BEDiCţlIJNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe untl anfl 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. RoBi£nia şi str&inătate:
Pe antt 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
0 seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorltorT nefranoate nu ae prlmeaou. — Manusorlpte nu ae retrămltu.
NR 112
Luni, Marţi 21 Maiu (2 Iunie)
1885.
Din oausa S-tei sărbători de Marţi (ţi&rnlă an va apără pănă Merouri săra.
Braşovti, 20 Maiu (1 Iunie) 1885.
De unii timpii încdce n’amu mai urmăriţi! cu atenţiunea de mai ’naînte articulii 4^are^or^ maghiare, atâtu de înveninaţi în ceea ce pri-vesce raporturile dintre Maghiari şi Nemaghiari.
Lucrulă sâ p6te esplica uşoru. Suntemu sătui de sofismele neleale, şi de reaua credinţă ce respiră din articulii foiloră maghiare, şi nu ne mai însuflă respecta insultele şi insinuările lorii, pentru că scimu c’avemu de a face cu nisce 6meni, pe cari îi conduce pasiunea 6rbă, şi fana-tismulu de rassă, nu însă mintea rece şi argumentele sănătdse.
Sistema de înegrire ce o practică pressa maghiară faţă cu totu ce nu este maghiarii, nu do-vedesce, decâtu contrarulu afirmaţiuniloru sale, c’ar voi binele nostru, ală nemaghiariloru.
Nici pomană de bună voinţă. T6tă înţelepciunea politicei unguresci se concentrăză în tendinţele nebunesc! de a nimici acele individualităţi naţionale, cari s’au desvoltatu de sute de ani şi s’au întărită alături cu individualitatea rassei maghiare şi independentă de dânsa.
Stămu faţă cu pasiunea şi fanatismulu, şi avândă a suportă loviri din ce în ce mai vehemente şi mai brutale, amă trebuită se perdemă ori ce speranţă, de a pută să ne lămurimă cu contrarii noştri, cu puterea argumenteloră.
Nu argumentele, ci numai faptele mai potă valoră a<jl în lupta nâstră contra despotismului ungurescă, faptele dictate de adevăratulă patrio-tismă, faptele leale românescl, prin cari să do-vedimă că zadarnice sunt t6te încercările de a ne sugrumă limba şi naţionalitatea şi că săcurea ce-o îndrâptă a<J.i duşmanii neamului nostru asupra trupinei românescl se p6te întârce mâne în potriva loră.
Despotimulă ce bântue aiji ţâra şi poporulă nostru se pâte cunâsce şi din acea împrejurare, c& măsurile administraţiunei publice se contrazică. Intr’o localitate se interzice şi se suprime ceva ce în altă localitate se tolerâză ca ceva ce nu carambolâză cu legea şi cu aşeZâmintele statului.
Nimică nu pâte ilustră mai bine volnicia procederei maghiare, ca aceste conrraZiceri. Dâcă legea ar fi busola fapteloră administraţiunii unguresci, atunci nu s’ar putâ ca într’o localitate tâ fie permisă sâu tolerată ceea ce în altă localitate este interZisă; n’ar fi posibilă ca astăZi să fie declarată de ilegală şi de duşmană statului o faptă, care eri, pe când domneau aceleaşi legi, era legală.
Natura despotului este ca să asuprâscă pe delii ce se află în sfera puterei sale după placă. Norma după care se dirige elă este passiunea 6rbă şi pofta de răsbunare.
Astfelă, de esemplu, se esercitâză de ună şiră de ani încâce unu terorismă cumplită asupra Blaşiului şi ală instituteloră sale de învăţămentă române. Din nenorocire poftele inimice nu în-;tîmpină resistenţă energică din partea celoră ce stau în fruntea Blaşiului şi ală învăţământului Ide acolo.
I Urmările suntă destulă de bătatâre la ochi. ■Mi ajunsă aşa departe încâtă în Blaşiu, vechia Rţedinţă a metropoliei române unite, nu se mai
pâte ţinâ ună mai ală nu se pâte aranja ună bală fără a se cere mai înainte permisiunea ministrului de culte.
Pe când domnea ab#Ohitî&mulă nemţescă cu gendarmii lui Bach nu se putâ întâmpla ceea ce se întâmplă aZi în Blaşiu, unde trebue să se cârZ voiă dela ministru pentru ca scâlole române să-şi pâtă serba maialulu.
Departe amă mai ajunsă cu liberalismulă ungurescă dâcă nici o nevinovată petrecere de şcolari nu se pâte face în deplină libertate sub conducerea şi supraveghierea autorităţiloră şcolare instituite pe basa legii.
Cine păcătuesce, celă ce mâncă şâpte pâni, ori celă ce le dă? Lăsămă răspunsulă în judecata maturului fcetitoră, dâră surprinZâtâre este şi rămâne pentru ori şi cine metoda prin care ministrulă de culte crede a paralisâ spiritulă naţională, ce străbate şi şirurile tinerimei române din Blaşiu precum cuprinde pe acele ale tinerimei nâstre din tâte părţile.
Judece lumea imparţială şi dreptă, dâcă ună sistemă de guvernare poreclită: constituţională, mai pâte întruni în sine condiţiunile de vitalitate, când află plăcere în a regularisi şi prigoni chiar şi nevinovatele petreceri ale şcolarii oră de prin licee!
soirile pilei.
Ministrulă de comunicaţiune br. Gabriel Kemeny s’a făcută membru ală reuniunei de maghiarisare din Cluşiu cu 100 fl. După cum spune »Magyar Polgar,* ministrulă ’şi-a esprimată satisfacţiunea şi aprobarea sa ,asupra acţiunei plină de tactă, de măsură, dăr şi însufleţită şi corectă a reuniunei.»
—0—
Ni se crie din Budapesta cu data 29 Maiu: Seso-nulă morlă s’a începută, căldura cresc3, cine pâte se depărtâză dm capitală. Esposiţiunea în (filele de lucru este forte puţină cercetată. Suntă (file destule, în cari puternicii noştri cu esposiţiunea suntă buni-bucuroşl dacă potă încassa câte 4000 fl. din bilete, pre când ca să se acopere tâte spesele ar trebui să încasseze în tâtă (Jiua celă puţină 12,000 fl. Publiculă din afară numai la Rosalii a mai fostă ce a fostă. De atunci capitala eră a începută d’a fi mai liniştită. Odăi de închiriată se află mai pre tâte stradele »quantum satis,* chiar şi în centru se găsescă. Ţâra este săracă şi 6menii nu prea au bani pentru a face parade.
—o—
Ministrulă de culte Trefort are de gândă, câtă va mai fi ministru, să înfiinţeze pe lângă fiecare preparandia de stată câte ună orfelinată; în ăstă modă se voră organisa, <fice el®> şi preparandiele confesionale.
—0—
Consiliulă comunală din Viena a dăruită 2000 fl. pentru săracii din Pesta.
—0—
In pădurea de lângă Papolţă numită Kisvesz, co-mitatulă Trei-Scaune, patru lupi au întrată în turmele de oi ce pască acolo omorândă 150 de oi.
—0—
Gonsilierulă magistratuală din Timişâra, Emerich Dolveth s’a împuşcată cu ună revolveră. Motivulă se dice că ar fi starea materială rea sâu relaţiuni familiare nenorocite. Elă e tată a patru copii.
—0—
Cu data de aZi 1 Iuniu mersulă trenuriloră s’au schimbată. Cetitorii fâiei nâstre se potă orienta din noua ordine de plecare publicată în pagina a patra.
—0—
Societatea »Tinerimea română« din Bucuresci va serba Marţi în 21 Maiu v. a opta aniversare. Se va ţinea şedinţă publică în localulă universităţii. D. I. St.
Radianu va ţinâ o conferinţă despre »Individă şi Naţiune.*
—0—
Ună congresă internaţională de dreptă comercială se va ţinâ la Anversă. România va fi representată la acestă congresă de d. Al. Degre, membru la înalta Curte de Casaţiă şi de Justiţiă.
întrunirea învăţătorilor!! români în Minteulti Gherlei.
Din marginea Câmpiei 28 Maiu 1885.
Domnule Redactor! Sosindă asâră târcfioră dela Minteulă Gherlei, unde şi-a ţinută ăstă ană »Reuniunea învăţătoriloră români gr. cat. din jurulă Gherlei* adunarea generală anuală, mi-a fostă cu neputinţă a-ţ! raporta imediată despre decursulă acestei adunări. Deci mă apucă astăzi a face, ce nu s’a putută ieri. Adunarea acâsta a fostă a Vl-a numărată dela începutulă Reuniunei, care cuprinde toţi învăţătorii şi învâţătârele române gr. cat. încependă dela Borşa (de lângă Cluşiă) spre N. pănă la Căpuşă şi iarăşi dela Olpretă spre O. pănă la Bistriţa, adecă 12 districte protopopescî. Lângă cele vechi s’au mai adusă acum la dorinţa espresă a res-pectiviloră şi docenţii din districtulă protop. ală Betlâ-nului, şi condiţionată cei dela Surducă din marginea Se-lagiului.
Scopulă acestei reuniuni este d’a ţinâ pe învăţători în curentă cu progresulă şi resultatele practice ale sciin-ţeloră pedagogice şi didactice etc. Pentru de a putâ ajunge acestă scopă, învăţătorii citescă cărţi pedagogice din biblioteca Reuniunei — cu centrală în Gherla şi câte o fâiă pedagogică; ţină adunări în fiecare districtă protop. tâmna şi primăvara, în care se citesce câte o disertaţiune didactică ori pedagogică şi se ţine de docintele locală o lecţiune practică cu pruncii din cutare obj. de învăţă-mântă; apoi se mai resolvescă şi alte cestiuni ce taie în sfera scolastică. Totă acâsta se face şi la adunarea generală, adecă se citescă disertaţiunî şi se face esamenulă de vară cu pruncii din comuna în carea se ţine adunarea — în faţa tuturoră docinţilorfi din întregulă raionă ală Reuniunei şi a comitetului centrală din Gherla, ce constă din ună d. canonică ca preşedinte şi profesori-preparandiali. S’a îmbinată cu adunarea generală ţine* rea esameneloră din simplulă motivă, pentru de a se da mai mare îndemnă docinţiloră la împlinirea ehemărei loră, care — precum se scie — se oglindâză în esa-menă, în care’şî pâte, dacă pricepe, să-şi espună tâtă sciinţa sa.
După aceste premise, să mă întorcă la meritulă lucrului. Adunarea s’a ţinută în Minteulă Gherlei la d. protopopă Al. Bene, carele — precum se scie — în primii anî ai esistenţei acestei Reuniuni nici n’a voită sâ-o cunâscă, cu tâte că învăţătorii d-sale aveau şi au — precum s’a văZută acuma — cea mai mare lipsă de astfelă de întruniri. Adunarea a decursă în rendă bună, încâtă privesce partea administrativă a Reuniunei. Au disertată învăţâtorulă dela scâla normală din Lăpuşă d. Al. Latişă — despre »Avantagiele economiei mici (Comasate) în raportă cu economia estinsă sâu împrăştiată,* o disertaţiune, carea pentru valârea sa internă sja hotărîtă a se tipări şi distribui între membrii; iar învăţ, din Săntejude d. P. Grama despre »folosulă industriei de casă la poporulă română.« — Din raportuîă generală ală comitetului amă văcfută, că atâtă biblioteca câtă şi averea Reuniunei au crescută, că tâte districtele protop. aţară de ală Olpretului — şi-au ţinută ambele adunări filiali, ceea ce este ună progresă însemnată faţă cu mişcările literare din anii trecuţi — semnă învederată că âmenii au începută a se familiarisa şi a sci aprecia însemnătatea acestoră adunări. Dovadă şi adunarea generală din ăstă ană, la care au convenită la 76 membri ordinari, afară de onoraţiorî, între cari am vâ<fută pre dd. protop. T. Velle dela Deşiu şi V. Puşcariu dela Săntejude, pretorele dela Gherla, Br. Banffy, mai mulţi preoţi şi poporulă credinciosă din Minteu. Intre conclusele
luate, merită amintire următârele:
1.	Comitetulă centrală s’a însărcinată cu - edarea unui almanach — respective călindară pedagogică în care
Nr. 112.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
să se tipărescă şi disertaţiunile cele mai meritâre ale membrilorti săi. 2) Să se înfiinţeze în tote districtele protop. de pe teritoriulă Reuniunei şi biblioteci tractuali învăţătorescî. 3. La adunările filiale să participe represen-tanţii subreuniuniloră învecinate. 4. Adunarea generală procsimă să se ţină în Borşa, eventualminte în Deşiu, Idodd, seu Buza.
Nu potă încheia acestă raportă fără de a aminti, că la esamenulă ce s’a ţinută în Minteu (o comună curată românăscă de 1400—1500 suflete) din 90 prunci obligaţi a frecuenta seola nu s’au presentată decâtă numai 17 prunci, şi că a reuşită sub t6tă critica. Invăţă-torulă ca şi pruncii cugetai că nu s’au mai vă4ută, aşa vorbiau unii cu alţii. Unele obiecte, precum *învăţămen-tulă intuitivă*, fisica, gramatica, limba română nici nu s’au propusă. Din religiune s’a prevenită cu esamenulă adunarea, pre semne, ca să nu ţină esamenulă prea lungă, căci aşa n’a ţinută numai 1/a 6ră!! A propo! era să uită a aminti, că esamenulă a aflată de bine dl. protopopă Bene a dispune să se ţină în şura d-sale—în-frumseţată cu fruntjară, pe semne ca să potă sugari (fuma) negenată şi sub durata esamenului. Dâcă atarl esa-mene se dau la reşedinţa protopopescă, ne putemă închipui ce va fi în celelate comune de sub inspecţiunea cea înţeleptă a d-sale. Şi apoi acesta se întâmplă în Minteu sub ochii şi în prăjina Prea On. consistoră scolastică! De sigură va fi fostă încântată d. canonică Şerbană, vechiă directoră şcolară! Dar iarăşi mă întorcă, d-lă. protopopă se vede, că a voită să suplinescă tote scăderile prin formalităţi. Aşa, primirea membriloră, atâtă a comitetului centrală câtă şi a docenţiloră a fostă forte cordială şi la masa sa a ospătată, cu multă bunăvoinţă, pre toţi docenţii adunaţi fără deschilinire, ceea ce n’a făcută pănâ acuma nici ună d. protopopă. Dar lumea de astăzi nu cercă atâta la formă, cât mai multă la fon-dulă lucruriloră. Ospeţele nu’să lucruri secundare la ast-felă de conveniri, iar esenţa o formâză în casulă de faţă esamenulă, unde are preotulă ca directoră şi docenţei© — ca ordinarulă scolei a’şi arăta interesulă, zelulă şire* sultatulă activităţii loră anuale şi acesta nu numai în faţa părinţiloră nesciutorî de carte, ci în presenţa a 70-80 cărturari.
£că, d-le Redactoră, resultatulă adunărei generale amintite, deşi în sine nu prea îmbucurătoră, dar încâtă amă observată o mai mare înteresare a docenţiloră de dânsa, potă (pe©, că începe a’şi aduce râdele sale bine-făeătăre. Fie!	Corespondintele.
Serbări în Ciuşiu.
Domnule Redactoră! Inteligenţa română din Ciuşiu a serbată $ua de 3 (15) Maiu în grădina Stadler. S’au ţinută mai multe toaste, s’a accentuată necesitatea solidarităţii, desbrăcându-se fiecare de egoismă şi de interesele private, şi conlucrândă în armoniă comună. Mu-sica ne delectâ cu melodii naţionale, âr toţi cei presenţî au intonată câteva strofe din »Deşteptă-te Române.* In (Jiua de 3/15 s’a celebrată serviciu divină în biserica dinăuntru făcându-se rugăciune pentru sufletele marti-riloră libertăţii. — La 21 Maiu inteleginţa română a întocmită nu »maială« totă în sala din grădina Stadler. Cam pe la 7 ore întregă publiculă inteligenta din locă şi câteva familii din jură s’au adunată pentru a şi petrece câteva momente, cei tineri danţândă şi conversândă în-preună, âr cei bătrâni parte delectându-se în petrecerea juniloră, parte povestindă împreună. întregă decursulă petrecerei a fostă forte vială şi animată durândă pănă
în 4©rî de di, când cu toţii deplină îndestuliţî s’au depărtată cătră casă. S’au danţată jocuri naţionale şi s’a vorbită numai românesce.
Nu potă să lasă neuitate numele stimateloră Domne şi Domnişore cari le amă văzută la astă petrecere curată românăscă. Au fostă presente D-nele: Coroiană, Isacă, Poppă Leontină, Podâba, Nesloră, Petrană, Rcsescu, Pipoşă, Baldi, Truţa, Popă Alecsiu, Hoszu, Laposteanu, Ianki, Nasta, Popă Valeriu, ş. a. ; apoi d-şorele: Elena Nestoră, Cornelia şi Virginia Popă, Rosescu Maria şi Amalia, Maria Laposteanu, d-şora Fu!op, Maria şi Elisa Nasta, Ana şi Sidonia Popă, Aurelia Janky, Tulia Hoszu, Maria Mureşană, ş. a. multe pre cari nu le-amă putută cundsce, tote în vestminte frumose cu gustă întocmite, dar fără luxă.
Totă cu astă ocasiune aflu de bine a aminti, că în 4.iua de Rosalii popoiulă română Cluşiană de religia gr. cath. conformă datinei religiose a eşită cu darurile la câmpă. Ţi se împlea inima de bucuriă când vedeai de-alungulă stradei principale mai multe sute de Români mergândă în ordine Cu ioonele şi praporii spre a binecuvânta sămânăturile, şi când auijiai răsunândă stradele oraşului maghiară de cântările armoniose pline de pietate religiosă intonate românesce de Rvdss. D-nî preoţi, oficianţi Rvdss D. protopopă Gavrilă Popă, M. O. D-nî Vasiliu Podăbă şi Vasiliu Dumbravă, precum şi de can-torulă locală lacobă Mureşiană, de pruncii de scolă şi de întregă poporuiă. Acâsta a servită şi ca documentă că în deşertă strigă foile maghiare locale că Cluşiulă e oraşă pură maghiară, căci în acestă oraşă afară de o mulţime mare de alte naţiuni se află şi vr’o 4000 locuitori români, cari ţină la naţionalitatea loră şi la datinile străbune, şi nu se lasă a fi înghiţit! nici a dispăre fără urmă în marea închipuită maghiară. Caracterulă poliglotă ală statului pre lângă tote încercările şi falsificările apare tocmai aşa de eclatantă în mare ca şi în mică.
Munteanulit.
Maialtild scoiarilorti din Blaşiu
Blaşiu, 31 Maiu 1885.
Junimea studiosă dela gimnasiulă nostru de aici îşi ţinu erî aşa numitulă »maială«. Timpulă fiindă frumosă, petrecerea a fostă atâtă de bine căutată, cum de multă j nu s’a mai vă4ută în Blaşiu. Damele şi dommşdreie, din locă şi din giură, mare parte în costume naţionale, luară parte în numără completă la acâstă serbare naţională. ţ)icfi naţională, dar mai nimerită aşă putâ-o numi tradiţională naţională, căci aci s’au ţinută maialele scolariloră de ună lungă şiră de ani totă în cjiua de 3 (15) Maiu, pănâ odată cei puternici ai tjilei ne intenţiberft de a mai petrece în 4iua de 3 (15) Maiu, pentru că este <Ţua aniversară a adunărei naţionale dela 1848. Acumă numai după încuviinţare dela minister ă putură face studenţii noştri maialulii, şi nu la 3 (15) Maiu, ci ia 30 Maiu şi şi atunci au fostă opriţi de a cânta ,Ră-sunetulă nemului nostru, care ne învită la deşteptare*).
Se vede că cei tari ai 4<lei ară voi două lucruri: 1. săneuitămă treeutulă istorică şi 2. să nu ne deşteptărnă în vecii vecilorfi; da, aşa credă eu că a-ceste două lucruri le-ară voi dumnâloră. Dar le răspun-demă să ’şî pună pofta în cuiu! Pănă când damele nâs-tre pârtă cu fală costumulă naţională, până câtid Româ-
V
nii noştri vorbe scă şi cultivă dulcele graiu naţională, a-
*) Imnulfi : »Deşteptă-te Române*.
runce-ne sârtea cum ’i va plăcea, totă Români vom/ rămânea, neuitându-ne treeutulă istorică şi deşteptând u-ne spre viaţă nouă.
Ne era mai mare dragulă, ni se umplâ inima dt bucuriă, când vedeamă în jocă preste (100) o sută pâ-rechî de jucători tineri şi drăgălaşi, speranţa şi fala na-ţiunei nostre de ambele sexe. Trei ofiţeri români dela reg. de infanteriă din Alba-Iulia, câţi-va universitari din Peşta, câţi-va academiştî din Sibiiu, veniră să ia parte la bucuria fraţiloră loră mai tineri, dimpreună cu alţi mulţi din apropiare şi depărtare. Apoi să fi vâij'dtt pt studenţii noştri cu câtă sinceritate îşi invitau ăspeţii la corturile loră, ca să-i omenâscă cu băuturi şi tntunfl; cum le umblau în rândă, cum le făceau tâte comoditâ-ţile posibile, numai ca ei să se afle bine. Şi s’au ş aflată bine toţi ăspeţii, atâtă între studenţi câtă şi io familiele inteligenţiloră de aci, unde fură ospătaţi cu o ojină româneseă. Dea D-tJeu, ca berculă metropolitani să vâ(|ă şi în viitoră, în totă anulă, câteva petreceri atâtă de naţionale, unde damele să se presinte 161 e în costume naţionale, er jocurile încă să fie câtă numai se pote t6?e naţionale.
Incetulă cu încetulă să ne curăţimă totă ce avemi: pomi de omide, holdele de polomide, limba de vorbe streine, portulă de sdrenţe jidovesc! şi joculă de învâr-tituri neromânesc!!	1. T. A
Bucurescî, 18 Maiu st. v.
(Coresp. part. a »Gaz. Trans.*)
Vă veţi fi aducândă aminte, d-le Redactoră, câ într’o foiă de peste Carpaţi s’a făcută imputarea tineriloru români emigraţi în România, că ei ar fi avândă legături cu »grupulă socialistă* din Bucurescî.
A trecută mai multă limpă, fără ca acesta imputare să fie p’aci băgată în sâmâ. Dar cu ocasiunea serbării (jilei de 3 (15) Maiu în Bucurescî, acea insinuare făcută la adresa Româniloră transcarpatini a fostă respinsă în-tr’ună modă categorică la banehetulO, ce s’a ţinută în (jiua de 3 (15) Maiu, er celă ce a adusă la adevărata ei valore insinuarea seiută a fostă d-lă ingineră N. Fâgă-răşanu.
îndată după primulă toastă, d lă Făgărăşanu luând# cuvântulă şi vorbindă asupra însămnătăţii rjilei de 3 (15) Maiu, arată că sub forţa împrejurări loră s’a realisată con-trarulă dorinţei Româniloră Transilvăneni. Insă pentru ca dorinţele Româniloră să se potă realisâ, se cere o lucrare stăruitdre, se cere mai ântăiu de tote desbrăcarea de unele însuşiri defectuose, ale căroră efecte pară a fi fostă deja simţite de predecesorii noştri, şi care suntă în ' prima liniă ura şi pasiunea. Numai simţirea relelorfl efecte ale urei şi pasiunei a putută să facă pe poetulfi naţională Andreiu Mureşiană să esclame cătră Români, »că pe ei îi nimici a pismei răutate şi 6rba neunire la Mii ovă şi Carpaţî.* Pasiunea, pe care nu c pote stăpâni Românulă, îlă face adesea netirepia chiar câlră fraţii săi, şi avemă în aeâslă privinţă de curendă ună esemplu, unde ună confrate, păte pentru vre-o mică neînţelegere personală cu vre-unulă din noi de aici, nu s’a putută stăpâni să aducă o acusare nedreptă în publică Români-loră emigraţi de peste Carpaţî, susţinândă ună neadevăr# patentă, ună lucra despre care elă era în posiţiă să scie, că nu este adevărată anume, că Românii emigraţi de peste Carpaţî ară face causă comună cu socialiştii. Acâsta este ună neadevără şi este o acusare nedrâptă, care se face Româniloră de peste Carpaţî. Românii de peste Carpaţî nu vorii pute face nicî-odată causă comună cu socialiştii, fiindcă socialiştii susţină cosmopolilismulă şi nâgă naţio-
FOILETON U.
O câlătoriâ în Bucovina.
îmi place a ceti cjiar© şi a călători.
De multă avâmă de gândă să facă o călătoriă în Bucovina, dâr ocupaţiunile mele dela moşiă nu-mî per-miseră. In urmă avură şi ele milă cu mine ea să-mi astâmpără dorulă, şi eu , veselă ca niciodată, poruncii lui Ionă să înhame caii şi hai la gară.
Bună teafără amă ajunsă la Sueeva. Mâna vame-şiloră n’avea multă să caute prin bagagiulă meu, deorece luasemă cu mine numai ună geamantană micuţă. Ună hamală obraznică ca mai toţi hamalii îmi luâ numai decâtă geamantanulă şi făcendă din ochi unui birjară evreu acesta ’mî 4ice cu surîsă de câştigă pe buze: »piftiţî bierule, in ai birjă şei mai bună.* Era şi bună nu-i vorbă, puteai cerne prundari prin ea în voia cea bună — dâr ce era să facă — era totă cea mai bună, plătescă hamalului, care nu se uitase cu ochi buni la mine, âr în urmă îlă au<}ii ceva vorbindă în limba pe care n’o cunoscă, căci vorbia rusesce. Ce dracu, îmi gândii eu, au ajunsă Galiţienii pănă pe aici.
Birjarulă meu bătea în cai câtă putea — sciţi de dragoste: în locă de ovăsă caii pe la Sucâva suntă în-
văţaţi a mânca păruâla — ună metodă nou inventată de birjari, necunoscută chemiei — câc-i pielea cailoră sub desele loviri în locă să li se cojâscă se snbţie. La mijiocă de cale, caii deprinşi a se răsbuna, nu mai vo-escă să tragă. Zădarnică a fostă strigăt ulă, zadarnică bătaia.
Birjarulă mă învită a mă da josă din birjă. Ce era se facă, cu tote că n’aveamă poftă sămergă pe josă mai cu sâmă că-să cam uşurelă. Cum mă dau josă, caii o iau la fugă. Birjarulă se făcea că-i oprea. Ei fugă, eu strigă, er ămenii cari treceau, rîdeau de mine. Ajungă în urmă cu mare greu birja, udă din capă pănă în tălpi, mă suiu de nou şi spună birjarului să mă ducă la mănăstire la Sf. Ionă.
— Bine c hicone !
In urmă, după ce m’am scoborîlă încă de vre-o trei ori şi er m’am suită, am ajunsă la loculă dorită. — înaintea mea se înalţă turnulă zidită de trapele fugare ale lui Carolă XII, regele Svediei, după bătaia nenorocită din Basarabia. Pe sub acestă turnă, plină de inscripţii fără valâre, căci nu cuprindă ună trecută istorică, ci nume de ale studinţiloră gimnasialî avâm să treeă ca se vină în curtea bisericei. Câte-va chilii murdare şi pe cale de a se risipi după cuvintele: Din pământă eşt’ luată şi în pâmentă te vei întârce, unde vei mai duce cu tine şi vieţile unoră bieţi călugări, cari trâescă cum dă
domnulă din venitulă bisericei, plus ună salară de 300 fl. v. a. pe ană. —
Birjarulă trage înaintea uşei Archimandritului -la scară.
De-odată ună omă îmbrăcată nemţesee, cu lanţ# de argintă pe după gâtă şi pe degete nisee inele — sciţi aşa de mari, că de ţi-ar dâ o palmă cu ele pe mâni le culcă la pă mentă — credea mă să fie viţă de mitocanii
’	i
de pe la Bucurescî— dâr d-sa mi-se recomandă caad-ministratorulă mănăstirii.
£c’o bună, imî gândii. S'a desredicată mănăstirea d-le Turturică, căci astfelu se chemâ. — Ba nu, părintele Darie face cură de pişlâcă (lapte acru).
Vă4endă că nu mă potă înţelege, plătescă birjarului şi întru în odaiă. Aerulă călugârescă, imcompatibiltt cu nasulă meu, se luptă puţini cu elă apoi, fiindu-i ne-suferibilă, face divorţă afirmândă reclamă prin unii lungii şi tare strănutată. Strănutatulă meu află ună ecou care venea din partea aceea, unde mi se 4’se părintele Darie se preumbla, dâr ecoulă era desă repetată aşa că amă cre4ută a au4i ună jocă de ecou ală naturei, dâr în realitate nu era aşa. Părintele Darie avea o maşină care-i procura plăcerea a au4i bubuitulă tunetului ca şi cum ar fi în timpă de luptă, — âr fantasia viâiă prefăcea pomii din grădină în şiră de âste.
I se raportase părintelui Darie c’a venită ună boert
Nr. 112.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
nalitatea, âr Românii transcarpatini nicî-odată nu-şi voră renega naţionalitatea loră.
Incheindă toast ulii său, d-lvi Făgărăşanu doresce să v6(Jâ că dispare dintre Ron.ânî nra şi pasiunea, şi se întemeiază unitatea de semţâminle, ea în comună acordă sfi lucreze după maxima străbună, ,quid quid agis, pru-denter agas et respice finem.» închină dar pentru unirea în simţăminte !
M’am creZută datoră, domnule Redactoră, a Vă comunica cuprinsulă acelei părţi a discursului d-lui Făgă-răşanu, care conţine respingerea însinuaţiunei nedrepte făcute la adresa Româniloră transcarpatini. D-v6stră veţi face ună serviciu tuturoră emigraţiloră publicândă acesta într’o f6iă peste Carpaţi, unde s’a făcută şi insinuarea, pentru ca să se scie, că în adevără nu este cunoscută pănă acum nici ună Română de peste Carpaţi, care să facă causă comună cu grupulă socialiştiloră,	0.
ULTIME SOIRI.
La 29 Maiu s’au făcută alegerile dietale în comunele rurale din Bucovina- Br. Pino din partida guvernau.entală a obţinută celui dinteiu mandată în Rădâuţl-Sucăva-Câmpulungă; în Cer-nănţi-Storozinetă-Siretu s’a alesă, în loculă lui Tomasciucă, naţionalulă conservatoră Lupulă; în Vişniţă s’a alesă naţionalulă conservatorii Dr. Zotta.
Conflictulă anglo-rusă deocamdată s’a rerol-vatu, spună cele mai nouă seiri. „Daily News“ comunică, că a sosită în Londra răspunsulă definitivă ală Rusiei. Cabînetulă din Petersburg s’a învoită, ca Meruciaculă şi Zulficarulă să rămână Afganiloră. Prin urmare comisiunei alese pentru stabilirea graniţeloru i s’a uşurată acum sarcina.
Din Belgrad se comunică scirea, că mai multe bande unite de triburi arnăuţesc! au năvălită pe teritoriulă serbescă la 28 Maiu n. a-tacândă sentinela dela caraula Nr. 21. Sdrtea sentinelei nu se cundsce încă, dâr telegrama care a adusă acâstă scire, spune că Arnăuţii au jâ-fuită şi devastată ună sată serbescă. Totă în acea (}i au năvălită bandele arnăuţesc! şi la Cur-şumlje. Amărunte despre aceste năvăliri nu a-vemă încă.
Din Macedonia sosescă mereu scir! ne-liniştitdre despre agitaţiuni la revoltă. Se <}ice că atâtă guvernulă bulgară, câtă şi celu gre-cescă voră lua măsuri pentru a împedeca orice turburâri ce şi-ară avă isvorulă pe teritoriele loră.
-----o-----
scnd TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz. Trans.»)
Pesta, 1 Iuniu. — Prinţulă de corănă a sosită er! diminăţă din Semlirj, visitâ înainte de am&Jl de două or! esposiţiunea, dej ună în Ca-sina naţională, ăr la lVa ăre plecă la Viena. Acji au visitată esposiţia archiducesa Clotilda împreună cu fiicele, infantina lsabela, archiducesa Rei-ner, Otto.
Berlin, 1 Iuniu. — Impăratulă a petrecută o bună nâpte, a primită er! multe lucrări.
Paris, 1 Iuniu. — De diminăţă lumea s’a grămădită eri la bara lui Victor Hugo în numără fărte mare. Ordinea n’a fostă turburată.
-----O-----
DIVERSE.
0 nenorocită otărîre. — America este patria ce-loră mai renumiţi notătorî, nisce adevăraţi atleţi, cari se mândrescă cu puterea şi dibăcia loră. Ne aducemă a-minte de sfârşiţulă unui mare îndrăsneţă, care s’a încercată anulă trecută să trâcă cataractele dela Niagara înotă. Ună altă îndrăsneţă a plătită cu viaţa o nebuniă totă cam de felulă acesta. Este vorba de ună profesoră de nataţiune, cu numele Odlum. Pentru a se deosebi de ceilalţi, acesta n’a găsită mai bine de făcută decâtă să sară în »East-Riviere,« la New York, de pe podulă dela Brooklyn, care are o înălţiipe de 42 metri. Stâudă în piciâre pe balustrada podului, Odlum şi-a întinsă braţulă stângă orisontală, ridicân îu şi braţulă dreptă d’asupra capului şi înaintândă cu piciorulă stângă s’a lăsată să cadă în apă dreptă ca ună I. La 30 metri, corpulă notătorului a începută să se întorcă în aeră. Odlum s’a încercată de a-şî relua posiţiunea perpendiculară, dăr neisbutindă şi-a încovoiată corpulă pentru a cădea ca o ghiulea, ast-felă cum îşi esprimase intenţiunea mai nainte d’a sări. Dăr nici în acesta n’a putută isbuti. Când s’a aflată în contactă cu apa, îşî perduse deja orî-ce controlă asupra mîşcăriloră sâle. După ce a stată câteva minute supt apă, nenorocitulă a reapărută, făcăndă t6te sforţările pentru a înota. Atunci renumitulă căpitană Bovton, legată d’aprâpe cu Odlum, se apropiă de dânsulă într’o barcă, se aruncă în apa în ajutorulă amicului său şi-lă puse în barcă. Costumulă de baie ce purta Odlum era făcută bucăţi; pelea în era sfâşiată în mai multe părţi şi când i se pipăi peptulă sângele ţîşni, cu violenţă din plămâni, fâeândă ună sgomotă ca cum ar fi scăpată apa dintr’ună robinet,ă. Nenorocitulă avea cinci coste frânte şi t6te organele interne presintau lesiunî. După o jumătate de oră espirâ in suferinţele cele mai mari. Ceea ce earaeteriză acesta incidinte este că poliţia, care fusese pusă în cunoscinţă despre proiectulă lui Odlum, oprise punerea lui în esecutare. De câte-va Z^e se făcea o supraveghere specială asupra podului de la Brooklyn, pentru a împedeca pe maestru notătoră d’a-şi esecuta pla-nulă. Dăr Odlum sciuse să dejâce fote măsurile printr’o stratagemă ciudată: câteva minute mai înainte de ora ficsată pentru a sări în apă, se văiju pe podă ună individă îmbrăcată într’ună costumă vărgată, care atrăgea a-tenţiunea mulţimei ş’a poliţiei, permiţândă astfelă profesorului de notaţiune d’a esecuta îngrozitărea sa otărâre. Este de prisosă să mai spunemă că Odlum plătise acestă individă pentru a face o diversiune. Emoţiunea causată la New-York a fostă dintre cele mai mari. Se asigură că autoritatea are să urmărâscă >de complicitate într’ună actă de sinucidere* pe toţi cei cari au contribuită la a-câstă dramă, [între cari se află şi căpitanulă Boyton. Culmea lucruriloră este că mai mulţi notătorî, turmentaţi de demonulă reclamei, jură că se voră încerca la rândulă loră a imita pe Odlum. Trebuie să convenimă
că Americanii suntă cu adevărată... Americani.—»Român.*
* *
*
Luarea cu asaltu a unui clubă germană în Londra.
— ţlilele acestea s’a întâmplată la Londra ună faptă dintre cele mai ciudate. Câte-va persâne fuseseră date afară din European-Chib în Perey Street; ele strigau
şi se plângeau că au fostă furate. Mulţimea începă să se grămădâscă în giurulă loră şi poliţia interveni. Con-stabilii se informară la clubă; dâr le veni ideia, că indivizii pe cari îi căutau fugiseră în clubulă lucrători-loră germani, care se află faţă cu European-Club. Agenţii urcară scara. Găsindă uşile localului închise, le sparseră. Afară mulţimea se aduna din ce în ce mai multă; ferestrele fură sparte cu pietri. In timpulă acesta, constabilii întâmpinândă o opunere dintre cele mai mari, membrii clubului germană se apărară contra agenţiloră, cari loveau în drâpta şi în stânga cu vîne de bou ; ferestrele, mesele, sticlăria, scaunele, lampele fură făcute bucăţi. Agenţii poliţiei primiră ajutâre, şi vr’o şâse-Zed de membri ai clubului, plini de sânge, cu hainele sfîşiate, fură duşi la poliţiă; câţi-va din ei fură rău maltrataţi şi trebui să fiă duş! la spitală. Mulţimea se grămădise d’alungulă stra-dei şi pe alee; ea aţîţa poliţia a ucide pe aceşti »cânl de Germani.«
------o-------
VOCÎ DIN PUBLICtr.*)
Acelă june cu »purtare scandalâsă,* după cum este numită în notiţa din nr.108 a D-lui său a D-nei N. (dâr maj bine (Jisă: >cu ună obiceiu nevinovată în momente de prâ bună voiă« şi să ferâscă DumneZeu pe tâtă lumea de alte obiceiuri mai rele*) râgă pe tâte acele onorabile persâne, cari p6te se simtă cumva atinse prin glumele sale potrivite seu nepotrivite, făcute la maialulă din 12 (24) Maiu a. c. în entusiasmulă şi foculă petrecerei, să bine-voâscă a-Iă scusâ.
Acelă june nu a aflată nici în Z>ua petrecerei şi nici a doua Zl cumcă s’ar fi simţită cineva ofensată prin o glumă a sa, numai a treia Z* i sa spusă că s’a supărată o damă, pentru că ar fi cutezată a-o săruta. Decă este adevărată acâsta, atunci regretă multă şi a-sigură acelă june pe acea stimabilă Dâmnâ, cumcă dacă s’ar fi aflată în simţirile sale normale, n’ar fi fă-cut’o.
Ură Dlă seu D-na N.. dacă s’a simţită ofensată sâu ofensată, n’avea decâtă a cere satisfacţiune dela a-celă june pe calea privată prescrisă omeniloră culţi, în care casă acelă june ş’ar fi împlinită cu plăcere datoria cavalerâscâ.
Câtă pentru »botniţă,* junele care se căiesce acum de ce a făcută, o lasă acelora cărora le place a cleveti şi a se interesa de afacerile altora, negligândă pe ale loră proprii.
In fine se înţelege, tote glumele şi urmările loră privescă numai pe persâna acelui june şi nicidecum pe acea Societate, carea a aranjată maialulă.	S.
*) Pentru cele cuprinse sub acâstă rubrică redacţiunea nu este responsabilă.
Cursulu pieţei Braşovfi
din 30 Maiu st. v. 1885.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.90 Vend. 8.91
Argint românesc................... *	8.80	»	8.85
Napoleon-d’orî.................... »	9.86	*	9.87
Lire turcesc!..................... *	11.10	*	11.15
Imperiali......................... >	10.10	*	10.15
Galbeni........................... »	5.80	»	5.84
Scrisurile fonc.	>Albina« . .	»	100.50	*	101.—
Ruble Rusesc!..................... »	124.—	,	125.—
Discontulă	»	... 7—10 °/„ pe ană.
Editoră : Iacobti Mnreşiann. Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu.
din Moldova. Audă paşii părintelui, din când în când ei aceea, că administratorulă aducea ună cară de draniţă îmi spuneau că părintele trebue să fie mai grosă de1 la mănăstire, er trei acasă la dânsulă.
(Atu mine. Câtă de bine se cunoscă âmenii cei groşi.
Uşa se deschide şi părintele Darie întră. Mă scolă mfi recomândă şi-i depună o sărutare înfocată pe spatele mânei sale celei grâse şi mâle ca bumbaculă. Avâm a face c’ună servă de ai lui DZeu — căfră cari păsfreză tn inima mea o deosebită stimă, ca ună bună creştină ■* ce suntă. Fără însă a’mi da ună păhară de apă rece, părintele Darie mă invită să viziteză biserica. M’am dusă dup& dânsulă. In biserică, sub ună pavilionă în drâpta navei suntă mâscele st. lână Novi. Mă închină şi le sărată, pentru care sărutare am dată ună galbenă şi mă smţiamă mândru că potă şi eu contribui ceva pentru lnirumseţarea bisericei, care după veniturile ei ar trebui lă egaleze cu cele mai frumose edificii din lume. Causa
Dâr să vă spună ce am păţită cu părintele Darie.
Cum văZu părintele Darie c’am pusă ună galbenă în discă, cunoscu că nu sunt ciocoiu, ci boeră de nâmă şi-mi Zise: pote veţi plăti ună sărindară — pentru sănătate. * Tocmai am de gândă* îi respunsei şi-i scotă cinci galbeni. Era de faţă şi d-lă administratorii. De s’a rugată, măcar în taină, nu sciu, ceea ce sciu este că n’au amintită nimică despre acâsta celorlalţi călugări.
După ce am visitată biserica cu de-amăruntulă, mă întorseiu în odaiă cu gândă, că voiu căpătâ ceva şi de partea gurei, că mă ajunsese sârele la âse. — Aşteptă mâncare. Tufă. Vrâu să vorbescă cu administratorulă, elă s’a făcută nevăZută. — Atunci îmi gândii, totă mai
bine e pela mânăstirile nâstre din România, căci capeţi de ce biserica e ca vai de densa, este că părintele \ şi de mâncare, âr aici — răbdări fripte — cu tote că i e conservativă, Zice că nu-i bine de-a împodobi fondulO religionară din Bucovina plătesce 300 fl. pe ană din nou, ca să nu se supere văpsâla cea veche, j pentru fiecare mănăstire, ca să aibă cu ce să primâscă Acuma nu sciu unde mergfi banii bisericii? Gurile j călătorii. Mă şreâmblu apoi prin casă, vrâu să vădă bulele <Jică, că d-lă Turturică, administratorulă acestei mă- j cătâria şi aşă fi plătită să-mi fi dată ceva. Dâr numai năstirî, îi papă — şi pote au dreptate. Aşa mi-a spusă J semnă de bucătariă, căci călugării nu mănâncă toţi la onă călugără din mănăstire, că acoperirea turnului de ună locă, ci pe unde potă. Unulh rutână, cu barbă
m am vorbită — să fi costată peste 1,000 de fl. v. l — şi apoi să nu credeţi că era de tinichea, ci de
mare galbenă, mănâncă prin birturile ^ cele mai murdare. Nu sciu de scie inspectoruîă mânăstiriloră 1. P. Cu-
(şiţă, şindilă). Misterulă acestei sume constă în vioşia Sa archimandritulă Arcadiu despre unele şi altele
ce se petrecă în acâstă mănăstire atâtă de desă visitată de noi Românii din România şi nu fără de a-i da ajutoră. Mi-a aducă aminte că mănăstirea acâsta capătă a-jutoră şi dela Mitropolia din Iaşi, pe lângă aceea mai are vre-o şâseZecî de fălci de pământă arabilă şi iază la Bulaiu pe cari le ţine administratorulă ca plată în suma de 300 de florini, vânZândă apoi pe ană falcea câte 25 de fl. — Ecă speculaţiune, pe cână bieţii călugăr! n’au ce mânca şi suntă necesitaţi a umbla prin cârciume ca să mănânce.
Răsbită apoi de fâme îmi iau pălăria şi mă ducă în tergă. Intru în otelă la »Langer« şi aici aflu ceea ce la mănăstire n’amă putută afla nici cu parale. Imî pof-tescă poftă bună şi mănâncă ca ună leu.
Ună domnă, care şedea aprâpe de mine, începu cu mine o conversaţia şi, după una alta, ajungemă cu vorba la societatea ,Scâla română». — îmi era cunoscută din foi că e cu aspiraţiuni bune, dar nerealisabile. Şi âtă de ce: DomnulQ de mai susă se plângea, că preoţi-mea bucovinână ară fi indolentă faţă cu acea societate şi pe de altă parte îmi Z*cea> că ajutorarea scolariloră români nu se face fără ca nepotismulă să nu jâce rolulă său. — Cum aşa?	(Va urma)
Nr. 112.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
AI1SD
despre
Deschiderea bâilortt
din Sclieiu ce se află din susă de băile de abură, în numita grădină a lui Yasilache, proprietatea D-lui A. P o p o v i c I, provăcjute cu băi calde de putină, două basenuri, duşii şi băi reci, cunoscute ca fdrte plăcute, şi la cari cu începere dela 1 Iuniu st. n. învită pe onor. publici pentru la o câta mai numer6să cercetare.
Admlufstratiuiiea.
(torsul â 1& bursa de Vlena
din 29 Maiu st. n. 1885.
97.50
Rentă de aură 4°/0 • • • 98.10 Rentă de hârtiă 5 °/0 . . 93.05 împrumutului căiloră ferate
ungare................146.75
Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostâ ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) . .
Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 108.— Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare 1C3.— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişii.................102.—
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.25
123 -
102.-
de
Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma
vinQ ung...............—. —
Imprumutulii cu premiu
ung...................116—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.80 Renta de hărtiă austriacă 82.50 Renta de arg. austr. . .	82.40
Renta de aură austr. . . 108 10 Losurile din 1860	. . . 138 75
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 860	—
Act. băncel de credită ung. 288 50 Act. băncel de credită austr. 287.30 Argintulă —. — Galbinl
împărătesei............. 5,85
Napoleon-d’ori............9.86
Mărci 100 împ. germ. . . 61.04 Londra 10 Livres sterlinge 124.50
Bursa de RueureseM.
Cota oficială dela 16 Maiu st. v. 1885.
Cump.	vând.
Renta română (5%).	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .
» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) . Credit	fonc.	rural	(7°/0)	.
»	»	»	(5%)	•
»	» urban (7%) .
»	*	,	(6%)	.
>	,	>	(5»/0)	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. .
«	>	» Naţională
Aură......................
Bancnote austriace contra aură
897a
927*
31
102*/*
857*
987*
84
1165
2787a
225
10.9J7o
JL că w '—1 c3 ,h
EH
că
CD c3 tsj i—i că
£
g
§
^ că .
/sî
*
■I E/s i
Cl s
| s ’g-S
H m i £
că fl **
«co
— tâ *2
o	-
.5.2
_ s
p-H lO
• r-H
in r—i
Hfj§ 20°j0 Tote preţurile seădute 20°|0
per comptantrL.
(Ma gâzi nu de încălţăminte
ală lui
loanu Săbădeanu
Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scă<}nte t6te felurile de incălţaminte line şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi eopii, gata său după mesure fabricate.
Grhete de bărbaţi dela v. a. fl.	3.60	cr.	în	susă.
Grhete de dame „	„	„	3.—	„	„	„
Pantofi şi ghete de copii dela	60	„	„	„
Pantofi de casă de piele, pîslă său stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă.
Specialitate.
Cisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susu »	» fetiţe şi băieţi »	»	>	*	» » 4.b0 , »	»
Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesescî. — Şoşoni cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiorî. = Galoci de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
C i sme de	copii ordinare	dela	v.	a.	fl.	2 în	susă
»	»	bărbaţi »	»	>	»	»	51/a *	»
»	*	femei »	>	»	»	»	4	»	»
Comaudele din afară sa efectueză după măsurile trimise promptă şi cela nepotrivite sc iau îndăretă iu schimbă.
Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la f6ia năstră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutului anului 1885 prin urmare potă să aibă colecţiunea completă.
Administratiunea Gaz. Trans.<
#
m
m
m
&
m
m
$
m
La „Delfinulu negru
a —
14|§ 20°|0 Tote preţurile scăzute 20'
#
#
#
#
#
mai „înainte ITr. 5!“
’Mi permită a face atentă onoratulă publicu la vinurile mele de masă, Vino di Chianti (de Toscana) originală, Bal-matinU, Castell Andreîs, Mene-f-Bakator, Vilâny, Ofner şi de Bogacs cu preţuri moderate.
Diferite specii de bucate cum se prepară în Yiena şi pe aici, pentru dejună, prânqlti şi supeu le recomandă în deosebi. Abonamente pentru prântjă se primescă ori şi când. O arenă de popice (Kegelbalm) bine acoperită şi întocmită este pusă la disposiţiunea onor. publică.
Cu stimă
Rndolfu Ludwig.
4—5
#
#
m
*
«
•
m
m
•
m
9
Mersulu trennriloru
pe linia Predealft-Bndapesta a călei ferate Orientale de stată reg. ung.
/oeoeeeeeeeoeeoeeeoeooeeeeeee
2—4
BucurescI
Predeală
Timişă
Braşoyă
Feldi6ra
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
ra
Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu CrăciuneW Teiuşft Aiudă Vinţulă de susă Uiora Cucerdea dhirisă Apahida
Cluşiu	^
Nedeşdu
Ghirbău
Aghirişă
Stana
Huiedină
Ciuda
Bucia
Bratca
R6v
Mezd-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâuy
Szolnok
Bnda-peata
Yiena
lu-Budapesta			
Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
aet accelerat persoue		jninibus	>mnibus
—	5*00	7.45	—
—	9 45	12.50	—
—	9.47	1.09	—
—	10.1 i	1.40	—
—	10.44	2.27	—
6.22	10.51	2.55	—
7.01	11.18	3.38	—
7.33	11.36	4.17	—
8.01	11.51	4.47	—
8.45	12.23	5.42	—
10.10	1.19	7.37	—
10.29	1.30	8.0i	—
10.39	1.37	8.21	—
11.19	2.05	9.0?	—
11.54	2.25	9.43	—
12.12	2.36	10.02	—
12.56	—	6.20	—
1.30	3.13	6.59	—
1.45	—	7.15	—
2.11	3.40	7.43	—
2.55	4.0 i	8.29	—
3.17	—	8.55	—
—	3.19	5.19	—
3.31	4.24	912	—
4.09	4.49	10.23	—
5.36	—	12.32	—
5 5 t>	5.58	12.59	—
6.08	6.08	—	8.00
6.29	—	—	8.3?
6.45	—	—	8.59
7.00	—	—	9.34
7.26	—	—	10. Î6
7.48	7.14	—	11.04
8.28	7.43	—	1217
8.47	—	—	12.47
9.06	—	—	1,21;
9.26	8.22		2.05
10 01	8.48		3.08
10.20				—	3.39
10.30		—	3.55
10.37	9.13		4.03
10.51	9.18	10.37	
12.37	10.31	12 59	—
2.58	12.07	4.45	8.22
6 00	2.10	10.05	10.30
6.35	2.45	10.50' —	
3.00	8 03	6.0&I —	
Budapesta—Predealll
dela
Trenă
omnibug
Viena
Budapesta
Szoluok P. Ladâuy Oradea mare
Vârad-Velencze Fugyi-V âsârhely Mezo-Telegd R6v
Bratca
Bucla
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
GhirbSu
Nedeşdu
Cluşiu
Apahida
fthiriş
Cueerdea
Uiora
Vinţulă de s>;
Aiudă
•id
6.47
1037
1.44
5.33
Trenă
accelerat
CsrăciuaelS
Blaşă
Micăsasa
Copşa mică
Mediaşă
Elisabetopole
Sigişâra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldi6ra
12.05 1231 2.16 3.12 3 32
3.41 3 50 4.2f 4.5'91
5.41
Timiştt
Predeală
tî.O*
6.40
7.00
7 Ai 1.45 3.4 5.21 TT\
Trenă
omnibus
Trenă
de
peradne
3.15
7.29
7.14
7.42
8.31
9.01
100'
10.16
11.24 11.43 1 i 45
12.08
12.22
1.2 57
1.27
1.45
2.06
2.31
2.50
3.4**
4.19 4.P4 4.63
5.20 5.3
BucurescI
8 27
9.75
9.59
K>.2
11.36
12.11
12.4?
1.31
2.56
3.29
4.0
4.18
4.3
5.05
6.20 9.11 11.26 i.28 2.001 2 11 23i 3.18 3.41 4.01 4 26 5.08 5.27 5.50
Trenă
omnibus
8.0J
11.40
6.31
6.02
6.24
6.43 70'* 7.26
8.51 9.31
9.43
9.51 9.58
10.24
10.44 11.28
11.44 12.18 1236
1.22
1.56
2.34
3.02
4.41
539
Sân-Greorgiulii NăsSudului (Naszod-Szt.-Gryorgy).
Apă minerală muriatică de natronă în comitatulă Bistriţa-NăsSudă (în Transilvania), să ţine de cele mai escelente silicate de natronă, (conţine 24.45 de părţi natronă acidă carbonică în 10.000 de părţi), întrece astfelu chiar renumitele băi de Faschingen; conţinândă şi iodă, este de preferată apei Yichy-Grande-Grrille, este probată ca leacă contra friguriloră învechite, a îutărirei de ficată şi de splină, a mistuirei necomplete, contra hoemoroideloră, a anomaliiloră de menstruaţiune, blenorhoe (scurgere) uterinală, contra broncliitei cronice, a petrei în besică şi în rinichi, a scrofuleloră, a slăbiciunei de nervi, contra hypo-bondriei şi histeriei.
Posede băi calde de putină şi băi reci, trei restauraţiuni etc.
Sesonulu se începe la 15 Iuniu!
Informaţiuni şi prospecte efectuezi
Administraţia BăilortL.

6.03
6.35
7.14
6.07
6.32
7.30
11.35
6.01
6.14
7.20
8.01
10.051
11.0
11.3
12.14
1.09
1.50
2.48
3.23
4.56
9.4(
Gasse de feru
sistemu Wertheim
ce resistă pe deplinii în contra focului şi nici nu se potti sparge, din renumita fabrică de casse
L. FLEISCHER
oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiunî şi în tote mărimile.
Iustinianu M. Grama,
depositarulă fabricei în Braşovă.
TiDoerrafia ALEXI. Brasovă.