REDACţiriTOA ŞI ADMHflSTRAŢIlIîiEA j BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe una anfl 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ana 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNGXURXLE: 0 serii garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlaorT nefranoate nu ae prlmesoS. — Hanuaorlpte nu te retrămltu. NI 115 Sâmbătă 25 Maiu (6 Iunie) 1885. Braşovil, 24 Maiu (5 Iunie) 1885. Organulu Săcuiloru noştri din judeţulă vecinii, maimuţându şi elu pe colegii săi din Cluşiu, îndrâptă la adresa ndstră o mulţime de întrebări, imputări şi acusări şi ne însinuă scopuri şi tapte neleale şi duşmăndse Cu foile maghiare din Cluşiu amft stată de vorbă nu numai odată. Le-amu răspunsă cu mo-deraţiune şi nepreocupare, dăr amă trebuită să ne convingemă în modulă celă mai durerosă, că nu voră nicidecum să se înţelăgă cu n©i Românii ca individualitate naţională deosebită, nu voră să scie de trebuinţele şi de interesele de viaţă ale poporului nostru şi prin urmare nici că voră să audă de dreptatea ce-o reclamă aceste trebuinţe şi interese. Ne tememă, că în împrejurările de a<}î, nici cu organulă Săcuiloră nu vomă fi mai norocoşi. Cu t6te astea trebue să riscâmă negrăla ce-o ri-sipimă, pentru ca să întîmpinămă acusările f6iei „Szekely Nemzet.44 Suntemă datori chiar simţului nostru de lealitate faţă cu conlocuitorii noştri Săcui de-a nu lăsa fâr’ de răspunsă nisce acusări atâtă de grave şi cutezate, ca cele ce le redică organulă loră în potriva redactorului Ziarului nostru. „Ar pută da sămă redctorulă ,,Gazeteiu — (jice făia săcuiăscă — de ce e aşa de oţărîtă, de ce aţîţă şi predică ura? De ce sămănă discordiă între poporulă română şi maghiară, care trăesce în pace unulă lângă] altulă, când nu este nici cea mai mică causă de neînţelegere ? Ce i-a luată lui poporulă maghiară? Dă Săcuiului guvernulă 6re mai multă dreptă decâtă Românului Se vede că cei dela „Szekely Nemzet44 său suntu nisce neomaghiari veniţi de curândă, cari nu sciu ce se petrece în ţără, său suntă de rea credinţă, dacă ne adresăză asemeni întrebări. Căci dăcă ară fi Săcui adevăraţi şi ămeni cu simţii de dreptate, atunci ar trebui să scie, că de sute de ani Românulă se luptă cu Maghiarulă ca să-şi câştige o sărte mai bună şi mai dămnă de elă în acăstă ţără, pe care a apărat’o cu bra-ţulă său şi a salvat’o cu sângele său de atâtea ori, „Szekely Nemzet44, care cu t6t,ă naţia săcn-iască pare că acum trăesce numai din graţia stă-pânirei, amestecă într’o 61â stăpânirea ungurăscă cu poporulă maghiară şi pe acesta cu poporulă română. Dar ară trebui să scie Săcuii său neo-maghiarii dela făia din S. Georgiu, că una este stăpânirea, alta naţia maghiară şi alta naţia română. Desfidemă pe cei dela făia săcuăscă să ne citeze ună singură rândă din „Gazetă“, prin care să aţiţă ura în contra naţiei maghiare. Dacă amă combătută şi combatemu pe cineva, cu tătă ho-tărîrea şi energia de care suntemă capabili şi cu tăte armele legale ce ne stau la disposiţiă, acesta este despotismulă, sub care geme aLa sc6la din Albastru Nr. 2 din Bucuresci s’a presen-tata una tânăra româna de 14 ani din Săcele, Transilvania, a-vânda clasele primare şi 2 gimnasiale terminate, fără a sci să pronunţe una cuvânta românesca. Părinţi români î Câte caşuri de acestea nu vora fi, şi cu t6te astea naţiunea maghiară se pretinde a fi civilisatăP —0— Procesul^ de presă alu „Zastavei“ Este sciuta că procuroruia reg. ung. a intentata procesa de presă diarului »Zastava«, ce apare în tipografia naţională sârbâscă din Neoplanta şi este editata de Miliţa MileticI fiica renumitului luptătorâ sârba Mi-letici. Acusarea s’a făcuta pentru »aţîţarea în contra con-stituţiunei. Proeesuia se va tractâ în Iuniu st. n. dinaintea curţii cu juraţi din Pesta. Acusatulă este Lazarfi Nunciei, colaboratora ala «Zastavei*; acusatoruia publica va fi substitutula procurorului generala Dr. Fek ete. Din actuia de acusaţiune ce portă data de 16 Maiu es-tragema următorele pasage mai marcante: > Articluia, ce a apăruta în diarula ,Zastava« sub titlula »Omladina* (junimea), în 6 lanuariu a. c. este îndreptată în contra unităţii ţăriloră ce formâză statuia ungara. Articulula plecă dela acea maximă, că una po-pora, a căruia junime nu este capabilă de a se jertfi pentru naţiunea sa, o naţiune, în aia căreia sîna nu se află luptători energici şi neobosiţi pentru libertate şi dreptate, n’are viitora şi după o scurtă vegetare trebue să pâră. O naţiune însă a căreia junime, entusiasmată pentru libertatea şi unirea poporului său, nu se înspăimântă de nimica şi dâcă este de lipsă, tace să curgă chiar sângele său pe altaruia idealelora sale, o asemenea naţiune are una viitora gloriosa.* >Ga una esemplu frumosa să ne servescă, — continuă articluia,—naţiunea italiană şi junimea italiană. Politiceşte divisată în multe state şi stătuleţe, sub înfricoşata tirăniă a papei şi a altora monarchî mai mari şi mai mici, Italia li se părea multora perdută şi ei desperau în viitoruia ei. Dâr naţiunea avea o junime plină de entusiasma, devotamenta si abnegaţiune, care privea ca o datoriă sântă de a luptâ pentru unirea şi liberarea na-ţiunei italiane. Omladina italiană nu a lăsata a fi abătută de acâstă ţintă prin nimica. Dâcă a fosta necesitate de a se organisâ societăţi secrete, s’au orga-nisata... cu sutele alergară pe câmpuia de luptă, din sângele lora răsări unitatea şi libertatea poporului italiana...» >Şi în Omladina n6stră — 4*ce articluia mai departe — domnesce însufleţire şi ea are energiă, voinţă şi facultăţi pentru sfânta muncă, dâr tote acestea aparfi numai în moda sporadica... Acesta e răuia şi dâcă va merge tota aşa trebue să se prăpădâscă poporuia nostru.* ,,Omladina! — aşa încheie articulula —nu suferi ca să ajungă lucruia aşa departe! VeZI, înaintea ta este gloridsa naţiune sârbâscă, aici e terâmuia pentru munca ta, stringeţî tote puterile, ca să-ţi arăţi valârea, naţiunei tale prepară-i prin lupta ta una viitora frumosa şi de aura! Poporuia o doresce, ela aştâptă dela tine, ca să-ia eliberezi din starea lui actuală miserabilă; Omladina, îm-plinesce-ţî datoria!“ Avândă în vedere, că acestă unire a naţiunei sârbesc! nici nu se p6te cugetă fără ruperea sârbilora, ce trăiesca sub sceptrulă s-tei corâne ungare, de cătră statuia ungara; avânda în vedere mai departe că »Zastava« apare pe teritoriuia ungara şi este a se considera ca organa ala Sârbilora din Ungaria, este neîndoiosfi, căas-cuţişuia artielului de faţă este îndreptată în potriva statului ungara, că ela are de seopa de a îndemnă naţionalitatea sârbâscă pe calea Omladinei la o acţiune cu scopa de a se rupe de Ungaria. Faptuia, ce se pronunţă în articluia f6iei, invălvă dâr o aţîţare în contra consti-tuţiunei. SOIRILE PILEI. La 24 Maiu n. s’a întocmită în Panciova una ma- Guvernuia francesa a trimisa d-nei C. A. Rosetti, prin ministrula Franciei la Bucuresci d. L. Ordâga, ur-mătorea scrisâre de condolenţă: »D6mnă! Am fosta însărcinata de guvernula Republicei, d’a vă presinta sin-cerile sale condoleanţe şi d’a vă spune câta de mare este partea ce ia Francia la doliuia d-tale. Numele lui Rosetti va rămâne înscrisa în isforiă printre ale celora mai iluştri fundatori ai independinţei române. In Francia ela |va aminti totdâuna pe unuia din bărbaţii de Stata ro-; mâni rămaşi credincioşi vechei lora simpatii pentru na-jţiunea franceză. In câta mă privesce pe mine, nu voiu : uita ultima visită ce făcui marelui patriota şi simţimin-•tele de afecţiune pe cari mi le-a esprimatfi pentru ţâra jmea. Ţină deci forte multa să mă achita de mandatulă ! meu, dâuuâ văduvei şi copiilorfi lui Rosetti încredinţarea 1 cordialei amintiri ce guvernula meu a consacrata memo-jriei sale. Primiţi, ddmnă etc. L. Ordega. —0— Guvernula româna a trimisa celui francesa prin id V. Alexandri, ministrula României la Paris, următârea I telegramă cu ocasiunea morţii lui Victor Hugo: f »M6rtea lui Victor Hugo, ala cărui vasta geniu a | aruncata asupra secolului nostru o strălucire aşa de or-bitore, e viu simţită de România întrâgă, care se asociază cu inima la doliuia universala şi se înclină cu respecta dinaintea rămăşiţelora mortale ale aceluia, a cărui memoriă gloriâsă nu va muri nici odată/4 —0— In 21 Maiu, spună parele din România, s’a serbată în Bacău inaugurarea primei fabrice naţionale de hârtiă. Cu acâstă ocasiune se produse înaintea publicului suluri întregi de hârtiă de diferite calităţi. Guvernula a fosta representată prin d. Stolojana, ministrula agri-culturei şi industriei. Fabrica produce 3000 chilograme de hârtiă pe 4b —0— ,România liberă* constată cu mâhnire, că costu-muia naţionala începe a cădea în dispreţa la ţărani, că ela nu mai e în flore de câta prin judeţele dela munte, âr pe câmpiă îmbrăcămintea e o curată împestriţătură: „Stergaruia moşneana se scaldă cu tulpanula venetica, zevelca, catrinţa şi fotele se amestecă cu fuste şi rochii iia cu strălucitorii fluturi şi cămaşa cu meşteşugitele al-tiţe sunta întunecate de camisâne, âr iţarii şi sucmanuia sunta ameninţaţi, în unele părţi ale ţării, de pardesiuri. Pornirea ţăranului spre ccâstă depravare de gusta în îmbrăcăminte e alimentată de negustori ambulanţi, mai cu sâmă Evrei, cari — cu tâtă legea în contra comerţului ambulanta — colindă satele cu stămburi şi altă marfă, de cea mai miserabilă calitate, oferindu-o cu preţuri mici neapărata şi de multe ori chiar pe datoriă. Şi alta păcata apoi pe capuia bietului sătâna: stofele pe cari i le vinde negustoruia ambulanta sunta fabricate în străinătate din fela de felfi de vechituri, cari au servita odată ca îmbrăcăminte bolnaviloră de bole molipsitâre şi din tota soiuia de sdrenţe infecte. Aceste stofe s’ar fi constatata, se Z^e, pdrtă în ele germenula bălei sâu infecţiunii cu care fusese încărcată materia primă. Aşa sunta legitimate preţurile scădute cu cari se vândă aceste stofe streine — aşa s’ar esplica o parte din bălele ţăranului.* Ca mijloca de îndreptare ala acestui rău, orga-nula numita propune: să fie supusa unei dări — de pildă o sută de iei pe ana — acela ţărana, care nu va iala, cu care ocasiune unuia din arangiatori, funcţionarul Stolicî dela societatea de navigaţiune pe Dunăre găsi de prisosa ridicarea stâgului unguresca. Maghiarii cerh repararea onârei vătămate a stâgului naţională unguresca. —0— Statutele reuniunei de maghiarisare din Cluşiues vora tipări şi distribui în 10,000 de esemplare. Bani prăpădiţi. —0— Magistratul ti din Cluşiu a luata măsuri, ca poliţia sanitară să esamineze laptele ce se vinde în piaţă. —0— purta (ela, femeea, sâu copii lui) costumula naţională. ------o------ RSsunetti la cele petrecute în comitatele Solnocit-Dobeca, Bis-triţa-Nâsdudît şi în alte comitate ale ţărei. I. Peste comitatele Bistriţa-Năsăudă şi Solnocă-Dobâca domnesce cu putere nelimitată prin lege una bărbata maghiară, care dimpreună cu ministrula de interne şi ministru presidenta Tisza şi cu ministrula de culte şi instrucţiune Trefort voiesce să schimbe natura statului ungara cu orice preţă din statuia de 1000 de ani poliglota, adecă cu mai multe popâre şi limbi, într’una stata uni, glotă, adecă cu ună singura popora şi cu o singură limbă limba maghiară. Se pare că acesta bărbata, care este învestită cu cea mai înaltă funcţiune în aceste două judeţe, cu funcţiunea de fişpana (comite supremă, prefectă), întrunesce în sine tâte aspiraţiunile şovinismului maghiară. Intru atâta aplaudâză întrâga opiniune publică maghiară faptele lui Banffy, ce le comite în înţelegere intimă cu cei doi miniştri, încâtă aceştia apară ca şi ună triumvirată destinată să măntuâscă naţiunea maghiară de perire, sâu mai bine Zisă să 0 întărâscă şi înmulţâscă şi să o conducă la marele scopă de a fi civilisatorea Orientului Avândă puterea statului în mânile loră, ei se ţinti îndreptăţiţi a nu mai băga în sâmă legile, cari regulâză referinţele între guvernanţi şi guvernaţi, ci află mai uşâră guvernarea aplicândă, în loculă legiloră, arbitriulă. Casă aibă ună titlu de a se abate dela legile, cari recunoscii în statuia ungară naţiuni egală îndreptăţite, ei au inventată idea de stată maghiară, pre care nu au definit’o, dâr care se p6te afla din lucrarea loră, care tinde dea face: ună stată pură maghiară. Pentru realisarea ideei acesteia de stată maghiari! guvernula lucră pe tâte terenele, prin tote organele sale dependente, — ba în timpulă mai din urmă a începută a împrumuta puterea şi influinţa sa chiar şi societăţii maghiare, ca aşa să ajungă mai repede la ţintă. Ne vomă ocupa deocamdată de activitatea ce o des-voltă pentru realisarea ideei acesteia cele două comitate, cari au în fruntea loră de fişpana pe Desideriu Banffy, a căruia activitate şi neobosită lucrare în direcţiunea acestă amă urmărit’o. Mai ântâiă însă să ne dămă sâmă, ce este comită-tulă, ce facloră este şi ce însemnătate are elâ în viaţa statului: Comitatulă este ună teritoriu de mai multe deci de mile pătrate cu mai multe Zeci ori sute de mii de locuitori, avândă organisaţiunea sa propriă cu juris-dicţiunî învestite cu putere esecutivă. Elă este aşa tji-cândă ună stată mică în statuia mare. Elă aduce la cunoscinţa poporaţiunei legile votate în dieta ţărei, cari atingă administraţi unea şi le aplică. Elă are putere de a impune sarcini pentru acoperirea lipseloră sale, precum clădirea casei comitatense, facerea căiloră eomitatense şi vicinale, precum are şi puterea de a controla de întrebuinţarea averiloră comunale. Trebile sale se conducă prin »congregaţiune«, adecă adunarea representan-ţilorfi comitatului, care alege şi pe diregătorî totă la 6 anî dela vice-comite începândă şi pănă la celă mai din urmă funcţionară ală comitatului. Celă mai înaltă foră în cause de litigiu este ministrula de interne, ală doilea este comisiunea permanentă, ună comitetă alesă de congregaţiune cu reşedinţa în capitala comitatului, care ţine loculă congregaţiunei, şi ală cărui preşedinte este sâu prefectulfi sâu în absenţa acestuia vice-comitele. Organisaţiunea comitatului este următârea: congre-gaţiunea, carea se conchiamă numai primăvera şi tâmna în adunare ordinară, apoi comitetulă permanentă, oficiul!! esactorală, oficiulă orfanală, şi ca o ramură a acestuia tutoratulă cercuală, cercurile solgăbirăescî, cercurile notariale şi primăriele comunale. Membrii ai congregaţiunei sunta cei ce plătescâ mai multă dare în comitată şi ală cărora numără pote fi vr’o 300, numiţi şi virilişti comitatensî. O altă parte de membri ai congregaţiunei se alege de cătră viriliştii îndreptăţiţi de a alege deputată, precum şi de cătră preoţi, învăţători, de cei eu titlu de nobilă, şi de toţi inteligenţii învestiţi cu vr’ună ofieiă publică în stată. De însemnată este, că toţi, câţi au dreptulă de alegere, au dreptulă şi de a fi aleşi. Din partea alâsă totă la trei ani jumătate membrii se tragă afară cu sorţi şi se alegă de nou, când cei scoşi potă fi realeşî. Anumite comune formâză cercuri de alegere şi fiâcare cercă alege 12 representanţî. Am făcută acâsta definiţiune a comitatului şi am delineată în trăsuri generale organisaţiunea lui, ca să vâdă cei neiniţiaţi şi neîntroduşî încă în viaţa publică, ce influinţâ mare are în viaţa poporaţiunei comitatulă prin organele sale. Dâcă fişpanulă este amică sâu inamică de mârte elementului, ce compune comitatulă, se pâte vedâ înrîurinţa lui bine sâu rău făcătâre asupra poporului. Despre fişpanulă comitateloră Solnocă-Dobâca şi Bistriţa-Năsăudă scimă, că este duşmană de morte ele-mentelora nemaghiare şi ne-a arătată mai pe susă de t6tă dubietatea, că este celă mai desteră atletă şi celă mai dibaciu conducătoră în lupta pentru idea de stată maghiară. Să urmărimă lucrarea lui Desideriu Banffy spre j realisarea acestei idei şi anume mai ântâiu în comitatulă Solnocfi-Dobâca. Trebue să constatămă dela începută, că Banffy are două apucături, care îi tnlesnescft multă ajungerea scopului. Apucătura sâu stratagema de a te-rorisâ pe cei mai slabi de ângeră şi pe cei dependenţi dela sine, şi aceea de a atrage în partea sa pe cei tari şi pe cei nedependenţi dela dânsulă. Actele lui de terori- i Nr. 115. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. sare le vomd înşiră mai pe largii, voimd însă a-i arătă mai ântâiu dibăcia de a atrage pe cei puternici şi nede-pendenţî dela dânsulă. Scimti, că 6stea fără conducătorii vine în disordine şi nu numai că nu pdte învinge, ci pote fi nimicită de 6stea contrară cu mulţii mai neînsemnată, însă bine or-ganisată şi cu conducătorii în frunte. Vorbimii aici în termini de oste, de luptă şi învingere, căci aşa ne apare d-lă Banffy cu adicţii săi maghiari, jidani, armeni şi funcţionarii dependenţi fără deosebire de naţionalitate, vis-â-vis de elementul Ci românescă din acestd comitatd. Acuma poporuld fiindii 6stea, alţi cărei inamică de mârte este d-ld Banffy, âră inteliginţa crescută de acestâ poporâ fiindâ conducătorii lui naturali, Banffy a sciutâ să atragă în partea sa pe cei mai însemnaţi de aceşti conducători, cari pe lângă aceea că erau cei mai destoinici de a combate cu arma legei, aveau şi cea mai mare popularitate. Domnii advocaţi Augustind Munteanu şi Gabrield Mânu îşi sciură face und renume odiniâră prin lupta lord bărbătâseă pentru binele comund. Domnuld Banffy avu consciinţa despre puterea, ce o sciu desvoltâ aceşti doi în fruntea poporului romând din acestd comitatd. Deci ii atrase în partea sa »dândd celui dintâiu calea ferată someşană c’und însemnată venită materială, 6r celui de ald doilea concretjendu’i procesele sale famili are. £tă deslegatd und mare nodd gordiand: tăcerea in-esplicabilă, ce domnesce de cât-va timpd în acestd comitatd. £tă de ce vaetele bietului popord romând din acestd comitatd nu se audiră multd timpd, şi âtă cum Împilarea a fostă posibilă, âră terorisarea a putută ajunge culmea s’a. Dar să ne înecămd dorerea în peptd şi să ne în-tdrcemd atenţiunea asupra lucrărei de terorisare a lui Banffy cu organele sale. Necontrolatd de nimeni a începută a curăţf comitatuld de solgăbirăi, de notari şi primari, ce nu-i erau devotaţi cu trupd şi sufletd. Cu deosebire solgăbirăii şi notarii români fură destituiţi şi localâ lord îld ocupară Maghiari şi Jidani, âr cei rămaşi fură terorisaţi, ca să lucre după înalta poruncă fişpă-nescâ. Ca să-şi asigureze maioritate în congregaţiune se Îngriji d. Banffy, ca arondarea cercurilord alegătăre de representanţi să se compună într’und modd, care să în-lesnâscă ajungerea la scopd. Aşa s’au combinată comune pentru a formă und cercă electorală, a căroră depărtare dela loculd de alegere este 1—2 (Jile. Esemplu este comuna Mogogia, care trebue să mârgă la Ocna Deliului pentru d’a alege. Scopuld e vădită. Depărtarea cea mare împiedecă pe Români mai cu sâmă în timpd de lucru de a-se înfăţişă la alegere, apoi cum e şi la Ocna Deşiului, voturile române suntd paralisate prin ale băiaşilord. Mai departe solgăbirăii, notarii şi primarii cu ocasiunea alegerilord îşi esercâză puterea de terorisare asupra alegătorilord. Aceştia pârtă grijă, ca preoţi, advocaţi, învăţători şi alţi omeni independenţi să nu ajungă a fi aleşi, ci bietuld poporâ este silită, să alegă nisce dmeni, pe cari eld nu-i cunâsce şi cari nu-ld cunoscd, nu-i sciu durerile, nu au aceleşî interese, ci totală opuse ţi prin urmare suntd inimicii lui, pe scurtă eld trebue «să dea votuld acelord nume, cari suntd tipărite în biletuld ce i-ld pune notaruld în mână.« Estd modd a ajunsd prefeetuld Banffy la resultatuld acela, că în , congregaţiune nefiindd afară de 1—2 advocaţi români liberi în acţiune* şi afară de ,5 preoţi români*, să nu fiă nici und altd membru, care să p6tă păşi întru apărarea intereselord vitale ale Românilord ; eld (fişpanulâ) dispune de o maioritate adictă gata a-ld aplaudă ţi a-i strigă »eljen,* când tace seu vorbesce, când aplică legea său arbitriuld: ,310 volo, sic jubeo.« In împrejurări de aceste îi fu uşord d-Iui Banffy a duce lucruld pănă la atâta, că ridică sarcinile comita-tense, adecă cătră comitatd, cercd şi comuna pănă a fi ne mai suportabile. Nu sciu de pote să fie vr’und co-mitatd în întregd regatuld ungard, în care arunculd după darea directă să fi ajunsd la aşa cifră ca în Solnocd-Dobâca, în care , arunculd (potadâ) după 1 fi. dare directă este de 80 cr.*, cu puţind adecă dăcă nu este tocmai ca şi darea directă. Mai adauge la aceste lucrările publice puse de co-mitatfi în sarcina poporaţiunei române şi mai ia aminte ţi «moduld esecutărei acestord lucrări prin organele administrative inferidre* şi apoi nu te vei miră, că Banffy e pe drumă a-şl ajunge scopuld măcar în parte, adecă a fiice din poporaţiunaa română a comitatului acestuia «unii compusă de proletari în cea mai mare parte, carele lipsită de avere uşord să se p6tă străformâ în orl-şi-cine.« In împrejurări ca aceste Jidanii cămătari şi alţi fimenl fără de sufletd şi-au putută esercitâ meseria aşa de line, încâtti moşiărele multord Români »s’au vândută pin esecuţiune cu câte 50 cr. o întrâgă moşiă.« o-------- Prinţulti Carolti Antontt de Hohenzollern-Sigmaringen. Prinţuld Carold Anton de Hohenzollern-Sigmaringen s’a născută la 7 Septemvre 1811. Eld s’a urcată pe trond încă fiindd în viaţă părintele său, care i-a cedată domnia la 27 Augustă 1848 şi care a muritd în Bologna la 1853. Ţâra fusese primită în federaţiunea germană la 1815. După constituţiunea dela 11 Iulie 1833 buge-tuld principatului Sigmaringen era desbătutd din trei în trei ani de cătră o adunare, compusă din doi nobili, and membru ald clerului şi 14 delegaţi comunali. Insă impositele prea grele şi exempluld ţărilord învecinate pro-vocară şi aci o revoluţiă la 1848. Urmarea a fostd, după cum spuserămd, abdicarea prinţului Carold în favârea fiului său Carold Antond. In anulă următord se măriră neînţelegerile dintre guvernă şi representaţiunea naţională şi de aceea în Augustă întrară şi aci trupele prusiene. La 7 Decemvre 1849 prinţuld Carold Antond cedă Prusiei principatuld şi se muta la Dusseldorf. Printr’und ordind regald dela 18 Octomvrie 1861 a primită predicatulă de „Alteţă regală « — La inceputd a fostă generală de divisiă în serviciu prusiand; la 6 Noemvrie 1858 îi s’a dată preşedinta ministerului Erei nouă şi la 2 Decemvrie a fostd şi preşedintele consiliului de stată. In Martie 1862 a eşitd din ministeră şi la începutulă anului 1863 a fostă numită comandantd supremă în provinciele Rinului şi în Westfalia. In timpulă din urmă a fostă generală de in-fanteriă şi vice-preşedinte aîă comisiunii pentru apărarea ţării. Dela 1873 a trăită în Sigmaringen unde a şi murită. Prinţulă Antond a fostă căsătorită cu prineesa Iosefina de Baden, cu care a avută patru fii şi o fiică. După cum se scie, unulă din fii săi este Regele României. Insti tutui u ces. reg. de marină. Condiţiunile de primire în institutulă ces. reg. de marină suntd următorele: 1. Să fi împlinită ald 17, dăr să nu fi trecută ald 19 and. 2. Să fiă supusă ald monarchiei austriace. 3. Să posădă aptitatea şi însuşirile corporali recerute pentru miliţiă. 4. Să fi absolvatd sciinţele reale seu gimna-siale, ceea ce are a se documenta cu testimoniu de maturitate, seu cu und absolutoriu dela vr’o sc6lă de marină. 5. Să fiă în stare de a face esamenulă de primire. La casd când s’ar însinua und numără mai mare de concurenţi, vord fi luaţi mai ântâiu în consideraţiune aceia, cari posedă testimonii mai bune — 6r sub asemenea condiţiunî de cualificaţiune vord avea totuşi preferinţă: 1. Acei tineri cari au servită deja pe mare even-tualmente pe corăbii de comerciu, şi şi dintre aceştia vord fi preferiţi aceia, cari suntd născuţi în părţile lito-rale. 2. Fii părinţilord aplicaţi în serviciuld de marină. 3. Fii acelord părinţi, cari au obligamente de serviciu în armata ces. reg. seu în ambe armatele a apărătorilord de ţâră, şi cu deosebire aceia ai cărord părinţi servindd în armata regulată au făcutd serviciu pe câmpd de bătaliă 4. Fii amploiaţilord de statd binemeritaţi. Petiţiunile pentru primirea candidaţilord de marină au a se aşterne la ministerulă ces. reg. de râsboiu secţiunea pentru marină, celd multă pănă la finea lunei lui Augustă a. c. instruite cu urmetârele documente : 1. Estrasulă din matricula botezaţilord. 2. Testi-moniuld de împământenire. 3. Testimoniulă despre ol-tuire. 4. Testimonuld dela mediculă militară, despre aptitatea corporală pentru serviciu în armata regulată şi marină, în care cu deosebire să fiă constatată puterea vederei ochilord. 5. Testimonuld despre studiele terminate şi eventualmente despre cunoştinţa limbelord străine. 6. învoirea şi concesiunea edată în scrisă a părinţiloră eventualminte a tutorului privitore la intrarea tânărului în serviciu de marină. 7. Testimoniu dela oficiulă politică sâu poliţiand despre conduita morală şi a vieţei nepătate. 8. In aceld casd, dacă petentele s’a supusă deja de bună voiă asentării să se alăture şi tabela cu datele despre acâstă asentare. Petenţii se vord învita la depunerea esamenului de cătră ministerul de răsboiu şi au a suporta spesele de călătoriă pănă la locul destinat şi eventualmente şi îndărăt. Esamenul de primire se va estinde asupra următârelord obiecte: a) Aritmetica, b) Algebra, c) Geometria, planimetria şi trigonometria d) Geografia şi istoria, e) Istoria naturală, Phisica şi Chemia. f) Geometria descriptivă şi desemnuld geometrică, g) Limba germană şi alte limbi străine. E-samenulă de primire va avea a se depune în limba germană cu finea lunei lui Octomvre a. c. la academia de marină în Fiume. Acei petenţl cari au făcutd esamenulă de primire cu succesd bună, se denumescd de cădeţi de marină şi se vord candida la portuld Pola, unde vord avea a împlini serviciele prescrise. In 4iua denumirei de cadetd de marină se asemnâză salaruld anuală stabilită în sumă deJ372 fl., — competinţa de cuartird precum şi 200 fl. pentru ajustarea uniformei, din care jumătate se dă cu ocasiunea denumirei de candidată, cealaltă jumătate însă după denumirea de cadetd de marină. Candidaţii de marină suntd deobligaţî după espirarea unui and a depune esamend, pe care după ce-ld voră fi prestată cu succesd bund se vord denumi de cădeţi de marină. ------o------- SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part. ald »Gaz. Trans.«) Berlin, 5 Iuniu. — Insănătoşarea împăratului prosperâză neturburată în chipulă dorită. Berna, 5 Iuniu. — Unu numără de 21 anarchistl au fostulă isgoniţl. Paris, 5 Iuniu. — Camera, după o desba-tere înfocată, a respinsă propunerea cabinet ulu de a pune Ferry în stare de acusaţiune. DIVERSE. SămenăturI stricate. — * Unirea» din Tergovisce scrie: Grindina care a căzută peste judeţuld Dâmboviţa a produsă pagube mari. Căderea grindinei s’a făcutd pe o întindere de peste 30 chilometri. Grânele suntă rupte pănă în faţa pământului, cum se vădd prin comuna Te-işă unde grânele suntd nimicite cu desăvârşire, fructele au fostă rupte din pomi. In parte viile din Podgoriile Târgoviştei (pe la Anindsa) au suferită multă. Plăia a cădută (la Aninăsa) în aşa cantitate, încâtă de multd nu s’a vă4utd atâta apă vărsată din nori. In tote părţile răcâla şi grindina a causatd mari stricăciuni în ju deţuld nostru. In mai multe comune din plasa Dâmboviţa sămânăturile şi în specială porumbuld e atacată de şărecî şi alte insecte, care-ld rodă pe suptă pământă devastândă sămânăturî întinse. După răcelile din septă-mâna trecută, în unele localităţi din judeţulă nostru a că4utd brumă causândd pagube însemnate mai cu sâmâ fructelord. Vântulă din săptămâna trecută a fostă atâtă de rece, încâtă frun4a arboriloră şi mai cu sâmă a stejarului (care era mai crudă) e uscată din causa răcelei. Se vădă stejari bătrâni a căroră frun4ă are aparinţă că e opărită. Fructele suntă forte vătămate de răcâlă, în unele localităţi au că4ută tote fructele din pomi. Und delicventă curiosu. — Corespondentul din Viena ală , Românului« scrie următorele: O scenă ciudată a adunată deună4l pe strada radială din Budapesta o mulţime de curioşi. Und funcţionară, care trecea în 4isa stradă prin curtea casei de pensiune a căilord ferate maghiare, s’a pomenită cu und ou de găină care i se aruncase în capd, dar de care n’a suferită decâtă pălăria lui o mică impresiune, ould a ricoşată şi s’a spartă pe pământă. Funcţionaruld s’a uitată în drâpta şi în stânga, dar nedescoperindd nimicd de suspectă şi-a continuată calea. Câteva minute dupăacâsta veni ârăşî und, ou sburândd prin aerd şi lovi în ceafă pe und băeţeld cu atâta tăriă, că băiatulă că4u ţipândă pe pâmântd imediată după dânsulă venea o dâmnă îmbrăcată într’o rochiă verde de mătase; şi ea fu salutată de und asemenea proectild, care avusese de efectă, că rochia pre-sintâ o asemânare cu o farfuriă de spanacd cu gălbinuşd de ou. D6mna nu era din cele timide şi îndurătore şi începu să se supere, să strige şi să blesteme câtd putea, — se înţelege fără nici ună folosd. Dar strigările sale neusitate pănă acum erau pentru necunoscutuld aruncă-tord de proectile semnaluld pentru o violentă bombardare de ouă: ouăle sburau în drepta şi în stânga, parcă artileristuld voia să gătâscă în curte o omletă gigantică. In fine s’a pututd constata că ouăle venâu dintr’o ferâs-tră din catuld ală doilea. Omenii poliţiei alergă susd şi prindă pe făcătoruld de rele în flagrantă delictd. — Cri-minaluld era.... o maimuţă a unui locuitord, care în absenţa stăpânului său puse mâna p’und coşd cu ouă, cu care găsise cu cale a-şî face o mică petrecere, ca să-i trâcă de urâtă. Nenorocituld locuitoră n’are numai a deplânge perderea provisiunii sale de ouă, dar îld aşteptă şi mai multe procese, între care va ocupa rândulă din-tâid celd ald d-nei cu rochia verde de mătase. Rătăcirea unei decoraţiunî. — Citimă în »L’Indâ-pendance belge:* Cu ocasiunea esposiţiunii de Bele arte din Amsterdam, şi pentru a se recunâsce partea strălucită ce d. Alfred Stevens luase la acestă esposiţiune, gu-vernulă Olandei i-a trămisă însemnele Ordinului Leului. Din nenorocire, espeditorulă seu mai bine comisionaruld, care era guvernulă belgiand, s’a înşelată de adresă: crucea şi brevetuld au fostd trămise d-lui Agapit Stevens, quasi-omonimul marelui pictord şi pictord şi dânsulă. Acesta primesce, ca und omă pe care onorurile nu-ld supără, acâstă distincţiune neaşteptată. Statuld belgiană, care îşi vede îndată greşala, în zadard spune d-lui Agapit Stevens: »Acâstă cruce nu este pentru d-ta; dă-o napoi!« D. Agapit Stevens nu voiesce să audă nimicd. Pentru ce n’ar fi şi dânsuld decorată ca mulţi alţii? Acestd argumentă ar fi fără replică, dâcă Agapit ar fi luată parte la esposiţiunea din Amsterdam. Dâr ce-i pasă de t6te acestea? Statuld belgiană stăruie, dâr d. Agapit Stevens nu voiesce să restitue nimicd, şi este chiămatd la judecată. D. Agapit .Stevens a fostd condamnată a restitui brevetuld, sub pedâpsa d’a plăti câte 50 franci pentru fiă-care 4> întâr4iere. Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactord responsabilă: Br. Aurel Mureşianu . Nr. 115. GAZETA TRANSILVANIEI 1885, Oorrali Ia bursa de Viena Bursa de Bucuresd. din 3 Iuniu st. n. 1885. Cota oficială dela 20 Maiu st. v. 1885. Cursuiu pieţei Braşov* din 4 Iuniu st. v. 1885. Rentă de aurii 4% . . . 98.65 Rentă de hârtiă 5«/0 . . 93. -Imprumutulă căiloră ferate ungare................146.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 98.-Amortisarea datoriei căi-lortl ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 122.50 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 108.— Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare 1C2.75 Bonuri rurale Banat-Ti- mişii.................102.— Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 101.25 Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de vinii ung..............—. — Imprumutulii cu premiu ung....................116.75 Losunle pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.— Renta de hărtiă austriacă 82.05 Renta de arg. austr. . . 83.05 Renta de aurii austr. . . 108 20 Losurile din 1860 . . . 139 20 Acţiunile băncel austro- ungare................. 858 — Act. băncel de credită ung. 289.75 Act. băncel de credită austr. 290.30 Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5.86 Napoleon-d’orI............9.83 V2 Mărci 100 împ. germ. . . 60.85 Londra 10 Livres sterlinge 124.19 Renta română (5%). . . . Cump. vend. Renta rom. amort. (5 °/0) . - — 92»/, » convert. (6 °/0) . . — — Impr. oraş. Buc. (20 fr.) . . — 31 Credit fonc. rural (7°/0) . . — 102*/ * „ (5%) • ■ — 86 Va » » urban (7%) • • — — » » » (6°/0) . . — — » . • (5“/.) • • — 84 Va Banca naţională a României 1180 — Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 285 — « » » Naţională . . 231 — Aur* 10.35°/0 — Bancnote austriace contra aur* — — Bancnote românesc! .... Cump. 8.93 Vând. 8.8 Argint românesc................... » 8.80 * 8.8 Napoleon-d’orî.................... » 9.84 » 9,8 Lire turcesc!..................... » 11.10 * IU Imperial!......................... » 10.10 * 10.11 Galbeni........................... » 5.80 » 5.8 Scrisurile fonc. * Albina« . . » 100.50 » 101.- Ruble Rusesc!..................... » 124.— » 125.- Discontultt » ... 7—10 °/o pe ană. Numere singuratice din „Gazeta Trai silvaniei“ se pot* cumpăra în tutungfr ria lui I. Gross. Anunţămii acelor* onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abonâ la f6ia năstră de aici încolo, că avem* încă în reservă numeri dela începutul* anului 1885 prin urmare pot* să aibă colecţiunea completă. Administratiunea »Gaz. Trans.« Nr. 49—1885 c. adm. Publicatiune! 3 3—3 Comisiunea administrativă a bisericei gr. or. din cetatea Braşovului cu chramul* „Sf. Treime“ voiesce a repara şi adapta edificiul* scdlei grecesci din Braşov*, uliţa furcăie de sub Nr. 69. Spesele s’au statorit* conform* preliminarului şi condiţiunilor*, care se p6te vedea la secretariul* comisiunei, Iordan* I. Muntean*, asesor* la sedria orfanală, cu 677 fi. 16 cr. v. a. Despre acăsta se încunosciinţăză întreprinzătorii cu acel* adaus*, cumcă ofertele scripsale pentru aceste lucrări provădute cu un* vadiu de 10°/o se pot* înainta subsemnaţilor* curatori pănă la 16 Iuniu a. c. st. n. Braşov* în 30 Maiu 1885. Din încredinţarea comisiunei administratăre. Curatorii: Toma Langer m. p., Iordan* I. Muntean* m. pv curator*. curator*. Comande din provincie -= execută pvnict-uiarâ. =■ Pentru saisonulu de primăvară Toalete de promenade, de mirese si de casă* Mantale de pl<3ie? Jaquete şi Mantile după cea mai nouă modă se confecţionăză de grabă ş\ cu preţuri moderate la (H Kovdsznai {Keresztesy îu salonul* lor* de confecţiuni de dame Braşovii (piaţa mare.) i-. Mostre se trimit* la cerere franco. Mersultl trenuriloFtl pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Tefuştt-Aradii-Budapesta a eălei ferate orientale de stat* reg. nng. Predealîî-Budapesta Trend de persdne Trend accelerat Trend omnlbus Trend onmibns 5-00 7.45 — 9 45 12.50 — — 9.47 1.09 — — 10.11 1.40 — — 10.44 2.27 — 6.22 10,5 i 2.55 — 7.01 11.18 3.38 — 7.33 11.36 4.17 * 8.01 11.51 4.47 — 8.45 12.23 5.42 — 10.10 1.19 7.37 — 10.29 1.30 8.0! — 10.39 1.37 8.21 — 11.19 2.05 9.05 — 11.54 2.25 9.43 — 12.12 2.36 10.02 — 12.56 — 6.20 — 1.30 3.13 6.59 — 1.45 — 7,15 — 2.11 3.40 7.43 — 2.55 4.01 8.29 — 3.17 — 8.55 — — 3.19 5.19 — 3.31 4.24 9,12 — 4.09 4.49 10.23 — 5.36 — 12.32 — 5.56 5.58 12.59 — 6.08 6.08 — 8.00 6.29 — — 8.34 6.45 — — 8.59 7.00 — — 9.34 7.26 — — 10.16 7.48 7.14 — 11,04 8.28 7.43 — 12 17 8.47 — — 12.47 9.06 — — 1.21 9.26 8.22 — 2.05 10 01 8.48 — 3.08 10.20 — — 3.39 10.30 — — 3,55 10.37 9.13 — 4.06 10.51 9.18 10.37 — 12.37 10.31 12.59 — 2.58 12.07 4.45 8.22 6.00 2.10 10.05 10.30 6.35 2.45 10.50 — 3.00 8 00 6.05 — Budapesta—Predeal* Trend Trend Trend Trend Trend omnlbus accelerat omnibni s de persdne omnibus Viena 6.47 7.15 — 1 — Budapesta 1.45 3.15 6.20 8.00 Szolnok 10.37 3.4' 7.29 9.11 11.40 P. Ladâny 1.44 5.21 8.27 11.26 6.31 Oradea mare 5.33 6.41 — 1.28 Yârad-Velencze — — 9.75 2.00 — Fugyi-Vâsârhely — — 9.59 2.11 — Mezo-Telegd — 7.14 10.29 2.34 — R6v — 7.42 11.36 3.18 — Bratca — — 12.10 3.41 — Buda — — 12.40 4.01 — Ciuda — 8.31 1.31 4.26 — Huiedin — 9.01 2.56 5.08 — Stana — — 3.29 5.27 — Aghiriş — — 4.0C 5.50 — GhirbSu — — 4.18 6.02 — Nedeşdu — — 4.36 6.24 — Clnşiu | — 10.0 i 5.05 6.43 — 12.05 10.16 — 7.00 — Apahida 1231 — — 7.26 — Ghiriş 2.16 11.24 — 8.51 — Cncerdea, | 3.12 11.43 — 9.31 — 3.32 11.45 — 9.43 — Ui6ra 3.41 — — 9.51 — Yinţulă de susă 3.50 — — 9.58 — Aiudă 4.25 12.08 — 10.24 — Teinşfi 4.50 12.22 — 10.44 — Crăciunelă 5.41 — — 1128 — Blaşă 6.02 12.57 — 11.44 — Micăsasa 6.40 — — 12.18 — Cop şa mică 7.00 1.27 — 12.36 — Mediaşă — 1.45 — 1.22 6.01 Elisabetopole — 2.06 1.56 6.40 Sigişâra — 2.31 — 2.34 7.20 Haşfaleu — 2.50 — 3.02 8.01 Homorod — 3.48 — 4.41 10.05 Agostonfalva — 4.19 — 5.30 11.02 Apatia — 4.04 — 6.03 11.37 Feldidra — 4.53 — 6.35 12.14 Braşovă | Timişă — 5.20 5.3' __ 7.14 1.09 1.50 — 6.07 — — 2.48 Predeal* £ BucurescI 6.32 — — 3.23 — 7.30 — — 4.56 11.35 9.40 BucurescI Predeal* Timişă Braşovă Feldiâra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişora Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşli Aiudă Yinţulă de susă Ui6ra Cncerdea Ghirisft Apahida Claşia Nedeşdu GhirbSu Aghirişă Stana Huiedină Ciuda Buda Bratca R6v Meză-Telegd Fugyi-Vâsârhely Yirad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta Viena Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile grâse. Tipografia ALEXI, Braşov*. TeiuşA-AradA-Budapesta Budapesta-AradA-Teiuşft. J Trend Trend Trend de Trend de Trend Tresll omnlbus omnlbus persdne persdne acceleraţii onulbsi Viena 11.80 7.15 Teiuş* 11.09 — 3.56 — Âlba-Iulia 11.46 — 4 27 Budapesta 8.0o 1.45 8(11 Vinţulti de jos* Şibot* 12.20 12.52 - ■ 4.53 5.19 Szolnok |> 11.02 11 12 3.44 402 11.K 12.00 Orăştia 1.19 — 5.41 Arad* 337 7.53 6,?5 Simeria (Piski) 1.48 — 6.08 Glogovaţtt 4.13 — tilt Deva 2 35 — 6.39 Gyorok 4.38 — 6.46 Branicîca 3.04 — 7.04 Pauliş* 4.51 — 7.00 Ilia 3.36 — 7.29 Radna-Lipova 5.10 — 7.23 Gurasada 350 — 7.41 Conop* 5.38 — 7.51 Zam 4.25 — 8.12 Berzova 5.57 — 8.10 Soborşin 5.09 —■ 8.49 Soborşin 6.42 — 5.58! Bărzova 5.56 — 9.29 Zam 7.14 — m Conop* 6.18 — 9.49 Gurasada 7.43 — 9.56 Radna-Lipova 6.57 6.14 10.23 Ilia 8.01 — mi Pauliş* 7.12 6.30 in.37 Branicîca 8.21 — io.3a Gyorok 7.27 6.47 10.52 Deva 8.47 — 11.0H Glogovaţtt 7.56 7.17 11.18 Simeria (Piski) 9.05 — 11,2,j Arad* 8.10 7.32 11.32 Orăştiă 10.10 — 12.2J Szolnok | 2.39 12.00 4 53 Şibot* 10.43 — 12.51 3.16 12.14 5.10 | Vinţultt de jos* Albă-Iulia 11.04 — 1.22| Budapesta 7.10 2.10 8.16 | 11.19 — 1.4C 2.21 Viena - 8.00 6.05 1 Teiuş* 12 05 AradA-TimişAra Simeria (Piski) Petroşeni Trend Trend de Trenu de Trenu de Trend Trend | omnibus persdne persone persone omnlbos onmiboi Arad* 6.00 12.55 Simeria 6 30 11.50 6^ Csj 8.25 Aradul* nou 6.25 1.21 8.36 Streiu 7.05 12.27 3.00 Nămeth-Sâgh 6.50 1.46 8.54 Haţeg* 7,53 1.19 3.19 Vinga 7.19 2.18 9.13 Pui 8 64 2.10 4.40 Orczifalva 7.38 2.36 9.25 Grivadia 9.33 2.57 5.2ţ Merczifalva 7.56 2.53 9 36 Baniţa 10.11 3.35 “Te? TimişAra 8.42 3.40 10.06 P etroşeni 10.43 4.04 6,3! TimişAra-AradA Petroşeni—Simeria (Piski) Trend de Trend de Trend Trend Trend Tini persdne persone omnlbus omnlbus omnibus depen.1 TimişAra 6.07 12.25 5.00 Petroşeni 6.49 9.33 5.21 Merczifalva 6.40 1.16 5.50 Baniţa 7.27 10.14 15 Orczifalva 6.51 1.34 6.07 Crivadia 8.06 10.54 61 Vinga 7.08 2.04 6.32 Pui 8.50 1137 M Nămeth-Sâgh 7.23 2.25 6.53 Haţeg* 9.31 12.17 8.0! Aradul* nou 7.40 2 54 7.24 Streiu 10.16 1258 8.41 Arad* 7 50 3 10 7.40 Simeria 10.53 1.35 9.11- Jf » Jţf » M