă în 4ilele nâstre: Veranţiu era considerată ca fântână contimporană în ce privesce epoca sa.
Astă4i însă sciirrţa istorică a făcută progrese însemnate. Posedămă ună materială destulă de vastă şi destulă de frumosă, ca să esaminămă cu ochii proprii rela-ţiunile etnografice şi politice ale secuiului XV-lea şi XVI-lea, putemă în deplină cunoscinţă să citămă înaintea tribunalului istorică pe scriitorii de anecdote din acea epocă.
Anume scimă astă4î cu o perfectă certitudine, că ţinutulă Haţegului, ală Hunedorei şi Devei, formau în vechime ună complecsă de districte românesc!, cari se nu-miau în diplome: districtus olachales. Scimă că întrâgă nobilimea de acolo era o nobilime românâscă, înţelegemă românâscă în sensulă etnică şi politică. Scimă că nobilimea acesta era o clasă socială diferită de nobilimea un-gurâscă, distinsă de ea prin originea, prin istoria şi natura privilegieloră sale. Scimă că acâstă nobilime nu a fostă creată de Ioan Huniadi (Corvinul), nici de regii Ungariei; că din contră, era o nobilime vechiă, ală cărei trecută se perde în întunereculă evului mediu. Acâsta nobilime era numită în diplomele regiloră uguresci: No-biles ut dicitur Valachorum seu Nobiles Olachi (Valachi),
spre distincţiune de: Nobiles Hungari sâu: veri nobiles regni noştri. Şi pe lângă districtele românescl (districtus olachales), pe lângă nobilimea naţională, mai esistâ în ţâra Haţegului ună dreptă particulară românescl! Românulă nu putea fi lipsită de proprietatea sa, nid in casă de înaltă trădare, deeâtă numai decâ era judecat! de 6menii săi: de nobilii, chinezii şi bătrânii români, Do-naţiunile de moşii se făcâu acolo cu totulă sub alte con-diţiuni, decum vedemă că se conferiau în ţinuturile unguresc!. Allărnă (aci în ţera Haţegului) instituţiuoea chinesiateloră românescl, instituţiunea juraţi-j loră români, ună sistemă românescă de impo3Îte(quin-quagesima), totă atâtea particularităţi străine de spiritul! legislaţiunii unguresc!.
Atâtă de odată cu privire la Ţera Haţegului.
In timpulă din urmă ună erudită bărbată ală Ungariei, d. Fr. Pesty, a publicată o frumosă seriă de documente cu raportă la Banatulă Severinului, înţelegeai aici partea Olteniei dincolo de Vârciorova. Preţiosul! materială scosă la lumină de d. Pesty ne descopere lud un adevără de mare importanţă. Se constată adecă, d Banatulă Severinului forma în sînulă regatului unguresc! o proviciă politică română; că era împărţită în 8 districte românescl; numite districtus olachales; că t6te districtele formau o unitate politică cu drepturi şi libertăţi particulare, cum erau de esemplu cele 7 judeţe ale Si-şiloră şi 7 districte ale Săouiloră din Transilvania; st constată că esistâ în Bănată numai o singură nobilime; şi acea era românescă; că ea se bucura de immuniliţl
Nr. 117.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
' nere recolta e bună. In Râmnicu-Sărată se simte mare trebuinţă de ploiă. In Râmnicu-Vâlcei ploi favorabile. La Mehedinţi agricultorii aşteptă cu impacienţă ploiă. In Tecuciu grânele suferă de secetă, în generală, starea re-colteloră e rea. La Tulcea recoltele bune. La Văslui ploi suficiente. Sămânăturile promită multă. In Bacău se sâmte mare lipsă de plâiă.
----o-----
ULTIME SOIRI.
„Oficiulu Reuter“ e informată din Atena, câ în insula Creta au isbucnitu turburărl.
In sătulă Museros lângă Valencia (Spania) s’au bolnăvită 13 persdne de coleră. Se vor-besce că ar fi coleră asiatică.
Din Afghanistană a sosită o scire sensaţio-nală, anume că Emirulă Abdurrhaman a murită. 0 scire particulară din Caucasă, spune că Emirulă ar fi fostă omorît chiară de suita sa. Scirea încă nu e confirmată.
La 6 Iuniu a. m. a arsă una din cele mai mari fabric! ale Americei, marea fabrică de des-tilare din Des-Moines, în statulă Iowa. Aprdpe o sută de persdne ’şi-au aflată mdrtea în flăcări.
DIVERSE.
Monedele romane din Avramescî. — Cetimă în .Românulă:* Cele 88 monede romane descoperite în pădurea dela Avramescî de d. S. Giuşcă cuprindă perioda istoriei antice, dela Nero pănă la Commodus. Şi anume, aceste monede se împartă pe Imperatorii şi Imperatricele acestei periode, după cum urmâză: 1 piesă din timpulă lui Nero (54—68 după Chr.) 2 piese Vitellius (69.'/ 11 piese Vespesianus (69—79). 8 piese Traianus (98—117.) 14 piese Hadrianus (117—138.) 2 piese L. Aelius (fiu adopt, a lui Hadrianus.) 20 piese Antonius Pius (138— 161.) 13 piese Faustina (nevasta acestuia.) 12 piese Marcus Aurelius (161—180.) 1 piesă Faustina II a (nevasta acestuia.) 1 piesă L. Verus (161—169.) 1 piesă Lucillia (nevasta acestuia.) 1 piesă Commodus (180— 192.) După cum se vede, cea mai mare parte din aceste monede şi-au originea din perioda lui Vespasianu până la Marcu Aureliu; âr succesorii loră suntă represen-taţl numai cu câte o piesă. Pe acelă timpă, aşa dâr, când a fostă îngropată comâra dela Avramescî, este bine constatată că monedele dela Vespasianu pănă la Marcu Aureliu erau cele mai desă întrebuinţate în circulaţiune, fiindă că perioda acestoră imperatorl nu putea să fie aşa de îndepărtată dela timpulă îngropării acestoră monede* Şi fiindă că noi nu putemă considera îngroparea (ascunderea) acestoră monede înainte de Commodus, apoi negreşita că nu ne vomă înşela de locă, dâcă vomă ficsa timpulă îngropării acestei comori: îndată după Commodus. E ună faptă istorică constatată, că la anulă 200 după Cristă, starea de lucruri în aceste ţinuturi (ale României, Moldo viei, Basarabiei etc.) erau aşa de critice şi de nesicure, prin năvălirile barbariloră din ţările învecinate, cari ameninţau aceste ţinuturi prin prădări şi devastări, încâtă locuitorii Romani (Români) din Mol-
dova, de pe atunci, au avută [motive puternice de a-şî ascunde în pămentă. îngropându-şl averea loră, ce consta în nisce asemenea monede de argintă. Valorea adevărată a presentei descoperiri nu constă numai în sin-guraticile bucăţi de monede, cari în adevără se vădă aşa de bine conservate, fiindă fiârte frumâse, ci mai cu semă în aceea: că ele circulă şi se găsescă, pe acele timpuri, şi într’alte părţi ale imperiului romană. însemnătatea loră sciinţifică zace mai cu semă şi în faptulă nediscutată, că aceste preţiâse monede s’au găsită în centrulă Moldovei şi încă grămadă la ună locă. Acestă faptă ne dă o lumină destulă de clară despre adevărata monedă ce circulă cătră finele secolului ală II-lea în Ţările Dunărene. Pănă acum nu se putea sci cu siguranţă, dăcă pe acelă timpă întrâga Moldovă fusese încorporată imperiului Romană, ori numai partea ei sudică. Cu acestă preţiâsă descoperire însă, a acestoră monede în comuna Avramescî, mai cu semă că ele suntă t6te, pănă la una romane, lucru rămâne deplină clarificată pentru sciinţa istoriei, că: pe la finele secolului ală II-lea, afară de specia acestoră monede dela Avramessî, altele nu puteau avea cursă de a circula în ţările acestea şi că în consecinţă, întrăga Moldovă în aceea epocă stetea suptă deplină stăpânire a Cesariloră romani. Este fârte interesantă că t6te aceste 88 de bucăţi de monedă au ună formată mică aprâpe egală şi mai de aceeaşi greutate. O cercetare la faţa locului la Avramescî, credă că ar fi neapărată necesară, din mai multe punte de vedere, în respectulă sciinţei istorice. —
Dr. C. Schuchhardt.
* *
*
Disciplină casnică. — Frederic Ray locuia cu familia sa la Siracusa, Statulă New-York. D-na Ray era o femeiă iute şi ’şî purta bărbalulă cum s’ar cjice pe degete. Intr’o (fi nefiindă ceva în casă după placulă ei, făcu despre acesta responsabilă pă bietulă bărbată şi ’i ţinu o mustrare lungă terminând ă cu observaţiunea, că nu era bună chiar de nimică şi că ar face mai bine să ia o fringhiă şi să se spânzure. Sentinţa a părută p<5te cam aspră lui Frideric, însă elă fiindă făcută pentru disciplina conjugală, stete de se mai gândi câteva ore (nevasta nu’i fixase momentulă), apoi, conformă deprinderei, sfârşi prin a i se supune fără murmură. Venindă noptea şi copii adormindă, luă fringhiă de întinsă cămăşile, se duse în grajdă şi se spântfurâ d’o grindă. D-na Ray fă coprinsă de mare durere descoperindă corpulă neînsufleţită ală a-cestui modelă de bărbată şi a(fl ea declară, că ună asemenea bărbată nu va mai găsi.
* *
*
0 ploiă de brosce ţestose. — Citimă în (fiarulă ,News« din Raleigh (Garolina de Nordă), că într-’una din seri a fostă o furtună fârte mare cu plăiă spre nordă-vestă de acestă oraşă. A trăsnită de trei ori într’ună modă îngrozitoră; tâte casele din oraşă s’au cutremurată pănă in temeliile loră. Aceste trăsnete au fostă urmate de ună adevărata potopă. După acestă plăiă mare, s’a ob servată cu mare surprindere că stradele erau pline de brâsce ţestâse. Toţi	că aceste brâsce au cătfută
în timpulă plâei. Aci nu este rară a se vedea în timpă de furtună ploândă pescî şi brâsce, şi se crede că brâs-tele ţestose de cari este vorba au fostă ridicate de ună
vertejă ală mării şi aruncate asupra oraşului.
* *
*
0 ţeră ospitalieră. — In regatulă Dahomei, ca să pâtă pătrunde cineva, trebue mai ânteiul să i să dea de
cătră ună şefă însărcinată cu paza graniţeloră o formidabilă vână de bou dreptă autorizare. Cu acestă paşa-portă, călătorulă pâte să pătrundă pănă în capitală, a-tuncî regele îlă chiamă la paiaţă, unde îlă obligă a locui în totă timpulă şederei. Atunci âspetele, este sărbătorită, amusată în totă chipulă, şi ia parte la venătorile şi la t6te ceremoniile regale. Insă adesea ori, elă este păzită să nu fugă, în care casă ar fi pedepsită cu mârtea. S’au vătfută călători cari, venindă pentru 48 de ore, au fostă siliţi să stea câte duoi şi mai mulţi ani, în care timpă ei deveniau aşa de familiari cu regele, încâtă acesta le impunea a tăia capetele sclaviloră spre a se amusa. Dâr atenţiunea regelui nu se opresce aci: călătorulă în fiecare diminâţă primeşte ca să’lă servâscă o nouă virgină nâgră, lucru care se repetă pe totă timpulă şederei lui la curtea regâscă.
* *
*
Câtu mănâncă unu paianjenă. —Ună Englesă escen-trică, ca mulţi Englesi de altminteri, a avută curiositateai se vâdă câtă mănâncă ună paianjenă. Pentru acesta, elă a prinsă unuîă, l’a cântărită pe nemâncate şi l’a închisă într’o cutiă. După dejună l’a cântărită din nou şi a vă-(fută cu mare mirare, că paianjenulă mâncase de 4 or câtă greutatea lui; după prân<fă însă, elă cântări de 9 ori, şi după cină de 13 ori mai multă; la 8 ceasuri când i-a dată drumulă, paianjinulă alerga din nou după mâncare! In proporţia acesta ună omă, căntărindă 50 de oca, ar avea lipsă de ună bou grasă la dejună, de altă bou şi şese oi grase la prâncfă, şi de doi tauri, şese oi şi patru porci la cină! In realitate însă, omulă nu ia, ca porţiune de mâncare (jdnică > de câtă a 20-a parte din greutatea corpului său. Pentru ună omă de 70 kgr. d. e. e destulă 3 kgr. şi ceva de hrană.
----O------
BIBLIOGRAFIA.
Monumente pentru istoria Ţerei Făgăraşului, culese şi adnotate de Nicolau Densuşianu. Bucu-rescî, tipografia Academiei române (Laboratorii români), Strada Academiei Nr. 26, 1885. Din publicaţiunile isto-rico-filologice ale Archiveloră Statului
»Sc<51a practică,* magazină de lecţiuni şi materii pentru insfrucţinnea primară, de Vasile Petri, tom. IV, numărulă 2 pro Maiu a. c. conţine. Catechese şcolare: I. Despre Dtfeu (urmare). —Condimentă, condimente. Lecţiune din învăţămentulă intuitivă. — Din calcululă elementară. Lecţiuni esecutate în chipă monografică pe basa figuriloră numerale: Trac-tarea numărului 5 (urmare). — Fraga. Lecţiune din botanică pentru scâla elementară. — Primele lecţiuni de geometriă, pentru despărţământulă superioră ală scâleloră elementare (urmare). — Ordinaţiunea comisiunei administrative a comitatului Bistriţa-Năsăudă, privitâre la lipsirea dela scâlă. — Caşuri de morte. — Bibliografiă. — Abonamentele cu 3 fl. pe anulă întregă a se adresa la redac-ţiune în Năsăudă (Nassod, Transilvania).
Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
$i drepturi ce nu derivau dela regii Ungariei; că în fine la totă Bănatulă era în vigâre ună dreptă specială ro-mftnescă, numită jus volachie, antiqua lex districtuum volachicalium. Şi despre tâte aceste momentâse împre-giurări Veranţiu nu amintesce nimică.
Afară de Ţâra Haţegului şi de Bănatulă Severinului mai erau în partea meridională a Transilvaniei încă două provincie românescl: Ducatulă Făgăraşului şi ală Omla-şului. Dar pănă acum reiaţiunile vechi ale acestoră provincie zacă în sînulă întunerecului. Nu eunâscemă nici seria completă a Duciloră, nici instituţiunile ce le-a întemeiată domnia românâscă în acele părţi ale Transilvaniei.
AstătfI însă ne aflămă în plăcuta posiţiune de a publica aici o colecţiune de documente cu privire la Ţâra Făgăraşului, estrase din interesanta archivă a d-lui Ar. Densuşianu, pentru cari îi adreseză sincerile mele mulţumiri.
Documentele acestea revarsă o interesantă lumină asupra organisării sociale, politice, judiciare şi militare, In scurtă asupra vechei constituţiuni a poporului română din Ţâra Făgăraşului. Anume vedemă că în Făgăraşă esistâ numai o nobilime istorică, care-şl păstrase vechia sa numire de boerl şi avea sigilulă său propriu (sigillum Boeronum), că boeria din Ţâra Făgăraşului nu erâ nu-
Imai o simplă prerogativă nobilitară, dâr erâ totodată şi ună oficiu, în ce privesce afacerile publice ale ţinutului, că unica condiţiune aşa (ficândă inerentă a boeriei era ' să presteze servicii militare equestre, că boerimea de a-
colo şi în timpă de pace era organisată milităresce, a-vândă căpitanulă, locotenenţii şi decurionii săi. Aflămă mai departe, că se boerisau chiar şi moşiile, adecă se învestiau cu caracterulă juridică ală acestei insti-tnţiuni.
Şi care era natura moşiiloră boerescî din Ţâra Făgăraşului? In prima liniă, ele ne apară ca averi ereditare şi inalienabile ale familiei (haereditates boeronales), dâr cu caracterulă deplinei proprietăţi pentru posesorulă boeră. La moşiile boerescî de aici nu aflămă restricţiu-nile feudalităţii, sâu raportulă acelă precară dintre vasală şi senioră, astfelă că proprietatea boerâscă din Ţâra Făgăraşului se distinge şi de feudalitatea ungurâscă şi de feuda militaria (castrensia) ale Germaniloră. Celă multă proprietatea boerâscă din Făgăraşă are o asemănare numai cu feuda haereditaria ale Longobartjiloră din Italia.
In fine, aflămă în Făgăraşă, întocmai ca în Haţegă şi Bănătulă Severinului, instituţiunea naţională a celoră 12 juraţi şi o mulţime de particularităţi ale dreptului consvetudinară românescă, numită în Bănată şi în alte locuri »jus volachie,* »antiqua lex,« âr în Făgăraşă: „legile vechi ale ţinutului.*4
Nu putemă încheia acâstă espunere, fără a relevă aici o momentâsă împrejurare. Aceea ce formâză caracterulă generală ală nobilimei române din Făgăraşă, Haţegă şi Bănată, este misiunea ei de a fi pururea în arme. Aşa aflămă pe nobilii din Haţegă formândă o armată stabilă pe la castelele de acolo, pe nobilii din Bă-
I nată apârândă în continuu fortăreţele şi vadurile Dunării, âr pe boerii din Făgăraşă în datina vechiă de a presta servicii militare equestre (more aliorum verorum nato-rum indubitatorum... Boeronum nostvorum equis a fra-meis ad id aptis et convenientibus inservire). Pe când din contră nobilulă ungurescă era chiemată la arme numai în timpă de răsboiu.
Este curiosă că acâstă instituţiune militară o aflăm ca o vechiă consvetudine şi la Românii din peninsula balcanică. Lucius, cronicarulă dalmatină, ne comunică despre Românii din Bosnia şi Dalmaţia următârea interesantă notiţă: „Numele Româniloră — 4*ce densulă — nu-lă aflămă în monumentele Dalmaţiei înainte de anulă 1300, şi sub numele acesta se înţelegeau păstorii, ce locuiau în munţii Bosniei, cari prestau servicii militare lui Mladin Banulă Croaţiei, Dalmaţiei şi ală Bosniei.44 Totă asemenea găsimă pe Romanii din Croaţia şi pe Românii din jurulă Prizrentului.
Astfelă nobilimea română ’şî are originea sa în instituţiunea militară. Românulă a devenită boeră şi a fostu donată cu moşii, fiindcă era militară, dâr nu i s’a conferită nobilitatea pentru ca să-lă facă vasală şi pentru ca prin donaţinne şi titlu să fiă obligată la servicii, cum este natura feudalităţii germane şi ungurescî.
De aici se esplică şi numirea nobilimei române de boerl (militaires, hommes de guerre), precum şi caracterulă nefeudală (alodial) ală moşiiloră boerescî.
■-----O---------
Nr. 117.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
F
Otumulâ ia bursa de Viena
Bursa «Ie Bn diresei
Cursulu pieţei Braşovii
din 6 Iuniu st. n. 1885.
Cota oficială dela 25 Maiu st. v. 1885.
din 8 Iuniu st. v 1885.
Rentă de aură 4% . . . 98.85 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92 90 Imprumutulă căilorft ferate
ungare................146.75
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.— Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 122 50 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 108.50 Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................102.—
Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 101.25
Bonuri croato-slavone . . 102.-Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—.—
Imprumutulă cu premiu
ung....................116.60
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.80 Renta de hărtiă austriacă 82.45 Renta de arg. austr. . .	82.05
Renta de aură austr. . . 107 90 Losurile din 1860	. . . 139 20
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 858.—
Act. băncel de credită ung. 287.75 Act. băncel de credită austr. 288.50 Argintulă —. — GalbinI
împărătesc!............ 5.87
Napoleon-d’orI...........9.86 —
Mărci 100 împ. germ. . . 60.95 Londra 10 Livres sterlinge 124.30
Renta română (5°0). . . .	Gump.	vând. 90
Renta rom. amort. (5°/0) . .	—	93
» convert. (6°/0) . .	—	88
împr. oraş. Ruc. (20 fr.) . .	—	31
Credit tone. rural (7°/0) . .	—	103l/
* J> » (b°/o) *	—	8774
» » urban (7°/0) . .	—	10J7
* • . (6«/.) . .	—	93
* . » (5°/.) • .	—	8574
Banca naţională a României	1200	—
Ac. de asig. Dacia-Rom.	282	—
* » » Naţională	230	—
Aură		10.20(°i	o)
Bancnote austriace contra aură
4
4
Bancnote românesc! .... Gump 8 94 Vând. 8.96
Argint, românesc.................. »	8 80	*	8.85
Napoleon-d’ori.................... »	9.84	»	9.87
Lire turcesc!..................... »	11.10	»	11.15
Imperial!......................... »	10.10	»	10.15
Galbeni .......................... »	5.80	»	5.84
Scrisurile fonc.	»Albina* . .	*	100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!..................... *	124.—	,	125.—
Discontulii	»	... 7—10 % pe and.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvanieiw se pottt cumpăra în tutungeria lui I. Cîross.
Anunţămfl acelortt onoraţi cetitori, cari vorft binevoi a se abonâ la ftiia nostră de aici încolo, că avemfl încă în reservă numeri dela începutulîi anului 1885 prin urmare potîl să aibă colecţiunea completă
		lO	(M		co		iO	iO	iO	»o
		lO		CM	X		CM		iO	lO
		vH	X	CO	rH	v*		05	o	05
		(M	tM	CM	CM	CO	CO	CO	CO	
		CD	CM		rH	1			l>	o
>2	z	CD		CD	hT	o"		o	X	vjT
	ca		o	05	CO	CM		CM		CM
U	_i			CM						t-H
O	<									
rH •rH	A	35	A	A	A	A	A	A	A	A
iO
d
•pH
c3
O
ft
O
>d
■a
o
©
UI
d
o
O
Oo
N
.a
9S
Ş £
M a
S N
io
00
00
a
<
co
<3
a>
£
Î25
	‘co-		05						.	’îo-	Iţi
			3								05
(35	C2 O	3	3 "m							ti 3 O	3 3
«3 Si	a> <4->	_3	3 05						$	05	Cl 05
>35	O	”33	p.	îS					a	O	T3
Cl	Cu	’>				05				CL	
£ 3 C5	2 >-« fu	o »1 CL	05 T3	3 -O 3		3 05 ti			H. £ o	>i ti	3 ti 3
W			O	<05		3			o	3	05
>45 U	"3	w-	'S	>		O			CO 05	i-> 3	O.
	£	<35 V)	T3 3	3		■t1	05	t. 05	._	£	05 co
s s	3 s- Cu	05 ti <35	O	05 3	05 O	3 3	tn ti 05	3 3 Cu	£	2 o.	05 ti 05
oi o	Q	3 HH	ei	O s	05 w	O O	*Q	05 Q	Ci O	£ M	a
iO
o
05
o
CO
<ro	O
oqt^tş
o 16 oo' ^
o	~ ~
CO 05 ^ i-i CO co
o o —
05 co co <M O
,	!>• -X 05
IO O CO	H
co CO 00 lO
lO 'r-l O 05 1-t Ol
X
(M
oo io CO
a?
a,
o o co
	s	
CD	cd	
	E-<	05
w	xp	1-3
CD	CL	3
CL CO	£	05 ti
	3	3
*35-	C5	O
<D	3	ti
*S^	i—) 05	Ci
	3	"2
"5	O	O
CO
uo
'35
05	
	
	Cu
	
	a 0
co 05 CO	75 5
	co
	.*2 £
33	_J o C5
lO
CC
CO
’cS
s
co
o
o
co
iJ 05
® s
a
iO
X
X
3
*3
S
co
3
-Q
CO
. >3
& >
C9
_____Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei/*
Gasse de ferfi
sistemu Wertheim
ce resistă pe deplină în contra focului şi nici nu se potă sparge, din renumita fabrică de casse
L. FLEISCHER
oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiunî şi în tbte mărimile.
Iustinianu 31. Gr ama,
depositarulu fabricei în Braşovii.
Mersuld trenurilora
pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teîuştt-Aradtt-Budapesta a călei ferate orientale de statft reg. ung.
Predealu-Budapesta
Budapesta—Predealfi
BucurescI
Predealu
(
(
Timişă
Braşovii
Feldiâra
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Sighişora
Elisabetopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Grăciunelă
Teiuşft
A iudă
Vinţulă de susă
Uiora
Cucerdea
Ghirisă
Apahida
J .	(
Clnşia	^
Nedeşdu
Ghirbău
Aghirişă
Stana
Huiedină
Ciuda
Brscia
Bratca
R6v
Mezo-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Vărad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Viena
Trenfl	Trenă	Trenă	Trenă		
de pers6ne	accelerat	omnibus	omnibus		
		5-00	7.45	—	Viena	
—	9 45	12.50	—	Budapesta	
—	9.47	1.09	—	Szolnok	
	10.11	1.40	—	P. Ladăny	
		10.44	2.27			Oradea mare	
6.22	10.51	2.55			Vârad-Velencze	
7.01	11.18	3.38			Fugyi-Vâsârhely	
7.33	11.36	4.17	—	Mezo-Telegd	
8.01	11.51	4.47	—	Râv	
8.45	12.23	5.42	—	Bratca Bucia	
10.10	1.19	7.37	—		
10 29	1.30	8.0‘	—	Ciucia	
10.39	1.37	8.21	—	Huiedin	
11.19	2.05	9 0'	—	Stana	
11.54	2.25	9.4	—	Aghiriş	
12.12	2 36	10.02	—	GhirbSu Nedeşdu	
12.56	—	6.20	—		( t s
1.30 1.45	3.13	6.59 7.15	-—	Cluşin	
2.11	3.40	7.43	—	Apahida	
2.55	4.01	8.29	—	Ghiriş	( (
3.17	—	8.55	—	Cncerdea	
3.21	—	9.04	—		
3.31	4.24	9 12	•—	Uiora	
4.09	4.49	10.23	—	Vinţulă de susă	
5.36	—	12.32	—	Aiudă	
5.56	5.58	12.59	—	Teiuşfi Grăciunelă	
6.08	6.08	—	8.00		
6.29	—	—	8.3 i	Blaşă	
6.45	—	—	8.59	Micăsasa	
7.00	—	—	9.34	Copşa mică	
7.26	—	—	10.16	Mediaşă	
7.48	7.14	—	11.04	Elisabetopole	
8.28	7.43	—	1217	Sigişdra	
8.47	—	—	12.47	Haşfaleu	
9.06	—	—	1.21.	Homorod	
9.26	8.22	—	2.05	Agostonfalva	
10 01	8.48	—	3.08'	Apatia	
10.20		—	3.39	Feldiâra	
10.30 10.37	9.13	z	3.55 4.05	Braşovă	( (
10.51	9.18	10.37	—	Timişă	
12.37 2.58	10.31 12.07	12.59 4.45	8.22	Predeald	( (
6 00	2.10	10.05	10.30	BucurescI	
6.35	2.45	10.50	—		
3.00	8 00|	6.05	—		
Trenă omnibus	Trenă accelerat	Trenă omnibu	Trenă de persdne	Trenă omnibus
—	7.15	—	J	—
6.47	1.45	3.15	6.20	8.0 J
10.37	3.4	7.S*	9.11	U.4C-I
1.44	5.21	1 07	11.26	2.31
5.33	6.41	—	1.26	—
—	—	9.45	2.00	—
—	—	9.59	2.11	—
—	7.14	10.28	2.31	—
—	7.42	11.36	3.18	—
—	—	12.10	3.41	—
—	—	12.43	4.01	—
—	8.31	1.31	426	—
—	9.01	2.56	5.08	—
—	—	3.29	5.27	—
—	—	4.0;	5.50	—
—	—	4.18	6.02	—
—	—	4.3 >	6.24	—
—	100*	5.05	6.43	—
12.0 >	10.16	—	7.03	—
1231	—	—	7.26	—
2.16	11.24	■—	8.51	—
3.12	11.43	—	9.31	—
332	11 45	•—	9.43	.—
3.41	—	—	9.51	—
3.50	—	—	9.58	—
4.25	12.08	—	10.24	—
4.50	12.22	—	10.44	—
5.41	—	—	11.28	—
6.0*	12.57	—	11.44	—
6.40	—	—	12.18	—
7.00	1.27	—	12.36	—
		1.45	—	1.22	6.01
—	2.06		1.56	6.40
—	2.31	—	2.34	7.20
—	2.50	—	3.02	8.01
—	3.43	—	4.41	10.05
—	4.19	—	5 30	11.0?
—	4.34	—	6.03	11.37
—	4.53	—	6.35	12.14
—	5.20	—	7.14	1.09
—	5.3r	—	—	1.60
—	6.07	—	—	2.48
—	6.32	—	—	3.23
—	7.30	—	—	4.56
	11.35			9.40
Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile grâse.
Tipografia ALEXI, Braşovii.
Teinşft-Aradft-Budapesta				Budapesta- Aradft-Teiuşft.				
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	TrenS	
	omnibus	omnibus	persdne		persdne	accelerată	omnlboi	
Teiuşft	11.09	—	3.56	Viena	11.00	7.15	—	
Alba-lulia	11.46	—	4 27	Budapesta	8.0o	1.45	8(4J	
Vinţulă de josă	12 20	—	4.53	a»nlrwilr (	11.02	3.44	114C	
Şibotă	12.52	—	5.19	OZOlllOK ţ	11.12	4.02	12 00	
Orăştia	1.19	—	5.41	Aradft	337	7 53	6.9b	
Simeria (Piski)	1.48	—	6.08	Glogovaţă	4.13	—	611)	
Deva	2 35	—	6.39	Gyorok	4.38	—	6.*4f	
Branicîca	3.04	—	7.04	Paulişă	4.51	—	7.00	
Ilia	3.36	—	7.29	Radna-Lipova	5.10	—	7.23	
Gurasada	3 50	—	7.41	Conopă	5.38	—	7.51	
Zam	4 25	—	«.12	Bârzova	5.57	—	8.10	
Soborşin	5.09	—	8.49	Soborşin	6.42	—	5.58	
Bârzova	5.56	—	9.29	Zam	7 14	—	9.28	
Conopă	6.18	—	9.49	Gurasada	7 43	—	9.5Q	
Radna-Lipova	6.57	6 14	10 23	Ilia	8.01	—	10.17	
Paulişă	7.12	6.30	E'.37	Branicîca	8.21	—	10.38	
Gyorok	7.27	6.47	10.52	Deva	8.47	—	11.05	
Glogovaţă	7.56	7.17	11.18	Simeria (Piski)	9.05	•—	11.23	
Aradft	8.10	7.32	11.32	Orăştiă	10 10	—	12.24	
	2.39	12.00	4 53	Şibotă	10.43	—	12.53	
(	3 16	12.14	5.10	Vinţulă de josă	11.04	—	1.22	
j Budapesta	7.10	2.10	8.16	Âlba-Iulia	11.19	—	1.10	
Viena	-	8.0)	6.05	Teiuşft	12 05	—	2.24	
Aradtk-Tiii&iş6ra				Himeria (Piski) Petroşenl				
	Trenă	Trenă de	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenil	
	omnibus	persdne	persone		persone	omnibus	omnibus	
Aradft	6.00	12.55	8.25	Simeria	6 30	11.50	2.23	
Araduiă nou	6.25	1.21	8.36	Streiu	7 05	12.27	3.00	
N6meth-Sâgh	6.50	1.46	8.54	Haţegă	7 53	1.19	3 49	
Vmga	7.19	2,18	9.13	Pui	8 46	2.10	4.4'	
Orcziralva	7.38	2.36	9.25	Crivadia	9.33	2.57	5.28	
Merczitalva	7.56	2.53	9 36	Baniţa	10.11	3.35	6.07	
Ttmişftra	8.42	3.40	10.06	P etroşenft	10.43	4.04	6.1!9	
Timişftra- Aradft				Petroşenl—	Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenfi	
	persdne	persone	omnibus		omnibus	omnibus	de pers.	
Timişftra	6.07	12.25	5.00	Petroşenl	6 49	9.33	5.28	
Merczitalva	6.40	1.16	5.50	Baniţa	7.27	10.14	6.08	
Orczifalva	6.51	1.34	6.07	Crivadia	8.06	1054	6.45	
Vinga	7.08	2.04	6.32	Pui	8.50	11 37	7.°5	
N6meth-Sâgh	7.23	2.25	6 53	Haţegă	9.31	12.17	8.02	
- Araduiă nou	7 40	2 54	7.24	Streiu	10.16	12.58	8.44	
Aradft	7 50	3 10	7.40	llnerift	10.53	1.85	9.15