f.
REDACŢIUNEA ŞI ADMXNICTRA'ţ'IIJNEA s
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe ună anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi str&in&tate:
Pe antt 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
A H U N O I Mt IL E:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorlaorT nefranoate na as prlmssou. — Manutoripts nu as retr&mltfi.
r
1
NS 113.	Mercuri, Joi 23 Maiu (4 Iunie)
1885.
Braşovtt, 22 Maiu (3 Iunie) 1885»
ţ)iua de Luni a foştii pentru Francia şi pentru toţi 6menii cugetători ai yicului nostru civilisată, o (Ji de doliu adâncă.	In actista Zi
s’au depusă în gloriosulă templu ală naţiunei francese, în Patheonă, rămăşiţele pământesc! ale marelui poetă Victor Hugo, alături cu acele ale lui Rousseau şi ale lui Voltaire.
Nu s’a mai vă<}ută de când e lumea, o ma-nifestaţiune de doliu naţională mai granditisă ca ceea ce s’a făcută, în ontirea lui Victoră Hugo. Acesta manifestaţiune, la care au lăută parte, după cum se anunţă, celă puţină ună milionă de timenl, se pdte asemănă numai cu festivitatea, ce a văcjut’o Parisulă, când a intrată prin arculă de triumfă carulă funebru, ce purtă rSmăşiţele imperatorelui Napoleonă I, mortă la st. Elena.
Onorurile aduse cadavrului poetului decedată au întrecută chiar şi p’acele făcute cenuşei marelui imperatore. Atunci poporulă francesă a adusă omagie gloriei naţionale, alaltăerî elă s’a Închinată dinaintea oseminteloră celui ce a îmbărbătată ttită viaţa sa pe mică şi mare la luptă in potriva despotismului; dinaintea celui ce a apărată cu ttită tăria sufletului său pe cei asupriţi, celui ce a luptată pentru liberarea spiritului din cătuşile ignoranţii, apostolului adevăratei umanităţi şi libertăţi, celui ce a luptată pentru egalitatea dintre poptire şi pentru frăţietate Intre 6menl.
Victor Hugo, <Jise la îmormentare sub arculă de triumfă ministrulă instrucţiunii Groblet, va rămână cea mai strălucită personificare a acestui leculă, pentru că nici o fiinţă n’a întrunită în rine mai multă ca elă istoria, contrazicerile, îndoielile. ideile şi nobilele aspiraţiunl ale secolului nostru. Cu Victor Hugo, (Jise preşedintele senatului, nu amă perdută numai ună mare poetă, ri a dispărută dintre noi ună factoră, care a a-vută o influinţă enormă asupra moralei Franciei. Ear preşedintele camerei adause, că festivitatea K&ta nu este o înmormântare, ci o apoteosă a-mpra apostolului, ală cărui nume nu va peri, a cânii memoriă va fi neuitată, ale cărui opuri ▼oră conduce cu timpulă la victoria definitivă a libertăţii, egalităţii şi frăţietăţii.
Devotamentulă entusiastică, ce l’a dovedită poporulă francesă cu ocasinnea îmormântării marelui erou ală spiritului lui, este o viuă dovadă câ acestă poporă, ca şi în trecută, are menirea de a fi şi în viitoră ună înfocată apârătoru ală ideiloră de libertate şi egalitate. Sutele de mii, cari au defilată dinaintea cosciugului lui Victor Hugo, au arătată lumii, că şi astăzi inima Fran-cesului este încântă de marele idei ale liberării ji progresului poptireloru.
Aureola, ce face sâ luctiscă pentru toţi vecii numele lui Victoră Hugo, deşttiptă şi în inimile ndstre, pe lângă simţnlă de admiraţiune, speranţa lntr’ună viitoră mai demnă şi mai fericită ală Menirii, a cărei stirte a purtat’o elă în inima sa.
Poptirele asuprite, settise de libertate şi de dreptate, se potă bucura când vădu că o naţiune tiare ca cea francesă documenttiză ună entusiasmă ttâtă de puternică pentru ideile umanitare ce le-a
rugată geniulă lui Victoră Hugo.
Fie ca să se împlintiscă profeţia, că munca
neuitatului apostolă ală libertăţii şi umanităţii va servi ca o întăritură neînvinci bilă, de unde cu timpulă să va cuceri definitivă libertatea, egalitatea şi trăţietatea pentru popi6rele lumii !
Imormentarea Iul Victor Hugo.
Imormântarea lui Victor Hugo s’a făcută Luni la 10Va 6re. Corpulă a fostă transportată din casa mortuară sub Arculă de triumfă în ntiptea de Sâmbătă spre Duminecă şi aşeZată imediată în imposantulă catafalcă cu faţa descoperită. Lampe cu flăcări ver<Jî erau singurele lumini ce luminau Zi Ş* năpte catafalculă în timpulă câtă a fostă espusă corpulă, pe care îlă păziau soldaţi din garda republicană în mare ţinută. Mai mulţi amici ai familiei au veghiată în timpulă nopţii de Duminecă spre Luni. Se luaseră ttite disposiţiile, pentru ca publi-culă să p6!ă defila în ordine pe dinaintea corpului marelui poetă. Pe muntele Valerien s’au slobozită tunuri totă la o jumătate de tiră în timpulă câtă corpulă a fostă espusă sub Arculă de triumfă.
La IO1/* tire, când celă dintăiu oratoră începu a vorui, s’au trasă 21 de tunuri. Miniştrii, ambasadorii, sonatorii, deputaţii şi ttite corpurile constituite se aşe<Jară în drăpta alături de monumentulă dinspre Câmpurile Elisse, familia şi amicii la stânga, ăr în rondulă Arcului de triumfă deputaţiunile şi societăţile.
Cortegiulă a pornită în ordinea următtire: regimente lă 1. de geniu, garda republicană, carulă mortuară (ală săraciloră) cu o singură cortină de imortale, familia, miniştrii, ambasadele, senatorii, deputaţii ş. a., <Jece cară cu flori şi cortine escortate de batalitinele şcolare fără arme, deputaţiunea oraşului Besanşon unde s’a născută Victor Hugo, societatea autoriloră dramatici, repre-sentanţii presei, deputaţinuile, societăţile, ună regimentă de cuirasierî. Cortegiulă era încadrată de trupe.
Cortegiulă s’a îndreptată spre Pentheon, unde cor-pulă poetului avti să fiă depusă, în urma legii dela 24 Maiu 1885 şi unde voră fi înmormântaţi de aci înainte toţi timenii mari, cari au meritată recunoscinţa naţională. Ună imposantă catafalcă era ridicată sub peristilulă Pantheonului, a cărui faţadă era întrtiga îmbrăcată în pos-tavă negru. Corpulă lui Victor Hugo a fostă aşeZată pe acestă catafalcă pănă la îmormântare, ce s’a făcută după ce s’au pronunţată ttite discursurile.
Ttite ferestrile caseloră pe dinaintea cărora a trecută cortegiulă au fostă îmbrăcate în postavă negru. A-ctistă îmormântare a fostă cea mai splendidă din câte s’au făcută dela începutulă secuiului.
Academia francesă însărcinase pe Emile Augier de a vorbi în numele ei, tir Renti Goblet a vorbită în numele guvernului.
Deja se vorbesce despre ridicarea unui monumentă lui Victor Hugo, demnă de geniulă sâu şi de Franţa. Be-sangon, oraşulă sâu natală, s’a şi pusă pe lucru dândă celă dintâiu esemplu. Societatea timeniloră de litere deschide asemenea o subscripţiune. Se Zice, că statulă va cumpăra casa, unde marele poetă ’şî-a dată ultima respirare. Acolo se va instala ună museu numită: ,Museuiă lui Victor Hugo.*
Telegramele din Paris mai dau urmattirele amărunte despre îmormântarea lui Victor Hugo: Au luată rarte la ea celă puţină ună milionă de timenl. Ttite cancelariele, sctilele, prăvăliele, atelierile şi fabricele au fostă închise. N’au rămasă acasă decâtă cei greu bolnavi. Arculă de triumfă a fostă decorată într’ună chipă deosebită, cu catifea ntigră şi violetă, catafalculă îmbrăcată în negru şi împodobită cu argintă. Pe partea din afară erau aşeZaţl palmi şi ună medalionă ală republicei cu inscripţiunea: ^Libertate,* «Egalitate* şi «Frăţietate,* precum şi numertise embleme francmasonice. La piciti-rele catafalcului se întindea ună câmpă de flori şi cununi.
Peste ntipte Parisulă sămtina a tabără. Celă puţină 200,000 de timenl au circulată peste ntipte pe stradele lui.
Ceremonia a fostă simplă, dtir plină de demnitate. Preşedintele senatului, într’ună discursă scurtă şi plină
de efectă, arătă că Victor Hugo a nisuită totdtiuna după cele mai înalte ideale şi că a ajunsă gradulă supremă de dreptate şi umanitate. Perderea lui e cu atâtă mai mare, că cu elă a dispărută nu numai poetulă celă mai însemnată, ci chiar ună factoră, care a esercitată o influinţă enormă asupra moralului Franciei. Preşedintele camerei luând ă cuvtintulă, Zise, că actista nu e îmormân-tare, ci o apoteosă. Viator Hugo a fostă ună apostolă, ală cărui nume este neperitoră, a cărui memoriă este neuitată, ale cărui lucrări voră duce la deplina cucerire a libertăţii, egalităţii şi frăţietăţii. Vorbi apoi renumitulă dramatică Emil Augier, Zicândă că Francia în actistă Zi dă onoruri suverane poetului suverană. După aceea ţinu ministrulă instrucţiunii ună discursă, în care numi pe poetă personificarea secuiului acestuia. Spiritulă poetului a cuprinsă totă.
Când cortegiulă se puse în mişcare se provocă o mică demonstraţiune, desfăşurându-se vr’o ştise sttigurl roşii, dtir poliţia secretă amestecată printre lume puse îndată mâna pe ele. De altmintrelea a domnită cea mai mare ordine. In Pantheon s’au ţinută 15 discursuri.
O astfelă de îmormântore, la care a fostă repre-sentată întrtiga Franciă dela ministru pănă la muncitoră şi dela paiaţă pănă la colibă, nu s’a mai pomenită.
-----o------
SOIRILE PILEI.
In Nr. 95 ală ftiiei ntistre amă publicată dela d. căpi-tană ală oraşului o întâmpinare la cele relatate de noi despre omorulă din ntiptea S-lui George, comisă de poliţis-tulă Biro Jozsef la crucea Moşicoiului. In aceea întâmpinare ni se spunea, că s’aşteptămă resultatulă cercetă-riloră. A trecută de atunci o lună de Z^e şi nimică nu se scie despre resultatulă cercetăriloră, cu ttite că aci nu e vorba de ună omoră »misteriosă.« In acelaşi timpă însă poliţistulă îşi face serviciulă mai departe şi după in-formaţiunile ce le avemă continuă cu amerinţările la a-dresa Românii oră. In săptămâna trecută, arestândă pe ună băiată, ce se află în serviciulă mobilierului Laskai, pe când scoborâ treptele din cancelaria d-lui căpitană şi pănă în camera de gardă a fostă ghiontuită — ni se spune — de numitulă poliţistă, tir în camera de gardă «mângâiată* cu câteva lovituri de trestiă, ameninţândă din nou ,că va regula elă pe Români.* Avisă d-lui căpitană de poliţiă.
—0—
Esposiţia din Pesta e strictă păzită de poliţiă; co-mitetulă esposiţiunei a primită o scristire anonimă, în care i se descopere ună plană ală anarchistiloră d’a a-tentâ asupra esposiţiunei.
—0—
»N. Pester Journal* comunică, că prinţulă de cortină Rudolfă, visitândă pavilionulă orientală ală esposiţiunei din Pesta, a dată atenţiune deosebită despărţământului română şi bulgară unde se află covtire, ţăsă-turl, pielării şi interesante tablouri etnografice din România. Despre colecţiunea articoleloră esportate în România observă prinţulă de cortină, că aci i se dă industriaşului nostru ocasiunea d a cuntisce necesităţile României, cu scopă de a lua esportulă ună avântă mai mare în ţâra vecină.
—0—
Nicolau Aronă, preotă gr. or., şi Mariană Păculea preotă gr. cat., suntă numiţi capelani militari cl. II în reservă.
—0—
In adunarea generală a districtului bisericescă ev. reformata ţinută în Cluşiu la 29 Maiu n. s’a luată în desbatere raportulă noului eispcopă Szass d’a se organisâ în România ună seniorată cu centrulă în Bucurescl. A-dunarea a fostă condusă de ministrulă br. Kemeny. No-ulă episcopă Szass a dăruită 1000 fl. pentru scopuri culturale, dintre cari o parte pentru reuniunea de ma-ghiarisare.
—0—
Gendarmeria din Sepsi-Sân-Georgiu a pusă mâna pe o bandă de falsificătorl de bani în Malnaşă şi Oltsem
i
X
X
I

I
j;
i
i
■j

|
1!
»

Nr. 113.
GAZETA TRANSILVANIEI1
1885.
S’au găsită bancnote false de 10 şi 5 fl. în sumă de 700 fl.
—0—
Reînoirea pactului dintre Austria şi Uugaria se va lua în tractare după terminarea alegeriloră pentru Reichsrath.
—0—
Foile germane comunică, că casa de bancă Bleich-roder din Berlin a luată în comisionă desfacerea a 55 miliâne rentă română, plfltru construire de căi ferate în România.
Din paşalîcnlti Nr. 1 alţi lui Banffy.
Deşiu, 1 Iuniu n.
Domnule Redactoră!
împrejurarea, că în adunarea municipală dela 11 Maiu a. c. s’a vorbită şi românesce, deşi Românii numai cu lupta au putută ajunge să-şi eserceze acestă dreptă consânţită prin lege, întru atăta le-a căzută de rău Ma-ghiariloră de tâtă pănura, încât,ă întrâga drâiă de foi maghiare au începută a scuipă focă asupra bărbaţiloră români, cari în mijloculă unei mulţimi fanatisate au avută curajulă a vorbi românesce. In fanatismulă loră foile maghiare trecă însă nu numai marginile bunei-cuviinţe, ci şi ale adevărului. Aşa intre altele nu s’a sfiită pănă şi (Jiarulă Koşutistă »Egyertârtâs* a inferâ în colânele sale ună neadevără, ca să nu-i (jică o minciună grosolană, că ună Română candidată depreoţiă ar fi fostă dată afară din sală şi încă cu gendarml. Deşi astfelă de fapte, cari foile maghiare le buciumă în lumea largă cu multă fală socotindu-şi-le în parocsismulă loră dreptă merite, nouă Româniloră nu ne potă strică înaintea popâreloră adevărată culte ale Europei, totuşi ca să nu-se pară că sgomotulă şi tumultulă ce a caracterisată adunarea municipală a comitatului Solnocă-Doboca dela li Maiu a fostă căşunată prin tactica rea său prin paşii greşiţi ai Româniloră, mă vădă îndemnată a dă o desluşire în privinţa candidatului de preoţiă, despre care foile maghiare (}ică că a fostă dată cu mână armată afară, şi voiescă a reteză cărnele min-ciunei, îmbrăţişate cu atâta căldură de publiculă maghiară.
Lucrulă s’a petrecuta astfelă. in adunarea municipală a comitatului Solnocă-Dobeca domnesce o disor-dine aşa de mare, încâtă şi membrii şi nemembrii comi-tatensî potă întră în sala de şedinţe. La câţi jidani şi patrioţi patentaţi nu li-se oferă astfelă ocasiunea de a contribui, nu numai la maiorisare când e vorba de a votâ, ci şi de a striga ca din gura şărpelui, că numai unguresce să se vorbăscă! Aşa s’a întâmplată în adunarea din 11 Maiu a. c. că cea mai mare gură o făceau jidanii, scriitoraşii şi chiar şi servitorii, ca să nu se vorbăscă românesce.
Când fişpanulă (prefectulă) cu o apucătură şirâtă, se încercă a trece pe neobservate la votă vr’o două, trei puncte din programă, la carî scia că va întâmpină opo-siţiune din partea Româniloră, şi când şi trecu neobservată din causa sgomotului peste punctulă în care se cere sprijinirea »kultur-egylet-ului« despre care pănă mai târziu nu sciurămă nimica, se sculă domnulă Medană, carele âră numai cu mare încordare putu observă că prefectulă pune la ordinea 4^ punctulă: maghiari-sarea numeloră Nem aghiariloră. Atunci candida-tulă de popiă, care a făcută atâta sânge rău chiar şi domnului fişpană, încâtă a (Jisă că va purtă dânsulă de grijă, ca să capete bună parochiâ (gondom lesz kap-jon jă părochiât), s’a apropiată şi elă de mâsă ca să audă mai bine ce se vorbesce.
Când d-lă Steţiu se sculă ca să vorbăscă, acelă candidată de preoţiă sciindă că § 3 din art. de lege 44 ex 1868 dă dreptă unui Română să vorbăscă în adunările municipale românesc! a strigată: să au4imă românesce ! Atâta a fostă de ajunsă ca să atragă asupră-şî atenţiunea tuturoră. Cu priviri încruntate şi cu sbierăte de tigri răspunseră fii culturei maghiare la provocarea de a se vorbi limba românâscă. Firesce acelă candidată de preoţiă nu putea rămână nenotată în cartea năgră a fişpanului. Are fişpanulă influinţă de a terorisâ şi preo-ţimea? ,Gondom lesz, hogy j6 pârochiât kapjon,« aceste cuvinte pronunţate de omulă puterei Banffy caracterisăză de minune situaţiunea politică a Româniloră din acestă regată. Pănă acuma terorismulă îşi jucâ mendrele pe terenulă administrativă şi judiciară, auijiţl însă promisiune fiişpănăscă, că se va îngriji elă ca terorismulă să străbată şi în sînulă bisericei!
Candidatulă de preoţiă fă întrebată de nume, din partea secretarului fişpănescă. Atâta fu totulă, şi nu cum buciumă foile maghiare că ar fi fostă dată cu gen-darmî afară din sală. Puteau însă să-o facă şi acâsta şi încă să dea cu gendarmii nu numai pe acelă candidată ci şi pe ceilalţi Români, cari cutezară a vorbi acolo în sală românesce. Gendarmiloră le stau la disposiţiă ca să calce chiar legea când e vorba de noi Românii. Gendarmii astă4î potă ameninţa cu arma, potă intra în bisericile românesci şi sc6te pe Români afară dela rugăciuni, fără să-i tragă la răspundere pentru astfelă de fapte. Ro-mânulă astăzi este cea mai ieftină marfă în ochii Ma-ghiariloră, elă este abia suferită, căci s’au întorsă timpii Aprobateloră şi Compilateloră.
Noi vedemă însă una şi amă observat’o acâsta şi cu ocasiunea adunărei marcate din 11 Maiu a. c. şi acea este, că pre lângă totă curagiulă ce-lă arată ei, în fundulă inimei, totuşi au ună sloi etă d e ghi aţă, o frică faţă cu Românii. Şi Românulă nu are decâtă să păşâscă cu energiă, să pretindăce este ală său şi ar aduce la ordine pre cei ce şî-au prâ întinsă cărnele. Să lase numai Românulă indiferentismul fi, să se intereseze de alegerile de membrii comitatensi, să se reprcsinte elu prin bărbaţi de ai lui şi să nu sufere, ca câţi jidani şi câte venituri să dă repre-sentanţii lui judeţeni, atunci nu va fi aşa uşoră a trece cu câte proiecte perniciâse pentru elă prin acesta adunare.
Ni s’a îngroşată ună] pică pielea, nu simţimă tâte pişcăturile. Ne-ară trebui împunsături pănă la osă, casă netrezâscă la activitate, după cum se-ar cuveni.
-----o-------
Sălagiu, 29 Maiu 1885.
Domnule Redactoră!
Actualminte ne aflămfi între esamanele ce le dau învăţătorii noştri dela scâlele confesionale gr. catolice. Mare emulare între învăţători pentru de a dobândi cele două premie: o vacă cu viţelă şi o scrOfă cu purcei sâu 4 oi — oferite de cătră ilustrulă bărbată naţională ală Româniloră de aici d-lăGeorgiu Popă, mare proprietară în Băsesci — pentru acei învăţători, cari în decur-sulă anului scolastică 1884—5 voră să arăte mai mare resultată din studiele propuse. Pănă acuma, precum sunt informată, au escelată 4 inşi din protopopiatulă Crasnei şi adecă: d-nii învăţători Liscană, Chita, Epure din Peceiu şi Mândruţă; toţi patru precum se aude au dată esamene strălucite. Consciinţa că şi-au împlinită chiemarea cu demnitate servâscă-le şi pe viitoră de im-
pulsă nobilă în promovarea învăţământului şi culturei între poporulă română Sălăgiană.
Trecândă cu vederea pe alţii, carî mai multă sâu mai puţină n’au fostă la înălţimea misiunei loră, eu a-mintescă numai pre Ioană Torma, învăţâtoră în Malfl, care uitându’şi de chemarea sa sublimă, în locă de a riva-lisâ cu confraţii săi la cultivarea neamului românescti, şi-a pusă carulă în petri apueându-se de ună lucru sy-sifică, de a face, ca discipulii săi să vorbăscă unguresce cu finea anului scolastică; şi ca să trâcă de ună »pa-triotă« înfocata pentru ,idea de stată maghiară,* a siliţii pre ună bietă copilă să-şi sfarme capulă cu memorisa-rea unei oraţiuni unguresc! cu ocasiunea esamenului; dar precum se 4ice, copilulă devenindă în perplesitate cu de-clamaţiunea, a întortocată preste olaltă câte vercjî şi uscate, pănă ce a escitată rîsulă tuturora, cari au participată la esamenă. Bietulă învăţătoră, — ce pătimesce de multe defecte — ar fi făcută cu multă mai bine de a emulâ şi dânsulă cu ceialalţi învăţători pentru premiulă memorată; d-sa a voită să-şi câştige vredniciă pela cei din Zilău şi Şimlău pentru »palrioticulă* său zelă in de-trimentulă nâmului românescă.
Biserica gr. cat. română din Sălagiu încă a avută fericirea de a vedea pre preoţii săi în mijloculă lunei lui Maiu coadunaţl în mai multe conferinţe tractuale — so-b6re protopopesci — s’au desbătută multe lucruri importante şi salutare atâtă pentru cleră câtă şi pentru po-poră, dâcă cumva voră fi aprobate de S. Scaună. In Şimlău preoţii şi-au ţinută conferinţa loră sub asistinţa poliţiei din locă, pre semne ca nu cumva , popii* românesc! să şî smulgă barbele unulă altuia. Pănă când vortt totă abusâ de poliţiă sub pretextulă susţinerei bunei ordine?	MeseşanulU.
Ală Vlll-lea raportă generală ală societăţei bisericesc!-literare »Alexi-Sincaiana«.
9
Onoratulă publică totă la doi ani a cetită câte unii raportă generală despre starea şi progresulă soc. biseri-cescî-literare *Alexi Şincaiana«. Scopulă acestei societăţi este câştigarea cunoscinţeloră religiose şi deprinderea membriloră în limba şi literatura românâscă, precum şi perfecţionarea în arta oratorică. Ca să p6tă fi în curentă on. publică despre progresulă şi starea societăţii nostre şi în aceşti doi ani din urmă, — adecă din 24 Mai! 1883 pănă inclusivă 7 Maiu 1885 — ne ţinemă de da-torinţă a supune la apreţiarea on. publică ală VIIHea raportă generală ală societăţei nâstre. Şi anume:
A. Starea spirituală şi literară a societăţei.
I.	Membrii ordinari ai acestei societăţi dela ulti-mulă raportă publicată în 24 Maiu 1883 până în < de astăijl, adecă în decursă de doi ani, au ţinută 28 dinţe ordinare, 3 estraordinare şi 2 curată literare. Id aceste şedinţe s’au cetită parte operate în prosă şi poe-siă de conţinută religiosă-literară şi recensuini critice, deprin4ându-se membrii în arta oratorică, — parte s’au desbătută diferite propuneri şi afaceri referitâre la starea internă şi esternă a societăţii. In şedinţele enumerate mai susă s’au citită 113 operate, dintre cari 55 prosft şi 58 poesii; dm celea în prosă 51 originali şi 4 traduceri,
II.	Ajutârele de cari s’a folosită şi se foloseşce societatea în desvoltarea ei spirituală şi literară sunt: biblioteca şi archiva.
1.	Biblioteca posede 1153 volume şi 233 broşuri, va să d*că biblioteca s’a îmulţită în aceşti doi an! dio urmă cu 194 opuri şi mai multe broşuri, parte procurate, parte donate.
2.	In archivă au Intrată în aceşti doi ani mai multe 4iare de diferite conţinuturi şi caractere. Totodată tn decursulă acestoră doi ani s’au compactată mai multe jurnale, cari s’au transpusă din archivă în bibliotecă.
FOILETONtT.
O câl^toriâ în Bucovina. >•
(Urmare),
£că aşa — 4*se acelă domnă—la despărţitura română avemă tineri din Ceahor şi Corovia, două sate de lângă Cernăuţi, cari dacă n’ar fi fostă încâtva nâmurî c’ună domnă profesoră de aice n’ar fi mai venită. Loră le merge bine, suntă ajutoraţi şi învaţă şi bine, âr pentru naţionalitate nu putemă spera multă de la dânşii. — De ce? — A trecută timpulă. Ei nu mai şciu nevoile, nu se potă desvolta curată românesce. — Ce vrei să 4^ printr’acâsta ? — Vrâu să 4ică că studenţii dinainte trebuiau să înveţe în limba germană şi ca să n’o uite pe cea maternă au înfiinţata o societate, care trăia pe ascunsă ca să nu dea profesorii de dânsa. Aici se desvol-tau apoi tinerii români şi ai pută 4ice» c& toţi cari au studiată odată la acestă gimnasiu suntă buni Români, pe când generaţiunea tânără nu ounâsce persecuţiunea şi prin urmare nici simţulă ei naţională nu se pâte deştepta. Dâră să nu uită. Societatea acâsta, care avea de scopă de a deştepta în inimele lineriloră români simţulă pentru totă ce-i naţională, a edată apoi şi o fâiă mai întâiă sub numele »Bondariulă« apoi »Păcală*. Studenţii o au-tografau pe-o presă ce-o cumpăraseră şi fâia circula numai între dânşii — prin urmare nu comitâu nici o greşâlă.
Directorele de-atuncl Limberger, germană fanatică pentru că se trăgea din evrei — află de fâiă şi ajutată de ună profesoră română cu numele Dracinski dau şi de biblioteca studenţiloră. £că Românulă cum lucră pentru Români — astă4i l’au făcută directoră, dreptă recompensă pentru că n’a ţinută cu Românii. Dac’ar fi ţinută cu Românii, cu tâte că merită a fi directoră, nu l’ară fi făcuta.
—Triste sciri!—Triste da! dar adevărate, şi ’ncă câte j alte lucruri aşă avâ a vă spune, dâr roşescă, căci singură pe mine mă blameză.—Atunci de ce nu combaţi acestă rău?—S’au încercată nişte tineri.
—Pâte prin * Gazetă* ?
—Da! sciţi?—Citescă articuleleei cu multă interesă. Dâr să fie adevărate cele privitâre la Românii din Bucovina? — Forte adevărate. — Atunci nu pricepă de ce se combată corespondenţii?
Nu se combată, ci unulă scrie una, altulă alta — toţi însă ’şi-au luată asupra loră sacra misiune de-a stârpi nepotismulă şi simonia. — Ce voiţi să-mi spuneţi prin acâsta? Protecţiune a fostă dela Adam şi va fi câtă va trăi lumea, âr simonia-i la modă. — Ai dreptă domnule căci eşti din România, dâr la noi în Bucovina nu putemă suferi astfelă de nelegiuiri. Şi âiă de ce: La noi Consistorulă caută a căpătui în de comună pe Ruteni, căci consilierii, afară de unulă suntă Ruteni, şi
apoi încă ce felă de Ruteni, sciţi de cei incarnaţi, doţ-manii cei mai aprigi ai nâmului nostru. Românii, fie buni, fie numai după nume, trebue să se înrudâscă cu ei. Ni trebue să fiă vre-o nepâtă din linia directă, pâte s$ fii şi din gradulă ală 14-lea totă una-i numai nâinâ să Iii c’ună consiliera sâu c’unfi archimandrită şi tânârulă leu* logă absolută, cum se 4'ce, fa locă să capete o coo* peratură ca tâte cooperaturele devine administra-toră. Elă e de capulă lui, fără controlâ din o că nepoţica consilierului sâu a archimandritului ou vrei să fiă sub ună preotă bătrână. Şi apoi preoţii cei bt trăni, — să vă spună ceva despre dânşii ?
—Spuneţi, eu voiă asculta.
— Preoţii de prin satele mai populate capătă drept! servitori, însă fără plată, ună preuţelă tânără cu ticn plină de ilusiune, chiar ca o fată când ajunge anulă aU 16. Câtă a fostă în Cernăuţi şi-a făcută planuri, can de căre mai bizară, mai bună, adecă pentru poporfl dir şi pentru dânsulă, căci ciobanulă (pâcurarulă) de la li trăesce, sâu să mă servescă de cuvintele st. ap. Pavdl »sâu cine pasce turma şi nu mănâncă din laptele turmei ?« I Cor. 9,7. Vrea şi elă, căci omă e, să facă ca ţi preotnlă celă bătrână, dâr deârece acesta nu ’i permiti să-i sufle în borşă, supărarea-i gata. Reclame la Coo-sistoriu, preotulă bătrână se jeluesce asupra celui $ nără, celă tânără asupra celui bătrână, aducendă ea fr
Nr. 113.
GAZETA TRANSI1VANEEI
1885.
B. Starea personală fi materială.
I.	Societatea *Alexi-Şincaiana* conformii statutelorii ei consistă: 1. Din membri ordinari, cari suntă alumnii seminarialî. 2. Din membri fundatori, cari solvescii odată pentru totdâuna suma de 10 fl. v. a. 3. Din membri onorari, cari suntti proclamaţi de atarî pentru meritele lord literare. 4. Din membri binefăcători, cari ajută societăţii cu ori ce oferte mărinimOse. In decursulă aces-toră doi ani societatea a avută onârea a proclamă de membru fundatorii pre d. Grigore Belea preotă diecesană ; de membri binefăcători pre d-nii Vasile Rocneană şi Ionii F. Negruţfl prof. în Blaşiu; ăr de membru onorară pre Ilustrulă poetă Vasile Alesandri, căruia i-s’a trămisă şi diploma.
Societatea are de presentă 50 membri ordinari, 26 membri fundatori, 11 onorari şi 113 membri binefăcători, cari fură proclamaţi în decursulă aniloră trecuţi cu diverse ocasiunl.
II.	Starea cassei. — Societatea posede în bani gata suma de 383 fl. 12 cr. v. a., ăr la debitorii foşti membri ai societăţii suma de 972 fl. 17 cr. v. a., cu totulă posede societatea în bani gata suma de 1355 fl. 29 cr. v. a.
Biroulă atrage încă odată atenţiunea debitoriloră, ca să-şi răfuiască până la finea anului curentă sumele datorite.
Cu acăsta ocasiune societatea îşi esprimă cea mai adâncă mulţămită on. domni redactori, cari au sprijinit’o prin trămiterea gratuită a preţuiteloră d-sale jurnale; precum şi tuturoră acelora, cari au binevoită a ajută societatea prin cărţi şi alte oferte mărinimăse.
Intrunindu-se membrii ordinari ai societăţii în şedinţa estraordinară cu data 28 Aprilie 1885 st. n., sub presidiulă Glrs. domnă conducătoră Atanasiu Demiană, profesoră de teologiă, şi-a alesă noulă birou pentru a-nulă scolastică 1885/6 în persănele următoriloră membri: preşedinte Niculae Popă cl* III; vice-preşedinte Dumitru Todorană cl. III; casară Petru Vaida cl. III; bibliotecară Lazară Avramă cl. II; secretară Alesandru Haliţă cl. I; notară ală şedinţelorfi Vasile Cheresteşă cl. II; archivară Ionă Andreica cl. I; controloră Grigore Ciuntereiu cl. I.
Gherla, la 31 Maiu 1885 st. v.
Nicolae Popă,	Alesandru Haliţă,
preşedinte.	secretară.
-----o-------
SCffil TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.«)
Viena, 2 Iuniu. — Alegerile pentru Reichs-rath au decursă în linişte în cercurile electorale ale Vienei. Mai grea a fostă lupta în Leopold-stadt între profesorul^ Suess şi între candidatulă antisemită Schneider. Antisemiţii au provocată conflicte. Poliţia a făcută mai multe arestări. Tocmai acum se desface scrutinulă. — In cercurile electorale Baden, Mădling, Schwechat s’a alesă antisemistulă Dr. Fliegl cu 1144 voturi, contra Lustkandl, care a obţinută 717 voturi.— k St. Polten şi Kloster-Neuburg s’a alesă Ofner cu 1334 voturi contra Reimer, care a obţinută Î88 voturi. — In Stein şi Zwetl este balotagiu Intre Stingi şi Dobler. — In Korneuburg şi Sto-cierau s’a alesă Richter cu 1315 contra 173 voturi. — In Salzburg s’a alesă Wegscheidok cu 656 contra baronului Bacii, care a obţinută 579 voturi. — In Steyr s’a alesă Wieckhof cu 959 contra ministrului Pino, care a obţinută 941 voturi.
Viena, 2 Iuniu. — In ală doilea, ală treilea ş ală patrulea cercă electorală din Capitală s’au alesă profesorulă Suess, br. Sommaruga şi Mat-scheko, în ală cincilea şi ală şaptelea Lueger şi Kreuzig, în ală şdselea antisemitulă Pattai, în ală nouălea Wraber.
Tergu-Mureşului, 3 Iuniu. — Archiducele Iosifă a sosită aci cu trenulă de eri dela am£<Ji, a inspectată a<Ji diminâţă trupele.
BucurescI, 2 Iuniu. — Ambasadorulă austro-ungară a denunţată eri tractatulă de comerţă cu România.
Paris, 2 Iuniu. — La îmormântarea lui Victor Hugo a asistată o mulţime de dmeni nespusă de mare. S’au ţinută la Arculă de triumfă şise dicursuri. După acesta, pe la am^i s’a pusă cortegiulă în mişcare. Poliţia a pusă mâna pe câteva steguri roşii; de altmintrelea nu s’a întâmplată nici ună incidenţă.
Roma, 3 Iuniu. — Mai multe sute de membri d’ai reuniunei democratice s’au dusă la Capi-toliu pentru aniversarea morţii lui Garibaldi, dar din causa strigăteloră revoluţionare poliţia i-a împrăştiată. Numai o parte dintre demonstranţi a ajunsă la Capitoliu, unde au depusă cununi şi au ţinută discursuri protestătăre.
Madrid, 2 Iuniu. — In provincia Valencia s’au ivită caşuri de choleră,
Paris, 3 Iuniu. — Cardinalulă Guibert a protestată în contra desbrăcării de caracterulă re-ligiosă ală Pantheonului.
-----o------
DIVERSE.
Căsătoriă. — D. Silviu Suciu, franslatoră în biroulă de presă al presidiului ministerială, interpretă de limba română la tribunalulă comercială şi cambială din Pesta şi deputată sinodală, ’şî-a serbată la 26 Maiu n. în biserica din Vojtecă cununia cu d-ş6ra Elena Şerbană, fiica Rvd. domnă Vincenţiu Şerbană, protopresbiterulă Banată-
Comloşiului şi proprietară mare în Folea.
* *
*
0 anecdotă despre Victor Hugo. — In 1839, babele cărturărese anunţară sfîrşitulă lumei. Hugo intrase la ună bărbieră din cartierulă său pentru a se rade. Ca de obiceiu, în timpulă operaţiunei începu o convorbire între dânşii. — Ah! d-le, Zise bărbierulă poetului, se 41'ce că va fi sfîrşitulă lumei. — Aide del — Da, d-le, se (Jice că are să fie aşa. La 2 Ianuariu vorfi muri dobitâcele si la 4 voră muri âmenii. — Mă înspăimânţi, (Jise Victor Hugo, atunci cine are să mă raijă la 3 Ianuariu?
* *
*
Unu ciudată fenomenă. — Acum câteva s’a întâmplată ună faptă fdrte ciudată la Truchtersheim (lângă Strasburg,) în momentulă pe când isbucnise în aceea regiune o mare furtună. Proprietarulă unei vii a văcţută cum îi se cufunda via d’o dată cu ună sgomotă asemenea unei detunături de tună, pe o întindere d’a-pr<5pe trei zeci de metri. In loculă terenului dispărută s’a deschisă o grâpă plină de apă ferbinte, care a fostă sondată, dâr nu îi s’a putută d’a de fundă. Acestă fenomenă nelinistesce fârte multă pe locuitorii din Truchtersheim, cari se temă ca sătulă loră să nu dispară în-tr’o bună diminâţă.
* *
*
Reclamă americană. — In America la Cinicinaţi, ună bandită era să fie spânZurată. Gâdele îi şi pusese strângulă în gâtă când condamnatulă ceru să vorbâscă publicului. I se dete voiă şi publiculă obicinuită să asculte pe condamnaţi înainte de esecuţiune făcu tăcere şi se pregăti să nu-i scape nici una din vorbele condamnatului. — Fraţiloră creştini, strigă criminalulă c’o voce
răsunătâre, ţineţi minte ultimele mele cuvinte: .Şunca
cea mai gustâsă din lume este şunca fabricată de cassa
Dawit! Cumpăraţi şi vă veţi cenvinge.* Şi se dete pe mâna
gâdelui. Acâstă reclamă in extremis costâ pe cassa
Dawid o miă dolari plătiţi familiei spânzuratului.
* *
*
Motivă de despărţire. — Ună omă însurându-se după o lună nevasta îi trîntl ună băiată. Bărbatulă vădândă acesta, ceru să se despartă. Tribunalulă îi cită.
—	Pentru ce vrâi despărţenia? îlă întrebă preşedintele.
—	Uite pentru ce, domnule preşedinte, — îi răspunse dânsulă, la o lună după cununiă a născută ună copilă, şi mi-amă făcută eu socotâla că, dacă o face în flecare lună câte ună copilă, adică doi-spre-Zece intr’ună ană, apoi după Zece ani când urmâză a ave o sută două-Zeci de copii, cu ce să-i ţiu?
Anecdote. — Ună episcopă trimise să aducă o căruţă de pesce pentru curtea sa. Venindă căruţa, epis copulâ eşi în privdoră şi porunci ca toţi călugării ce-i avea în curte să ia câte ună pesce. Atunci fie-care că-lugără începu a veni la căruţă şi după ce-şî lua ună pesce, îlă mirosea la capă şi pe urmă îlă ducea in chiflă. Astfelă făcea toţi călugării, numai unulă din ei era mai ciudată, căci alegea mereu şi numai lua. şi în locă să mirâse pescele la capă, îlă mirosea la c6dă; astfelă că a totă alesă pescele şi l’a mirosită la cddă pănă s’a isprăvită şi elă a rămasă fără pesce. Episcopulă vădendă acâsta din pridvoră, chemă la sine pe călugără şi [între-bându’lă peutru ce cei alţi toţi mirosâu pescele la capă şi numai dânsulă ’lă mirosea la c6dă ; călugărulă îi răspunse :
Păi aceia, prea sfinte, credă că numai capulă să
Impute, dar acum s’a împuţită şi c6da!
*
—	Ce te dâre tetio? întrebă ună ţigană pe ună copilă ală lui care era bolnavă.
—	Numai ună lucru nu mă dâre, tetio; răspunse copilulă.
Ai mânca ceva, tetio? întrebă ţiganulă pe copilă.
—	Aşi mânca, tetio, pui de ciâră cu aguridă; răspunse copilulă.
—	Ddmne! D6mne ! Zise Ţiganulă, lungesce-i D6mne
băla pân’s’o oua cidra, să-i facă tetia puişoră de ciâră cu aguriZidră!	(»Gazeta Şatenului.*)
------o-------
Insciinţare. In măcelăria din cetate, în scaune se află de vânZare la Cos ti Orghidană carne de porcă cu 36 cr. chilogramulă; în rondulă din Prundă la Nicolae Ciocă totă cu 36 cr.; în Braşovulă vechiu la Andreas Topfner Nr. 21, totă cu 36 cr. în tâte trei localurile acestea carnea de porcă, vâr-I6să, bună şi de bucate, se va vinde cu acestă preţă începândă dela 6 Iuniu st. n.
Declaraţiune. Subscrisulă avândă daună prin spargerea prăvăliei mele de carne din Braşovă, am făcută arătare la poliţiă, din care causă a urmată cercetare la casele d-lor Nicolae Loga şi Dumitru Loga măcelari din Scheiă. Deârece furulă, care mi-a spartă prăvălia s’a prinsă, şi este o persână cu totulă străină, declară, că eu prin arătarea mea am făcută mare nedreptate d-loră Niculae şi Dumitru Loga, că i-amă rugată de ertare, şi avândă d-loră bunătatea de a mă erta, şi-au retrasă a-cusa îndreptată în contra mea; mai declară în fine, că nu amă avută tendinţa de a i vătăma la onârea d-loră, şi că nu le voiă mai vătăma-o niciodată, cunoscându’i de âmenî oneşti.	Dumitru Roncea Sr.
Editorii: Iacobă Mureşiann.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiann.
piente că bătrânulft nu predică în biserică, nu se inte-resâză de binele poporului, ci numai ca punga lui să fie 'plină; lucruri cari ar trebui să se considere din partea Gonsistoriului.
—	Şi ce! nu se consideră?—Aşa!... Nici nu se în-tegistrâză, 6r de se înregistrâză se aruncă la dosară, ca dl devie ună culcuşă m6le pentru populaţiunea patrupedă obicinuită a trăi prin găurile podelei. Pre când preo-tolil celă tânără căpăta peste naşă, reclama celui bătrână devine ună actă de calificaţiune pentru celă tânără aşa ci cerândă acesta cândva o parochiă, testimoniele ce i-au dată preoţii bătrâni, odată ca reclame, îi închidă porţile parochiei — Bree! — Şi are dreptă Consistoriulă nostru, pwotulfi bătrână şcie ce face şi-apoi e încă nâmă şi c’ună consilieră, pe când celă tânără p6te nu. Pâte că să fi l&comitâ la zestre şi nu la protecţiă, cugetândă că cu banii şi ’n raiă poţi intra. Şi are dreptă, numai îlă ţine cam scumpă. Sciţi însă vorba, ţiganului „scumpă dâr fice*.
—	Te rogă să’mi spui cum merge asta? — Te miri ? Totă aşa ca şi pe la d-vâstră. Se duce la Cernăuţi, unge Mia, dâr scii cam binişorăjca să nu scârţiă, şi trâba-i lentă.
,	—D-nule, D-ta pâte urăsc! clerul bucovinân şi aceste
pori 6 numai nisce iscodituri? — Sciţi că-mi pare răuj pţde? Te asigură pe onârea mea, amă fostă faţă la
multe caşuri de soiulă acesta. — Dacă stau lucrurile astfelă, nu se află nimeni să-i dea prin focă? — Ce le pasă foiloră de ce se întâmplă la noi în Bucovina. — Nu crede D-le! ele voră primi orice articulă — se înţelege că trebue să fie adevărată — şi eu mă miră de ce nu scrieţi la vre-o fâiă, când le sciţi aşa de adevărate. — Nu mă ocupă cu lucruri de aceste. Le vădă, le sciu şi mai departe sfărîme-şî capulă.
De altmintrelea precum o flâre nu face primăvară, nici o 6ie rîiâsă nu trebue să umple totă turma, când ciobanii-să 6menl cu minte şi se îngrijescă de oi. Urma alege şi tâmna se numără bbocii!
Fiindă sătulă de atâta vorbă îi mulţămii şi îi spu-seiu totă odată că chiar aZI am să plecă la Cernăuţi. Acolo vei auZi mai multe, căci Academia Cernăuţână e mai ceva decâtă cea Sucevană. Acolo veţi afla Români neaoşi, ba nu, Români de interesă, cari pe din afară suntă >ca mormintele albe şi văruite, âr în lăuntru pline de putrejune.* Dâr ce să faci, aşa-i timpulă, nu-i vina loră.
Mi-amă luată apoi rămasă bună şi luândă o birjă m’am dusă la mănăstire să-mi iau giamantanulă. Mi l’amă luată şi n’amă mai vorbită cu părintele Darie, ca nu cumva să-mi întindă o listă de plată pentru c’am trasă la mănăstire. In mijloculă curţii vădă că alârgă administratorulă, venindă despre oraşO, cu găndă să-mi
spuie ceva, âr eu Zică birjarului să mâne şi-amă scăpată de dânsulă şi’n curândă şi de Sucâva, tristă ca şi urmele cetăţii, cari spună visitatorului de ună trecută gloriosă.
Puterea aburiloră mă duse pănă ce ai bea ună »Krigel« de bere după moda nemţâscă, adecă în 3 6re la Cernăuţi. Dela gară am mai privită odată spre Suceava şi-amă suspinată. Dacă n’amă aflată Români acolo, In Cernăuţi nici atâta! Unde-să Românii? nu mă întrebaţi pe mine, întrebaţi clasa inteligentă din acâstă ţâră ce se fălesce a fi română!
Era în Ziua de Dumineca mare. Ploua de vârsa ca din cofă. Iau o birjă şi hai la otelă. Aici tâte pe nemţesce. Soiamă şi eu ceva, câtă au uitată Nemţii. Amă dormită puţină, apoi m’amă dusă la »resedenţ-curte« cum amă cetită nu de multă în »Gazetă* că se châmă edificiulă mitropolitană. Măreţă se întindea naintea mea, dâr ca ori ce colosă nu prâ sănătosă. Păreţii au igrasiă (Mauer-schwamm) aşa mi se spuse, mai alesă partea din stânga unde locuescă alumnii seminarialî. Capela loră e fârte frumâsă, atâtă esteriorulă câtă şi interiorulă. Păcată numai că frumseţea ei nu le priesce alumnitoră seminarialî. Cari au nenorocirea să fie patru ani interni, i-a vă-Zută D-Zeu—ducă cu dânşii dreptă suveniră ună reuma-tismă de cei muscălescl dela Sibiria — care’n urmă le curmă şi viâţa.	(Va urma)
Nr. 113.
GAZETA TRANSILVANIEI
188*.
Cursulu la bursa de Viena
din 2 Iuniu st. n. 1885.
Rentă de aurii 4°/0 . . . 98.75 Rentă de hftrtiă 5°/0 . . 93.-Imprumutulii căiloră ferate
ungare...............146.50
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.90 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 122.50 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 108.— Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare 1C2.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................102.—
Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 101.25
Bonuri croato-slavone . . Despăgubire p. dijma de
vină ung..............
Imprumutulă cu premiu
ung...................
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aură austr. . . Losurile din 1860	. . .
Acţiunile băncel austro-
ungare ...............
Act. băncel de credită ung. Act. băncel de credită austr. Argintulă —. — GalbinI
împărătesc!............
Napoleon-d’orI...........
Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livres sterlinge
102.--
11650
118.80
82.45 83.-108 25 139.25
858-289 75 289.30
5.85 9.83‘/a 61.04 124.10
Bursa de BucurescI.
Cota oficială dela 20 Maiu st. v. 1885.
Renta	română (5°0).	.	.
Renta rom. amort. (5 °/0) .
» convert. (6°/0)
Impr. oraş. Buc. (20 fr.) .
Credit	fonc.	rural	(7°/0)	.
*	»	»	(5°/o)
»	*	urban (7%)	.
»	»	*	(6%)	.
»	*	*	(5°/o)	•
Banca naţională a României Ac.	de	asig.	Dacia-Rom.	.
«	»	»	Naţională
Aură......................
Bancnote austriace contra aură —
Cump.	vând.
—	928/,
	31
—	102®/,
—	86 Va
	84V,
1180	—
285	—
231	—
10.35°/0	—
	
Gur&ulu pieţei Braşovtl
din 3 Iuniu st. v. 1885.
Bancnote românesc! . Argint românesc . . . Napoleon-d’orI ....
Lire turcesc!...........
Imperial!...............
Galben!.................
Scrisurile fonc. * Albina < Ruble Rusesc! .... Discontulă	*
. Cuiiip.
8.93	Vând.	8.95
880	A	8.85
9.84	T»	9.85
11.10	P	11.15
10.10	»	10.15
5.80	9	5.84
100.50	»	101.-
124.—	»	125.-
7—10 °/0 pe ană.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potă cumpăra în tutungeria lui I. Gross.
HUS 20°|0 Tote preţurile scăzute 20c|0
per coiriptantiă..
Magazinu de încălţăminte
ală lui
loanii Săbădeanu
Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scădute t6te felurile de incălţaminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata său după măsure fabricate.
Ghete de bărbaţi dela v. a. fi.	3.60	cr.	în	susă.
Ghete de dame „	„	„	3.—	„	„	„
Pantofi şi ghete de copii dela	60	„	„	„
Pantofi de casă de piele, pîslă său stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susu.
Specialitate.
Cisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă »	» fetiţe şi băieţi »	»	»	, » * 4.50 » *	»
Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesesci. — Şoşoni cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiorî. = Galoc! de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
Cisme de	copii ordinare	dela	v.	a.	fl.	2 în	susă
>	»	bărbaţi »	»	»	*	*	51/a *	*
»	%	femei »	»	»	»	%	4	»	»
Comandele din afară se efectnâză după măsurile trimise promptă şi cele nepotrivite sc ian indărătă in schimbă.
Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la f6ia năstră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutuld anului 1885 prin urmare potă să aibă colecţiunea completă.
Administratiunea »Gaz. Trans.«
# •
m
*
•
m
m
m
i
La „Delfinulu negru
66 —
mai „înainte Nr. 5!“
’Mi permită a face atentă onoratulă publică la vinurile mele de masă, Vino di Chianti (de Toscana) originală, Dal-matinit, Castell Andreîs, Meneş-Bakator, Vilâny, Ofner şi de Bogacs cu preţuri moderate.
Diferite specii de bucate cum se prepară în Viena şi pe aici, pentru dejunu, prânzit şi supeu le recomandă în deosebi. Abonamente pentru prân<Jă se primescă ori şi când. O arenă de popice (Kegelbahn) bine acoperită şi întocmită este pusă la disposiţiunea onor. publică.
Cu stimă
Rudolfă liudwig. |
$
*
$
5—5
20°|0 T6te preţurile scăzute 20°|0 HK

Mersulu trennriloru
pe linia Predealfi-Budapesta a călei ferate orientale de stată reg. ung.
va
Predealii-Budapesta
BucurescI
Predealu
Timişă
Braşovă
Feldidra
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Trenfi
de
persdne
Trenă
accelerat
5*00
Trenă
omnibus
Trenă
omnibus
Sighişora Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşft Aiudă Vinţulă de susă Uiâra Cncerdea Ghirisă Apahida
Cluşiu
Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişă Stana Huiedină Ciucia Bucia Bratca R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Yelinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta
Viena
6.22
7.01
7.33
8.01
8.45 10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 12.12 12.56
1.30
1.45
2.11
2.55
3.17
3.31
4.09
5.36
5.56
9 45 9.47 10.11 10.44
10.51 11.18 11.36
11.51 12.23
1.19
1.30
1.37
2.05
2.25
2.36
3.13
3.40
4.01
3.19
4.24
4.49
7.45
12.50
1.09
1.40
2.27
2.55
3.38
4.17
4.47
5.42
7.37
8.01
8.21
9.05
9.48
10.02
6.08
6.29
6.45
7.00
7.26 7.48 8.28 8.47 9.06
9.26 10 01 10.20 10.30
10.37 10.51
12.37 2.58
6.20 6.59 7.15 7.43 8.29 8.55 5.19 9.12 10.23
19 QO
5.58 12.59
Budapesta—Predealfi
dela
6.08 —
7.14
7.43
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu
Cluşiu
Apahida Ghiriş
Cncerdea
6.47
10.37
1.44
5.33
Trenă
de
peradne
3.15
7.5*9
8.27
7.14
7.42
8.31
9.01
( -
8,22
8.48
6 00 6.35 3.00
9.13 9.18 10.31 12.07 2.10 2.45 8 00
10.37
1259
4.45
10.05
10.50
6.05
8.00
8.3	i 8.59 9.34
10.16 11.04 12 17 12.47 1.21 2.05 3.08 3.39 3.55
4.03
Ui6ra Vinţulă de susă Aiudă
Teiuşă
Crăciunelă
12.01 12.31 2.16 3.12 3 32
3.41 3.50 4.25 4.501
5.41
1001
10.16
9.75
9.59
10.2f
11.36
12.10
12.43
1.31
2.56
3.29
4.0C
4.18
4.36
5.05
Sân-Georgiultt Năs&idului (Naszod-Szt.-G y orgjj.
Apă minerală muriatică de natronă în comitatulă Bistriţa-Năsăudă (în Transilvania), să ţine de cele mai escelente silicate de natronă, (conţine 24.45 de părţi natronă acidă carbonică în 10000 de părţi), întrece astfelă chiar renumitele băi de Faschingen; conţinândă şi iodă, este de preferată apei Vichy-Grande-Grille, este probată ca leacă contra friguriloră învechite, a îutărirei de ficatu şi de splină, a mistuirei necomplete, contra hoemoroideloră, a anomaliiloră de menstruaţiune, blenorboe (scurgere) uterinală, contra broncbitei cronice, a petrei în besică şi în rinichi, a scrofuleloră, a slăbiciunei de nervi, contra hypo-hondriei şi histeriei.
Posede băi calde de putină şi băi reci, trei restauraţiuni etc.
Sesonuld se începe la 15 Iuniu!
Informaţiunl şi prospecte efectuăză.
Administraţia Băilortb
11.24
11.43
11.45

Nr. 49-1885 c. adm.
12.08
12.22
Publicatiune!
1-3
§.22
10.30
Blaşă
Micăsasa
Cop şa mică
MecUaşă
Elisabetopole
Sigişâra
Haşfaleu
Hoxnorod
Agostonfalva
Apatia
Feldiâra
12.57	—
Braşovă
Timişă
Predeald
( -
( -
BucurescI
6.32
7.30
11.35
6.03
6.35
7.14
Comisiunea administrativă a bisericei gr. or. din cetatea vului cu cbramulă „Sf. Treime“ voiesce a repara şi adapta edificiulă scdlei grecesc! din Braşovă, uliţa furcdie de sub Nr. 69.
Spesele s’au statorită conformă preliminarului şi con di ţiuniloră, care se p6te vedea la secretariulă comisiunei, Iordană I. Munteanâ, ase-soră la sedria orfanală, cu 677 fl. 16 cr. v. a.
Despre acăsta se încunosciinţăză întreprinzătorii cu acelă adaubti, cumcă ofertele scripsale pentru aceste lucrări provă^ute cu ună vadio de 10°/o se potă înainta subsemnaţiloră curatori pănă la 16 Iuniu a. c. st. n.
Braşovă în 30 Maiu 1885.
Din încredinţarea comisiunei administratăre.
Curatorii:
Toma Lan ger m. p.,	Iordanii I. Munteană m, p.;
curator ă.	curatoră.
Nota: Orele de ndDte suntă cele dintre liniile grdse.
Tipografia ALEXI, Braşovă.