REI> ACŢIUNEA ŞI ADHIIISTRAŢIFjMEA : BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ANULU XLVIII. SC PREHUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE D!. Pe un ti anfi\l2 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. »’ România şi străinătate: Pe anG 36 fr.. pe şese luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANUHCIUBILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoats nu ce prlmesou. — manuscripte nu se rotrămltu. N& 107 Marţi, Mercuri 15 (27) Maia 1885. Braşovtt, 14 (26) Maiu 1885. In lupta cea grea, în care adversarii noştii ne-au siliţii sS intrămu, negreşitu că avemu trebuinţă de caractere neşovăitdre, ddcă e vorba ca lupta ndstră să fie încununată de isbăndă. Astfelă. de caractere naţiunea română le caută înainte de t6te în clasa inteligentă, căci ea e chemată a veghea ca o sentinelă neadormită asupra ondrei şi drepturiloru naţiunei. Respectarea drepturiloru poporului românu, binele şi fericirea lui, acestea să fiă cugetulă care să unăscă întrăga ndstră intnligenţă. Unirec e celă mai puternică parapetă, ce impune unui adversară şi-lă face să se dea înapoi. Convinşi fiindă de acestu adevăru, adeseori amă atrasă atenţiunea cărturariloră noştri, că în situaţiunea cea grea în care ne aflămă, trebue să înmormentămă pasiunile personale, să ne des-brăcămă de interesulă personnlă şi materia ă, şi să avemu în vedere înainte de t6te apărarea drepturiloră poporului română din sînulă căruia amu eşitu şi care în urma jertfeloră ce le-a făcută are dreptulă să pretindă dela cărturari a-lă apără de nelegiuirile şi nedreptăţile adversari-loră săi. Din nenorocire însă, se mai gâsescă între cărturarii noştri 6menî, cari, departe de a fi însufleţiţi de sfânta chemare ce o au, atâtă de multă i-au subjugată interesele personale şi materiale, şi chiar ura personală, încâtă se lasă a servi de instrumente drbe stăpâniloră noştri, făcându-se împreună cu ei prigonitorii adevăra-ţiloră luptători ai nămului românescă. Din multe părţi ne vină plângeri asupra a-cestui soiu de 6menî, cari, precum amă maitjisă şi la alte ocasiuni, nu facă deeâtă încuragiază pe adversarii noştri, ca cu atâtă mai înverşunaţi să se năpustăscă asupra năstră. Amă văcjută unde au ajunsă lucrurile în Bistriţa, Năsăudu, Deşiu din causa indolenţei, lipsei de energiă şi de caractere firme — on6re escepţiuniloră. Acăstă tristă esperienţă avemu acum nenorocirea să o facemă şi în Alba-Iulia şi pentru că speră mă îndreptare din partea celoră rătăciţi, le atragemă deocamdată atenţianea pu-blicândă următărea corespondenţă: Domnule Redactoră! Precum cetescă în preţuita „Gazeta/4 mai din thte părţile vină soiri, cumcă de o parte indolenţa, de altă parte marea umilire, la care s’au dedată unii dintre noi faţă cu cei puternici ai (Jilei, suntă o piedecă în lupta ce ni-o impună împrejurările absolutistice în care trăimă. După cum stau lucrurile în ţinutulă nostru, îmi vine a crede că cele ce vi se comunică suntă adevărate, căci aci slăbiciunile au ajunsă pană acolo, încâtă unii dintre noi nu numai că nu facă nici ună bine, ci se încumetă chiară a înşela pre Români dândi -se de mari naţionalişti, pe când faptele nicidecum nu-i arată că simtă românesce. Nu facă prigonitorii noştri atâta rău causei ndstre, câtă astfelă de cameleoni, cari în afară seducă dubliculă neorientată privindu-i ca pe nisce luptători, pe când în realitate facă contrariulu, ba devină chiar şi denunţătorii aceloră puţini Români, cari susţină flamura în luptă, calom-niându-i şi conspirându cu duşmanii în contra loră. Lucrulă e gravă şi este timpulă supremă \ ca să curâmă acăstă bălă, care duce anumită la _Lîerire’ căci cangregiază corpulă naţională. Stândă lucrulă astfelă, nu este mirare, cumcă din localitatea principală a ţinutului nostru nu putemă afla ni mică îmbucură toră şi de câte ori se cetesce vro corespondenţă de pre aici, numai lucruri netrebnice afli. Fărte bine a ună căletoră ce a trecută pela noi, că inteliginţa din Alba Iulia se pare că vieţiuesce în pădure. Acesta este ună trist testimoniu, însă se apropiă de ade-văru, şi nu cred ca să esiste vre ună oraşă ro-mânescu, unde nu s’a făcut şi nu Le face mai nimicu pentru a întemeia relaţiuni sociale ca în Alba Iulia. Cei mai mulţi se simt fericiţi a fi suferiţi în coda altora steini de ei, şi pentru a se susţinea în graţiă, încărcă totul pantru a înăduşi ori ce viăţă românescă. Esemplele suntă urîte, dar trebuie să le dămă la lumină. Precum se scie, în A. Iulia au ţinută alăsfătorii Români din comitatulă Albei adunările lor electorale. Cine au lipsită dela acele? Mai toţi alegătorii din Alba Iulia şi din cei 7 advocaţi s’au presentatu numai 4, ără ceilalţi o au luată la fugă din oraşiu pre timpulă adunărei sub diferite preteste copilărescl. Doi s’au înrolată sub steagulu lui Csato şi numai ceilalţi doi şi cu protopopii locali se mai vedeau aci ca sus-ţiitorl ai causei române, pe când în faptă acea conferinţă s’a fostă convocată de t<5tă inteliginţa | bălgradeană, pre lângă ună protocolă formală, în care toţi s’au obligată a’şi împlini chiămarea : de Români. Cu t6te acestea conferinţa a avută ună succesă splendidă, on6re luptătoriloră adevăraţi. Nu s’a fostă închisă bine adunarea şi ătă că f6ia ungurăscâ dîn localitate a începută a denunţă cu neadevăruri pe unii dintre luptătorii noştri, şi acele denunţări colindară prin t6te foile unguresci pană susă la cele din Budapesta, fără ca unulă din cei ce luaseră iniţiativa a convocă conferinţa să cuteze a eşi din tufă şi a declara cumcă cea ce s’a întâmplată este faptă împlinită cu voinţa tuturoră. A trecută acăsta, însă cei ce au servită ca informatori ai făiei unguresci dela aceea conferinţă împreună cu ceilalţi, cari ex principio, ne combată, au continuată şi continuă cu ura loră în contra sângelui loră propriu, făcându-se unelte 6rbe în mânile adversariloru şi ei şi a(}I nu mai încetăză cu intrigile loră în ascunsă şi pre faţă. Unulă, ca înaltă funcţionară a compromisă causa română prin nimicirea usului limbei române în oficiulă său, susţinntă de predecesorulă său cu multă luptă şi cu jertfă; totă acela, care în timpulă câtă a servită totă ca înaltă funcţionară în Alba-lulia nu a făcută nimică alta de-câtă a tradusă unguresce actele românesc! ale predecesorelui seu — acela, iQ filele tre- cute nu s’a ruşinată a păşi cu o acţiune criminală falsă în contra colegului său română, din ură şi din indemnulă clicaşiloră români, cari nu se simtă siguri în mişcările loră antinaţionale, şi se temă de lumina ce va să se verse preste faptele loră. Asupra acestei afaceri la timpulă său voiu reveni şi de va fi de lipsă voiu servi şi cu alte fapte totă aşa de compromiţătdre, comise de unii inteligenţi români. Unulti dela sate. SOIRILE PILEI. Comanda staţiunei militare ne face cunoscută, că musica regimentului de aci va cânta în fiecare Joi după ame^i în pavilionulă de pe promenada de josă şi în fiecare Marţi va fi retragere cu musică, cântândă alternativă în piaţă şi înaintea locuinţei fişpanului. —O— «Ellenzăk* dela 19 Maiu publică o listă de •patrioţi,* ca Kamermayer, Nesselfeld, Wittinger, Forster, Toth etc., cari au contribuita cu sume de bani pentru ! reuniunea de maghiarisare din Cluşiu. Intre aceştia se uflă şi ună copilă de 7 ani, fiulă unui comite, care şi-a adunată 2 fl. pentru reuniune. Cum vedemă, «patrioţii* se îmbulzescă a adună bani — dar nu pentru Ciangăii, cari se întorcă cerşindă în Bucovina, sătui fiindă de •Eldorado* celă ungurescă. -O— Vandory Lajos, redactorulă făiei »Bukarest Hirado,* a colectată 30 fl. pentru reuniunea de maghiarisare din Cluşiu. —0— Junimea studiosă dela gimnasiulă superioră din Blaşiu va întocmi »Maialulă« îndatinată Sâmbătă în 30 Maiu în ,Berculă metropolitană.* Inceputulă la 9 ore a. m. —0- Din Sulina se comunică * Poştei,* că la 1 Maiu curentă, 6rele 2 p. m., canoniera română »Griviţa« fiind în portulă acelui oraşă, subtmaşinistulă bastimentului şi doi marinari urcându-se în barca cu pânze a canonierei şi eşindă la gura Sulinei pe mare, ună văntă violentă ce suflă le*a răsturnată barca şi toţi trei aceşti nenorociţi s’au înecată. -0— Gh. Z o t u, doctoră în filosofiă, directoră alft cancelariei mitropoliei, profesoră la Sf. Sava şi la seminarulă Nifonă şi redactorulă 4*arului »Ortodoxulă,« unulă din cei mai distinşi profesori şi teologi ce avea România, a încetată din viaţă. —0— ţ)iarele dm România vorbescă despre înălţarea Ex S. Mitropolitului Primată la rangulă de Patriarchă. —0— Deputatulă Gustav Beksics va interveni pe lângă guvernă pentru construirea unei căi ferate în Săcuime. După cum se vorbesce proiectulă are sorţi de a fi rea-lisată. —0— In spitalulă »Garolina« din Cluşiu s’a secţată în săptămâna trecută cadavrulă unui copilă mortă de turbare. Sermanulă copilă e victima unei pisice, care acum câteva săptămâni l’a muşcată de mână pe când se juca cu ea. —0— Presidiulă tribunalului din Cracovia a fostă avisată printr’ună rescriptă ministerială, d’a nu primi scrisori din America în cuverte de doliu, fiindcă suntă trimise de a-narchişti câtră autorităţi europene şi la desfacere es-plodeză. -----o------- CORESPONDINŢĂ PART. A ,GAZ. TRANS.* Viena, 16 Maiu 1885. Domnule Redactoră! Prigonirile, batjocurile şi te-rorisările, ce le suferă dilnieă fraţii şi colegii noştri dela universitatea cluşiană, precum şi dela alte institute de învăţământă unguresci, ne amărăscă şi pre noi până în adănculă inimei, căci ,în noi toţi ună sufletă bate.* Pentru tinerimea română din Viena aceste persecuţiunî ne mai pomenite nu suntă nici o surprindere, căci mare parte din noi amă avută ocasiune a cunosce ospitalitatea, cultura inimei şi purtarea îngâmfată, ba de multe ori arogantă a interesantei tinerimi din Cluşiu, a acelei odresle a naţiunei maghiare, ce p6rtă pe umerii săi speranţele întregului Orienfă. Cundscemă* şi pre crescătorii (onăre escepţiuniloră) acestei tinere elite; cultura generală, poiitura şi limba de salonă i-o propune cu multă dibăciă .Ellenzek*, care şi-a câştigată deosebite merite pe terenulă limbisticei, înavuţindă limba ungurescă cu o mulţime de espresiunî • cavaleresci*; âr etica creştină i-o provăduescă ,Magyar Polgar* şi ,Kolozsvâri Kozlony.* 0 adevărată surprindere pentru noi este însă împrejurarea, că şoviniştii din Cluşiu se arată de odată a-tâtă de »umani* de «miloşi» şi de »darnici« faţă cu conlocuitorii loră. Cu sacrificii mari facă societăţi aşa numite de «cultură*, pentru ca prin asta să le deschidă — (Jică e* — Şi l°ri* porţile raiului, ca să potă gustă şi Nemaghiarii în numără câtă de mare din pomulă fe-ricirei unguresci. Asta, eb c& este ţ‘nta principală; spre care tinde «societatea de cultură maghiară arde-lănă.« Nr. 107. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. O dâmne! câtă iubire omenâscă şi câtă bunătate promită aceşti farisei! — Dar nu cercetâză destui tineri nemaghiarî, cari au intenţiunea a intră în serviciulă statului, institute maghiare ? De ce ce suntă batjocuriţî şi insultaţi de colegii loră maghiari ? De ce suntă persecutaţi chiar de magistrii loră, fiindcă ţină cu bărbăţiă la naţiunea din care facă parte? Nu se mulţămescă însă aceşti mici despoţî numai cu aceea, ca să le învăţămă limba, ci vreau să ne fa-eemă Maghiari cu trupă şi sufletă; asta le e intenţiunea. Voiescă să ne lepădămă de naţiunea, care ni-a dată viaţă. 0 cercă acesta pe Iote căile. Unde nu ajunge viclenia şi banulă, recurgă la terorisare şi brutalitate. S’au începută persecuţi uni sistematice în contra studenţilor ă români, nu pentru că o gratulaţiune la ună diară ar fi în stare să clatine edificiulă statului, asta o pâte sci orî-cine, ci pentru că aceşti studenţi au curajulă a se da şi mărturi de Români, şi nu se lasă a fi meta-morfosaţî. Pedăpsa cea aspră dictată colegiloră noştri de pă-rintesculă senată universitară din Cluşiu a făcută o du-rerâsă impresiune asupra întregei tinerimî studiâse de aici, fiindcă o decisiune' arbitrară lovesce într’ună modă atâtă de nemilosă pre fraţii noştri. Nu se temă însă aceşti fraţi, căci naţiunea îşi cunâsce chemarea sa de mamă faţă cu fiii ce o iubeseă, ea va sci să le dea ajutoră pe altă cale în loculă stipendieloră detrase. Junimea de aici încă a făcută o colectă în favorulă lord, ca ună mică semnă de iubire frăţâscă, şi potă asigura pe fraţii dela Cluşiu, că aeâstă iubire şi stimă o va păstra pentru toţi aceia, cari sciu să-şi împlinâscă cu sânţeniă datorinţa faţă cu naţiunea. Nu se temă naţiunea, şi-mî place a crede, că vor-bescă prin glasulă întregei tinerimî române, când afirmă, că pre lângă tâte persecuţiunile şi terorisările, limba, comâra nâstră cea mai scumpă, »morţî numai odămă», şi că nu vomă suferi nici când a ni-se schimba numele căpătată în botezulă popârelord. Agripa. 3/15 Maiu în Brăila. Brăila, 6 Maiu 1885. Domnule Redactoră! Serbarea (Jilei de 3/15 Maiu a fostă din cele mai splendide — unica ce s’a vg(Jută pănă acum în oraşulă Brăila; ea a întrecută aşteptările fiecăruia. Nntura cu timpulă celă frumosă a favorisată aeestă frumâsă serbare. In oraşulă Brăila, unde puţine societăţii Carpaţii» mu-sica întonâ »Deştâptă-te Române», şi alte cântece ocasionale. La sunetulă musicei membrii Societăţei, cât şi cetăţenii invitaţi, în haine de serbătâre începură a se aduna. Erau orele 8 şi localulă clubului era deja plină; La orele 8V2 convoiulă era în mişcare spre grădina publică. Frumosă şi de admirată fu plecarea dela clubă. Musica cântă înainte. In fruntea convoiului precedau 3 domnişâre îmbrăcate naţională, fiecare distingendu-se în costume şi purtândă fiecare, afară de buchetele cu flori, câte o lentă cu inscripţiune. După domnişâre urma pur-tătorulă drapelului societăţei, asistată de 2 membri so- cietari, toţi 3 în cele mai frumâse costumurî naţionale. Urmau apoi membrii societăţii, cari se distingâu prin cocarde naţionale la pieptă, 4 câte 4 la braţă cu cetăţenii invitaţi. După sosirea în grădină, unde împreună cu familiile membriloră, aştepta o mulţime de lume, o eomisiune s’a îndreptată la debarcaderulă vaporului pentru a primj pe delegaţii societăţii »Prutulă«, cari veniau dela Galaţi Pănă la sosire, întregulă convoiu în aceiaşi ordine a per-cursă aleurile grădinei, membrii Societăţei în coră înto-nândă cele mai frumose arii naţionale. Sosirea delegaţiloră fiindă anunţată printr’un trompetă, întregulă convoiu se îndrepiâ spre a’i primi. Preşedintele societăţei ţinu ună discursă şi împreună cu în-trega adunare ură bună venire d-lui advocată Resu şi d-lui profesoră Nicolescu, delegaţii societăţii »Prutulă.« D-lă Resu mulţămi printr’ună discursă bine simţită, arătă scopulă societ. »Prutulă*, plângândă trista sârte a Româniloră basarabenî. Apoi luă cuvântulă d-lă Ba-denschi, advocată din localitate', şi prin frumosulă d-sale discursă a pusă pe publică în cunoscinţă despre deplorabila stare a Româniloră din Macedonia. Tâte aceste discursuri pline de celă mai înfocată sentimentă naţională, ţinute sub ceriulă liberă înaintea unui imposantă publică, au fostă aplaudate şi bine primite de adunare. Cu astă ocasiune d-iă Michaele Darie oferi o fru-m6să coronă drapelului; âr’ întrega adunare a fostă presărată cu flori frumose cultivate. Dela grădină convoiulă împreună cu domnii delegaţi s’au îndreptată în aceiaşi ordine de-alungulă Bulevardului la biserica st. Apostoli spre a asista la T e -Deum, oficiată în memoria martiriloră dela 1848, la care Te-deum a cântată şi corulă vocală din localitate. Interiorulă bisericei de ar fi fostă câtă de spaţiosă n ar fi putută da locă publicului care aştepta acolo, din care causă multă lume aştepta afară. După Te-deum preotulă M. Guzianu ţinu o cuvântare asupra anului 1848. Nimic mai frumosă, nimic mai de admirată, de-câtă vătjendă bărbaţi şi dame, tineri şi domnişâre din tâte clasele societăţii, ascultândă pănă la fine cu cea mai încordată atenţiune aeestă ceremoniă bisericescă^ care se fini abia la 6rele 12. După Te-deum convoiulă înapoindu-se in aceiaşi ordine la clubulă Societăţii şi percurgendă strada principală a fostă întreruptă în drumulă său de câtră o ce-tăţână, care oferi o a doua coronă drapelului. înapoiaţi la clubă corulă vocală a mai intonată câteva arii naţionale. Apoi în faţa întregei adunări d-nii delegaţi Resu şi Nicolescu au fostă proclamaţi membri de onâre ai Secţ. II. Brăila şi alţi 15—20 membri s’au înscrisă ca activi. In cursulă clilei în totă oraşulă era sărbătâre, 6r’ sâra la 9 6re s’a ţinută banchetulă la clubulă societăţei. Peste 10J persâne au luată parte, deşi n’aă fostă pregătite atâtea serviţiurî, căci societarii nu s’au aşteptată a avea în mijloculă loră atâtea persâne înalte din localitate. Apoi cu vaporulă de sâra au sosită din Galaţ spre a participa la banchetă şi d-lă Butculescu, preşedintele societăţii Cooperative şi deputată, d-lă Palade advocată şi deputată, d-lă Balasan tipografă şi Redactoră în Jaşî ş. a. După diferitele toaste ridicate pentru Regele şi Regina Româniloră, pentru armata română, pentru preşedintele societăţii şi comitetulă ei au începută discursurile cele mai pline de sentimentă şi pornite tote din âniml Românesc!. Banchetulă deveni o conferinţă, du-rândă pănă la 4 ore dimineţa. D-nii Butculescu şi Balasan au găsită cea mai afec-tuâsă primire şi familiaritate în mijloculă membriloră soc. «Carpaţii*; âr d-lă Palade prin discursulă d-sale ridicată t.inerimei a produsă o nespusă însufleţire. Diferite elo-giurî s’au adusă d-lui preşedinte pentru progresulă făcută de societate şi pentru sentimentele naţionale, cu care se nutrescă inimele membriloră acestei societăţi. Era dimineţa de 3 Maiu, când cu toţii dela banchetă luau cafelele la bufetulă din grădina publica, er musica cânta; s’au danţată mai multe jocuri naţionale, er membrii societăţei au esecutată »Romanulă% în urma căruia toţi s’au despărţită cu frăţesc! strângeri de mână. J)iua de 2 Maiu fiindă scumpă ori cărui Română, mulţumită societ. , Carpaţii», ea se serbâzâ în Brăila din ană în ană mai frumosă. Aşteptă ca toţi Românii din tote părţile sâ-i imiteze. Gri. ţ)iua de 10 Maiu. Cetimu în „Românulă:w îndoita aniversare a proclamărei regatului şi independenţei a fostă anunţată capitalei prin 21 de tunuri date în 4orî de 4i- Poporaţiunea capitalei, în haine de sârbătâre, umple des de dimineţă tâte stradele capitalei, pe unde va trece cortegiulă regală la Mitropoliă, estradele de pe bulevardă suntă înţesate de lume şi de delegaţi din districte. La orele 9 şi jumătate de dimineţă MM. LL. Regele şi Regina însoţiţi de principii Ferdinandă şi Carolă de Hohenzolern au venită dela Cotrocent la palatulă din Bucurescî. La ârele 10 şi jumătate Maiestăţile Loră, însoţiţi de nepoţii Loră, într’o trăsură â la Daumont trasă de 4 cai, precedaţi şi urmaţi de câte ună plutonă de gendarmî, au plecată dela paiaţă în sunetulă musicei, pentru a asist â la Te-Deum dela Mitropoliă. Maiestăţile Loră suntă primite la intrarea în biserică de I. P. S. S. Mitropolitulă primată, înconjurată de înaltulă cleră, de d. Ionă Brătianu cu miniştrii săi, de oficerii superiori din garnisână precum şi de tote notabilităţile bucurescene, numărâsele delegaţiunî din judeţe, senatorii şi deputaţii După terminarea serviciului divină Maiestatea Sa Regele a încălecată şi, încongiurată de ună numărosă stată-majoră, a mersă călare la pavilionulă dela bulevardă pentru a primi defilarea. M. S. Regina, însoţită de nepoţii Săi, s’a întorsă la bulevardă în trăsură â la Daumont. La ârele 12 s’a începută defilarea scâleloră, a dele-gaţiuniloră precum şi a armatei, în sunetulă musiceloră, care erau aşe4ate lângă tribuna cea mare din faţa M. S. Regelui. Defilarea armatei s’a făcută în ordinea ur-mătâre: Răniţii, oficerii fără trupă, scâla militară, bataliâ* nele 2 şi 3 de vânători, regimentele 3 şi 4 de liniă, regimentele 6 şi 21 dorobanţi, regimentulă 1 de geniu, regimentele 2 şi 6 de artileriă, regimentele 3 de roşiori şi 3 de călăraşi. Parada a fostă comandată de d. generalii Gernată; infanteria de d. generală Radovicî, artileria de d. colonelă Horbaschy şi cavaleria de d. colonelă Chiri-ţescu. După defilare, Maiestăţile Loră s’au întorsă la paiaţă unde au luată dejunulă. La ârele 3 d. a. a urmată ceremonia inaugurări,• noului paiaţă. In sala cea mare a tronului Em. S. Mi- tropolitulă primată, însoţită de Em. S. Mitropolitulă Moldovei şi de mai mulţi înalţi prelaţi ai bisericei, a oficiată sfinţirea apei. La drâpta, în sala tronului, se afla Sena-tulă, la stânga, în faţa Senatului, Camera, la drepta Se* Totă pe acea pagină mai aflămă încă şi următârele ( n’ar fi nici ună rău; . . . dar unde şi însuşi oficiuiă co-pasagiurl: I mitatensă încă este împlută cu idei de naţiunalitate »Dâcă idea de stată maghiară ar fi prinsă jscrintite (?!),.. . acolo în contra falsificărei (?) date-râdăcini cum să cade şi convingerea ar fi generală, că; loră abia vomă afla garanţiă suficienţă.« în statulă organisată o naţionalitate domni- FOILETONU. Poporaţiunea română şi recensămentulu poporaţiunei dela începutulu anului 1881. Din cele ce le aflămă ia pag. 10 ed. ung. cit. tom. I., citămă în traducere fidelă românâscă următorele: »Statorirea naţionalităţii în loculă celă dintâiu şi neatacahilă este dreptă individuală şi numai prin individă se pote resolvi. Şi încă nici nu se pâte resolvi altcum, decâtă prin fasiune individuală. Aici numai două caşuri să potă închipui şi numai două răspunsuri se potă aştepta. Au stă respectivulă pre acelă gradă in-■ ferioră ală culturei, de nu are ideâ despre naţionalitate şi atunci simplu spune trunchiulă căruia aparţine şi se numesce pre sine slovacă, valachă, sârbă, etc., au scie face deosebire între trunchiă şi naţionalitate, între naţionalitate şi naţiune, şi atunci simplu se numesce maghiară (egyszerăen magyornak vallja magât), care după origine (!) aparţine acestui său a-celui trunchiu. Escepţiune voră face aici numai acei malcontenţî de jumătate in teligenţî ai unoră trunchiuri, cari din causa aspiraţiuniloră de naţionalitate separatistice, seu din interese private, cedândă influinţe-loră esterne, cu âreşl-care demonstraţiune declară, - « i *--v /I t ’Ut ţâre este absolută neîncungiurabilă (melloz-hetlen), care şi statului îi dă limba sa, ... dâcă şi poporulă nostru de rendă (koznâpunk) ar fi atâtă de cultă, dâcă totă capulă de familiă ar introduce elă în-su’şî în câla de fasiune.... şi cre4ulă său de naţionalitate — atunci n’ar tr.bui ca să ne tememă nici de falsificarea dateloră. Insă tâte aceste, durere, nu suntă aşa în totă loculă. Pe lângă sistemulă nostru comit a-tensă şi electorală în unele comitate cu majoritate de limbă străină (idegen ajku . . .!?) egoismulă îşi eser-citâză necontrolată veleităţile sale naţionali (nemzetisâgi uzelmeit). »Gu ocasiunea recensământului fiindă lipsă de agenţi recensenţî, partea cea mai mare a acestora nu se capătă din inteliginţa mai înaltă, ci amăsurată câştigului temporană chiar din acea jumătate-inteligentă care, dâcă lucră fără controlă severă, uşoră îşî transpune veleităţile sale naţionali şi pe terenulă regnicolară ală recensământului poporaţiunei. Dâcă administraţiunea comita-tensă ar atârna singură dela puterea de stată (pare că a\ qoî» nu atârnă în destulă dela guvernă!) nici în acâsta Aşa argumentâză oficioşii, singură numai şi numai din motivulă, ca şi umbra mistţficărei încă să fiă depărtată dela ei. Aşa se apără aceia, cari au puterea în mână şi dispună de tâte. Pe calea atinsă şi cu acea deducţiune forţată a fostă uşoră a face să crâ4â lumea, că pe când Magharii întro anii 1870—80 au crescută cu 4.45°/0, pe atunci Românii au scăi^ută cu 7.94%, âr’ Rutenii, ca vai de capulă loră, au scă4ută chiar cu 24.75°/0! Lucru ne mai au4ită! Dar să trecemă la tomulă ală II. ală ediţiunei ofi-ciâse, pentru că specificate fiindă aici datele după comune, districte şi comitate, — de aici ne putemă orientâ mai bine despre ceea ce s’a făcută. Deschi4ândă acâstă carte la partea, unde se traclăză despre comitatulă Turda-Arieşă, am privită la comuna rurală curată română din acelă comitată, numită Indolă şi am aflată publicate următârele date: 127 case, 574 locuitori, 10 Unguri, 541 Români, 6 de altă limbă din ţâră, 17 nu sciu vorbi (adecă: aceştia n’au naţionalitate), — 3 ro-mano-catolicl, 557 greco-cat., 7 gr. or., 7 de lege mosaică, 120 după cetire şi scriere. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. j Nr. 107._______________________________________________ 1 ostului, Curtea de casaţiă, la stânga Camerei, Curtea de corupturi. De ambele părţi, erau: curtea de apelă, tribunalele, ministerele şi delegaţii judeţeloră. După terminarea serviţiului religiosă, M. S. Regele, urcându-se pe trona şi avândă la drepta Sa pe principele Garolă inoş-tenitorulă presumtivă ală tronului, iar la stânga pe M. S. Regina şi pe principele FerdinandQ, a rostită ună discursă. care a mişcata forte pe cei de faţa. M. S. a Încheiata Z,c3ndă: »Puterea mea cea mare este în iubirea care îmi ar6tă poporuia meu. Neputândă mulţumi în persbnă tuturora d-lora delegaţi, cari mi-au adusa felicitările între-gei ţari, creda că nu pota a le mulţămi mai bine decâta strigândO cu toţii împreună: Trăiască scumpa nostră Româniăl* Acâste cuvinte fură forte viu aplaudate. In urma discursului Maiestăţii Sale Regelui, Em. S. Mitropolituia primata, după ce stropi cu apă sfiţită sala tronului, trecu însoţita de Em. S. Mitropolituia Moldovei ţi de toţi înalţii prelaţi ai bisericei, în t6te celelalte camere ale palatului, fiinda urmata de MM LL. Regele şi \egina şi de casa militară şi civilă. Reîntorcăndu-se în sala tronului, M. S. Regele se întreţinu cu mai multe din persdnele de faţă. Este locuia aci să spunemQ, că nouia paiaţa este d’unti lucsD şi d’o eleganţă dintre cele mai alese. Mobilele sunta dintre cele mai frumâse şi totula este lucrata cu multă artă. Cele două tronuri sunta de bronsa auriţii, împodobite cu diferite petre. In sala tronului se află două dulapuri de cristaia, în care se păstrăză deco-ratiunile M. S. Regelui şi cele două corâne: corona de oţela şi corona de aura. La orele 5 d. a. s’a data la şosea mesa răniţilora. M. S. Regele a sosita aci la 6rele 5 şi câteva minute Împreună cu principii Carolă şi Ferdinanda, şi după ce s’a întreţinuta în parte cu fiă-care dintre răniţi şi le-a ascultata plângerile, s’a întorsa pe la orele 6 la palatula din capitală. Săra, capitala erâ f6rte frumosa iluminată; Calea Victoriei şi stradele laterale înţesate de lume. In grădina Sf. George-Nou, pe piaţa teatrului şi’n grădina Episcopiei au cântată musicele regimenteloră pănă târziu săra; la rondulO ala doilea dela şosea s’au data focuri de artifi-ciâ. La ârele 12, Calea Victoriei şi şoseaua Kiselefî erau încă pline de lume. ------o------- f Victor Hugo. ) Bardula Franciei a murită în vârstă de 83 de ani, ţi apoteosa, cu care patria încununeză pe morţii săi iluştrii, elQ a avut’o fiinda încă în viaţă. Născuta la 1802, fiula unui generala ala ântâiului imperiu, Hugo urmă în Europa armatele victoriâse ale lui Napoleona I. şi se întârse la Parisa la 1809, spre a întră la mănăstirea din strada Feuillantines. La 14 ani, compusese deja prima sa tragediă »Irtamene,* urmată curânda de opera lirică *Săraculă şi bogatula.» Producţiunile literare ale poetului sunta prea răspândite, spre a mai avă nevoiă să le însămnăma aci pe t6tî. Cine nu cunăsce »les Odes et Ballades,« »les Châ-timents,« »les Orientales,* »les Feuilles d’automne?* Cine n’a citita *Marion Delorme,* »Ruy Blas,* «Hernani,* »Lucrecia Borgia,* parte traduse mai în t6te limbile şi jucate pe tâte scenele Europei? Cine nu s’a simţită mişcata citinda scrierile lui Hugo în favoruia proletariatului şi în contra pedepsei cu m6rte ? Pasiunile literare, pasiunile politice, au căutata să veştejâscă gloria geniului secolului nostru. Încercări zadarnice; stejarula a rămasa în piciâre; V. Hugo a rămasa întemeetorulfi literaturei despoiate de artificii, poleitorultt poesiei francese. La 1851, când Napoleona III făcu lovirea de stata, poetul a fu silita să fugă, căci guvernula făgăduise o primă de 25,000 lei aceluia, care’ia va aduce morta său viu. Hugo se retrase mai ântâiu în Belgia, jurânda că nu va reintra în Francia de câta odată cu dreptatea. Impe-riula isbuti sâ-lQ alunge de acolo în insulele Angliei, de unde nu se întorse decâta la 1870, după căderea lui Napoleona. Trăise 19 ani în esilal Noue-spre-tjece ani fără a vedâ Francia sa iubită, fără a strînge mâna prie-tinilora din tâte filele. Lesne p6te înţelege ori-cine cu câta foca, cu câtă durere scrisese versurile sale: Ohl n’exilons personne, Oh! l’exil est impie... Tota poporuia îla adăsta la gara Nordului! Intrarea sa în Parisa fu o sărbătâre, dâcă mai putea fi sărbătâre în acele Z^e negre, când Francia se vedea înge-nunchiată de cancelarula viitorului imperiu germana. După cinci luni de suferinţe, Parisuia fu silita să capituleze, şi Victor Hugo numita representantă.ală poporului cu o maioritate de 214,000 voturi, plecă la Bordeaux. Refusula adunărei de a validă alegerea lui Garibaldi la Alger, îla făcu să demisioneze. Dela încheiarea păcei şi pănă la mârtea sa, Victor Hugo a fosta cela mai a-priga apărătora ala nenorociţilora. De mii de ori cu glasuia său puternica, cu păna sa măestră, a vorbita, a scrisa în favorea victimilora comunei, a combătută legea sângelui, a cercată se pue căpătă operei călăului. Cu t6tă ura, ce avea în contra lui Bazaine, âcă ce pedâpsă ar fi voita să dea trădătorului: »Aşă dori să se convâce la Champ-de-Mars corpurile legiuitâre, tâte trupele, tota poporuia din Parisa şi acolo în faţa tuturora aşa aduce pe Bazaine îmbrăcata în uniforma sa de ma-reşala ala Franciei. Preşedintele Camerei ar citi sentinţa, care-la declară trădătora aia patriei şi-la osândesce la degradare. Apoi cela mai vechiu sergenta i-ar smulge decoraţiile dela pepta, i-ar tăia galânele, i-ar sfârîma spada, i-ar călca epoletele în pici6re şi i-ar Zice pe urmă: »Acum te poţi duce, eşti libera!* Salonula lui Victor Hugo era locuia de întâlnire ala tuturora ilustraţiilora francese şi străine, Louis Blanc, Gambetta, Clemenceau, Castellar, Renan, C. A. Rosetti, Houssaye, generaluia Wimpfen, Gonzales, şi tota ce portă una nume în politică, literatură, sciinţe, a luata loca la mesa poetului. Sublima ca Pindară, isteţa ca Anacreon, satirica ca Juvenal, drepta ca Tacita, patetica ca Eschyle, Victor Hugo a fosta sufletuia lirica ala Franciei şi poetula ome-nirei întregi. Vâcurile viitâre privinda statua de bronza ce-i va ridica patria recunoscăt6re, vora vedâ că tâte gloriile au lucită pe fruntea acestui geniu, şi scrierile sale vora fi cartea de aura a gintei latine. BomâmdU. ------o------ SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ala »Gaz, Trans.«) Pesta, 26 Maiu.—Membrii reuniunei „ Concordia “ au sosita alaltăerl înainte de amâtjl la 9 6re cu vaporula, fiinda primiţi sărbătoresce. Au visitatu de repeţite ori esposiţiunea şi alte lucruri demne de vătjutti, esprimându-se în moda linguşitoră despre ele. Eri s’a data una bancheta festivu, la care s’au ţinuta numerdse toaste pline de spiritfi. Paris, 26 Maiu. — Alaltăeri s’a serbată aniversarea înăbuşirei comunei. S’au făcuta demonstra ţiun! la mormintele comunai’Ziloră, cu care ocasiune s’a ivita una conflicta cu poliţia. Au fosta 30 răniţi şi mai mulţi arestaţi. Pesta, 26 Maiu. — Banchetulfi dată în o-ndrea reuniunei economice boeme de cătră reuniunea economică ungurâscâ a fosta strălucita. Au luata parte la ela miniştrii Szapary şi Sze-châny. -----O----- INVITÂTOB tf. Despărţământuia cerc. X, (Cluşiu) ala >Asociaţiunei transilv. pentru literatura rom. şi cultura poporului rom.« îşi va ţină adunarea generală de ăsta ana la Goşocna (Kolozs) în Dumineca tuturora sânţilora, 31 Maiu st. n., la care prin acâsta sunta cu tota respectula învitaţî a pârtiei â câta mai numeroşi atâta p. t. domni membrii din acesta despărţământa, câta şi alţi amici ai literaturei nâstre şi ai culturei poporului nostru. Cluşiu, 21 Maiu st. n. 1885. Comitetuia despărţ. cerc. X. -----o----- DIVERSE. Unu jubileu ciudaţii. — In Augsburg s’a serbată deunăzi una jubileu unica în feluia său. Una individa, care fusese de 60 de ori condamnata pentru diferite abusurl, a mai comisa unuia opunendu-se autorităţii, numai ca să împlinescă numărula de 70 de condamnări. Chefula i s’a împlinita şi jubilantula se scaldă’n fericire, că n’a trăita în zadara în lume. Oursulă la bursa de Viena din 22 Maiu st. n. 1885. Rentă de aură 4°/0 . . . 96.90 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 91.75 Imprumutuld căilorti ferate ungare................146 50 Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 96.80 Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 122.50 Amortisarea datoriei căilor tl ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 107.— Bonuri rurale ungare . . 103.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C3. — Bonuri rurale Banat-Ti- mişil.................102.— Bonuri cu cl. de sortarelOl.50 Bonuri rurale transilvane 101.25 Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de vmfl ung.................. 96 75 Imprumutulii cu premiu ung.......................115.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 117 90 Renta de hărtiă austriacă 82.10 Renta de arg. austr. . . 82.70 Renta de aură austr. . . 107 50 Losurile din 1860 . . . 138.75 Acţiunile băncel austro- ungare...................... 859 — Act. băncel de credită ung. 285 75 Act. băncel de credită austr. 286.60 Argintulă —. — GalbinI împărătesei................ 5.86 Napoleon-d’orI................9.87 V2 Mărci 100 împ. germ. . . 61.10 Londra 10 Livres sterlinge 124.80 Cursulu pieţei Braşovtt din 23 Maiu st. d. 1885. Bancnote românescl .... Cump. 8.87 Vând, 8.90 Argint românesc................... » 8.80 * 8.85 Napoleon-d’orî.................... * 9.86 » 9.87 Lire turcescl..................... » 11.10 * 11.15 Imperiali......................... * 10.10 * 10.12 Galbeni........................... * 5.80 » 5.84 Scrisurile fonc. »Albina* . . * 100.50 » 101.— Ruble Rusesc!..................... » 124.— , 125.— Discontulă » ... 7—10 °/o pe ană. Editorii: Iaeobft Mareşiaim. Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mareşiaim Poftimă, în Indolă: 10 Unguri şi 3 romano-catolicî, unde nici urmă nu este de aşa ceva! In comuna vecină în Micuşiu, unde abia voră fi 5—6 Unguri, guntă puşi 24! Apoi, că în Pusta-Sân-Craiu să fiă 20, iu Petridulă de josă 21, în Copandâ 79, în Ciurila 11 Unguri, fârte cu greu îmi vine a crede. Acum, decă chiar prin comunele cele mai curate românesc!, ca să mă folosescd de terminulă oficioşilorO, — s’au vârâtă elemente străine, ce să Zicemă atunci de comunele mixte ? La totă casulă suntemă în dreptă d’a presupune, că acolo s’a făcută operaţiunea nu cu ijecile, ci pâte cu sutele, decă nu chiar cu miile. De aici şi numai de aici ne putemă esplica aserţiunea neesplicabilă, şi anume, că la începutală anului 1881 în statulă ungară se voră fi aflată numai 2.325,838 Români, şi că Românii în deceniulă precedentă, în locă d’a se îmulţi cu ceva ca de regulă, — voră fi scăzută cu 207,245. I ’MI vine a crede că ediţiunile aceste oficiâse nu I le-a cetită încă nimene dintre ai noştri, deşi au trecută I doi ani, de când au vătjulă lumina; său deşi le-a cetită I cineva, pâte că nu le-a esaminată mai de aprOpe. Causa I alţi cura zace pâte şi acolo, că acele nu se prâ află I prin librării, apoi rtdacţiuniloră nâstre încă nu se voră R fi trimisă. ■kt. Ar fi de dorită fârte, ca inteligenţa nâstrăj şi mai cu sâmă unii preoţi dela sate să se ocupe cu tomulă ală II, să-lă esamineze bine şi să dea publicităţii totfl ceeace vorfl afla în elă că nu corespunde realităţii, pentru că eu pe basa celoră indicate suntă convinsă, că acea edi-ţiune este plină de neesactitâţi şi că geme de neadevăruri. Pre acestă cale multe cifre se vor pută ăduce la adevărata loră valâre. III. Să vedemă resultatulă recensământului din 1881. Deşi din cele premerse este destulă de evidentă şi urmâză, că celă puţină noi Românii, nici pre departe nu putemă fi îndestuliţî cu datele, cari resultă din recensă-mentulă dela începululă anului 1881, — totuşi în lipsa altoră date mai sigure, mă vădă silită a le lua de basă pentru combinaţiunile şi grupările, cari voră urma mai josă; deci ca să avemă o ideă ârecare despre situa-ţiunea geografică, ce o ocupă Românii în ţările corânei ungare, credă de consultă a face următârele împărţiri şi anume: a) Românii sunta în maioritate absolută între îJl—50°/0 în 12 comitate, cum urmâză 1. Făgăraşă 84,571 loc., între cari 76,895=90 92°/0 R. 2. Uniădâră, 248,464 * * , 224,310=90 28 * 3. Alba inf., 178,021 * * , 140,265=78 79 , 4. Car.-Sev., 381,304 » , * 298,758=78 35 » 5. Sol.-Dob., 193,677 * * » 150,738=77 73 » 6. Turda Ar., 137,031 * * 7. Bist.-Năs., 95,017 » » 8. Sibiiu, 141,627 » 9. Aradă, 303,964 , » 10. Selagiu, 171,079 * 11. Coşiocna, 196,307 * » 12. Târ. mică, 92,214 » » 100,238=73-15 » 64,110=67-47 , 93,860=66-27 * 192,573=63-36 > 106,026=61-97 , 116,453=5931 * 46,034=49-92 » Aşa dar Românii pe teritoriulă acestoră douăsprezece comitate, cari au o estensiune geografică de 54,862 km Q, între 2.223,276 locuitori suntă representaţî cu cifra de 1.61O,26O=72*45°/0; ba putemă Zice, că Românii, pre acestă teritoriu compactă şi puternică ală contingentului românescă facă trei părţi din patru. Este de notată aici, că maioritatea absolută a Româuiloră din alte încă optă comitate unde mai era chiar şi după încheiarea dualismului pe la anulă 1870, prin arondarea tandenţiâsă a comitateloră, care a urmată de atunci în-câce, astăZI este redusă — celă puţină pe charta geografică şi pe hârtiă, — la minoritate, dar acâstâ minoritate pre lângă tâte sforţările celoră de la putere în unele comitate a mai rămasă încă destulă de considerabilă. (Va urma). O Nr. 107. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. S$3S 20°|o Tote preţurile scădute 20'j|0 per comptant'ă. o O C.M O •4-3 !3 >C$ O ce © i—i • S-i © Ph © 4-3 o H o o Magazinu de încălţăminte alO lui Ioanii Săbădeanu Fabricată propriu şi străinii, solidu şi modernii. Recomandă on. publică cu preţuri scăzute t6te felurile de încălţăminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata s£u după m&sure fabricate. Ghete de bărbaţi dela v. a. fl. 3.60 cr. în susu. Ghete de dame „ „ „ 3.— „ „ „ Pantofi si ghete de copii dela 60 „ „ „ Pantofi de casă de piele, pîslă s6u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susii. Specialitate. • Cisme de copii în ereţO de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă » » fetiţe şi băieţi , » » , » » 4.50 » * » Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesescî. — Şoşoni cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiori. = Galoci de gumă englesO. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine. C i sme de copii ordinare dela v. a. 11. 2 în susfl , > bărbaţi » » » » * 51/a * » > , femei » » » , 4 » » 1 to O __o o O* C4- CD -CT+- P j3. O- UI CD £Oc «-P- P e4- CD to O Comandele din afară se efectueză dnpă măsurile trimise promptă şi cela nepotrivite sc iau îndăretu in schimbă. H|§ 20°|o Tote preţurile scăzute 2Q0|0 UNI Zambaeh şi Gavora Fabrică de vestminte şi recuisite bisericesc. de ritu latină şi grecu în Budapesta, strada Vaţului, Vâczi utcza Nr. 17. Falonu s6u Odăjdii, Albe, Stihare, Dal-matice, Baldachinii, prapuri. T6te felurile de stdguri, şi pentru societăţi in dustriale (şi pentru pompieri) Covoră pe Comande se efectuescă promptă altariu, potirurî, Pie-tolilebnica, cădelniţe, Pacificalu, candele de altară, policandre pentru biserici, Ri-pide, Chivotă, cărţi de Evangeliă etc. Anunţămu accloru onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abonâ 1* f6ia ndstră de aici încolo, că avemu încă în reservă numeri dela începutul! anului 1885 prin urmare potu s6 aibă colecţiunea completă. Adminislratiunea »Gaz. Trans. # # # # La „Delfinulu negru ii — mai „înainte Ur. 5!“ ’Ml permită a face atentă onoratulu publică la vinurile mele de masă, Vino di Chianti (de Toscana) originală, Bal-matinu, Castell Andreîs, Meneş-Bakator, Vilâny, Ofner şi de Bogacs cu preţuri moderate. Diferite specii de bucate cum se prepară în Viena şi pe aici, pentru dejuna, prânzii şi supeu le recomandă în deosebi. Abonamente pentru prântjă se primescă ori şi când. O arenă de popice (Kegelbahn) bine acoperită şi întocmită, este pusă la disposiţiunea onor. publică. Cu stimă Rudolfu Ludwig. | 2—5 § • m m m # m # § # « * i § i Obiectele, care nu voră conyeni, se voru schimbă cu altele. (Nr 143). Casse de ferii sistemu Wertheim ce resistă pe deplinii în contra focului şi nici nu se potti sparge, din renumita fabrică de casse L. FLEISCHER oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiunî şi în t6te mărimile. lustinianu 31. Grama, depositarulă fabricei în Braşovă. Mersulu trenuriloru pe linia Predeală-Budapesta a calei Predeală-Budapesta Budapesta- -JPredealit Trenu Trenă Trenfl Trenu Trenu Trenă Trenă Trenă accelerat de omnibus de de omnibus accelerat omnibus persone persâne persone 1 1 Bucuresd 7.15 — — — Viena 8.25 8.35 3.30 8.0Q Predealu 1.09 — — 9.50 Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 Timişfl 1.33 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 Braşovă j Feldiora 2.06 — — 10.50 P. Ladâny Oradea mare | 2.01 2.04 1.59 10.09 2.16 6.30 5.45 4.11 5.13 3.20 2.44 7.09 6.28 4.21 9.37 3.25 Apatia 3.03 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — Agostonfalva 3.18 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — Homorodfi 3.51 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 Haşfaleu Sighi şăra 4.51 10.18 10.52 RAv 5.46 11.41 4.31 5.11 10.55 11,56 Bratca 6.09 12.15 — Elisabetopole 5.39 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — Mediaşfl 6.00 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 Copsa mică 6.29 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 Micăsasa — 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — Blaşiu 7.02 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — Crăciunelîi — 1.45 3.22 GhirbSu 8.24 4.52 — Teiuşft 7.38 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — Aiudti 7.55 2.48 4.44 Muşin 8.57 5.40 7.08 Vinţulu de susii — 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 Hidra — 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — Cuccrdea 8.24 3.36 5.47 Oliiriş 11.15 8.14 8.29 flhirisft 8.48 4.10 6.38 Cucerdea 12.04 9.49 8.53 Apaliida — 5.39 8.51 UiAra 12.12 9.58 — Clnşiu | 10.08 5*59 9.18 Yinţulti de susfl 12.19 10.07 — 10.18 6.28 8.u0 Aiudfl 12.45 10.42 9.17 Nedeşdu — 6.54 8.34 Teiuşă 1.15 11.32 9.40 Ghirbău — 7.10 8.59 Grăciunelfl 1.44: 12.03 — Aghiriştt — 7.25 9.35 Blaşfl 2.00 12.24 10.12 Stana — 7.49 10.16 Mic&sasa 2.34 12.43 — Huiedinfl 1133 8.11 11.04 Copşa mied 2.52 1.22 10.45 Ciucia 12.06 8.52 12.17 Mediaşfl 3.27 2.24 11.07 Bucia — 9,11 12.47 Elisabetopole 4.01 3,06 11.29 Bratca — 9.29 1.21 Sigiş^a 4.50 4,17 12.15 R6v Mezd-Telegd 12.25 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 l.li 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 Fugy i-V âsârhely — 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 VArad-Velinţe — 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 Oradia-mare ( 1.49 11.04 4.06 Feldidra 8.41 9.20 2.44 P. Ladâny 1.54 11.14 7.30 Braşovă \ .9.20 10.15 3.15 3.14 1.47 11.05 — 6.00 3.25 Szolnok 5.10 4.40 2.37 Timişfl — 6.57 4.03 Bnda-pesta 7.30 7 .44 6.40 Predealâ — 7.32 4.28 Viena 2.00 6.20 2.00 Bucurescî — — iO.25 Bl ftfo ♦ Aralj> n ia n/mfo niintA coifl J-Hntru liiiiil» trrAuo ferate orientale de stată reg. ung. Teinşă-Aradă-Budapesta Budapesta- Aradft-Teiuşft. Trenă de Trenă Trenă Trenă de Trenă persăno omnibus omnibus persăne omnibus Teiuşft 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-lulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Viiiţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şîbotă 4.35 11.43 3.35 5.30 Orâştia 5.02 12.13 AL1 / 4.00 6.20 Siaieria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4,47 7.19 Branieîca 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Berzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 BSrzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branieîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 Aradft | 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alha-Iulia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — TeSuşft 12.53 7.00 Âradă-Tlmişdra Simeria (Piski) Petroşeitl Trenă Trenă de Trenă omnibus persdne omnibus Aradă 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 N&neth-Săgh 6.51 1.19 Haţegft 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orezif»lva 7.49 2.12 Cnvadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timişdra 8.58 3.15 P etroşeni 7.00 Tlmişdra- Aradft Petroşeni—Simeria (Piski) Trenă de Trenă Trenă persone omnibus omnibus Tlmişdra 12.25 5.00 Petroşeni 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nemeth-Râsrh 2.25 7.11 i Hateaă 11.26