BEDACţWNEA ŞI ADMIXISTKATIIIS EA : BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22. ANULU XLVIII. S£ PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unfi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anfi 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. AVUNCIUBILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sortsorî nefranoate nu sa prlmesoii. — Hanusoripte nu so retrămltfi. 108. Joi 16 (28) Maiu 1885. Braşov!!, 15 (27) Maiu 1885* Lungulu pomelnicu despre lucrările dietei ungurescî, ce Fa cetită preşedintele camerei la 21 Maiu când s’a închisă ântâia sesiune, ar face pe ună profană, necunoscetoră de cele ce se petrecu în statulu ungară, s& cr^cfă că părintesculu guvernă tisaistă nu viseză altceva decâtă binele şi fericirea popdreloră de sub oblăduirea ungurăscă şi că docila maioritate se p6te duce liniştită a-casă, sigură că n’a durmitu pe băncile dietei, ci a lucrată bărbâtesce şi omenesce. In adevără multă s’a lucrată şi suntemă dator! să ne dămă bine sâma de ceea ce s’a lucrată. Pomelniculă preşedintelui camerei, cu t6tă lungimea lui, încă totă nu e complectă, căci s’au trecută cu vederea tocmai lucrările, care carac-terisăză mai bine scopulă şi intenţiunile guvernului ungurescă cu privire la maioritatea popo-raţiunei statului, caracteris^ză sistemulă de guvernare şi căile pe care d. Tisza şi docila com-paniă voiescă sS prefacă — cum (Jică ei — sta-tulfi ungară într’ună raiu de fericiri, „unde nu este durere nici întristare, ci viaţă fără de sfârşită/4 înainte de a completă noi pomelnicnlă despre activitatea dietei din ânteia sesiune, să ve-demu ce cjieă foile unguresc!, dar nu foile plă-»tite din fondurile disponibile, care îşi umple coanele cu laude greţăse la adresa d-lui Tisza şi companiei, de târnă ca să nu li-se ia dela gură saculă cu grăunţe, ci ce tjică foile oposiţiei şi anume ale eelei moderate. „Peşti Naplo“ găsesce, că din t6tă suma de 129 de şedinţe esenţa lucrăriloră dietei se resumă în trei puncte principale: abusur! estraordinare, stare financiară din cele mai critice şi nimicirea celoră din urmă rămăşiţe ale tradiţiuniloră liberale. Acestea suntă resultatele sesiunei ântâiu, pentru care compania d-lui Tisza a găsită cu cale să-şî sfărîme pâlmile aplaudândă., Cine a urmărită cu deamăruntulă desbate-terile dietei, s’a putută convinge că partea cea mai mare de timpă s’a perdută în desbaterî asupra bugetului şi asupra reformei camerei mag-naţiloră. Uşuratu-s’a bugetulă, pentru ca să se uşureze şi spinarea bietului poporă de sarcinele cele grele ce le pbrtă şi astfelă să i se mai potolescă nriseria? Ferit’a Dumnezeu! S’a îngreunată, fiindcă mai trebuescă căpătuiţi mulţi necăpătuiţi, funcţionarismulă l’a găsită d. Tisza pră slabă » representantă la bugetă; s’a îngreuiată, fiindcă trebue ună nou edificiu parlamentară şi alte con-strucţiuni care să înghiţâ miliâne; s’a îngreuiată fiindcă 18 milidne împrumută încă suntă grele. Şi’i dă mâna d-lui Tisza şi la ai săi să facă totă ce le trăsnesce prin minte, pentru că ţăra plă-tesce. S’a reformată camera magnaţiloră. Pe base liberale? A prefăcut’o d. Tisza în cea mai aristocratică cameră, care să’i j<5ce după cum va cânta, căci nu principiile liberale, ci cea mai cumplită reacţiune domnesce. şi fiindcă reacţiunea s’a arătată în acăstă sesiune în t6tă urâciunea ei, tâ complectăuiă pomelniculă lucrăriloră dietei. Afară de lucrările de mai susă şi altele mai neînsemnate, dar grele pentru bugetă, sesiunea _L dietei trecute s’a distinsă prin suprimarea ulti-meloră rămăşiţe de libertate, de care se mai bucurau naţionalităţile, nerămânândă decâtă umbră din ea, pentru ca în sesiunea viitâre să dispară şi acâsta. Mai pdte fi vorbă de libertate naţională, când baionetele ne oprescă a ne manifesta ca Român! în celu mai nesupărătoră modă ? Mai p6te fi vorbă de libertatea cuvântului, când ţi se în-tentâză procese pentru că ceri dreptate într’o adunare şi arăţi scăderile stăpâniloră? Mai p6te fi vorbă de libertate de presă, când se desfiin-ţâză juriile, care nu placă stăpâniloră ? Mai pdte fi vorba de libertate individuală, când în urma denunţăriloră mişelesc! ţi se calcă casa, fie în Năsăudă, Ciuchiciu său Racaşdia ? Etă ce trebuia să mai conţină pomelniculă preşedintelui camerei, căci tdte acestea suntă urmările declaraţiuniloră neîntemeiate ale d-lui Tisza făcute la Oradea Mare şi în Cameră, şi aprobate de aprdpe întregă corpulă „părinţiloru patriei“, chiar şi de aceia car! se plângă atjl, că d. Tisza a pornită statulu pe periculdsa cărare a reac-ţiunei. T<$te aceste fapte, împlinite şi dovedite, nu facă însă să roşâscă faţa d-lui Tisza şi a celoră ejusdem farinae, când declară, că ,.libertate ca în Ungaria nu mai esistă nicăir!.“ Acesta’! progresulă ce 1’a făcută sesiunea ântâiu a dietei unguresc! pe tărâmulă libertăţii. Câtă pentru noi amă ajunsă la convicţiunea, că în Ungaria între libertate şi despotismă nu este nici o diferinţă. CRONICA POHTIOĂ. Cestiunea succesiunii Braunschweigului este la ordinea cailei în Germania. Guvernnlă prusiană nu voiesce cu nici ună chipă, ca marele ducată Braun-schweig să catjă în manile ducelui de Cumberland şi a şi făcută o propunere în acestă sensă, pe care a aşter-nut’o consiliului federală. Motivulă pentru care guver-nulă prusiană a făcută acăstă propunere, este împrejurarea, că ducele de Cumberland nu vrea să renunţe la succesiunea pe tronulă Hanoverei. ţliarele liberale germane aprobă unanimă propunerea d’a se eschide ducele de Cumberland dela succesiunea în Braunschweig. „Na-tional-Zeitung“ pledeză pentru transformarea Braunschweigului în provinciă imperială. Foile conservatore, care dealtmintrelea sunt susţiitorele legitimităţii, nu cuteză mc! ele se combată propunerea, ba foia liberală-conservatore „Post“ îşî esprimă chiar bucuria pentru procederea guvernului prusiană. Singura foiă „Germania“ desaprobeză acesta, fâcendă următorea observaţiune: „Se (jice că e fericită acela, care are puterea în mână. Dar odată se p6t.e întâmpla şi altfelă. Prusia este puternică, dar se pdte ca odată unulă mai puternică să caute a aduce la valore acelâşî principii asupra ei.“ * In cabinetulă Gladstone s’au ivită neînţelegeri. »Birminghamer Post*, foia ministrului Cham-berlain, comunică că aceste neînţelegeri nu suntă provocate nici de cestiunea afgană nici de cea egiptenâ, ci de cestiunea irlandeză. Miniştrii Chamberlain şi Dilke ceră, ca pentru Irlanda să se institue ună guvernămenfă locală, înlăturându-se măsurile escepţionale. Singura concesiune, ce ar putâ-o face radicalii din cabinetă, ar fi, ca se se reînoiască numai pentru ună ană legea măsuriloră escepţionale, dar să fie mai puţină aspră. In casă Gladstone cu ai săi nu va face acestă concesiune, atunci este temă, că Chamberlain, Dilke, Shaw-Lefevre şi p6te şi alţi doi membri voră eşi din cabinetă. * Corespondentulă lui »N. fr. Presse* comunică din Constantinopole, că lângă Dşuma, pe ţărmulă stângă ală Strumei la graniţa macedonenă-bulgară, a fostă o ciocnire între ună batalionă de trupe turceşti şi între o bandă de pretinşi briganzi. Aceştia erau înarmaţi cu pusei sistemă nou şi opuseră o resistenţă e-nrrgică, pănâ ce fură luaţi la g6nă, pertjândă 13 morţi, mai mulţi răniţi şi prisonierî. Turcii urmăriră pe fugari pănă la muntele Rodope, unde fură opriţi de ună cor-donă militară bulgară sub comanda unui oficeră rusă, sub pretextă, că acolo ar fi graniţa între teritoriulă tur-cescă şi ostrumelică. In cercurile politice se urmăresce cu mare atenţiune acestă mişcare de briganzi politici, nutrită de comitetele revoluţionare din Rumelia ostică. -----o------ Volnicii şi terorisări. Ciuchiciu, 23 Maiu n. 1885. Domnule Redactoră ! P6te că vă veţi fi săturată de atâtea reporturi, ce vă vină din t6te laturile ţării pentru multele volnicii ce se întâmplă în ţâra nâstră. Dar n’avemă ce face, trebue să le dămă la lumină baremi pe cele mai mari, căci de cele mărunte destule le tre-cemă cu vederea* Astăcjî în 23 Maiu n. d. jude administrativă din Jamă, venindă în comuna Ciuchiciu, numai decâtă a dispusă a se călca casa d-lui neguţătoră Georgiu Nădă-şană jun. Pentru ce? nime nu scie, atâta scimă, că d. notară cercuală şi judele comunală, asistaţi de doi gen-darmî, au răscolită t6te scrisorile ce le avea amintitulă neguţătoră. Noi nu ne mirămă de aceea, că s’a călcată casa neguţătorului, pentru că călcările de case suntă acuma la ordinea (jilei, ne mirămă însă de seriositatea, cu care s’a călcată, cu atâtă mai vârtosă, căci dânşii ca Români puteau să scie, că tânărulă neguţătoră Nădăşană nu are pitulate lucruri de acelea, care ară pute periclitâ esistinţa patriei, pre care o iubesce, ca şi totă Românulă. Aceşti domn! petrecură ună timpă apr6pe de două 6re căutândă încâce şi încolo, pănă ce d-lui jude administrativă i-se făcu milă de dânşii şi i-a rechemată. Dar nu s’au dusă cu mâna golă, fiindcă totă au aflată ceva: ♦ Istoria revoluţiunei lui Horia« edată de Nicolae Densu-şană, pre care mi se pare că d. jude administrativă a pus’o în lanţă seu celă puţină a fncarcerat’o. Subscrisulă de ună timpă urmărescă cu ore-care atenţiune cursulă trebiloră comunale şi aflu, că acestă călcare de casă nu a avută altă motivă, decâtă o simplă intimidare, pentru ca amintitulă neguţătoră are o trecere însemnată Ia poporă şi totă cam sub conducerea lui se mişcă opiniunea publică în comună şi pentru că acâsta nu e tocmai după voia celoră dela putere, prin asemenea apucături intenţionâză a-i slăbi popularitatea, dară sâ înşală râu, pentru că în ce măsură îlă teroriseză, în aceea măsură îi cresce vatja la poporă. D. jude administrativă, mi-se pare, că în astă privinţă a fostă sedusă, şi nici nu putemă presupune, că d-sa ar fi făcută acestă pasă de sine, cu atâtă mai vârtosă, că la o altă oca-siune cu presenţa sa a contribuită multă, că nisce controverse bisericesc! s’au resolvată aşa cum au trebuită. Altcum şi de astă dată s’a adeverită în totă deplinătatea sa proverbulă: ,Parturiunt montes!* Când scriu aceste rânduri tânărulă neguţătoră din Racaşdia Ioană Pentra aduce scirea, că şi casa dânsului a fostă călcată totă astătjî. IoanU Vulcanii sen., parochă şi prot. emerită. -----o------ SOIRILE ţ)ILEI. Regimentulă română ardelână de infanteriă Nr. 31 Mecklenburg-Strelitz, care în timpulă de faţă se află în Viena şi care la 1809 a luată parte la lupta dela As-pern, ’şî-a serbată la 22 Maiu aniversarea acelei gloriâse tjile. Regimentulă în mare ţinută s’a dusă de diminâţă la Aspern, unde s’a făcută serviţiu divină, âr colonelulă Heillinger a adresată o vorbire regimentului. —0— Ministrulă de comunicaţiune a interzisă intrarea în ţările coronei unguresc! tjiarului ♦Răşinarulă* te apare Nr. 108. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. în Bucureşcî, care e identică — $ce ministrultt — cu »Uuitatea Naţională« deja oprită. —0— Emigraţiunea continuă în comitatulă Wieselburg, în Ungaria. In timpă forte scurtă au trecută la America 118 persone. —0— Casina naţională din Festa a trimisă societăţii de maghiarisare din Cluşiu 1000 fl., er baronulă Ludovic Iosika sen., baronesa Iosefma Iosika, baronii Samuil, Ludovic şi Gabriel Iosika câte 100 fl. —0— Societatea tineriloră comercianţi români din loeă ’şî-a ţinută maialulă Duminecă, după cum îlă anunţase, în Ştejerişă. Timpulă posomorâtă n’a fostă nici o pie-decă, pentru ca petrecerea să fie câtă se pote de veselă şi animată. A participată multă lume, fiindă represen-tată în frumosă numără şi corpulă oficerescă. Intre notabilităţile oraşului amă observată pe domnulă coman-dantă de brigadă, d-nulă căpitană ală oraşului, d-nulă procuroră. ş. a. Tinerii comercianţi au primită pe toţi cu deosebită amabilitate. Loculă de danţatfi a tostă frumosă decorată veselia a urmată neîntreruptă până laîn-toreere. —0— Profesorulă dela universitatea din Cluşiu Dr. Desi-der Farnos a propusă să se ridice pe eâmpulă de luptă dela Sighişora, unde se bănuesce că a căciulă Petofi, ună monumentă de graniţă. Pe de altă parte Dr. Aurel To-răk va face săpături, ca să adune osămintele honveijiloră căduţi acolo. —0— Părechea regală română a plecată la Sinmaringen. Se scie că prinţulă Anton de Hohenzollern, părintele Re-gelu', e greu bolnavă. -0— Ni se scrie din Brăila, că cu ocasiunea serbărei de 3/15 Maiu clubulă societăţii »Carpaţii« a votată 100 lei din fondulă său, ăr d. P. Boncotescu a dată asemenea 100 lei pentru ajutorarea studenţiloră din Cluşiu, cărora li s’au detrasă bursele. —0— In săptămâna trecută s’a dărîmată în Mezoheyes ună edificiu ce se construia, îmormântândă sub dărîmă-turile sale numeroşi lucrători. Trei din ei muriră la momentă, mulţi sunt greu răniţi. —0— După manevrele din anulă acesta, batalionulă 28 de vănătorî din Sibiu va pleca la Făgăraşă ca garnisdnă a acestui oraşă, ăr batalionulă din regimentulă 82 de in-fanteriă, ce, slaţioneză în Orlată, va veni în Sibiu, unde va şi rămâne. —0 — In Cracovia s’a publicată la 20 Maiu ună apelă că-tră toţi Slavii, ca se contribue la ridicarea unui monumentă în Velehrad în amintirea serbărei lui Cirilă şi Me-todiu. Monumentulă se va aşe^a pe pământă adusă din t6te ţările slave. Corespondenţă din Bucovina. Cernăuţi, Maiu 1885. Multă timpă a trecută şi nimene nu’şî aduce a-minte de Românii din Bucovina. In nrmă trecu timpulă de letargiă şi a<ţî, de iai parele românesc! din Ardelă în mâni vei, găsi din când în când câte ceva. Câţiva j tineri, nobili în sentimente şi aspiraţiunî vreu să stergă rugina cea veche şi, luând condeială în mână dau câte ceva la lumină, voindă astfelă a combate răulQ. Dacă voiesc! ca într’o ţeră să fie bine, trebue mai întâiu — să fiă o reacţiune — şi acestă reaeţiune se află deja la noi, graţiă acestoră tineri, pe car! îi aş-teptă însă o aspră recompensă. Dicti aşa, căci articu-lele publicate în urmă în ,,Gazeta Transilvaniei au dată multă de lucru celoră cu musca pe căciulă de-a afla cine-i autorulă seu autorii aceloră articule. E^eoţimea s’a jurată, că de-1 va afla şi va fi din păcate din ceta loră să-lă dea de viu fără cruce, fără carte, în ghiarăle lui Scaraoţchi, er’ de voră fi civili vor mucezi, roijân-du’şî cotele fără de a căpăta un adjutum. Sărmanii autori ce-i aşteptă, dacă nu sciu a’şî pune freu îimbuţei loră. £r’ ei nu voiescă să ţie contă, ci rîdă de jurămintele loră şi se îmbărbăteză a combate relele şi pe viitoră, — căci nu se opună legii, ci nepotismului şi protecţiunei. Ca se vă spună despre clerulă nostru, care prin purtarea lui popa D... a devenită proverbială — voiescă de-o cam dată să reproducă liberă cuvintele unui duşmană de morte ală Româniloră de aici, care scrie în .,Bukowinaer Rundschau4' din 14 Maiu cam urmatorele: „O preotesă deveni prin meşteşugă în posesiunea unei păreche de cisme galbene, pe cari le cumpărase Don juanulă soţă, să le dea ca recompensă dulcineii sale pentru sărutări amorose şi tainice. “ £eă ce scriu străinii de noi, fiindcă nu ne seimă ţine la înălţimea nostră. Părintele D...., altfelă om ti voinică şi puternică în ale sale încă de când era băetă şi se juca cu dovlecii, (bostanii) căpăta ca pedepsă Bosancii, unde a^l poporulă se revoltă şi nu mai voiesce să scie nici de popa, der nici de D-4eu. Părintele Z.... însă, deărece demnitatea de consilier este, slavă D-lui, grasă, ba încă prea, căci venalitatea şi-a aflată omulă în d-sa, dreptă argumentă sunt 300 de fior. puşi în plică daţi de G.... ca să-i dea o parochiă. D-sa îi promite, der deoreee părintele T... da 400, acesta o căpătă — er celălaltă rămâne buzată. Trece ună timpă şi păr. G. competeză pentru Costeseî, consilierulă Z... se opune cu totă puterea, şi sciţi de ce? pentru că n’a primită încă vr’o 300 fl. Banii şi protecţia îţi dau parochii după placă, er sciinţa îţi aduce numai rîsă. De aceia nici nu-i mirare, dacă cei mai mulţi din preoţii noştri nu se ocupă seri-osă cn studiulă încă din institută. Se afurisescă că’n viaţa loră nu voră mai prinde o carte în mână, dreptă probă este că pentru conferinţele pastorale de dau 2—4 elaborate cari se ceră, ceialalţi, nemuri cu protopopii) cer scusă pentru că sunt ocupaţi — cu ce? dacă mi-e permisă a întreua. Cu . . . răspundă ei, eu nu scriu subiectivă. Am avută ocasiune a vede fabrica de teme şi predice a preoţimei din Bucovina, care-i în seminarulă clericală. Tinerii din anulă ală IV, ca unii, cari învaţă Omeletica, se deprindă în traducerea prediceloră după cele nemţescî, ăr preoţii bătrâni se fălescă c’ar fi producte ale d-loră. Nu ar fi bine ca d-nii protopopi să se recruteze din cei mai cu carte, er nu din cei cu protecţia? Avem vacante tocmai câteva posturi de protopopi, er misterulă cum voră fi ocupate este ascunsă în sînulă protecţiunh şi pote şi ală simoniei. Să aşteptămă puţină şi vomă vede. Aşă ave încă multe a vă spune, pe cari însă le stingă, căci am de gândă să le tipărescă într’o broşură | separată şi să le împartă grătuită acelora, cari ar dori să scie, ce să petrece pe la noi; pănă atunci însă ,,vi-deant consules.“ vllu sciţi. “ O rectificare. Cernatulă Săceleloră, 14 Maiu 1885. Domnule Redactoră! In >Ko!ozsvâri Kozlony* Nr. 111 a apărută o corespondinţă din Săcele, că Românii de aici ară fi luată parte cu grămada la piesele teatrale jucate de artistulă maghiară Kovacs Gyula, bătăndu-se după locuri şi că în urmă »aceşti omeni« (Românii) l’ară fi aşteptată pănă la 2 ore din nopte în ambitulă hotelului Paonnia, unde eu l’aşă fi întâmpinată cu vorbiri clasice şi toaste între păhare ridicându-lă la demnitatea de »rege« etc. In adevără la teatru, atunci precând se producea d. Kovacs, au participată şi vre-o 8 Români dintre inte-hginţă; dar nu s’a prea îmbulzită nimenea după locuri, căci în sala hotelului Internaţională mai era îmă destulă spaţiu de ocupată. Afirmarea corespondentului, că amă fi aşteptaţii pănă la 2 ore nonfea sub gangulă hotelului Panonia ca să vedemă faţa şi ochii d lui Kovacs, este o simplă scornitură şi asigură pe invenţiosulă corespondentă, că încă pănă astăcjî nu s’a născută Maghiarulă acela valoroşi), pre care eu seu altă Română de aici să ne vedemă necesitaţi a-lă aştepta în astfelă de modă dejositoră pentru noi. După teatru eu m’am întâlnită la Panonia cu men-ţionatulă artistă Kovacs şi făcându-i cunoscinţa prin recomandare, amă avută între noi vorbii! de convenienţă. Domnulă corespondentă maghiară din Săcele, căruia, după cum se vede, îi place a mistifică adevărulti în interesulă şi vacjia propriă maghiară, să fiă bună pre viitoră a scrie în <}iare astfelă de fantasmagorii şi înven-ţiuni ridicule şi dejositore despre ai săi. G. Urdea, preoţi). -----o-------- Trăsuri din vieţa lui Victorii Hugo. Despre nemuritorulă poetă franceză circuleză în publiculă parisiană puţine anecdote. Unele din acestea le vomă aminti aci. Victoră Hugo era cunoscută de ună mare teistă şi se ţinea forte multă la idea sa personală despre Dumnedeu. Convingerea religiăsă a poetului adeseori făcea pe amicii săi intimi să-lă necăjescă. Intr’o seră întră agenlulă de teatru, ateistulă Sehoelcher, în sa-lonulă poetului, udată cu totulă de ploiâ, şi scuturându-se dise: »Deeă ar fi esistată Dumnezeu, ar fi concesă elă, ca să fiu aşa de udată?* La acesta răspuuse Victorii Hugo: »Dâcă Dumnezeu n’ar fi esistată, ai fi putută atunci găsi aci ună focă aşa de frumosă?* — Pănă în anulă 1878 locuia poetulă în catulă ală treilea ală unei case din Rue de Clichy. Văduva fiului său celui mai bătrână, care sa mărită mai târdiu după cunoscutulti Cum, dise eţă princesei. pentru o casă mică ceri D-ta 700,000 de franci?* — »Scusaţî, D-le Hugo, răspunse isteţa damă aristocratică, mica casă, între fraţi este vrednică de acestă preţă, este o casă istorică. Nu uitaţi, că casa acesta a gustată fericirea de a fi locuită mai mulţi ani de Victoră Hugo!* Cu totă complimentulă graţio-ă, nu se îndură poe FOILE T ONU. Poporaţiunea română şi recensămenfulu poporaţiunei dela începutulii anului 1881. b) Românii suntă în maioritate relativă în ur-mătdrele două comitate: 1. Timişă, 396,045 loc., între cari 154,557=39 02°/0 R. 2. Braşovă, 83.929 » > „ 30,364=3618 » * Aceste comitate împreună au ună teritoriu de 8,932 Km. Q cu 479,974 locuitori, între cari 184,915=38‘52% suntă Români. Adevărată, că aceste doue comitate nu stau în legătură directă unele cu altele, dar fiindcă între ele esistă comitatele: Făgăraşă, Sibiiu, Uniădora şi Ca-raşă-Severină cu maioritate absolută română, totuşi stau în legătură directă cu teritoriulă marelui contingenţă ro-mânescă. c) Românii suntă în minoritate considerabilă intre 44—26°/0 în următorele comitate: 1. Bihoră, 446,777 1., între cari 192,843=43'16% R. 2. Târn. mare, 132,454 » » , 53,341=40 27 > , 3. Mur.-Turda, 158,999 » » » 55,724=35 04 » * 4. Satu-mare, 293,092 » » » 102,130=34 85 > > 5. Marmaţia, 227,436 » » * 58,925=25 91 * » Aceste cinci comitate, cari au ună leritoră de 35,205 Km. Q cu 1.258,758 locuitori, între cari celă puţină 462,957=36.79% suntă Români, — asemenea nu stau t6te în legătură directă unele cu altele, dar în totalitate şi aceste îşi au legătura loră directă cu contingentulă celă mare românescă ală celorlalte comitate susă numite. d) Românii sunt în minoritate în următârele şepte comitate, şi anume: 1. Torontală, 530,988 loc. între cari 81,729=15.39% Rom. 2. Ugocea, 65,377 » , 8,419=12.88 , » 3. Trei-sc., 125,277 » , 16,015=12.78 » » 4. Chică, 110.940 » > 13.337=12.02 » » 5. Cianadă, 109,011 » » 11,682=10.72 » » 6. Odorheiu, 105,520 » , 3,217= 3.05 , » 7. Bichişiu, 229,757 » » 5,613= 2.45 » „ Aceste comitate cu ună teritoriu de 27,529.18 Km. | | în estensiune şi cu 1.276.870 locuitori, între cari sunt peste totă celă puţină 140,006=10.97% Români,— se apropiă de linia de demarcaţiune a contigentului ro-mânescă, cu care şi aceste îşi au lagătura loră directă, geografică şi naturală. Apoi în specială, ceea ce se ţine de cele 15 comitate transilvănene de âstâiţi, aceste au ună teritoriu de circa 56:000 Km. [j cu 2.084,048 locuitori, între cari Românii sunt representaţî cu celă puţină 1.184,883=56.86% maioritate absolută; — dar deoă peste totă luămă împreună şi întregu 1 ă com- plexă geografică ală celoră 26 comitate susD specificate, atunci pe întregulă teritoriu ală, acestora de circa 127,000 Km. Q, între 5.238,878 locuitori, Românii suntă representaţî cu cifra minimală de 2.398,138= 45.78% maioritate relativă destulă de însemnată, mai cu semă decă luămă în considerare, că totă pe a-cestă teritoriu elementulă maghiară este representaţî) numai cu cifra maximală de abia 1.578,257=30.12°/0, şi care elementă în tendinţele sale de amalgamisare mai este încă contrabalanţată prin 653,76O=12.480/° Germani şi prin 608,723=11.62% poporaţiune de alte limbi, nu străine — cum oficioşii —, ci indigene, seu patriotice. Teritorulă acestoră 26 comitate este aşa dar acelfl teritoriu în statulă ungară, pe care Românii, ca cei mai numeroşi, au sâ’şî desvoite forţele loră pe t6te terenurile vieţii omenesc!, să-şî elupte drepturile, cari li se cu-vină în ună stată civilisată şi să dea peptă cu tote tendinţele de desnaţionalisare, cari în filele ndstre începi a’şî ridica capuîă în modă atâtă de ameninţătorii. Afară de acestă teritoriu — firesee totă după datele oficiose şi după starea poporaţiunei dela finea anu-| lui 1880 — s’au aflată fdrte puţini Români, şi anume: : în 11 comitate din stânga Dunărei 282=0.02%, în 11 j comitate din dreptă Dunărei 1183=0.05%, în 5 corni-'tate dintre Dunăre şi Tisa 1381=0.06%, în 8 comitate GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. Nr. 108. 'Inia să dea aeelă prefă înfricoşata; de aceea îşî procura ela în anulâ trecută ună lo:ă învecinată, pe care voia s6 (ţidescâ o casă corăspun4âtore trebuinţeloră sale. Mor-tea însă i-a zădărnicită planulă. Intre amicii se elă: .După mârtea mea se voră găsi dulapurile şi lă4ile mele, cărţi şi bijuterii de o valore nepreţuită. Totă asemenea şi mii de scrisori nedeschise, căci încă de mulţi ani nu mai cetescă scrisorile ce le primescă. Totă atâtă de puţină deschidă eu pachetele cu daruri şi lucruri de artă, cari mi să trimetă. Luaţi apoi în vedere massa, mulţimea nespusă de stofe, de mobile, arme şi curiosităţî de totă felulă, cari le-amă strînsă în timpulă călător iei mele, dar niciodată nu le-amă despachetată: atunci vă puteţi face ideă, ce spaţiu cuprindă magazinele mele.* Sentinţele sale pronunţate în cercuri intime asupra apariţiuniloră literare se deosebiau, ca totă ce Victoră Hugo a 4'sh şi a scrisă, prin o scurţime precisă. Se vorbiau odată de Theophile Gauthier. Dupăce cei pre-senţi îşî daseră părerile asupra acestui poetă. luâ cuven-tulă Victoră Hugo: ,Elă a posedată unulă dintre cele mai mari spirite, una dintre cele mai mari inimi?* Hugo între altele 4>cea despre Emile Augier: S’a întorsă omulă, mi-a declarată în alta 4> la academiă, că s’a înşelată timpă de 20 de ani. Elă este ună omă încântătoră cu mare spirită şi cu mare coeur, şi eu îlă iubescă.* — Emile Zcla nu se putea bucura de favorulă lui Victoră Hugo. Romanticulă nu iubia pe naturalistulă din cause uşoră de priceputa. Cu tote acestea spunea de elă: •Acesta este ună tenără bine însestrată, dâr trebuia să citescă pe Aeschyle.« De lules Simon se esprimâ elă odată astfelă: »Caracterulă său nu ajunge la talentulă său; der a adusă lucrului bună bune serviţii.* » Victoră Hugo lucra mai multe 6re pe 4* Ş> tim *pul& rămasă îlă sacrifica nepoţiloră săi, cu cari făcea preumblări şi escursiunî. Mai adeseori însă făcea singură escursiunile, de obiceiu pe imperiala dela omnibuse. In t6te părţile îşî făcea observările şi descoperirile sale, totuşi prefera părţile vechi ale oraşului celoră nouă şi pe săraci celoră bogaţi. Când făcea escursiunile acestea nu-i plăcea se fiă recunoscută, der acesta se întâmpla în cele mai multe caşuri, îlă salutau cu umilinţă şi atunci Victoră Hugo răspundea cu o strângere de mână în drâpta şi în stânga. Era forte vânjosă. Intr’o 4* de ârnă fri-gurosă, când era încă tenără, veni d-na Dorian să-lă ia la preumblare într’o trăsură deschisă; poetulă se urcă In trăsură îmbrăcată fundă numai cu o jachetă (rocă) »Şi paltonulă d-tale?« întrebă dama. »Ah, paltonulă meu!* răspunse poetulă. »Eu nu amă paltonO, n’arnă avută nici odată, d-ta scii că eu atâtă vara câtă şi iarna umblu cu acelaşi costumă: Paltonulă meu este juneţe mea.* ! Se scula cam de dimineţă, der nu la o oră hotâ-rîtă, ci când se deştepta. îndată ce se îmbrăca, se a-puca de ceiea 4'arele, şi încă ună numără însemnată; foia sa de predilecţiune era »Rappel.« Victor Hngo mânca multă şi bine, fără de a fi tocmai gourmand. Mergea la senată, ală cărui membru era, şi academia francesă îlă vedea regulată, când în or-dinălă de 4i se afla pusă o nouă alegere. După ce lua dej unulă se retrăgea în c-abinetulă său de lucru, care conţine lucruri forte interesante. Dintre tote însă celă mai interesantă lucru, ce-lă posede casa şi care se află în odaia de durmită, este dulapulă de feră aşe4ată în părete, în care se află diferite manuscripte răspândite, pe cari le-a scrisă poetulă în decursulă vieţii sale; Victoră Hugo le-a lăsată în testamentulă său bibliotecei naţionale. In relaţiunile private se deosebea poetulă prin modestia înfăţişării sale şi prin o veseliă naturală. Pe ambii săi nepoţi îi iubea poetulă preste măsură. In »L’art d’âtre grand-pâre,« şi şi în alte părţi în opurile sale mai nouă se arată slăbiciunea acesta, care o simţia poetulă în o aşa mare măsură. Ii plăcea să se joce cu ei şi deja în anulă acesta a funcţionată ca moşulă balului de copii, dată în opera cea mare din Parisă. Aceea ce a scrisă elă despre lumea copiiloră, în ce privesce frum-seţea, n’are păreche în literatura tufuroră popâreloră. Idea familiară se desvoltase în elă forte tare, cu tdte că scia, la ce nenorociri este espusă bârbalulă în relaţiunile sale familiare. Soţia sa iubită, care scrisese deja o carte în 2 tomuri despre elă (»Victor Hugo, raconte par un tâmoin de sa vie«), îşî permitea libertate cam mare faţă cu Saint-Veuve, renumitulă critică, unica sa fiică s’a înecată şi ambii săi copii muriră, tocmai când ajunseră versta de 39 de ani, de oftică. Cu tâte aceste catastrofe multiple rămase inima sa neposomorîtă, spiri-tulă său activă şi trupulă său nevătămată, pănă când boia îlă arunca pe patulă de m6rte. -----o------ Voci din publici!*). După-ce prâ sciută este, că ună membru din cor-pulă junimei comerciale după 2—3 pâhare de vină manifestă nisce maniere necalificabile, de aceea nu numai că e de dorită, ci este chiar o neccesitate imperativă, ca ceilalţi membri pe ună astfelă de individă, care are purtare atâtă de scandalosă, ca cum o arată acelă 6re-eare june nu numai cu ocasiunea maialului comercianţi-loră din anulă acesta, ci şi din alţi ani, seu să’lă pună pentru 4'ua aceea subasuspiciele unei siguranţe corăs-pun46tore său să’lă provadă cu ună felă de aparată. pe care l’amă pute numi — botniţă. N. -----O------ SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz. Trans.*) Petersburg, 27 Maiu. — Apr<5pe de Ros-tov a deraliatu trenulă de călători. S'au nenorocită 20 de călători şi au murită 3 funcţionari dela calea ferată. DIVERSE. Unu esamenu. — Intre maturisanţii unui gimnasiu din Pesta domnia de vre-o câteva 4ile o mare nelinişte. *) Pentru cele cuprinse sub acestă rubrică redacţiunea nu este responsabilă. Esamenele scripturistice de maturitate erau aprope şi candidaţii sciau forte bine, că acum erau avisaţi fiecare la cunoseinţele ce şi le câştigase. Pentru de a pute ajută acestui rău câtă le sta în putere şi de a îndreptă puţină sortea capriciosă, într’o adunare generală conchemată spre acestă scopă se sfătuiră asupra modalităţiloră mai însemnate pentru finirea acţiunii. Tinerii domni părură fârte mulţumiţi cu resultatulă finală. Ora friguriloră esa-menului se apropiâ. Dupăce directorulă le comunică formele obicinuite, în cari îi făcea atenţi să se ferâscă de orice schimbă de păreri între denşii, li s’a dată de co-mitetulă de supraveghere ca temă de lucrată ună pasagiu greu din Tacit. 32 de condeie lunecau suspinândă pe hârtiă. Profesorulă supraveghiatoră trebui să-şi încor- deze atenţiunea asupra unui tânără candidată, care şedea retrasă în băncile din urmă, şi care înainte cu câteva 4ile era slabă ca o scrumbiă, er acum peste nopte luase nisce dimensiuni fdrte mari. Fiindă lucrulă acesta fârte bătătoră la ochi celui care supraveghia, cu atâtă mai multă trebuia elă să pue mai mare pondă pe prepusulă său, că studentulă şi ar fi luată refugiulă la o înşelătoriă, cu câtă acesta de câte ori profesorulă îşi arunca privirea la elă, ca pătrunsă de ună curentă electrică, se strîngea totă mai multă. Pedelulă, care sta la uşă. a fostă însărcinată, ca să cheme pe directorulă şi în pre-senţa acestuia să statorâscă ună esemplu. Directorulă veni, şi chemă profesorulă pe sermanulă înculpată} pe care încă de mai înainte avea năcază. Şi acum în-cepă cercetarea. Sermanulă păeătosă, care din crescetă pănă’n tălpi înota în năduşelă, fu provocată, ca să dea afară contra-bandi de clasici, şi în casă contrară se va păşi la visitarea trupului şi inculpatulă va trebui se îndure cea mai grea pedepsă. Tremurândă negă elă că ar ave ajutoră la elă şi din causa acâsta trebuiră să-lă desbrace. Gerberulă scolei — pedelulă — păşi înainte, ca să-şi facă datoria. Mai ânteiu descheiâ nasturii dela haină şi visitâ busunarele laterale. ,2 batiste,* anunţă elă cu supunere. Haina se aş64ă josă, a doua haină ese la ivâlă; de cărţi şi de astfelă de contra-bande nici o urmă. Apăru după aceea la lumina 4Uei în ordinea următore: 2 giletce, o haină vătală gr6să şi o flanelă de ale Dr. Jăger. Mai departe nu era nimică. In timpulă acestei manipulaţiuni, care răpise atâta timpă, colegii ceilalţi au manipulată — se înţelege în sensulă lord. La momentă se întocmi ună birou de corespondenţe, hârtii scrise mergeau din mână în mână şi nici pe liberatorulă generală, care îşi jucase rolulă său ca artistă în îmbrăcăminte fdrte bine, nu-lă uitară recunoscătorii colegi. Ca gratificaţiune îi trămiseră în caetă o mică »carte poştală cum se facă lucrările latine bune.* Profesorului însă, care se înşelase atâtă de amară în speranţele sale, îi răspunse şirefulă nostru la întrebarea acestuia, de ce s’a încărcată cu atâtea haine, că timpulă era cam rece şi în lipsa unui pardesiu şi-a ajutată în modulă acesta, pentru ca să fiă ferită de răcâlă. Abonamente la „ Gazeta Transilvanieic se potti face la 1 şi la 15 ale fle-cărei luni. Administr. „Gas. Trans.“ Editoră: îacohă Mnreşiaau. Redactorii rmom»hi\t: Dr. Aurel Mttre*iaru din drâpta Tisei 258=0.02%; în 2 comitate din stânga | In cele mai susă 4^se amâ arătată motivele şi cau-Tisei: Hoidu 58=0.03%, Sobolciu 1735=0.81%, însele pentru cari nu ne putemă încrede în esactitătea a-graniţa croată 1138=0.16%, în Croaţia 906=0.08% şi j cestoră cifre, dar mai este încă o împregiurare, la care In Fiume 6=0.03% din poporaţiunea de acolo, — lajavemă să mai reflectăm!!, şi (anume: poporaţiunea Un-olaltă: 6947 Români. Este de notată aici, că numai igariei propriu 4>să Împreună cu Transilvania, în decur-trei comitate suntă, între cele 63 comitate transilvă- j sulă deceniului trecută 1870—1880, în generală abia a nene, bănăţene şi ungurene cu ună teritoriu de 279.749,68 (crescutd cu 1,23%=!67,377, pre când crescerea elemen-Km. Q în cari nu s’ar fi aflată sufletd de română, şi' tului maghiară este calculată cu 4 45%=272,750, 6r anume: în Arva şi Lipto, unde Slovacii cu 96 28, resp. j Românii în locd de a cresce şi ei cu ceva, său celd pu-93.67°/o, şi în Vesprem, unde Maghiarii cu 82.36%,: ţină în locd de a rămâne staţionari, ar fi scă4utd cu sunt în maioritate absolută. Aşa dar în 34 comitate, 7.94%=207,245, ceeace dâcă ar fi adevărată şi s’ar d’ale Ungariei se află forte puţini Români. La începutuld continua şi în realitate totă aşa, cum au făcută oficioşii anului 1881 poporaţinneapresentă a întregului stată ungar, calcululă pe hârtiă, atunci ne-amă pută număra anii; Împreună cu Fiume şi Croaţia, s’a urcată la cifra de | pentru că atunci în decursă de celă multă 126 de ani, 15.642,102 poporaţiune civilă şi 97,157 miliţia activă. adecă până în anulă Domnului 2006 ar trebui să ne Din poporaţiunea civilă presentă, computăndă pro- stingemă cu toţii de pre teritoriulă statului ungară. Ade-porţiunală şi copii mici, cari n’au sciută vorbi, Maghia- j vărată, că cholera din vâra anului 1873, — din causa rii au avută 41.21%=6.445,487, Slavii (Slovaci, Serbî i condiţiunilor sanitare atâtă de primitive ale poporului ţi Croaţi) 27%, după cari apoi urmâză Românii cu! nostru, căruia statulă ii impune mai multe greutăţi, de 15.38°/o=2 405,085, unde sunt socotiţi şi cei 6947, cari j câtă câte favoruri îi întinde — în proporţiune va fl se-lu căzută afară de linia de demarcaţiune a marelui! cerată mai multe vieţi românescî decâtă maghiare, decă contigentfi românescă din cele 26 comitate. Şi acum, j vomă considera d. e. că că locuitorii din Abrudă ară fi dteâ vomă mai adaoge îneă 14,945, ceea ce proporţiu- scă4ută cu 1260=30 51%, er cei din Breţcu cu 1436= Dalii ni se cuvine din miliţia activă, suma tu t ur oră J 3213%, dar totnşî o scădere atâtă de mare, numai din Românilor ă, din ţerile cordnei ungare, la începutulă j neesactitatea compunerei dateîoră ni-o putemă esplica j inului 1881 ar fi fostă: 2.420,030, aşadar nici chiar 2% mii.1 mai multă. Apoi de altă parte, dâcă luămă în conside- rare, că din datele dela finea anului 1869, cum s’a calculată numărulă naţionalităţiloră, şi că câtă de neesactă este composiţiunea dateîoră dela începutulă anului 1881, atunci trebue să 4^cem0, că ne lipsesce chiar şi basa matematică sigură pentru o astfelă de deducţiune de aşa mare însemnătate; pentru că precum n’amă putută sci, câţi amă fostă la finea anului 1869, când numărarea nu s’a făcută şi după naţionalitate, — totă atât de puţină putemă sci, câţi amă fostă la finea anului 1881, când în numărare au intrată alte neesactilăţî. Noi credemă însă, că vomă purcede cu multă mai corectă, decă acele sute de mii de scădere le vomă scrie pe contnlă elementului maghiară, aşa încâtă astă4l numărulă Români-loră din regatulă ungară să-lă putemă calcula cu celă puţină 2'8—2 9, decă nu chiară cu 3 milione, cum este convingerea nostră generală. Aici trebue să accentuăuiă, că consistoriele nostre, dâcă ară publica din când în când date esacte- despre toţi supuşii loră sufletescî, ne-ară face ună serviţiu forte bună pre acestă terenă ală statisticei, care la noi — durere — este atâtă de puţină cultivată şi atâtă de plină de neesactităţî; dar repetămă, că datele să fiă complete, pentru că d. e. ceea ce aflămă dela metropolia nostră gr. or. ară fi fostă numai 1.501,813, complectă nu se p6te numi. Altcum şi dela viitârea numărare încă pu-temă aştepta descoperiri nouă. (Va urma). Nr. 108. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. €hRrsal& la bursa de Viena Bursa de Bucuresd. din 26 Maiu st. n. 1885. Cota oficială de!a 11 Maia st. v. 1885. Rentă de aură 1% . . . 97.25 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92.30 Imprumutulă căiloră ferate ungare................146 40 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . 97.10 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostil ung. (2-a emisiune) .... 122 75 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostil ung. (3-a emisiune) .... 107.— Bonuri rurale ungare . . 103.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C3. -Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................102.— Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.25 Bonuri croato-slavone . . 102. -Despăgubire p. dijma de vinii ung.............. 96 75 Imprumutulă cu premiu ung....................115.70 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 117.70 Renta de hărtiă austriacă 82.30 Renta de arg. austr. . . 82.75 Renta de aurii austr. . . 10810 Losurile din 1860 . . . 138 80 Acţiunile băncel austro- ungare................. 857 — Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr. 285.80 Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5,86 Napoleon-d’ori............9.88V2 Mărci 100 împ. germ. . . 61. o Londra 10 Livres sterlinge 124.80 Renta română (5%). . . . Gump. vând. 89Va Renta rom. amort. (5°/0) . . — 92Vi » convert. (6%) . . — — împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . — 31 Credit, fonc. rural (7 °/0) . . — 1021/ „ (&o/«) ■ . — 85V. » » urban (7°/0) . . — 98»/* , (6"/.) ■ • — — • . > (5«/o) • ■ — 83»/. Banca naţională a României — — Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 2751/a — « » » Naţională . . 225 — Aură 11.25°/0 — Bancnote austriace contraaură — — Cursulu pieţei Braşovâ din 11 Maiu st. v. 1885. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8 90 Vând 8.92 Argint românesc .... . » 8.80 A 8.85 Napoleon-d’orI . » 9.86 » 9.87 Lire turcesc! . » 11.10 > 11.15 Imperiali . . » 10.10 # 10.12 Galbeni . ♦ 5.80 > 5.81 Scrisurile fonc. »Albina* . » 100.50 » 101.- Ruble RusescI . » 124.— 125.- Discontulă » ... 7—10 % pe ană. •^t-Numere singuratice din „Gazeta Transilvanieiu se potfl cumpăra în tutungeria lui I. Gross. IMT Anunţămă acelora onoraţi cetitori, cari vora binevoi a se abona la fbia nostră de aici încolo, că avema încă în reservă numeri dela începutula anului 1885 prin urmare pota s£> aibă colecţiunea compleţi Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei." „Albina“ Institutu de creditu şi de economii, în Sibiiu. Publicatiune! în sensulă art. de lege XXXVI din anuld 1876 § 29. 1. Suma scrisuriloru fondare puse în circu- laţiune cu efiua de 30 Aprile 1885 face . fl. 904,800 — 2. Pretensiunile institutului de împrumute hipo-tecare, cari servescă de acoperirea acestoră scrisuri fonciare, suntîi de..................................fl. 905,179 50 3. Valorea hipoteceloru luate de basă la susă- numitele împrumute hipotecare este de .... fl. 4.011.574. — In sensulU § 97 din statute jondula, speciala pentru asigurarea scris. fonc. este de...............fl. 221,136. 67 acesta e indusă în contă separată şi plasată în efecte publice. Sibiiu, în 1 Maiu 1885. direcţiunea. Zambaeh şi Gavora Fabrică de vestminte şi recuisite bisericesc, de ritfi latinu şi grecu în Budapesta, strada Vaţului, Vâczi uteza Nr. 17. Falonă s6u Odăjdii, Albe, Stihare, Dal-matice, Baldachină, prapuri. T6te felurile de stoguri, şi pentru societăţi in dustriale (şi pentru pompieri) Covoră pe altariu, potirurî, Pie* tohlebnica, cădelniţe, Pacificală, candele de altaru, policandre pentru biserici, Ei-pide, Chivotă, carp de Evangeliă etc. Comande se efectuescCi prompţii. — Obiectele, care nu voră conveni, se voră schimbă cu altele. (Nr 143). Mersulti trenurilorti pe linia Bredeală-Budapesta şi pe linia Teluşă-Aradii-Budapesita a câlei ferate orientale de stată reg. ung. Predealii-Budapesta Budapesta- -Predeală Tren* Trenă Trenu Trena Treni Trena Trena Trena accelerat de omnibus de de omnibus accelerat omnibus persone pers6ne persâne 1 1 BucurescI 7.15 — — — Viena 8.25 8.35 3.30 8.00 Predealu 1.09 — — 9.50 Bndapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 Timişă 1.33 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 Braşov® j Feldi6ra 2.06 — — 10.50 P. Ladâny Oradea mare ^ 2.01 2.04 1.59 10.09 2.16 6.30 5.45 4.11 5.13 3.20 2.44 7.09 6.28 4.21 9.37 3.25 Apatia 3.03 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — Agostonfalva 3.18 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — Homorodă 3.51 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 Haşfaleu Sighişora 4.51 10.18 10.52 R6v 5.46 11.41 4.31 5.11 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — Elisabetopole 5.39 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 5.28 Mediaşă 6.00 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 Copsa mică 6.29 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 Micăsasa — 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — Blaşiu 7.02 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — Crăciunelă — 1.45 3.22 Ghirbfiu 8.24 4.52 — Teiuşă 7.38 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — Aiudă 7.55 2.48 4.44 Cluşiu / \ 8.57 5.40 7.08 Vinţulă de susă — 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 Ui6ra — 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — Cncerdea 8.24 3.36 5.47 Ghiriş 11.15 8.14 8.29 GhirisA 8.48 4.10 6.38 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 Apahida — 5.39 8.51 Ui6ra 12.12 9.58 — Claşiu | 10.08 5-59 9,18 Vinţulă de susă 12.19 10.07 — 10.18 6.28 8.00 Aiudă 12.45 10.42 9.17 Nedeşda — 6.54 8.34 Teinşfi 1.15 11.32 9.40 GhirbSu — 7.10 8.59 Crăciunelă 1.44 12.03 — Aghirişă — 7.25 9.35 Blaşă 2.00 12.24 10.12 Stana — 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — Hoiedină 11.33 8.11 11.04 Copşa mică 2.52 1.22 10.45 Ciucia 12.06 8.52 12.17 Mediaşă 3.27 2.24 11.07 Bucia —■ 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 Bratca — 9.29 1.21 Sigişâra 4.50 4.17 12.15 Râv 12.25 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 Mezd-Telegd 1.11 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 Fugyi-Vâsârhely — 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 Vârad-Velinţe — 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 Oradia-mare | P. Ladâny 1.49 11.04 4.06 Feldiora 8.41 9.20 2.44 1.54 11.14 7.30 BraşovA ^ Timişă 9.20 10.15 3.15 3.14 1.47 11.05 — 6.00 3.25 Szolnok 5.10 4.40 2.37 — 6.57 4.03 Buda-pesta’ 7.30 7.44 6.401 Predealu — 7.32 4.28 Viena 2.00 6.20 2.00 Bucurescî — — 10.25 Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se. Tipografia ALEXI, Braşov. Teinştt-AradA-Bndapesta Budapesta- AradA-Teinşft. Trenă de Trenă Trenă Trenă de Trenă persone omnibus omnibus persone omnibns Teinştt 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.5& Vinţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 A ( 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 Aruftuit / 4.00 6.20 Soneria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Braniclca 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Berzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Braniclca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 12.32 8.05 9 45 Orăştiă 10.47 3.46 Aradft | 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Âlba-lulia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — TeiuşA 12.53 7.00 Aradft-Timişdra ftimeria (Piski) Petroşenl Trenă Trenă de Trenă omnibns persâne omnibns AradA 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timişdra 8.58 3.15 P etroşenl 7.00 Timişdra-AradA Petroşenl—Simeria {Piski) Trenă de Trenă Trenă persâne omnibus omnibns Timisdra 12.25 5.00 Petroşenl 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nâmeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 AradA 3.10 8.00 Simeria 12.37