BEDACŢIUNEA ŞI ADMIJilSTRA'ţ'irSEA:
BRAŞOVfj, piaţa mare Nr. 22.
Sg PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
'	_______________ t
Pe una ana 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România, şi străinătate:
Pe anfi 36 fr., pe ş6se Iun! 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULO XLVIII
ANUHOIUBILE:
O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorlsorT nefranoeia nu •• prlmetofi. — Manuaorlpte nu se retrămttu.
N* HO
Sâmbătă 18 (30) Maiu
1885.
BraşovtL, 17 (29) Maiu 1885.
In 27 Maiu n. s’au începută alegerile pentru Reichsratulă din Viena. Cu câteva (Jile mai nainte ’şi-au publicaţii şi Cehii manifestulti lorii electoralii.
Vorbindă despre apelulu electoralii al ti. Ger-manilorti din Boemia, amu accentuaţii că ei do-rescu a împinge lucrurile spre o soluţiune, care să facă imposibilă realisarea programei actualului cabinetti, şi că acostă tendinţă germană ascunde unti mare periculti.
Manifestulii Cehilorti se caracterisăză tocmai prin dorinţa contrară, de a uşura realisarea programei guvernului actualii, care se resum^ză în următdrele cuvinte: ,,Noi Cehii vomti nisui în-totdduna spre o înţelegere cu Germanii pe basa egalei îndreptăţiri a ambelor ti naţionalităţi/4
Deosebirea între programa electorală germană şi între cea cehă este prin urmare esenţială. Pe când cei dinteiu susţinti, că unitatea statului nu admite de a pune pe Cehi şi limba I loră pe unti piciorti egalii cu Germanii, pe a-tunci manifestulu cehicti (Jice următdrele:
„Liberalismulti nostru voimti se’lti manifes-tâmu mai mulţii prin fapte, decâtti prin frase frumdse. Noi Cehii totdăuna amu fâcutu concesiuni însemnate limbei germane cu privire la trebuinţele practice şi ale administraţiunii statului,
'* şi încă facemu şi acum asemeni concesiuni. Niciodată însă nu vomti concede, ca prin priviligiarea unei limbi să se nege chiar principiulti dreptului egalii alti diferitelorti popdre, pentrucă dacă amii concede, acăsta ar fi sinonimii cu călcarea ondrei şi a demnităţii naţiunei cehe. Sfi nu crăcjă conlocuitorii noştri germani, că noi amu fi capabili de unti asemenea lucru, dacă nu voiescti să distrugă temelia egalei îndreptăţiri ba-sată în legi şi în constituţiune, dacă nu voiescti sfi vatăme simţulti nostru de dreptate în modulti celă mai durerosti şi dacă nu voiescti să escite c6rta periculbsă a Germanilorti cu maioritatea slavă/4
Nimeni nu pdte ^.ÎGe, că Cehii n’ar fi în dreptti, când susţinti că şi concesiunile ce le facti limbei germane trebue să aibă marginile loră. Dacă e vorba de egala îndreptăţire, acăsta trebue b8 se doveddscă prin fapte şi nu prin frase, căci scimu ce va să (Jică frasele sunătdre şi îngâmfate, când faptele pe fie-care 6ră, pe fiecare minutti le dă de minciună.
Dacă odată se admite principiulti egalei îndreptăţiri, atunci este cu neputinţă de a se - acorda privelegiulti unei singure limbi în statti. Necesităţile vieţii practice si administraţiunii statului au şi ele o margine şi se potti estinde numai pănă uade nu colidăză cu interesele de des-voltare liberă a popdrelorti, din care se compune Btatulu.
0 altă deosebire între punctulti de vedere alti Cehilorti şi alti Germanilorti se observă în
Iacelii pasagiu alti manifestului cehicti, care vor-besce despre autonomia Boemiei, ce se pdte aduce în legătură cu interesele de unitate ale rnonar-chiei şi unde se accentuăză, că susţinerea monar-chiei austriace în deplina ei suveranitate precon-diţioneză esistenţa naţională a Cehilorti. Acesta din urmă este unti răspunsti la asigurarea manifestului germanii cu privire la identitatea de in-
^ ________________________________________________
terese ale unităţii monarchiei cu acelea ale elementului germană. Cehii accentuândti susţinerea suveranităţii, insinuăză încâtva că aru esista tendinţe, cari arti fi în stare să ameninţe acăstă suveranitate. Şi cine alţii decâtti Germanii pruso-fili potti fi aici înţeleşi ?
Lupta electorală în Boemia are o însemnătate principiără; ea ori în ce formă s’arti pre-senta, este şi rămâne o luptă între două rase diferite, între slavismti şi germanismti. Şovinis-multi germană, care s’a deşteptată în Boemia de nordti dă espresiune viuă acestui duelti pe viaţă şi pe mdrte între cele două elemente. Iritaţiunea între Germanii boemi este aşa de mare, încâtti nici pe Dr. Herbst nu mai vorti să-lti alăgă, şi conducătorulti loru de odinidră se vede silită a implora ajutorul ti vienezilorti, ca să pdtă dobândi unti mandată.
Deocamdată sorţii cei mai mulţi suntti pentru Cehi, cari vorti face parte şi pe viitorii din maioritate şi vorti câştiga mai multe mandate de cum au avută pănă acum. In manifestulii lorii memorată, Cehii enumera unele succese ce le-au avută deputaţii lorii pănă a(Ji în periodulti de şdse ani, între cari cele mai însemnate suntti: înfiiinţarea universităţii şi a multoră scdle cehe, şi lărgirea dreptului electoralii.
Cu încetulti se face oţetulti, <}ice proverbulti. Dacă Cehii vorti înainta totti aşa pasă cu pasă fâcândti parte din maioritate, vorti pută să enumere de a<Ji în şdse ani şi mai multe succese. Numai ne tememii, ca nu cumva vr’o furtună neaşteptată să răstdrne în Austria drăşî sistemulii ce voiesce să împace naţionalităţile în sensulii manifestului cehicti.
------o------
CRONICA POLITICĂ.
In camera francesă s’a vorbită la 26 Maiu despre turburările comunartfiloră din Parisă. De-putatulă Lacroix făcuse o propunere, ca purtarea stâgu-riloră roşii să nu se mai interzică şi să se desaprobeze purtarea poliţiei. Propunerea a fostă respinsă cu o maioritate imposantă, formată de tăte partidele republicane moderate, în contra stângei estreme şi a monarchiştiloră. Astfelă va fi interzisă şi pe viitoră desfăşurarea stegu-riloră roşii şi emblemeloră, afară de tricolorulă naţională. Pupă raportele ce avemti, la demonstraţianea de Duminecă au luată parte 3000 la înmormântarea comunardului Cournet — Luni — 4000, la a lui Amouroux — Marţî — 4000 de comunarzi. Se crede că aceste de-monstraţiuni suntă înscenate de agenţi bonapartişti şire-galiştî, cari facă propagandă antirepublicană şi prin provincia. Astfelă spune »Temps«, că în Bastia a fostă o manifestaţiune imperialistă, musica a cântată cântece bo-napartiste, strigândă locuitorii: „Trăiască împăratulă!‘, Aceste demonstraţiunî voră sili grupurile republicane să
se unescă strânsă în contra monarchiştiloră.
*
Din Atena se comunică, că ministrulă de es-terne grecescă, îndată ce a primită raportulă consulului generală grecescă din Fiiipopole despre tur-burările de acolo întâmplate în cjiua de St. George, a ridicată plângeri la Porta prin ambasadorulă turcescă din Atena şi prin celă grecescă din Constantinopole, în contra turburăriloră antigreceşcî din Filipopole. Turcia a răspunsă din parte’i totă pe aceeaşi cale cu contra-plân-gerf. Consululă generală grecescă susţine, că Bulgarii au comisă violenţe în contra Greciloră din ură de rasă, fără a fi provocaţi, pe când P6rta pe basa rapârteloră ce le-a primită învinovăţeşce pe consululă grecescă, că însuşi elă a provocată fanatismulă bulgară. 'Atâtă guvernulă turcescă câtă şi celă grecescă s’au învoită, ca să se ancheteze casulă.
O telegramă din Petersburg anunţă, că genera-lulă Komarov a fostă premiată pentru lupta dela Kuşk într’ună modă, cum n’a fostă premiată nici ună generală rusă pentru o isbândă atâtă de puţină însemnată. Afară de sabia împodobită cu brilante, ce i-a dă-ruit’o Ţarulă, i-s’a dată o arendă de 5000 de ruble pe ană în timpă de (Jece ani. Gând generalulă Komarov a aflată despre acestă dară, a cerută să i-se plătâseă imediată t6tă suma de 50,000 ruble. Ministrulă de râsboiu nu numai că a intervenită pentru împlinirea cererei lui Komarov, ci s’a suită suma la 100,000 ruble. Acâsta nu se păte considera altfelă, decâtă ca o demonstraţiune în contra Angliei. Câtă timpă voră înghiţi cei din Londra hapurile rusesc!, nu putemă sci, dar că odată se voră săturâ şi ei, este sigură.
-----o------
SOIRILE PILEI.
Duminecă în 19 Maiu v. se va da în sala hotelului Nr. 1 convenirea reuniunei române de cântări de aci.
—0—
D. Dr. Nicolau Popa, dela facultatea de medicină din Viena, a depusă în Bucurescî cu succesă esamenulă de liberă practică în ţâră. Aflămă, că d-sa va fi numită medică ală băiloră «Balta Albă.« Ii dorimă o carieră strălucită.
—0—
Cu începutulă lui Iuniu îucepă plăţile în rate ale societăţii române de împrumută ,Huniădora.«
—0—
Ni se scrie din Cacuciu: In comuna Serbeniu, comit. Mureşă-Turda, preotesa a născută 2 fete, care după 20 de 4>le dela nascere au murită. Mama loră e deplină sănătâsă. De asemenea femeea Maria, soţia locuitorului din Cacuciu Iacobă Topă, a născută 3 copii şi anume 2 băeţî şi 1 fată; ună băâtă îndată după nascere a murită; atâtă mama câtă şi ceilalţi 2 copii suntă deplină sănătoşi. In comuna Sân-Mihaiu, ună băâtă de 3 ani ală lui Pavelă Crişană, uitându-se după brosce în fântâna ce o are în ocolulă casei, a căzută în ea şi s’a înecată.
—0—
Timpulă e fârte rece prin Cacuciu, în câteva nopţi a căzută brumă, dâr sămânăturile n’au suferită.
—0—
Totă din Cacuciu suntemă informaţi, că pe acolo se vorbesce despre numirea br. Coloman Kemeny ca fîş-pană ală comit. Bistriţa-Năsăudă. Br. Kemeny e crescută între Români şi anume între plutaşii de pe Mureşiu, din care causă cunosce bine limba română. Intru câtă o va respecta, în casă când ar lua loculă lui Banffy, ne va arăta viitorulă, cu tâte că se vorbesce bine de dânsulă. O împrejurare, care nelinişteşte încâtva comitatulă, este procesulă ce i l’a intentată familia Kemeny pentru munţi.
—0—
»Casina ţării* a dată societăţii de maghiarisare din Cluşiu suma de 500 fi.
—o—
Magistratulă din Alba lulia a cerută, ca căpitanulă oraşului Jenei dâr să fiă trasă în cercetare disciplinară, representanţa orăşenâscă a respinsă acestă propunere. S’a insinuată recursă în contra hotărîrei repre-sentanţei.
—0—
Fişpană ală comitatului Albei de josă s’a numită br. Coloman Kemeny.
—0—
♦Monitorulă oficială« din Bucurescî publică decre-tulă regală, prin care se supună consiliului de miniştri spre aprobare tăte lucrările administraţiunei publice sub reserva sancţiunei regale ulteriore, adecă după întorcerea Regelui în ţeră dela Sigmaringen.
—0—
In noptea de 27 Maiu n. au fostă nouă turburărî în Paris. Comunarzii în numără de vr’o 300 bătură pe poliţişti cu petri. Numai cavaleria i-a putută împrăştia, lovindă cu sabia pe toţi câţi se opunâu. S’au făcută şâse arestări.
Ii
!
Nr. 110.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Adunarea comit. Caraşti-Severinti.
Lugoşă, 25 Maiu n. 1885.
Adunarea comitatensă din 19 1. c. a foştii bine cercetată de partida maghiară; ai noştri au lipsită mai toţi încâtă ţi se sfâşiă inima, vgdendă pe bravii noştrii ante-luptătorl fără âste impunătâre la spate. — Aşa nu e bine; cu câtu mai cresce cutezanţa vrăjmaşilor iX n&mului nostru, cu atâttt mai solidari şi mai resoluţi trebue să fimă, altcum ne sfărâmă bucăţică după bucăţică, fică decurgerea mai însemnată a congregaţiunei:
După cetirea raportului vice-comitelui, ceru cuvân-tulă representantulă Cor io lână Brediceanu şi (Jise:
»Din voluminosulă reportă ală vice-comitelui două puncte îmi suntă suspiţ.iâse: 1) starea causeloră disciplinare şi a 2) căuşele orfanale. In lista celoră de sub cercetare disciplinară vădă mai numai Români (9 din 10) şi toţi notari comunali. Acâstă listă dovedesce o procedură sistematică în contra Româniloră şi deosebită în contra notariloră comunali, pre cari îi alege poporulă Amploiaţi români aleşi prin congregaţiune mai că nu suntă, acum voiţi prin puterea disciplinară să curăţiţi comita-tulă şi de notarii comunali aleşi prin poporă ? Nu avemă nici o listă în vr’o comisiune său oficiu cu maioritate de Români, dăr pe lista celoră ce aştăptă să fiă puşi pe strade din oficiulă loră, noi Românii avemă maioritatea. Acesta e resultatuîă conducerei patriotice a administra -ţiunei în acestă comitată. Pre amploiaţii unguri se vede că nu-i atinge braţulă vigurosă ală puterei disciplinare, deşi amă date positive despre abusuri înspăimentătâre comise de mulţi amploiaţi unguri şi asigură pe d. vice-comite, că dacă numai cinci dile mi-ar preda mie puterea sa, aşă îndeci numărulă celoră demni de pedâpsă disciplinară prin amploiaţi unguri, cari se ţină privilegiaţi a călca legea şi a vătăma interesele poporului. Ga ună casă specială amintescă pe notarulă Bergmann din Ver-mes, în contra căruia totă poporulă se plânge şi chiar Ungurii din Izgar m’au însărcinată amă ridica vocea, ca să se curme odată abusurile acestui oficiantă: neregula-rităţî la încasarea dărei; ruperea libeleloră de dare sub diferite preteste; împărţirea volnică a lucrului publică; esarendarea pământului comunală şi nedesocotirea ve-niteloră etc. au îndemnată pe aceşti nefericiţi să ceră cercetare şi tragerea la răspundere a acestui despreţui-toră de lege — dar până atjî fără resultată. fîtă ună amploiată neromână demnă de a simţi puterea disciplinară, carele lipsesce din lista celoră puşi sub cercetare disciplinară! La sedria orfanală amă esperiată, că orfanii îşi potă pierde drepturile dacă nu au avere, căci sedria orfanală nu anticipâză nici ună cruceră pentru spese sub preteestă, că respectivulă orfană nu are în casa sedriei orfanale bani. Prin acâstă procedură interesele orfani-loră se periclitâză prin însaş! autoritatea, carea ar ave chemarea a apărâ orfanii de orice daună. Asemenea in-corectitate amă experiată în administraţiunea sedriei orfanale, unde se denâgă decopiarea simplă a ori cărui documentă, ce la orice oficiu e ertată şi cu dreptă cuvântă, căci actele păstrate în archivă suntă ale părţiloră interesate, şi acelea au dreptă a se folosi de ele. Acâstă folosire e oprită la sedria orfanală, cerândă d. preşedinte, că orice documentă se descrie din archiva sedriei orfanale, acela să se legaliseze şi timbreze.*
La' obiecţiunile acestea D-lă vice-comite răspunde — ce? cum îi place şi maioritatea aplaudâză; âră preşedintele sedriei orfanale d. Antonescu vorbesce cu to-tulă despre alte cause, din care motivă d. Brediceanu îi şi (Jise, că vede că nu l’a înţelesă şi de aceea îşî susţine dreptulă a face propunere specială.
Urmândă în ordinea desbateriloră propunerea d-lui Fabiu Rezeiu, ca să se râge Înalt. Ministeriu prin o adresă a denumi ună comite supremă definitivă pentru comitatulă nostru, propunetoriulă îşî motivâză propunerea într’o cuvântare escelentă basată pe următârele 12 puncte:
1)	Organisaţiunea administrativă nu corăspunde spiritului constituţionalismului;
2)	Funcţionarea factoriloră, cari compună acestă organismă în modă consciu de datorinţele loră, în modă cerăspuncjâtoră legei, ar repara în câtva acestă lovitură cu respectă la autonomia comitateloră;
3)	Organismulă nu e întregă, căci fişpană nu avemă;
4)	Fişpanulă actuală nu se interezâsă de adminis-traţiune, ci face politică de corteşire;
5)	Prin acâstă procedere rupe legătura între oficianţi şi poporă, carele pre oficiantă îlă privesce de duşmană;
6)	Nu consideră restulă drepturiloră autonâme de-numindă oficianţi, cari trebue aleşi;
7)	Calcă drepturile constituţionale influinţândă alegerile în modă illegală;
8)	Impedecă desvoltarea culturală a Româniloră, purtândă elă lupta cea mai aprigă, ca gimnasiulă română votată de comune şi congregaţiune să nu se înfiinţeze ;
9)	Nu are nici simţă, nici pricepere pentru lipsele şi aspiraţiunile legale ale Româniloră;
10)	Nu respectâză decisiunile comitatului;
11)	Elă a inventată fabula agitaţiuniloră şi a turburată pacea în comitată prin reporturi neadevărate şi nebasate şi
12)	Elă curăţă cu mână de fieră totă elemenlulu română din corpulă oficianţiloră.
Aceste argumente pentru susţinerea propunerei au fostă desvoltate cu-o elocinţă rară de fieră. Tabaidy roşea şi înverzea, apoi mustaţa răsucea şi barba îşî scălcia — fierbea în elă, dar tăcea — ba odată întrebă pre d. Rezeiu: că pe elă îlă ţine de falsificatorulă acteloră de alegere sumuţîndă totă într’ună glasă şi pre fisculă co-mitatensă ca să-şî facă datorinţa. Dlă Rezeiu forte potrivită i-a răspunsă: »ce amă (Jisă, n’am datorinţă să ’ţî esplică, căci trebue să înţelegi limba în care vor-bescă.«
Deşi pregătiţi contrarii erau consternaţi asupra pă-şirei resolute şi argumentărei nimicitâre a vorbitoriului. Lic-sek Bâla, ună advocată fără advocatură, se sculă şi se încercă a demonstra, cât de bine le priesce loră* patriotica administraţiune a lui Tabaydy« şi face contra propunere: ca congregaţiunea arătându-se mulţămită cu activitatea comitelui supremă, să trâcă la ordinea <|ilei asupra propunerei d-lui Rezeiu. Preşedintele tribunalului Zsiros încă ’şt lărgi gura voindă a reduce la o glumă simplă propunerea Româniloră (jtaendă: că d. Rezeiu de aceea a făcut’o, ca să aibă ce să scrie »Luminătorulă«, în carele se întreeă naţionaliştii aderenţi la programa din Sibiiu a ,schimpfelui a magyarokra.*
Vicecomitele Iakabffy voesce, cu patriotica administraţiune şi spiritulă maghiară să demon-stre, cât e de lipsă, ca Tabaydy să tragă două salarie de fişpană pentru două comitate şi d. Iakabffy salariulă de vicecomite luată din gura Românului şi plătită de Română.
Boleszny preotă r. c. din Orşova s’a încercată a dovedi cu citate istorice, că corniţele supremă e locţiito-rulă regelui şi dacă regele nu pâte fi constrînsă a vorbi românesce şi Rezeiu şi Brediceană unguresee — atunci Tabaydy are dreptă a vorbi numai unguresee şi fişpană numai ungură pâte fi. Adam Roza preotă română (?) din Leucuşesci decorată etc. 4,se: »eu pe naţionalitate nu dau nimică, a ne cultiva putemă, după cum voimă şi de aceea Rezeiu ară face bine să caute să ne înţelegemă şi să trăimă bine sub părintesculă guvernă şi din graţia d-lui Tabaydy. (Ungurii: âljen !.)
După ce terminară aceşti vorbitori, se sculă d. Co-riolană Brediceană şi răspunse dearândulă tuturoră ata-curiloră într’o vorbire succâsă şi aplaudată de mica câtă a partisaniloră causei nâstre. »Să ne înţelegemă! Aşa ai (Jisă părinte Roza?» începe d. Brediceană vorbirea sa într’ună tonă delunătorfi. Popa Roza, carele s’a fostă retrasă după spatele Unguriloră, ca ună delincuentă îşi făcea locă printre turma mameluciloră şi c’o faţă palidă şi cu glasă răguşită, gândindO că d. Brediceană l’a întrebată pe elă şi aştâpiă răspunsă, <Jise: »aşa«.
Brediceană: sNu converseză, ci ţiu cuvântare*, şi apoi continuă: »Să ne înţelegemă! Aşa cumte-aiînţelesă d-ta. Să spunemă Unguriloră ce interesă personală avemă fie-care, să ceremă împlinirea aceluia şi atunci ne lăsămă pradă limbă, naţiune, interesulă poporului şi ală connaţio-naliloră noştri. Aşa să ne înţelegemă? De sub şâua calului, atunci numai despre aceea ne putemă înţelege, cum să se schimbe modulă de asuprire, asuprirea însă totă a-suprire rămâne. Apoi invitarea de a ne înţelege* tocmai dela părintele Roza n’o aşteptamă, — pote că nu vede d-sa, că dacă noi ceşti din acâstă parte ne vomă înţelege şi vomă cădâ în grâpa partidei liberale, D-sa va pierde — şi ’lă întrebă: că în acestă casă a câta râtă dela cară va rămânâ elă în partida liberală? Pe naţionalitate nu dai nimica — adecă pe naţionalitatea d-tale română — aceea vedemă, dar cu atâtă mai multă dai pe cea maghiară! Mă miră însă cum potă Ungurii să sufere âmenî, cari desminţescă principiele loră, căci eu vădă o mare iubire de naţionalitate la Unguri şi eu suntă de acea convingere, că e ună blăstemată acelă Ungură, carele nu ’şî iubesce naţionalitatea sa (âljen!) Ce e d. Roza? Şi cum de-lă suferă Ungurii în mijloculă loră ?—A ne cultiva putemă cum voimă. Da! dacă amă voi toţi cultivare ca d-ta. Avemă libertate a ne maghiarisa pentru 50 cr. şi a ne agonisi cultură maghiară pe banii noştri; a-vemă libertate a plăti dări şi a sângera pentru întărirea şi îmbelşugarea elementului maghiară. Acâstă cultivare şi libertate îţî pâte plăcea; dar ai obrazfi a susţine că şi poporului ’i place?*
Cătră Zsirosă întorcându-se, 4>se d. Brediceană* > Glumă* voescî a porecli propunerea amicului Rezeiu, — ai motivă să găndeşci la glume, căci celui ce trăesce în sburdălniciă şi îmbuibare îi vine pofta de glume; nouă însă, celoră ce ni se face imposibilă validitarea puteriloră intelectuale şi morale în viâţa publică; nouă, cari cu consciinţă senină privimă cum s’a aruncată colosulă maghiară cu artă, puterea statului pe biata nâstră naţiune, ca să-i răpâscă limba şi să-i stârgă orice urmă a esis-tinţei; — nouă, cărora pe 4* ce merge ne cresce numă-
rulă proletariloră inteligenţi, ce ni-i creâză persecuţiune? sistematică a direcţiunei vrăjmăşescî, — nouă, pentru cari posiţiunea ce o apârămă e de esistinţă şi de pâne; -nouă ne-a trecută de glumă şi din îngrijirea cea mare ne apropiămă de desperare. Acestei situaţiunî fatale numai schimbarea direcţiunei inaugurate îi pâte face capătil şi acâstă direcţiune fundă personificată în d. Tabaydy, delăturarea lui trebue să fie ună postulată dreptă ală fiecărui patriotă onestă.*
Eră d-lui Boleszny îi 4*se: *slabă ideiă ai despre drepturile cetăţeniloră, când 4icî că pe cum vorbesce d Brediceană româneşce, aşa pâte şi Tabaydy să-i răspundi ungureşce, căci eu pe b ^sa legei de naţionalitate ara dreptă a mă folosi de limba mea maternă, care e şi limba protocolară a congregaţiunei comitatense, — fişpanulă însă totă în vigârea acestei legi şi a statutului comitatensă trebue să enunţe hotărârile congregaţiunei şi în limba română. Tabaydy n’o face acâsta! Pentru ce?Nu voesce! şi atunci calcă legea şi trebue dată afară! Nu scie românesce, atunci ducă-se cu sănătate bună.*
(Va urma).	Luptătorulfi.
Max Wirth criticaţii în Germania.
In numărulă 89 ală fâiei nâstre, s’a făcută o dare de sâmă asupra cărţii pretinsului economistă Max Wirth, şi am arătată, cum şovinistulă maghiară ne consideră pe noi Românii din statulă ungară egali în cultură cu Ţiganii. Acum dărnă traducţiunea făcută de »Românulfi« a unei critice din „Augsburger Allgemeine Zeitung*, unulă din cele mai competinte şi autorisate 4*are politice şi scien-ţifice din Germania, asupra cărţii lui Max Wirth:
»In vara anului 1885 se va ţinâ în capitala Ungariei o esposiţiune naţională. Studiulă acestei esposi-ţiuni, 4ise d* Max Wirth în cartea sa, e ,potrivită pe d’o parte d’a îndemnă poporulă Ungariei la muncă productivă, âr pe de altă parte d’a face cunoscute în străinătate bogăţiile şi comorile naturale ale Ungariei.* D. Max Wirth credea, că face ună serviţiu compatrioţilor!! săi maghiari, dacă printr’o lucrare anticipativă se va pregăti pentru elaborarea unui studiu asupra esposiţiunii, lucrare în care, după cum 4ice autorulă, ,că a esaminati factorii economici ai prea puţină cunoscutului stată maghiară şi i-a pusă în modă obiectivă în vederea cetitorului. «
»Inîenţiunea e minunată şi ocasiunea e fârte binevenită, rămâne numai să vedemă, dacă lucrarea răspunde scopului. Trebue încă dela începută să observămă că autorulă nu face decătă să repeteze o greşală de multă cunoscută, când afirmă, că Ungaria ar fi în străinătate şi in specială în Germania prea puţină cunoscută.» In cercurile mai puţină culte din Germania pâte să fie Ungaria şi astâ4i încă o ţară incognită, dar pentru omulă instruită nu mai e aşa. In aceste două 4ecim* din urmă au apărută o mulţime de cărţi, broşuri, memorii şi conferinţe în librăriile din Germania despre Ungaria şi relaţiunile ei interne, şi cele mai acreditate <Jiare germane, asemenea acordă o atenţiune deosebită acestei ţări, încâtă ea nu mai pâte afirmă că ar fi prea puţinii cunoscută. Prin urmare avemă dreptulă de a pretinde dela ori şi care autoră, care tratâză despre relaţiunile mai nouă ale Ungariei, să cunâscă şi să studieze serios!! acâstă literatură cu privire la stările de lucruri ale Ungariei. Neapărată pentru ună studiu seriosă nu e de a-junsă numai a cunâsce cărţile apărute în acâstă privinţă în străinătate, să mai cere şi cunâscerea perfectă a scrie-riloră ce se tipăreseă în ţâră. D. Max Wirth însă igno-râză aprâpe cu desăvârşire acâsiă literatură. Nu e ane-voe a scrie despre Ungaria o carte voluminâsă, precum a scrisă d. Tissot şi Madame Adam; dar pentru ca scrierea să aibă o valâre reală, trebue ca autorulă să facâ studii temeinice istorice, politice, etnografice, limbistice, geografice şi naţional-economice, privitâre la ţara despre care vorbesce.
,D. Max Wirth în cartea sa e cuprinsă de ună optimismă uimitoră. Elă 4^ce> c& Ungaria e ună »Eldo-rado* pentru agricultorii şi economii de vite, pentru vieri şi pomologî, pentru mineri, vânători şi pescari, precum şi pentru toţi aceia, cari voră să-şi restabilâscă sănătatea. După impresiunile şi esperienţele lui, în Ungaria »aurulă curge pe drumuri,* numai să »ai cunoscinţele necesare technice şi capitală de esploatare.* Ore datele şi faptele înşirate de d, Wirth îi justifică acestă optimismă? Durere, că starea lucruriloră în realitate nu corespunde cu acâstă icână magică, şi dela ună scriitoră obiectivă se aşteptă cu dreptă cuvântă descrierea şi înfăţişarea stări-loră de lucruri aşa, după cum se găsescă in realitate.
Suntemă în dreptă a’i face d-lui Wirth o imputare întemeiată, că d-sa a începută şi a terminată cartea sa, fără nici o pregătire corespun4ătâre sciinţifică, fără nici o experienţă necesară pentru a se putâ orienta limpede şi lămurită asupra obiectului, pe care îlă trateză. Cunoştinţele lui defectuâse, în ceea ce privesce ţâra şi popo-raţiunea, a relaţiuniloră existente, a causeloră şi efecte-loră loră, se manifestă în multe puncte în modă evi-
A
Nr. 110.
GAZETA TKANSI1VANIEI
1885.
i *
? dentă în cari ea sa. Autorulă pentru acestă motivă a I Preşedintele camerei Brisson a pr opuşii în numele fostă nevoiţii să alerge la informaţiunî şi comunicări preşedintelui republieei Iules Grevy, că înmormân-străine pe care elă, fără nici unii studiu criticii, ba chiar tarea lui Victor Hugo să fiă declarată ca in-fără să le	citâscă	le-a dată la tipării Cu chipulă acesta	mor mân tare naţională şi camera	să acărde	unii
a eşită la	lumină	o carte, care în esenţa nu cuprinde	credită de 20,000 de franci pentru acoperirea speseloră
o lucrare a autorului, ci e compusă din comunicări străine Camera a acordată creditulă cu 415 voturi pro şi 3 de provenienţă numită şi nenumită. Cartea în fondă şi contra. Freycinet ministrulă de esterne, comunică adu ’n formă înfăţişâză ună conglomerată de acte oficiale, nărei, că a primită o telegramă dela ambasadorulă din repârte, opinărl, informaţiunî şi memorii, pe care auto- Roma, care îi anunţă o manifestare de condolenţă a rulă, fără nici o examinare le-a tipărită adăogândă la în- camereloră italiane pentru mârtea lui Victor Hugo-cepută şi la sfirşită şi dela elă câte ună rândă. Contra- Voiesce deci a fi înterpretulă simţiminteloră camerei fran (Jicerile ce	se manifestă în tratarea singuraticeloră partite	cese declarândă, că Francia e mişcată	în modulă	celă
provină de	acolo,	că autorului într’ună punctă i s’au	mai profundă prin acostă manifestare de	simpatiă a	Ita
pusă la disposiţiune materială mai bogată şi într’altulă liei, pentru care îi esprimă în modă solemnă recunos-a avută ună isvoră mai săracă. Pentru dovedirea a- cinţa sa. Pentru ridicarea unui monumentă în onârea cestei împrejurări citămă ca exemplu „Apele{minerale şi hui Victor Hugo, s’a deschisă o subscripţiuue publică, localurile de cură,“ despre care autorulă vorbesce în 42 Afară de acestea, testamentulă lăsată de Victor Hugo pagini tipărite cu petită; despre vânată, ună lucru secun- e forte interesantă, din causa declaraţiunei, ce servesce dară/asemenea vorbesce în 66 pagine, pe când cea mai ca introducere. In timpulă din urmă, a mai adaugată importantă cestiune, înţelegemă agricultură, n’o tra- la testamentă ună punctă, prin care cere o înmormânta decâtă numai pe 14 pagini. Max Wirth în cartea tare civilă. Averea lui Victor Hugo, care şi-a căş-sa nu s’a pusă numai pe punctulă de vedere optimistă, tigat’o cu munca spiritului său, aşadarâ pe cale drâptă dar silindu-se a înfăţişa stările de lucruri ale Ungariei şi onestă, se urcă aprâpe la 6 miliâne. Moştenitorii în modulă celă mai înfloritoră, în multe privinţe cunoş- principali ai poetului suntă în linia dintâiu: nepoţii săi, tinţele şi apreciările sale sunt neesacte, unilaterale, Georges în vârstă de 17 ani şi soia lui mai mică Jeanne, său celă puţină superficiale... Afară de acesta, au- care mai moştenesce şi proprietatea Hauteville-House de torulă s’a lăsată să fiă condusă şi de vederi şovinistepe insula Guernsaj. Apoi fiica lui Victor Hugoj maghiare*	Adele Hugo, care se află în casa de alienaţi. Poetulă
Aici autorulă criticei, relevăndă cele scrise"de Wirth pănă în timpulă din urmă îi făcea o visită pe săptămână tn privinţa Saşiloră din Transilvania şi după ce îi corn- Afară de acestea mai suntă şi Leopold Hugo şi Abej bate cu date şi cu fapte neesactităţile avansate, urmâză Hugo, D-na Lockroy. d-na Chenay şi Adele Foucher, cari
astfelă:
,De ună deceniu încâce numârulă Saşiloră, cari îşi părăsescă vatra şi casa în Transilvania, creşte în modă înfricoşată. Ţăranulă cu casă şi cu moşioră o mai duce cum o duce tărîşă-grăpişă, dâr meseriaşulă, comercian-tulă şi înainte de tote, clasele inteligente emigrâză cu grămada în străinătate. Priviţi numai la colonia Saşiloră în Bucurescî, în Gratz şi în Viena, cum se sporesce pe ană ce merge, astfelă încâtă, cercurile inteligente ale Saşiloră în Transilvania se rărescă uimitoră. Cine nu crede, n’are decâtă să citâ-îcă raportulă Camerei de comerţă din Braşovă dela 1882 în privinţa emi grării Saşiloră în România şi să nu se pârdă din vedere nici emigrarea Germaniloră din Ungaria peste
facă parte din familia decedatului.
-o-
»E mai uşoră, ^ice (jiarultt parisiană; de a le spune decâtă de a le pune în practică. Aşa de esemplu cum se pote să se pună imposite asupra eelibatariloră în chipă justă, fără a permite căutarea paternităţii ?«
Ei bine să se admită căutarea paternităţii şi s’a sfârşită lucrulă.
CELIBATULtT IN FRANŢA.
Amă publicată în numărulă trecută ună resumată după raportulă despre celibată în Francia, a d-lui Gus-tave Langneau. Complectămă atp acestă memoriu ală statisticei fapteloră relative la celibată. E vorba mai în-tâiu de urmările celibatului prelungită.
Dela 22 de ani, celibatarulă presintă o mai mare mortalitate decâtă omulă căsătorită. Proporţiunea între celibatari şi căsătoriţi în acestă privinţă este de 3 la 2 Sinuciderea este mai desă la celibatari decâtă la cei că-
Oceană. Emigrarea Slovaciloră din Ungaria, a Români- sătoriţi, e mai dâsă la tinerele fete, din causa seducerei lortt din Transilvania, a Sârbiloră din Bănată se urcă la Ş* a pârăsirei. Nebunia se întâmplă de multe ori la cei mai multe mii pe ană. Ungaria perde pe fiăcarc ană necăsătoriţi: Din 100,000 necăsătoriţi se socotescă 38 mai multă de 30,006 suflete. E 6re acâstă emigrare o criminali. Din 100,000 de căsătoriţi numai 18.
>dovadă, că Ungaria ar fi ună »Eldorado,* după cum la- Cea mai mare parte din seduceri, adultere, abor-mentâză d. Wirth ?“	turî, infanticide, părăsire de copii, suntă urmările relaţi-
Credă Ungurii, că prin scriitori mercenari ca Max uniloră culpabile sâu neregulate ale eelibatariloră. In so-Wirth, d-na Adam şi alţii, cari ’şî vândă consciinfa, voră cotâla eelibatariloră se pote pune pentru anulă 1881 lumea? Se înşâlă amară.	nascerea a 70,079 copii nelegitimi. La vârsta de 21 de
ani, etatea chiămărei la âste, din 1,000 de bâeţî legitimi trăescă 658, pe când la 1,000 nelegitimi nu trăescă decâtă 260. Pentru cei d’intâiu, în acestă intervală, mor-Mtirtea lui Victorii Hugo.	Italitatea este deci de 342 la 1,000, pentru cei de ală
In <Jiua de 22 Maiu, când vestea se răspândise prin doilea e de 40. Celibatulă, adaugă doctorulă Lagneau, Paris, că	Victor Hugo se luptă cu mortea, înaintea ca-	este causa de căpeteniă a	prostituţiunei şi	a lăţirei b6-
sei erau	adunaţi ca vr’o 5000 de omeni, cari luau in-	ieiorfl venerice, atâta de	dese şi atâtă de	multă trans-
formaţiuni dela ori cine eşia din locuinţa poetului. Ves- mjsibile prin moştenire. Ca higienistă, autorulă memoriu-tea despre mârtea marelui poetă o anunţă Alexaudru iu| studiază apoi mijlâcele de a micşora aceste urmări care era înăuntru. Scirea produse o emoţiune ruinătore ale celibatului, grozavă mulţimei adunate, care aclamă numele lui Victor Pentru a grăbi căsătoria, 4*ce memoriulă, trebue Hugo. Compătimirea publică se manifesta într’ună modă scurtată câtă se pâte de multă durata serviciului mimai sinceră şi mai generală, decâtă în 4*ua când s’a litară. Acâsta este părerea unanimă a corpului medicală, despre mârtea lui Gambetta.	care se mărginesee la acestă formulă vagă temându-se
Celă mai vechiu amică ală răposatului, bătrânulă Lg nu între pre afundă în	cesliunl technice	care ’i sunt
de	ani Robin, care aştepta în salonulă lui Victor	necunoscute şi temându-se	ca să oprâscâ trebuinţele cari
Hugo, nu voia să crâdâ că poetulă a murită, nici chiar impune patriotismului recrutarea armatei. D-lă Langenau
DIVERSE.
Crima din Bucurescî. — Cetimă în »Naţiunea«: înainte de a dâ alte amănunte, pe care le-am putută culege în privinţa asasinării d-nei Maria Popovicî din str. Sârelui Nr. 16, ţinemă a face câteva rectificări la rela-ţiunea nâstră de eri. Tânărulă C...., care spune, că a văcjută pe cine-va eşindă spăriată din curtea caseloră, unde se comisese crima, declară că acelă individă era îmbrăcată nu în haine negre, cum se (Jisese, ci într’ună saco cadrilata şi cu o pălăriă deschisă de pâslă în capă. Dusă imediată Ia gară ca să cerceteze, dacă nu cumva vre-unulă din călători ar avâ semnalmentele acelui necunoscută, d. G.... designâ pe ună domnă care era deja urcată în trenă; după cercetările făcute însă, s’a căpătată convingerea că acelă călătoră n’avusese nimică a face cu crima, şi a fostă lăsată să plece. D. N. Miulescu, despre care fusesemă informaţi, că a fostă arestată eri, a fostă pusă îndată în libertate, domnia sa nefiindă chemată la parchetă decâtă pentru informaţiunî. Iacă acum
ce mai aflămă :	0 dâmnă G__, vecină cu d. Miulescu,
eşindă pela 4 6re săra ca să se plimbe, a vătjută pe ună domnă mărunţelă, îmbrăcată în negru, cu pălăriă înaltă şi după câte a putută observa în treacătă şi cam din dosă, purtândă o barbă mică blondă, că întră în curtea caseloră cu Nr. 16. Acestă omă a bătută în uşa dela intrare, care i-s’a şi deschisă de cineva din lăuntru. Nu l’a văzută, dacă a întrată sâu nu în casă. La uşa, lângă care era lungită cadavrulă victimei, s’a găsită o carte de visită purtândă ună nume grecescă, necunoscută în casa d-lui Miulescu. Parchetulă îşi face datoria de a căuta persâna cu acelă nume; e însă probabilă că acea carte a fostă lăsată de asasină, numai pentru a face să i-se pârdă urma. Atâtă d. Andreiescu, fostulă bărbată ală victimei, câtă şi d. Anghel Dumitrescu, fidanţatulă ei, au fostă puşi eri în libertate, negăsindu-se indicii împotriva lord. Ieri, d. prefectă ală poliţiei, însoţită de ună inspectară poliţienescă, s’a dusă în sala mortuară dela Colţea, unde se află depusă cadavrulă victimei, pentru a confrunta nişte pâră de pe o brăţară şi ună colană găsită la ună vagabundă, cu părulă d-nei Popovicî. Pănă acum, alte arestări de âre-care însămnătate nu s’au făcută; nici ună indiciu nou nu s’a găsită pentru a pune pe urma criminalului.
* * *
toţi ii afirmară plângândă.
Desgroparea unei cetăţi vechi romane. — Din
Acuila în Abruti se scrie, că comisiunea regâscă pentru conservarea anticităţiloră şi a monumenteloră are de cugetă, a se apucâ din nou spre a desgropâ oraşulă Ami-ternu. Spre scopulă acesta s’a dusă în luna lui Aprilie la faţa locului, ca după ce va fi văzută loculă, să facă ministeriului propuneri precise în privinţa desgropării acestui oraşă. Acum câţî-va ani se începuseră săpăturile, dară apoi se curmaseră şi-şi propuseră, ca să ridice mai bine unui cetăţână din Amiternu, lui Salustiu, o statuă, dară apoi şi de acâstă ideă se lăsară şi acuma âră au de gândă să se apuce de desgroparea oraşului Amiternu, pentru care scopă s’a adunată şi ună capitală. Cu ocasiunea desgropărei de mai înainte s’au dată de centrulă unui teatru, precum şi de inscripţiunî şi de ornamente de diverse columne. Chiar dela acestă teatru se voră începe săpăturile din nou, pentru ca să desgrâpe tâte părţile lui. Arcuri, boltiturî, o portă şi trepte de pâtră să vădă ici colea din ruine. Este ună lucru cu-riosă, că partea cea mai mare a acestui vechiu oraşă ală Sabiniloră zace în grâpă, pe când câteva sute de paşi dela teatru se află ună amfiteatru, care n’a fostă astupată nici odată şi totuşi este mâncată şi roşă de dintele timpului. In area cea eliptică a amfiteatrului primăvâra brăzdâză plugulă pămentulă îngrăşată cu sân-cere ca să adune soldaţii în lagăre de instrucţiune,'unde J 8ele nevinovaţiloră gladiatori şi vâra târdiu sâcerătorii
Preşedintele republieei Grâvy trimise îndată condo- Voră scăpa multă mai lesne de bâlele lipiciâse, de tu-ienţele sale familiei, asemenea şi miniştri. Sculptorulă berculosă, friguri tifoide, sifilis, să se caute miijlâce de a Dalou îi va lua tiparulă obrazului cu o formă de ipsos, micşora emigraţiunea celoră dela ţâră în oraşe, să se pictorulă Bonnat va face o schiţă şi Leon Glaize va de- limiteze lucrările publice, care. prin ridicarea salariiloră, semna capulă. Nadar fotografiază pe Hugo aşa cum se atrage pe sătiani şi ’i ia dela munca câmpului, află pe patulă în care a murită. Desperarea familiei e Mai cere pe lângă acâsta să se uşureze tineriloră de nespusă.	repedea găsire a unei condiţiuni sociale, permiţându-le
Când scirea despre mortea lui Victor Hugo fă astfelă de a-se căsători, să se scurteze timpulă învăţă comunicată senatului, preşedintele Lervier ţinu o cuvân- mentului în scâlele profesionale, să se simplifice exame-tare cu vocea plină de emoţiune şi întreruptă de sus- nele enciclopedice, să li se micşoreze numărulă, să se pine, propunândă să se ridice şedinţa în seirnă de doliu desfiinţeze lungimea şi grâza de stagiuri şi de supranu-ceea ce se şi făcu. Academia francesă a însărcinată merariaîe, să se micşoreze formalităţile, cheltuielile reia pe d-nulă Maxime du Câmp, care va vorbi în numele ei tive la căsătoriă dintre naţionali şi naţionali şi dintre la mormentulă lui Victor Hugo. Consiliulă de mi-1naţionali şi străini, atâtă de numărâse în Francia, să se piştri a hotărîtă că 4*ua înmormântărei lui Victor protâgă mai bine prin sancţiuni legale tânăra fată con-o va fi considerată în viitoră ca o q|i de doliu na- fra seducţiunei şi a părăsirei, ca şi în alte multe state Tote oficiile voră fi închise şi prelegerile în străine, să se oblige tatălă naturală ca să vie în ajutoarele publice voră fi suspendate. Durerea şi întristarea rubj copilului nelegitimă prin o pensiune alimentară, să pentru mârtea unui omă atâtă de însemnată ală Fran- se ia măsuri pentru crescerea copiiloră părăsiţi prin o ciei n’are margini. Telegrame peste telegrame şi con- tacsă pusă asupra eelibatariloră, care în generală suntă dolenţe sosescă într’una din tâte părţile. Şi ce e mai părinţii loră. multă şi mai de însemnată, se crede că poporală pă- ,Le Temps,* după care reproducemă resumatulă transă de adâncă întristare, va participa la înmormântare de mai susă, nu nâgă că tâte aceste dorinţe nu suntă Wrimâ numără câtă se pâte de mare.	| frumdse.
seceră snopi de grâu. Dacă se pune cineva pe băncile cele de pâtră ale teatrului, observă jură împrejură vârfuri de munţi înalţi şi respiră aeră curată de munte. Te afl în mijloculă munţiloră celoră aspri ai Abruţiloră. Nu departe de acolo se vede într’o văgăună ună zidă ciclopică, pe care poporală italiană în fantasia sa l’a numită: Marata de diavolo (zidulă diavolului), în care s’a aflată înscripţiunea: Teineis Sabinorum (Marginea Sabiniloră). Chiar singură cuvântulă Teineis în locă de finis este interesantă din punctă de vedere filologică. Câte înscrip-ţiunl importante nu voră fi ascunse în ruinele celoră 40 de cetăţi dăceştî, pe care le-au împoporată Romanii cu multe colonii. Strămoşii noştri Romanii au sciută să facă cetăţi mari şi însemnate şi noi Românii actuali nu suntemă în stare nici ună oraşă să-lă desgropămă din ruinele, în care le-au îngropată ârdele cele sălbatice germanice şi hunice, care au năvălită ca ună potopă peste Dacia lui Traiană.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potii cump&ra în tutungeria lui I. Gross.
Ediioră: laeobă Mureşiaim Redactară responsabilă: i)r, Acre! Mareşianu
GAZETA TRANSILVANIEI
Nr. 110.
1885. '
Ctanralu la bursa de Viena
Bursa de Bucuresd.
din 28 Maiu st. n. 1885.
Rentă de aurii 4°/0 . . . 98.10 Rentă de hârtiă 5°/0 • • 92.90 ImprumutulQ căilorii ferate
ungare................146.75
Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.30 Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 122.75 Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 107.50 Bonuri rurale ungare . . 103.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişii..................102.—
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.25
Bonuri croato-slavone . . 102. Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............—
ImprumutulQ cu premiu
ung....................116. —
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.75 Renta de hărtiă austriacă 82.45 Renta de arg. austr. . .	82.90
Renta de aurii austr. . . 108 15 Losurile din 1860	. . . 138 75
Acţiunile bănceî austro-
ungare................. 862 —
Act. bănceî de creditii ung. 284.50 Act. bănceî de creditii austr. 285.70 Argintulii —. — Galbinl
împărătesei............ 5.86
Napoleon-d’orI............9.88
Mărci 100 împ. germ. . . 61.10 Londra 10 Livres sterlinge 124.60
Cota oficială dela 1.4 Maiu st, v. 1885.
Cump.
Renta română (5%).	...	—
Renta rom. amort. (5°/0)	.	.	—
*	convert. (6°/0)	.	.	—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	.	.	—
Credit	fonc.	rural	(7%)	.	.	—
*	»	»	(5°/o)	•	•
»	» urban (7%)	.	.	—
»	»	»	(6°/o)	.	.	—
»	*	»	(5°/o)	.	.	—
Banca naţională a	României	—
Ac. de asig. Dacia-Rom.	.	,	2751/a
«	»	» Naţională	.	.	225
Aură.......................... 11.3 J°/0
Bancnote austriace	contra aură	—
vend.
89 V, 92 Vi
31
102s/i
85Va
98*/4
83»/.
I.
Vinuri albe
Vinuri de desert ti.
Triestu 1882, Medalia de auru. Traminu fină butelia întregă fl. — 60, jum. butelie fl. — 35. Rozsamâler-Ausstich »superbă*
(vin grand) but. întregă fl. 1.30 jum. but. fl. — 75. dela I. B. Tentsch, SIGHIŞORA.
la
L, & A. Hesshaimer
(Nr. 30)
BRA^Om
o
o
o
3)
-4-3
•7^*'
>173
O
m

•e
A
<D
%-K
Ph
<D
'O
H
o
O
20°j0 T6te preţurile scădute 20°|0
_______________per ooaaa.ptajQ.t'u..____________
Magazinu de încălţăminte
O	f
ală lui
IoaniX Săbădeami
Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scăzute t6te felurile de incălţaminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata s£u după mesure fabricate.
Ghete de bărbaţi dela v. a. fl.	3.60	cr.	în	susă.
Ghete de dame „	„	„	3.—	„	„	„
Pantofi şi ghete de copii dela	60	„	„	„
Pantofi de casă de piele, pîslă s£u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă.
Specialitate.
Cisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă »	» fetiţe şi băieţi »	»	»	» » » 4.50 , *	»
Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesesci. — Şoşoni cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiori. = Galoci de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
C i sme de copii ordinare dela v. a. fl. 2 în susă »	» bărbaţi »	» » » » 5x/3 »	»
»	, femei »	»»>>4»»
Comandele din afară se efectuâză după măsurile trimise promptă şi cela nepotrivite sc iau înderCtu in schimbă.	’
Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la fdia ndstră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutuli anului 1885 prin urmare potă să aibă colecţiunea completă.
Administratiunea »Gaz. Trans.<

m
m
m
m
m
m
•
#
#
#
t
— La „Delfinulu negru" —
mai „înainte Ur. 5!“
’Mî permită a face atentă onoratulă publică la vinurile mele de masă, Vino di Chianti (de Toscana) originală, Dal-matinu, Castell Andreîs, Meneş-B aleator, Vilâny, Ofner şi de Bogacs cu preţuri moderate.
Diferite specii de bucate cum se prepară în Viena şi pe aici, pentru dejunti, prânŞu şi supeu le recomandă în deosebi. Abonamente pentru prâinjă se primescă ori şi când. O arenă de popice (Kegelbahn) bine acoperită şi întocmită este pusă la disposiţiunea onor. publică.
Cu stimă
3—5
Rndolfu liudwig.

HH) 20°|0 Tote preţurile scăzute 20°|0

t
i
i
Mersului trenuriloru
pe linia Predealii-lSiidapesta şi pe linia Teiiişă-lradă-Budapesta a câlei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealil-15iidapesta					ISudapesta—		-Predealfi		
	Trenă	Trenii	Trend	Trend		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
	accelerat	de	omnibus	de		de	omnibus	accelerat	omnibu3
		persone		persone		pers6ne			
								1	
BucurescI	7.15	—	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
Predealu	1.09	—	—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
TimişO	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşovă ^ Feldidra	2.06	—	—	10.50	P. Ladâny Oradea mare |	2.01	2.04	1.59	10.09
	2.16	6.30	5.45			4.11	5.13	3.20	
	2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia	3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodtt	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	8.56	
Haşfaieu Sighişora	4.51	10.18	10.52		Râv	5.46	11,41	4.31	
	5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	fc.28	
MediaşQ	6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48		
Copsa mică	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.82	3.21	6.01	
Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaşiu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
CrăciunelQ	—	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
Teiuşti	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	511	—	
Aiudti	7.55	2.48	4.44		Clnşin ^	8.57	5.40	7.08	
VinţulQ de susii	—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Ui6ra	—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cucerdea	8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8,29	
Ghirisă	8.48	4.10	6.38		Cucerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	—	5.39	8.51		Uiora	12.12	9.58	—	
. ( Clnşm >	10.08	5*59	9.18		VinţulQ de susă	12.19	10.07	9.17	
	10.18	6.28	8.00		Aiudti	12,40	10,42		
Nedeşdu	—	6 54	8.34		Teiuşfi Grăciunelfi	1.15	11.32	9.40	
GhirbSu	—	7.10	8,59			1.44	12.03	—	
Aghirişti	—	7.25	9,35		Biaşti	2.00	12.24	10.12	
Stana	—	7.49	10,16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiedină	11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciuda	12.06	8.52	12.17		Mediaş Q	3.27	2.24	11.07	
Bucia	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca	—	9.29	1.21		Sigişâra	4.50	4.17	12.15	
Râv	12.25	9.52	2.05		Haşfaieu	5.08	4.51	12.30	
Mezd-Telegd	1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugyi-Vâsârhely		10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vârad-Velinţe	—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
Oradia-mare |	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44	
	1.54	11.14	7.30		Braşovă j	9.20	10.15	3,15	
P. Ladâny	3.14	1.47	11.05				6.00	3.25	
Szolnok	5.10	4.40	2.37		TimişQ	—	6.57	4.03	
Buda-peata’	| 7.30	7.44	6.40		Predealu	—	7.32	4.28	
Viena	2.00	6.20	2.00		BucurescI	—	—	10.25	
									
Nota: Orele de n6pte sunttt cele dintre liniile grose.
Tipografia ALEXI, Braşov.
Teiuşft-Aradft-Budapesta				Budapesia-AradA-TeiuşA.		
	Trenă de	Trenă	Trenă	1	Trenă de	Trenă
	peraone	omnibus	omnibus		persăne	ornmbna
Teiuşft	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-lulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43			3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13		XM.JL d$''ţM.Ul /	4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicica	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Iiia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopb	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Berzova	6.18	9,18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bfirzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Gonopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişâ	10.32	6.56	8.41	Branicica	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Giogovată	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
(	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
Ar aii ă '	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-lulia	12.21	6.15
Viena	6.20	—	—	Telnş&	12.53	7.00
Âradâ-fimişăra				Simeria (Piski) Petroşeni		
	Trenă	Trenă de			Trenă	
	omnibus	persăne			omnibas	
AradA	6.00	12.30		§lmcria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
N6mefh-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.B3	
Vlaga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Grivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
TimişAra	8.58	3.15		P etroşenft	7.00	
Timişâra-Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	persdne	omnibus			omnibus	
TimişAra	12.25	5.00		Petroşenl	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nemeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
Arad*	310	8,00		EJmeria	12.37