RED ACŢIUNE A ŞI ADMININTRAŢIUNEA :
BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22.
ANULU XLVIII.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA*' IESE ÎN FIECARE ţ)l.
Pe unfi anfi 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate:
Pe and 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
AHUHOIUBILE:
O serii garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu se prlmesoS. — Banuaortpte nu se retrămlia.
m m.
Duminecă 19 (31) Maiu
1885.
4
’i
S:
s
Braşovti, 18 (30) Maiu 1885.
Autorulii „de ocasiuneC( Max Wirth, spune la pag. 9-a a cărţii sale descriindu comorile Ungariei, „că constituţiunea comitateloru ungare e cea mai liberală instituţiune de pe faţa pămeiv tului şi că dintre t6te ţările din lume numai Ungaria s’ar apropiâ de self-governementulu liberală engleăă.“
Noi, cei ce trăimu de mai bine de optu-spre-^ece-anl sub multă lăudatulă regirau ungu-rescă, n’amă semţită de locă pănă astăzi binefacerile libertăţii maghiare. In prigonire, în sugrumare, în nimicire a totă ce nu face parte din nobila rassă stăpânitdre, e adevărată că nu esistă în lume ună curentă mai sofistică şi mai despotică decâtu celă „multă liberală“, ce domnesce a<}i în comitatele Ungariei şi ale Transilvaniei.
Fişpanii (prefecţii) în comitate (judeţe) se j6că cum le place cu autonomia comitateloru. Pe lângă că impună limba maghiară în t6te afacerile publice şi particulare ale judeţului, dâr în ceea-ce privesce afacerile autonome ale comunei solgabirăulă (subprefectulu) e autocrată şi se f$-losesce cu prisosinţă de puterea nemărginită a gendarmului, care culminăză în cuvintele: „aşa ve poruncescă, aşa să faceţi!44
Nu e de multă de când amu arătată ceti-toriloră noştri cele petrecute în comitatulu Sol-nocă-Dobâca, sub conducerea voinicosului Banffy şi dâcă mai revenimă astăzi, o facemă pentru de a prezenta ceritoriloră o ilustraţiune a multă lăudatului self-governementă dela noi din ţâră, despre care susţine Max Wirth, că s’ar apropiâ în libe-ralismă de celă englesă.
Eacă ce scrie (Jiarulă lui Kossuth „Egyet-6rtâs44 în numărulă său dela 22 Maiu a. c.
„Adunarea generală a comitatului Solnocă-Dobâca ţînută la 11 ale curentei a fostă liniştită până în momentulă, când valahulă Andreiu Me-dană a propusă a se înaintâ o representaţiune la ministeriulă de interne, în care să se câră ca numele proprii de boteză şi de familiă ale Ro-mâniloră să fiă cu numirea loră originală indicate în scriptele oficiale maghiare. Mai mulţi va-lachi au susţinută în limba română propunerea I şi unulă din ei a mersă atâtă de departe încâtă I a declarată maghiarisarea numeloru române ca I ilegală şi ca siluire şi a (Jisu. că acâsta ilegalitate I şi siluire ar aţîţâ poporulă la revoluţiune. Adu-I narea a luată ună caracteră sgomotosă şi preşe-I dintele, adecă fişpanulă, a fostă nevoită ca cu I putere armată să dea afară din sala şedinţii pe unu valahă candidată de popiă.44 I Amă dori acum să ne spună vestitulă au-I torâ Max Wirth, în faţa celoră descrise mai susă I de ună (Jiară maghiară, dâcă Englesii înţelegă I astfelu self-governementulă ca chiar şi numele I Irlandeziloră să le schimosâscă, încâtă să I dispară ori-ce urmă a libertăţii individuale, a I autonomiei comunale şi judeţene în Irlanda, cum I procedă Ungurii în Transilvania?
I Acestă soiu de „self-governementă liberală44, I care nu sufere ca cetăţenii statului să ’şi pdrte I în deplină libertate nici măcară numele ereejită I dela moşi şi strămoşi se p6te afla numai în Un-I garia. In t6te celelalte ţări, chiară şi în cele ce
■	nu trecă în rânduiţi ţăriloră civilisate, este respec-
■	tată libertatea individului de a-şl da şi de a purtă
■	numele, care îi convine mai bine.
M- Dâcă Maghiarii sunt aşa da liberali, cum
susţine Max Wirth, atunci nu înţelegemă acestă lucru, nu pricepemă de ce lasă a fi întrecuţi pe tărâmulă adevăratului liberalismă şi democratismă de acelă poporă, despre care susţine totă dân-sulă, că ară fi ,,pgală în cultură cu Ţiganii44.
Ună esemplu :
Tocmai în (Jilele aceste se ţine la Cluşiu sinodulă bisericei reformate maghiare din Transilvania şi, după câtă aflămă chiar din fiarele maghiare, la acestă sinodu voră luă parte şi delegaţii preoţiloră reformaţi maghiari din România.
Guvernulu din Bucuresci, care respectă în adevără libertatea culteloră, nu vede în participarea preoţimei maghiare din România la sinodulă din Clnşiu o periclitare a integrităţii statului română.
Superintendenţii din Cluşiu esercită o deplină autonomia eclesiastică asupra preoţimei şi bisericei reformate din România şi ministeriulă culteloră din România îi lasă în voia liberă de a lucră după cum credă de cuviinţă neîntrebuin-ţândă nici chiar dreptulă de „jus circa sacra,44 ce i-lă acârdă potestatea de stată.
De asemenea libertate şi autonomiă se bucură şi catolicii din statulă vecină.
Ce ar <jice conlocuitorii noştri unguri, când preoţimea nâstră română ar lua parte de dreptă şi de faptă la sinodulă din Bucuresci, când preoţii noştri români ar sta sub supraveghierea şi disciplina metropolitului din Bucuresci, după cum stau preoţii reformaţi şi catolici din România sub potestatea episcopiloră maghiari cu do-mioiliulă în afară de România?
lri casulă acesta conlocuitorii noştri maghiari ar striga fără îndoiâlă în lumea largă, că preoţii români distrugă „idea de stată maghiară44 şi d. Wirth ar scrie pe nemţesce, că abusămă de „libertăţile instituţiuniloră faimosului self-governe-ment maghiară.44
Sitnaţiunea cabinetului Gladstone.
Despre acâsta estimă ună articolfi interesantă în (Jiarulă vienesă »N. Fr. Presse« din care reproducemă părţile principale. Mai ânteiu ,Presse« arată, că oposi-ţiunea actuală englesă, când a văzută, că ună râsboiu mare cu Rusia pentru dominaţiunea britanică în Asia nu se mai pote ocoli, n’a făcută cabinetului actuală oposi-ţiune, nici n’a făcută capitală politică din greşelele politice ale guvernului, ci c’ună adevărată patriotismă, în laţa periculului esternă, a votată credinţele ce le-a cerută ministrulă deşi oposiţiunea nu p6te încuviinţa politica lui Gladstone nicî în Asia nici în Egiptă.
După ce s’a mai depărtată puţină pericolulă răs-boiului, oposiţiunea conservativă l’a făcută pe Gladstone, ca să mai asude câteva ore, dâr oposiţiunea nu i-a putută strica nimica. In contra tuturoră aşfeptăriloră continentale, că bătrânulă diplomată se va retrage, totuşi stă încă cu tăriă la guvernă. Lumea credea, că senti-mentulă naţională englesă se va revolta vă^&ndă că le-ulă britanică se retrage cu desăvârşire dinaintea pajorei rusesci. Sentimentulă naţională englesă s’a espectorată numai în unele articule de 4iare Ş* lordulă Gladstone a rămasă totă la cârmă. Macsima aceea, că fără de voia Angliei în Europa nu se descarcă nici ună tună, de multă s’a îngropată cu Palmerston şi de multă s’a dată uitării. De când a înviată imperiulă germană nu mai p6te (Jic® Anglia aşa ceva şi Gladstone, de când se află la cârmă a arătată Englesiloră, că cu acele vorbe nu se mai p6te face parade. Când au bombardată Alexandria se arătă curagiosă, âră dinaintea Germaniei şi a Rusiei s’a retrasă frumosă. Din cestiunea afganistană se pare.
că s’a alesă cu acea învăţătură, că este mai bine ca Anglia să susţină relaţiunî amicale cu Germania. Din acâstă causă a trimesă Gladstone pe lordulă Rosebery la Berlin pentru ca să câştige din nou pentru Anglia pe principele Bismarck.
Acum după ce Gladstone a trecută cu mari greutăţi prin t6te periculele, ar crede omulă, că elă pâte aştepta deschiderea parlamentului în tâtă liniştea şi totuşi nu este nicidecum aşa. A scăpată de-o grijă şi de-o ne-voiă când âtă, că vine altă pacoste pe capului: cestiunea Irlandei, care a produsă chiar în cabinetulă lui Gladstone o mare desbinare, pentru că membrii radicali din cabinetă Ghamberlain şi Dilke nu află nicidecum compatibilă cu liberalismulă şi cu constituţionalismlă englesescă, ca o parte integrantă din Anglia să se guverneze prin legi escepţionale seu despotice şi ei pretindă ca să se caseze acele legi marţiale pentru Irlanda. Ei nu se sprijinescă numai pe ideile loră liberale, ci arată, că crimele politice şi agrare s’au împuţinată tare în Irlanda şi de aceea măsurile escepţionale nu mai potă avâ raţiune de a se manţinâ. Este într’adevără o contradicţi-une flagrantă, ca ună ministeră liberală, ală cărui şefă s’a interesată totă viaţa pentru sortea popâreloră asuprite, a treia parte din ţera sa propriă să o guverneze după ună sistemă reacţionară.
Dar este întrebarea decă e bine de a introduce în Irlanda constituţiunea englesă în totă forma. Vice-regele lordulă Spencer negă cu totă deadinsulă acesta. Elă conjură ministerulă să nu facă nicî o reformă în admi-nistraţiunea actuală. Elă susţine, că tocmai măsurile escepţionale au împuţinată omorurile agrarie şi de aceea nu este bine, ca ministerulă să le caseze. Oposiţiunea colegiloră lui Gladstone pâte să fie pentru densulă fatală. De nu se va învoi Gladstone cu părerile loră atuncea ei voră eşi din ministeriu şi cu partida loră voră înmulţi oposiţiunea aşa, că este întrebarea, că atunci va mai dispune Gladstone de o maioritate în parlamentă? Gladstone pote să cadă din catisa Irlandiei pre uşoră, pentru că şi pănă aci au scăpată de multeorî numai o maioritate, dâr acuma, când îlă părăsescă chiar colegii săi, cari încă dispună de ună grupă de deputaţi, forte uşoră se pâte întâmpla să ca<Jă dela ministeriu, pentru că astăzi şi ceealaltă oposiţiune va face capitală politică din slăbiciunea cabinetului, ca în orl-care altă ţâră constituţională europână.
SOIRILE PILEI.
Ună cerculară ală mitropoliei din Sibiiu face cunoscută, că termenulă pentru depunerea esamenului de cualifieaţiune s’a fixată pe 1 (13) Iuliu şi talele următâre. Cererile pentru admitere la depunerea esamenului se aş-ternă consistorului prin oficiile protopresbiterale pănă la 15/27 Iuniu, şi suntă a se instrui cu carte de boteză, testimoniu despre studiile percurse, despre pracsa învăţă-torâscă şi succesulă sub decursulă acesteia, atestată dela antistia comunală vidimată şi de ofieiulă parochială despre purtarea morală. Taxa de esamenă de 10 fl. se va alătura la cerere; cei ce voră dovedi, că suntă lipsiţi, voră fi scutiţi de taxă.
—0—
Programulă convenirei reuniunei române de cântări, ce se va esecuta Duminecă 19 Maiu v. în sala Hotelului Nr. 1, este următorulă: 1. C. M. Weber »Rugă-ciunea din opera Freischiitz* coră de dame şi bărbaţi.
2.	Beethoven * Sonata C-dur* partea I-mă piano solo.
3.	I. Mureşianu »Doina iubirei* coră de dame şi bărbaţi cu solo soprană şi tenoră. 4. * * * a) Doina râsbunării b) Argeşulă, ambele arangiate de I. Mureşianu solo bariton. 5. I. Mureşianu »Baladă românâscă Nr. I. * coră de dame şi bărbaţi. 6. Declamaţiune »Visulă lui Ştefană «■ poesiă de Bolintineanu. 7. G. Rossini ,Corulă Nr. 6 din opera Guillame Teii* coră de dame şi bărbaţi.
—0—
»Sieb. deutsch. Tgbl.« e informată, că în Cohalmă se va înfiinţa o scâlă de stată, fiind ajutată inspectorulă şcolară în esecutarea acestui plană şi de »conducătorulă« Româniloră de acolo Lungu, şi de învâţătorulă română
j
V1
v
*
fr
$

|
i
s
£
i
*»
t
l!
I
f
i
l
i

Nr. 111.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Puica, care ar aspira sg fiă numită la scâla de stată. Adevărată sg fiă?
—O—
Adunarea generală ordinară a representanţei comitatului Hunedâra, se va ţinea în Deva la 8 Iuniu 1885 şi filele următ6re în sala de consultări a comitatului. Intre obiectele, ce voră fi puse la ordinea 4*tei spre deliberare suntă unele de importanţă publică, gră altele de însemnătate specială comitatensă, între altele: alegerea de pretore în cerculă Baia de Crişfl, alegerea unui ase-soră la sedria orfanală şi a unui vice notară, eventuală suplinirea prin alegere a altoră posturi, ce ară veni va cânte; apoi faimâsa transcriere a comitetului reuni unei de maghiarisare din Cluşiu ş. a. Credemă, că toţi membri voră fl presenţi!
—0—
Ministrulă ungurescă de agricultură, industriă şi comerţă a concesă, ca în comuna Şercaia din comit. Făgăraşă sg se ţină în fiecare Marţi târgă de săptg-mână.
—0—
Amă comunicată, că la 22 Maiu s’a făcută aerba-rea regimentului 31 românescă, Mecklenburg-Strelitz, care a luată parte la bătălia dela Aspern. La acâstă serbare a luată parte şi principele de coronă Rudolfă împreună cu alţi oficeri. După ce A. Sa a inspectată regimentulă, a aşteptată venirea comandantului de corpă Bauer. Regimentulă a defilată înaintea lui. După ce s’a celebrată liturgia, colonelulă de Heillinger a ţinută o vorbire înfocată în limba germană şi română. Mesele au fostă îndată întinse, şi după ospgtare s’a jucată »Călu-şerulă.* La acâsta serbare a luată parte o mulţime de 6meni din t6te clasele societăţii.
—0—
In St. Petru, comit. Bistriţa, ună copilă a arsă în lâggnă din negrijirea moşului sgu. Fumândă cu pipa, că<Ju în Igggnă o scânteiă fără sg bage de sgmâ. Bg-trenulă se depărtâ din casă şi copilulă arse.
—0—
In Alba-Iulia ună tânără de 17 ani, pertjândă în joculă de cărţi banii ce-i avuse, de frica părinţiloră s'a împuşcată. £tă resultatele lipsei de educaţiune solidă.
—0—
Pentru sesonulă de vâră s a deschisă în Vâlcele (Elâpatak) o staţiune telegrafică.
—0—
»Voinţa Naţională* scrie: D-lă I. C. Brătianu, preşedintele consiliului, a trămisă o telegramă de condo-lenţă familiei lui Victor Hngo, în numele consiliului de miniştri. Simţgmântulă care a dictată acea condolenţă este împărtăşită de tâtă inteligenţa română.
—0—
Acelaşi (Jiarti află, că d. V. Alexandri, ministrulă plenipotenţiară ală României la Paris, a presintată fami-t liei lui Victor Hugo o adresă de condolenţă în numele naţiunii române.
—0—
«L’Indâp. romaine* află, că maiorulă Beresteanu va pleca la Essen, ca sg primâscă tunurile Krupp de a-sediu, comandate pentru fortificările Bucuresceniloră.
—0—
Sarah Bernhardt a fostă oprită d’a jucâ în Strass-burg şi Metz, din motivulă că artista s’ar fi esprimată, că numai când Germania va înapoia Alsaţia, Lotaringia şi miliardele Franciei, va jucâ în acele oraşe.
-----o-------
Dovedi de cultură.
Cluşiu, 25 Maiu 1885.
Domnule Redactoră! Publiculă română se va fi , mirândă că din Cluşiu , afară de unele minuţiosităţl, de ună timpă îndelungată n’a mai aucjită nimică din cen-i trulă «culturei* maghiare ardelene. Unii voră fi dândăcu socotâla, că de când s’a înfiinţată «Kultur egylet-ul«, se va fi desvoltată o activitate însemnată pre terenulă cul-turei şi scandaleloră obicinuite li se va fi pusă capgtă cu totulă, âr Românii locuitori aci ară fi acum tractaţi cu duhulă blândeţii, şi astfelă aflându-se toţi bine, în pace şi armoniă, nu au de a aduce la cunoscinţa publică nimică mai de însemnată.
j	Aceste combinaţiunî ară fi însă false, căci Cluşiulă
j totă coloritulă sgu celă vechiă îlă are şi astăzi, scandatele se continuă mereu, âră bieţii Români, de când cu »Kultur -egy let-ulă« încâce, suntă insultaţi şi tractaţi pe I (Ji ce merge mai rgu, ba acum chiar şi bătuţi, precum s’a întâmplată de vre-o doug ori, simplu din motivulă că încă mai cuteză a’şl vorbi limba strămoşâscă în publică.
In sgptgmânile trecute, câţiva tineri români mer-gândă cătră casa, au fostă bătuţi binişorfi de o câtă de »cavaleri*, cari autjindu’i vorbindă românesce i-au ur-| mărită şi în piaţa mare le-au dată >dovedi de cultură*.
Tinerii români au suferită şi acâstă mişeliă ca multe al-1 tete, căci caşurile antecedente suntă ună puternică argumentă, că dreptatea au luat’o în arendă «cavalerii*.
Asemenea a fostă bătută cam în 14 Maiu ună am-
ploiată română în cafenâua Orban, fiindcă a cutezată a număra românesce. D. Dr. Greg. Silaşi, prelângă că e în continuu insultată şi calumniată, în sgptămâna trecută a fostă provocată şi la duelă din partea unui colabora-toră dela «Ellenzâk*, care s’a aflată vătămată prin răs-punsulă publicată de d-sa la interpelările făcute în 2 rânduri în «Ellenzâk* falsificată în acâstă f6iă şi reprodusă autentică în »Kolozs. Kozl.« Acestă răspunsă s’a referită la o predică ţinută de d. Silaşi în biserica gr. cat., despre care »deştepţii* dela »Ellenzâk« şi-au închipuită, că d. Silaşi ar fi predicată contra ,Kultur-egylet*-ului, pe când d-sa în acea Duminecă nici n’a fostă la biserică.
Mai în sările trecute câţi-va «cavaleri*, membrii la .Kultur-egylet*, au înscenată ună scandată mare pe o stradă laterală, bătândă ferestrile dela mai multe căsi, rupândă calocate şi stricândă totă ce le-a venită înainte, după cum spune acâsta chiar .Ellenzâk* dela 23 1. c., promiţândă a face cunoscută char numele făptuitoriloră, pentru a nu fi blamată — (Jice elă — întrâga junime universitară.
Scandate de t6tă forma se întâmplă aci în Cluşiu, în o 4i ca în alta, âr Românii mereu suntă insultaţi, semnă că pentru răspândirea .culturei* mijlâcele tare bine suntă alese.
Mergândă «cavalerii totă aşa înainte, nu mai încape nici o îndoială, că ei voră «civilisâ* Orientulă.
Adunarea comit. Caraşii-Severinti.
(Urmare şi fine).
In ăstă modă trecu d’a rândulă obiecţiunile fiecărui vorbitoră prin jugulă cuvenită ală şovinismului şi ală despotismului, în fine reflectândă la nonsensulă d-lui vice-comite de «administraţiune patriotică« 4ise: Starea curiâsă a situaţiunei politice din acestă comitată n’ar esista, dacă viâţă publică s’ar manifesta în modă naturală. Voi aţi creată în modă artificiosă representaţiu-nile constituţionale, corpulă oficianţiloră şi totă influinţa în viaţa publică — cu oprirea adevgrateloră simţăminte ale adevăratului poporă ală Româniloră din acestă comitată. Acâsta e stare curiâsă (sajâtlagos) cum a (JisQ d. vice-comite, dar e mai multă, e nenaturală şi provine din defecte morale, — de aceea cădâ-va sigură ca amină din tatătfi nostru — dar nu va cădâ ca ună mără coptă» ci ca ună mără putredă.
Administraţiune patriotică e firma unei sisteme prâste. Amfl au4ită de administraţiune bună, grabnică, corectă etc., dar că administraţiunea cu drumurile, cu darea, cu socotelele comunali, cu vitele etc. să fie patriotică, asta numai la Unguri se pâte. Apoi d. Ta-baydy şi d. Jakabffy d’aceea trage plată, ca să facă «spirită maghiară* — dacă n’aveţi poporă în acestă comitată, apoi spiritulă maghiară nu pâte avâ trecere, de câtă la acelă complecsă de oficianţi, cari din interesă personală şi ca sg-şl apere pita luată din gura Româ-nulăi compună partida vostră. In acâstă sală apgraţi buriele vâstre, afară d’acâstă sală nimică. încheierea a fostă cam acâstă:
Sciut-amă, că o sg vă folosiţi d’acâstă propunere ca sg faceţi enunciaţiunl de admiraţiune a d-lui Tabaydy, — dar starea periculâsă în carea v’a adusă faţă cu po-poraţiunea română dela carea trăiţi v’ar impune în modă inteţitoră, ca singuri sg respingeţi acâstă direcţiune despotică şi desastrâsă, căci nu noi, ci voi aveţi mai mare lipsă a mulţămi sutele de mii de Români, căci în timpuri critice vg va părea rgu că n’aţi făcut’o. — Aveţi simţă şi tăriă a face acâsta? bine! faceţi-o pănă nu e încă târziu, dacă vomă trăi şi mai departe: voi ca stăpâni, noi ca robiţi
Rezeiu încă răspunse, la tâtă rabulistările şi scre-măturile spirituali ale contrariloră noştri, încâtă aceştia amuţiră ca oratori, dar cu atâtă mai mare svonă făceau strigândă: sg votămă! să votămă! Tabaydy voi sg-şl âsă din firea-i cutezătâre — dându-şi aerulă deplinei demnităţi, dar că4u la a treia vorbă în personalităţi şi insulte încâtă îi vedeai turbarea spumegândă pe buze. ţ)ise: Nu eu, ci Rezeiu şi Brediceanu suntă turbarătorii bunei înţelegeri, — părintele Roza are mai mare merită pentru naţiunea română decâtă Brediceanu — (ună rîsă ne mai au4ită isbncni în sală.) £ră Tabaydy 4ise: D. Brediceanu totdâuna sbiară (kiabâ.1) când vorbescă eu, — la ce Brediceanu sculându-se 4*se: eu suntă omă civi-lisată — şi când mg eşofeză într’o causă strigă, dar nu sbieră, însă dacă ai lipsă de sbierături, trâmită după sluga mea şi-ţi voi face plăcerea prin elă. Tabaydy: «kiâltani* a .striga* a voită sg 4*că.
Rezeiu în replica sa personală arată d-lui fişpană casulă concretă, că elă a cassată pe ună Junkovifs (Un-gură) fostă protoesactoră pentru fărădelegi şi necredinţă, apoi mai târ4iu âră l’a denumită, ce trebue dar mai caracteristică atitudine decâtă acâsta. Tabaydy recunâsce acestă faptă necontestabilă şi punândă propunerea d-lui Rezeiu la votă, acâsta cade. Ăstmodă s’a terminată şi a doua încercare legală şi constituţională d’a scăpa acestă
comitată de flagelulă periculosă, ce-lă sbiciue necontenită.
După acâsta amă fostă surprinşi c’o propunere ne-întrodusă în programa obiecteloră de pertractare, făcută de d. Makay, ca sg votămă d-lui Tisza .felicitare* pentru că l’a lăsată D-4eu a guverna 10 ani ţâra.
Haţeg, Rezeiu, Brediceanu combătură acâstă propunere şi ceslă din urmă, arătândă prăpăştiele în cari a înpinsă acestă ministru ţâra, propune o adresă de con-dolenţă cătră patriă, carea a avută nefericirea a suferi 10 ani de despotismă şi despoiare.
Caracterului maiorităţii i-a convenită mai bine a-dresa de umilinţă şi linguşire a d-lui Makaţ, pentru carea s’au sculată 2 Români: Iuliu Petrică abia agraţiatfi din cercetare disciplinară şi popa Nemoiană celă scosfi din sinodulă eparchială. Se vede că Ungurii nu se mai mulţămescă cu desbrăcarea simplă de orice simţă, — ci sumuţă la muşeare, pe cei ce-i ţină legaţi în lanţulă loră. O nouă aparinţă în viâţă renegatismului.
Celă mai mustosă obiectă de desbatere a fostă sta* tutulă pentru înfiinţarea unui fondă de pensiune pentru amploiaţii comitatensî. Pentru acestă fondă cereau stăpânii noştri 60,000 fl. v. a. dare. Rezeiu arată părţile cele mai slabe ale statutului şi fâcă pendentă votulă său dela strămutarea disposiţiunei din stătută, ca congrega-ţiunea comitatensă numai prin 5 membri sg fie repre-sentată în comisiunea carea va avâ dreptulă a distribu pensiunile, precum şi a devinculării fondului de pensiuni, altcum nu primesce statutulă de sub întrebare.
D. Brediceană 4*ce: Pensionarea amploiaţiloră în sine luată e în totă casulă ună mijlocă pentru mărirea zelului şi câştigarea mdependinţei în oficiu. La noi acestă scopă nu se pâte ajunge cu nici o jertfă materială, căci voinţa personală a comitelui supremă domnesce peste lege şi despotismulă nu pâte lipsi acolo, unde terorismulQ e isvorulă întregului aparată ală administraţiunii. E păcală de totă cruceriulă ce s’ară vota pentru acestă fondă. Noi şi d’aceea nu putemă votâ vr’o dare, necum 60,000 fl., căci nu amploiaţiloră li-amă vota-o, ci elicei domni-târe, căci amploiaţii cu cualificaţiune, onestitate, ba chiar binemeritaţi pentru comitată au fostă daţi afară din o-ficiu, numai pentru că au fostă Români. E curiosă, dâcă nu neruşinată, a pretinde, ca şi noi sg ne învoimă să se bage în posunarulă nostru mâna aceea după bani, care a lăpădată Românii noştri din funcţiuni şi a dată pânea acelora la âmeni de mai slabă cualificaţiune şi neprobaţi, numai fiindcă sunt Unguri.
Apoi credeţi că mai pâte suportă poporulă nouă sarcine? Eu nu o credă, fiindcă vgdă cumcă şi pentru dările grozave de pănă acum au începută a se vinde realităţile âmeniloră. In fine principiulă de alegere pre ună timpă nu se vijeşce cu stabilitatea, cu chiemarea pe viâţă, carea e principiulă pensionării şi e curiosă, ca congregaţiunea sg alâgă pre 6 ani amploiaţi şi sg gri-jâscă ca după serviciu de 10 ani sg capete pensiune.
După Brediceană, carele respinge proectulă, a vorbită Michailă Besană not. pub. accentuândă într’o dicţiă .magyarosan* cu pipă cu sujtâs, ce o pârtă ca simbolă ală simţgmintelpră sale şi care în însufleţirea sa pentru citaţiunea întrebuinţată ,ubi bene ibi patria* şi .extra Hungariam non est vita*, vrâ ca nu 60,000 ci 100,000 fl.să se stârcă dela poporă, căci toţi domnii trebue sg trăâscă bine, âră poporulă sg se prăpădâscă pentru că nu are altă scopă în secolulă ală XIX ală civilisaţiunei.
Maioritatea votâză şi statutulă se primesce cu unele modificări, între cari şi cete îndegetate de d. Rezeiu.
Celelalte obiecte ale congregaţiunei au decursă pre lângă asistinţa a 8—10 membri, dintre cari ai noştri s’au ţinută pănă în sfârşită cât şi unde s’a putută ca leii şi au şi eluptată mai multe resultate favoritâre părţiloră, între cari trebue sg amintimă căuşele oraşului Caran-sebeşă.
Ăstă modă s’a terminată acâstă congregaţiune memorabilă. Noi ne-amă susţinuta posiţiunea cu bărbăţiă, trebue însg sg se alâgă — cei aleşi, cari voră pricepe dâră că îngrijirea nu se înlătură nici cu lamentare, nici cu declamare, nici cu desperare, ci cu luptă.
Luptătorulă.
-----o--------
Pregătiri pentru înmormentarea lui Victor Hugo.
Telegrame din Parisă, cu data de 25 Maiu şi publicate de 4iarele vienese, spună că corpulă lui Victor Hugo va fi aşe4&tă a4i Sâmbătă sub Arculfi de Triumfă. D. Charles Garnier, cunoscutulă architectă, care a făcuta planulă Operei din Parisă, va închide Areulă de triumfa din trei părţi şi-lă va lăsa deschisă numai despre câmpiile Elisee. Cosciugulă va fi aşe4ată într’ună spaţiu înaltă de 22 metri şi împresurată cu negru presărată de argintă. Ună catafalcă colosală va fi rădicată pănă la înălţimea arcului de triumfă, âr cosciugulă va fi împresurată de nenumărate însemne şi candelabre. Poporala nu va putâ decâtă să defileze pe dinaintea cosciugului. Lucrările nu voră putâ fi sfârşite decâtă Joi, şi de aceea înmormântarea nu se va putâ face mai înainte de Duminecă. Cortegiulă funebru va pleca Duminecă la amea<jl
GAZETA TRANSUVANIEI
1885.
r
Nr. 111.
ii josă spre Bulevardele cele mari. Cântăreţii dela Operă, dela Opera comică şi dela Conservatorii voră cânta pe piaţa Republicei ună imnă, care a fostă compusă de Siint-Saens în onorea lui Victor Hugo. Era vorba la Începută d’a opri cortegiulă pe piaţa Concordei lângă statua oraşului Strassburg. S’a renunţată însă la acesta ideiă din motive politice. Partea musicală a serbării va fi esecutată de 250 cântăreţi şi 200 instrumentalişti. De pe piaţa Republicei cortegiulă va apucă pe bulevardulă Voltaire spre cimiterulă Pere.Lachaise. Corpulă lui Victor Hugo va fi transportată, conformă dorinţei repausa-tului, într’o căruţă destinată pentru clasele cele mai sărace. Numai o singură cunună de imortale va împodobi cosciugulă.
»Le Temps* spune că d. Lockroy, întrebată fiindă cum se va pute concilia suprema voinţă a lui Victor Hugo,—d’a fi transportată ia cimitiră în carulă destinată s&raciloră,—cu înmormântarea naţională, răspunse astfelă:
,Când Victor Hugo a scrisă acele câte-va rânduri pe care le cunosceţî, nu se gândea nici decum la înmormântarea naţională ce Francia voiesce a’i face. Elă ’(î-a <}isti numai: * Familia mea va cheltui o sumă însemnată cu înmormântarea mea; voiu ca acâstă sumă 6 fie dată nenorociţiloră, şi pentru mine, care amă iu->ită atâtă pe săraci, pe suferind, va fi o mare on6re i’a mă duce în carulă loră spre eâmpulă de supremă ordine.* Trebuie să respectămă acâstă din urmă dorinţă t celui pe care l’amă perdută. De altmintrelî acestă car aă sâraciloră va fi consacrarea vieţei sale. Ore n’a fostă «a în totdâuna advoeatulă desmoşteniţiloră, miserabililoră dela Quasimodo şi pănă la Jean Valjean ? Şi 6re, la mor-mântă, nu va fi urmată elă mai cu deosebire de afec-ţiunea acestoră legiuni de nenorociţi, cari sciu câtă de mită ii iubea elă? Astfelă dâr, va fi ună simplu cară ilH săraciloră, fără flori, fără draperii, pe care se va a-je^a coşciugulă când va porni de la Arculă de Triumfă. Ş fâcândă astfelă, ne supunemă lui, ne deplinimă datoria. Cât pentru restă, Francia va pută face ce va voi. Victorii Hugo se ocupa fârte puţină de rămăşiţele sale mortuare; dâr partea lui nemuritâre: geniulă său, ope-rile săle, acestea nu-i aparţină. Tâte acestea aparţină Franciei, care va putea să înşire după modestulă cară ori câte căruţe încărcate cu flori, orî câte onoruri va crede că trebuie să facă celui care va fi cea mai sublimă jloriă a sa/
Din tote unghiurile Fianciei sosescă însciinţărî de participare la înmormântare.
Aprâpe 2,000 studenţi, c’ună drapelă în frunte; au defilată astăzi pe dinaintea casei mortuare a lui Victor Hugo.
-o—
CORESPONDENŢA NOSTRADIN COMITATE.
Mediaşu, la 28 Maiu 1885.
Aucjimă că d-lă Simionă T Ianculescu, notară cer-sală în Ibisdorfulă săsescă şi membru ală comisiunei .minatâre pentru notarii cercuali ai comitatului Târ-mvei-mari — ună bravă fiu ală munţiloră apuseni — iitenţionâză a concură pentru postulă de notară comu-niâ în comuna mare Ţînţarî, îi urămă succesă bună şi imicimfi pe acea comună şi poporală, care are în frunte administraţiunei comunale pe ună atare funcţionară.
Numitulă deşi încă tânără este unulă dintre cel tei distinşi şi harnici notari ai acestui comitată. Zelulă ţi activitatea sa e cunoscută şi de căţră superiorii străini. Breptă acea dorinţa nâstră generală ară fi totuşi că na-iBtulă, sciindă câtă de bine e primită între puţina inte-ţeoţA română din Mediaşă şi giură, să remână în postii sin actuală; de ârece locuitorii români din comuna nemorată după lupta forte lungă şi grea, abia acuma n putută ajunge a avea în postulă de notară ună fălirii română energică şi demnă de chiămarea sa. La însă de reuşire a numitului Domnă la ţinta sa, dotei poporului română din Ibesdorfulă săs. rehabilitarea Iteului notarială prin ună demnă următoră ală nu-
itului.	—u
-----o-------
VOCÎ DIN PUBLICtr.*)
Domnule Redactorii!
In numărulă 108 ală preţuitei foi ce redactaţi sub ica »Vocî din publică* găsimă ună comunicată, prin l«re se divulgă dinaintea cetitoriloră ună incidenţă de M cu totulă privată, ba chiar individuală, şi la care /bue să reflectămă prin acâsta.
Interesulă bine înţelesă ală tuturoră persâneloră ipante la acestă incidenţă pe câtă de regretabilă, at&tfl de inofensivă, ar fi reclamată, ca să fie uitată vâlală discreţi unei, er dâeă scrii torulă aceloră rân-care după tote trebue că s’a simţită atinsă de men-ulă incidenţă, s’a crezută îndatorată să-şî ia o sa-[tecţiune, ar fi trebuită s’o câră dela persâna respectivă nu complice îu acestă afacere corpulă înlregă ală lorii comercianţi, căci nu credemă, că ar fi dispusă cere dela întregă corpulă satisfacţiunea cavalerâscă, pe i este gata a i-o da nu numai lânărulă respectivă, ci care altulă dintre colegii săi.
Braşovă, 18 Maiu 1885.
Preşedintele comitetului tineriloru comercianţi.
') Pentru cele cuprinse sub acâstă rubrică redacţiunea nu
DIVERSE.
Unâ casă raru în sciinţa medicală, — »Drepturile omului* din Bucurescî citâză următornlă casă curiosă medicală: »Unulă din caşurile cele mai curiâse s’a pre-sentată (Jilele acestea la spitalulă Colţea: S’a adusă ună copilă de patra <Jile, forte robustă şi cu şanse de a trăi, pe ală căruia naşă este grefată, în partea drâptă, ună embrionă de omă, care şi elă este cu viaţă. Elă trăeşte ca unu părăsită pe corpulă copilului. Embrionulă presintă doi saci, cu câţi-va negei. Se (Jic-e că acestă casă este uniculă în sciinţa medicală. D. dr. Severeanu a adusă pe acesta monstru care va fi supusă operaţiunei, pentru a-i detaşa de pe obrază pe tovarăşulă său puţină comodă. Se pretinde ârăşi că acâstă operaţiune nu va amerinţa întru nimica viaţa copilului celui venită la termină. S’a luată fotografia monstrului. Vomă ţină în curentă pe cetitori despre resultatele operaţiunei.*
• *
- * * *
Ministrulă Angliei arestată în Viena. — Săptămâna trecută, t|ice »Imparţialiilă«, ministrulă Angliei eşindă să se plimbe cu doi câni fără botniţe, fu oprită pe slradă de doi hengheri, cari voiră a-i luâ cânii; ministrulă se o-puse şi fiindă că unulă din hengheri voi a-i luâ cânii cu forţa, dete în elă cu bastonulă. Atunci veni ună ser-gentă de stradă, care învitâ pe ministru a merge la poliţia; cu tâtă opunerea sa, cu tâte că îşi arată carta de visită, fu silită a urma pe sergentă la poliţiă, unde după aceea fu liberată.
* *
*
Monede romane. — D-lă Sandulachi Giuşcă, prima-rulă comunei Avrămesci şi proprietară din aceea comună, a găsită înt’ună locă din pădurea sa ună numără de 88 monede romane de argintă. Inscripţiunile tuturoră mo-nedeloră suntă forte legi bile, uşoră de descifrată. Se vădă cam următârele inscripţiunî pe reversurile loră: lulius Germanicus, Opinus-Aug. Pius, Diva Faus-tina, Hadrianus, Antonius Pius, Marcus Antonius Augustus, Antonius Augustus Pius, Aurelius Caesar, Vespasianus, ete. etc. Aceste monede presintă ună a-devărată interesă istorică pentru noi Românii în particulară, mai cu sâmă că ele au fostă găsite într’o pădure din România, care se vede că a fostă sigilată cu osă-
mintele strămoşiloră noştri Romani.
* *
*
Brigandagiulu din Turcia. — O crimă oribilă s’a comisă la 9 Maiu împrejurulă Brusi între satele Mupol şi Baladari. O bandă de briganzi armată pănă în dinţi a pătrunsă în grajdulă unde dormeau şâse păstori, dintre cari doi Bulgari şi patru Greci, şi legându-i i-a martiri-sată într’ună chipă ne auijită, spre a-i decide să declare unde au banii. Deşi tâlharii sciau, că suma de care dispuneau bieţii păstori nu este mare, totuşi ei i-au legată împreună şi ungăndu-i cu gază le-au dată focă ar<Jândă şi ne mai rămânândă din ei decâtă 6sele. Şi t6te aceste pentru 110 piaştri. Poliţia, pusă pe urmele brigantjiloră,
i-a descoperită şi prinsă într’o pădure de-alături.
* *
*
Amazone indiene. — Se anunţă din Londra, că regina mumă din Baroda capitala statului Guicovar, în In-dustană, a informaiă pe vice-regele Indieloră, că în casă de răsboiu între Anglia şi Rusia, ea va pune la dispo-siţia guvernului englesă ună corpă de Amazâne compusă din dame dm socieiatea înaltă şi pe care-lă va echipa şi întreţine singură. Statele Guicovarului suntă lăcuite de Mahraţî, populaţiune fârte răsboinică, cari locuiescă districtele muntâse ale Indiei centrale şi cari în primele timpuri ale campaniei engleze, formau ună regată puternică.
* *
*
Răpirea unei bunice. — Curierulă Stateloră-Unite anunţă, că d-na Lena Voghel, mumă a patru copii şi bunică a 15, a fostă răpită de ună nepotă ală ei, de cu-rândă sosită din Germania. Ea e măritată cu ună minoră din Pitsburg, Pensilvania, cu care trăia în armoniă de vr’o 30 de ani. Acâsta femeiă de 50 de ani, slabă ca o momiă şi sbârcită ca o smochină, a lăsată lumea în uimire când s’a aflată că s’a găsită şi pentru ea ună răpitoră şi încă răpitorulă să’i fie şi nepotă! Bărbatu-său Voghel, se arăta fârte mulţumită că a scăpată de o asemenea societate, este însă desperată de disparinţa a 1000 livre sterlinge, sumă ce abia a putută agonisi în tâtă viaţa lui după nenumăratele <jMe de muncă şi privaţiuni.
------O------
ULTIME SCIKL
Din Sofia se comunică, că f6ia „Makedonsky Glass“ provâcă poporaţiunea Macedoniei la revoltă, (Jicândii că Rusia va fi silită să-i dea a-jutorti.
Din Pristina se scrie, că toţi conducătorii Arnăuţiloru au ţinută o adunare în Stauoviei lângă Pristina, unde au luată hotărârea să r<5ge
printr’o deputaţiune pe Sultanulă, ca să dispună a se alunga câtă mai repede trupele de ocupa-ţiune din Bosnia şi Erţegovina. Ca membrii ai deputaţinnei s’au alesă Suleiman Alisza din Dja-covar şi Aliaga Aşipşay, vestitulu conducătoră ală Malissoriloră. Totdeodată s’a hotărâtă, ca în casă de înaintare a Austro-Ungariei spre Salonic să i se opună resisienţă cu armele.
Foile polone din Lemberg suntă informate din Varşovia, că Jules Ferry ar fi sosită acolo incognito şi după o scurtă şedere a plecată la Petersburg.
„Pol. Corr.w e informată din Alexandria, că la graniţele Tripolisului se observă isbucnirea unei revolte ca a Sudanesiloră. Este constatată, că Mahdiulă primesce pe acâstă cale arme şi mu-niţiuni.
Reuniunea artistică cehă din Praga a trimisă la Paris unu membru din comisiunea administrativă, ca în unire cu artiştii cehi de acolo să depună o ramură de palmă cu panglice în colârea naţională cehă pe coşciugulă lui Victor Hugo, a cărui înmormântare s’a fixată pe Luni la 10 6re a. m.
-----O------
(Assigurazioni Generali.) Pe pagina inserateloră a foiei nâstre publicămă darea de sâmă pe anulă 1884, adecă ală 53-lea bilanţă dela Assicurazioni Generali fondată în anulă 1838, care nu numai că este celă mai vechiu, dar şi dintre cele mai mari institute de asigu-raţiune. Intrările totale pentru premii şi tacse din anulă trecută a fostă in suma de 13,758,097 fl. 20 cr. în tâte branşele, iar 1,200,518 fl. 65 cr. a incursă pentru dobânda capitaleloră plasate- Despăgubirile plătite în anulă 1884 facă 8.637,596 fl. 13 cr., prin urmare a plătită Generali, de când s’a înfiinţată pentru 558,581 păgubi 178.423,338 fl. 51 cr. Din profitulă abundentă, ce s’au arătată în suma de 1.644,965 fl. 26 cr. s’au transmisă după precauta prescriere a statuteloră din profitulă efecteloră de 316,296 fl. 09 cr, la reserva pentru variaţia cursului, care astfelă s’au urcată la suma de 845,574 fl. 93 cr., iar 300,000 s’au înregistrată la reserva imobileloră, care prin acâsta s’au urcată la 707,145 fl. 65 cr. De şi din branşa asigurării în contra grindinei, întregulă profită este numai de 154,247 fl. 38 cr.. totuşi s’a întrebuinţată o sumă rotundă de 200,000 fl. pentru crearea unei reserve în contra grindinei, cari să servâscă dreptă o acoperire parţială contra mariloră păgubi, ce se ivescă în unii ani la acâstă periculâsă branşe de asigurare. — 1.100,200 fl. 30 cr. face suma sporului ală reservei pre-mieloră, aşa că acâsta cu 31 Decembre 1884 formâză suma de 20.176,592 fl. 39 cr. Tâte mijlâcele de ga-ranţiă ale institutului se înmulţescă astfelă cu 1 974,521 fl. 94 cr. şi facă 31.490,875 fl. 83 cr. Capitalulă în acţii şi reserva în numărariu după cum arată bi-lanţulă suntă plasaţi cu îngrijire în valori bune. Pe lângă sporirea tuturolă reserveloră, institutulă a mai fostă in stare a distribui o dividendă de 300 franci egală 120 fl. în aură pentru fiecare acţiă plătită cu 315 fl. Desvoltarea mai departe a afaceriloră institutului se uşu-râză fârte prin marele stocă de asigurări ce şi-a dobândita. Portofoliulă premieloră în branşa elementară, ce au a încurge după ani mai târziu este de 21.066,641 fl. 33 cr. iar asigurările de capitaluri din branşa asigurării pe viaţă, ce se aflau la 31 Decembre 1884 în vigâre, s’a urcată la 83,174,458 fl. 98 cr.
Bursa de Bucuresci.
Cota oficială dela	16 Maiu st. v. Cump.		1885. vând.
Renta română (5°0).		—	89 V,
Renta rom. amort. (5°/0)		—	92*/s
» convert. (6%)		—	—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)		—	31
Credit fonc. rural (7°/0)		—	1023/
* » V (&°/o)		—	85 »/8
» » urban (7°/o)		—	98s/4
• • . (6°/.)		—	—
* » » (5°/o)		—	84
Banca naţională a României		1165	—
Ac. de asig. Dacia-Rom.		278Va	—
« » » Naţională		225	—
Aură			10.9J°/0	—
Bancnote austriace contra	aură	—	—
Ouraulă la bursa de Viena
din 29 Maiu st. n. 1885.
Rentă de aurii 4°/0 . . . 98 10 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 93.05 împrumutultl căiloră ferate
ungare................146.75
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 123.— Amortisarea datoriei câi-lorti ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 108.— Bonuri rurale ungare . . 103. — Bonuri cu cl. de sortare 1C3. — Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................102.—
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.25
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—.—
Imprumutulă cu premiu
ung......................116.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118,80 Renta de hărtiă austriacă 82.50 Renta de arg. austr. . .	82.40
Renta de aură austr. . . 108 10 Losurile din 1860	. . . 138 75
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 860.—
Act. băncel de credită ung. 288 50 Act. băncel de credită austr. 287.30 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............ 5 85
Napoleon-d’orI...........9.86
Mărci 100 împ. germ. . . 61.05 Londra 10 Livres sterlinge 124.40
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
^ck±±±±&£±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±±jg
^	Comande din provincie	(Nr. 25) u
^	—= se execută p-cLuctualiă. =—
— Pentru saisonulfi de primăvară —a
Toalete
de promenade, de mirese -=-# şi de casă #•-»-Mantale de pldie, Jaquete şi Mantile după cea mai nouă modă
se confecţioneză de grabă sj cu preţuri moderate
ia
		i	«0	f 846247 0 10281 1 77832	1 » M Ol	1	
l	1 1	o •4 Ik	II		' . qo o iţ. u> Set	; g. o kll	O e» sg «4 09
_ 1	1 1	13			l$2S	1 w 3 3	•a ao Ox 09
(Kovdsznai & Keresztesy
09	O O	co	3
§	s o e»	•4 5	o> oo M
8	09 01	3	S
în salonulti loru de confecţiuni de dame JBraşovît (piaţa mare.)
Mostre se trimită la cerere franco.
Zambaeh şi Gavora
Fabrică de vestminte şi recuisite bisericesc;
de ritul latină şi grecu
în Budapesta, strada Valului, Vâczi utcza Nr. 17.
altariu, potirurî, Pie-
C9 <£>	-aS Oi t®	1		0» s	1 «4
CO ts>	ii	I	%	ne h*	
o» •4	ss	O» O	3	8	8
Falonă s6u Odăjdii, Albe, Stihare, Dal-matice, Baldachinu, prapuri. T<5te felurile de stoguri, şi pentru societăţi in dustriale (şi pentru pompieri) Covoru pe Comande se etectuescă
mfj
tohlebnica, cădelniţe, Pacificalu, candele de altară, policandre pentru biserici, Ri-pide, Cbivotă, cărţi de Evangeliă etc.
§ w
SîgS
5 og H I
Bfs
*
S 2 ş 2 * w
îf-i t
>
®
(J:
H
O
C
9
>
s
	. . .	. . .	5 ?	■| 3	00 v> î* o • ♦	
( III : Sr SC Cd sa551 0» 40 tp	1 N-» O U. CC Oi N- O^ w. * co	o. O* O» *"4 tc <S o* co ao	ţ; <2 |Ş 8g»	£ CD * ce	co 8 8 >4 O cn a»	1 tt 1 O» rf* 09 o co CI CH co f 02 ca ga | o; co *-I 1—' rf*»
' l 1 I2C3	C9m1!	Joo	tt o*	4	3 8	t Oi - co 1
to i I to • 1 £	y> 09 co or	•4 CC 09	t* 0 1	8 o»	co 1 3
1 ’ S	09 09	ge	•4	3	3
bC a	5£	E £ w _ ,	l-t o». fcC -4 | O CD	* wJ
u» O:	te	| | s>o»2S ca 09 co c* hfi	S 3S ea *4	i» Ca
	~ ca 09	■ ■ | 1 £38C8I_	I *4Cn 1 09 O	11
5? I r r, i _Ş’ j - -
re ce
*ţe«io
_____►© r?
ga
Sggi6^Să»SS3_o.a #8888283838 SS
£ ~5 l-
* »i < ' "1 2
"C	cr'	ct.		T3	CfQ	p-	CU
pc a	-!	e p‘	o o	2. cB* sî“	Ki< p->	o cr1 2>	b‘ QQ
co		p^ o $x	tt	trt- O! p c	p< 9	tt- &•	cheiu
	o			t		tt	
b	c s	O-		£	V— •	M	tt tt
o p o	o 00 o C-T- CD	oo m B	cr o	A. p	<1 53 ac	cr1	oo tt 05 3a
s		-		o	Î3	h-<>	
►--> • o	o 33		CD Ci-	o	__CD	3	p- 5’
s s		-co c<	r ^	*<			tB.
Anunţă mu aceloru onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abona la f6ia n6stră de aic! încolo că avemii încă în reservă numeri dela începutul!! anului 1885, prin urmare potu s6 aibă colecţiunea într^gâ.
-Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potft cumpăra în tutunge-
ria 1.	S*
Cursulu pieţei Braşovfc
din 30 Maiu st. v. 1885.
2
*8
*1
tari
■X
X
Bancnote românesc! . . .	. Cump	8.90	Vend. 8.91	
Argint românesc ....	*	8.80	» 8.85	
Napoleon-d’orI		»	9.86	* 9.87	
Lire turcesc!		»	11.10	» 11.15	
Imperiali		>	10.10	10.15	
Galben!		»	5.80	» 5.84	
Scrisurile fonc. »Albina*	»	100.50	* 101.—	t—i oo
Ruble Rusescl			124.—	, 125.—	oo CJ*
OiHContula »	. - 7		tO °/a pe anA.		
GAZETA TRANSILVANIEI