GAZETA TRANS LVAN EI.
BEDAC’ţirarCA şi admihtistraţiuhea t BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)l.
Pe unâ anâ 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe antl 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUHOIUBILE:
O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorlaorT nefranoate nu se prlmaaoO. — Manuaorlpte nu as retrimită.
N*’ 104.
*
Vineri 10 (22) Maiu
1885.
BraşovH, 9 (21) Maiu 1885.
F6rte viuă este de astădată mişcarea electorală în Austria. Partidele diferite îşi dau silinţe estraordinare de a scdte din urnă pe candidaţii lorii, dedrece sâmtă. instinctivii, că viitorulii Reichsrath va avd o importanţă mare pentru des-voltarea politicei interidre a regimului austriacii.
Nu mai trebue să-o spunemii, că şi de astă dată Boemia formdză teatrulu celorii mai agitate lupte electorale. Dela modulii cum se va resolvâ cestiunea naţiunalităţiloră în Boemia va depinde şi resolvarea marei probleme, ce şi-a pus’o cabi-netulu Taaffe de-a împăcâ tdte popdrele imperu-lui. . In Boemia e cheia soluţiunei cestiunei egalei îndreptăţiri naţionale. Dăcă nu va succede guvernului nicidecum a stabili unu echilibru între pretensiunile Cehiloră şi ale Germaniloră Boemiei, atuDcî misiunea lui pdte fi considerată ca zădărnicită şi munca lui de şdse ani nu va avd al tu resul tatii, decâtu a fi constatată, că nici cu acâstă politică nu se pdte ajunge în Austria la ţinta dorită a păcii şi înţelegerei dintre popdre.
Se înţelege, că Germanii din Boemia nu do-rescă nimicii mai multu, decâtă de a împinge lucrurile spre o soluţiune, care să facă imposibilă realisarea programei actualului cabinelă. Şi tocmai acesta dorinţă şi tendinţă germană ascunde în sine ună mare periculă pentru pacea internă
dintre popdrele Austriei.
Germanii din Boemia nu se mulţămescă a-şi reclamă partea loră, ce li se cuvine, ci pretindă ca elementulă germană să fie preponderantii în viaţa publică politică, şi ca limba germână să predomine în stată. Ei identifică interesele „statului unitară44 cu interesele gintei germane şi vo-iescă ca acestă. stată să fie întocmită pe basă germană.
Noi cei ce trăimă în „eldoradulă44 de din-cdce de Laita scimă ce va să (Jică identificarea unităţii statului cu inteiesele unei singure rasse, care nu constitue nici măcară maioritatea popo-raţiunei statului. Lupta în Boemia nu mai este o luptă pentru egala îndreptăţire, ci se califică din ce în ce mai multă ca o luptă de rassă între Slavi şi Germani.
Manifestulă electorală, ce l’au subscrisă bărbaţii de încredere ai Germaniloru în Boemia, respiră în acdsta atmosferă a luptei de rassă. Elă vorbesce de „puternica deşteptare a consciinţei naţionale în poporulă germană ală Boemiei“ şi apelâză la „bărbăţia germană4 * pentru apărarea germanismului.
Până aeum nici o manifestaţiă germană din Boemia nu a accentuată atâtă de puternicii idea naţională germană. Dacă va merge totă aşa, <Jice organulă. de căpeteniă centralistă din Viena, Germanii „ voru începe a părăsi idea unităţii monarchiei“ şi voru apucă pe cărarea politicei ce o urmărescu Cehii şi Polonii, ba pdte cu timpulă voră deveni şi fede-raliştl.
In acăsta oeganisare viitdre a Nemţiloru ca partidă strictă naţională în Austrta este ascunsă nnă mare periculă pentru monarchiă şi nu scimă d6că îi va succede cabinetului Taaffe, chiar căş-tigândă o maioritate precumpenitdre de voturi în Reiclisrathulă viitorii, a-lă pută paralisâ cu snccesă.
Pregătiri pentru reînoirea convenţiunei comerciale cu România.
I. Ministrulă de agricultură, industriă şi comerţă, în vederea vii ţârei încheiărl a convenţiunii comerciale cu România, a adresată autorităţilor!! şi representanţeloră comitateloră ce se mărginescă nemijlocită ca România: Năsăudfl-Bistriţa, Cică, Trei-Scaune, Braşovă, Sibiiu şi HuniâdOra provocarea, ca ele — prin mijlocirea comu-neloră situate la graniţele române şi împărtăşite nemijlocită la comunicaţiunea cu România, ba unde e necesară chiar prin mijlocirea singuraticii oră economi din a-ceste comune, — să răspundă la următârele întrebări, ba chiar solgâbirăii să stea în ajutoră notariloră şi sin-guraticiloră economi din comunele respective la facerea râspunsuriloră şi la înfăţişarea releloră ce obvină în co-municatiunea cu România. Iată întrebările la care au sâ răspundă ministrului.
1. Cu ce comune ale României stau în comunica-ţiune locuitorii acestei localităţi? 2. Ce articole se es-părtă din acâstă comună în România? 3. Ce articole se impârtă aci din România ? Cerceteză dmenî din comună târguri săptămânale şi anuale în România? Dacă cerce-tăză, în ce localităţi române şi cu ce articole? 5. Se ducă din comună vite ca să pască său să erneze în România ? Dacă se ducă, în ce ţinută său localitate din România, ce soiă de vite şi câte? 6. Posedă său au locuitorii comunei vr’o arendă său posesiune său alte moşii pe teritoriulă română? Dacă au, unde şi câtă? 7. Posedă său au supuşi români vr’o arendă, posesiune său alte moşii în hotarulă comunei? Dacă au, unde şi câtă?
8.	Se ducă din comună lucrători în România pentru lu-crulă câmpului său altele? Dacă se ducă, iau cu ei vite de trasă, instrumente său unelte de arată? 9. Vină din România lucrători în ţinutulă comunii pentru lucrulQ câmpului seu altele ? Dacă vină aducă cu ei vite de trasă, instrumente său unelte de arată ?	10. Se ducă din co-
mună unele obiecte în România, pentru ca să se repareze prin măestri său industriaşi de casă de acolo şi ca să se aducă reparate ărăşî în comună? Dacă da, în ce localităţi române şi ce abiecte? 11. Se aducă din România unele obiecte în comună, pentru ca aci să se repareze prin măestri său industriaşi de casă şi astfelă să se în-târcă ărăşî în România în stare reparată? Dacă da, din ce localităţi române şi ce obiecte? 12. Se trans-părtă din comună unele producte brute în România, pentru ca acolo să se prelucreze şi astfelă în stare prelucrată să se aducă îndărătă (d. e grâu pentru măcinare, cânepă pentru târcere, pânză brută pentru înălbire său colorare ş. a.) Dacă da, în ce localităţi române, ce obiecte şi spre ce scopă? 13 Se aducă din România unele materii brute în comună, spre a fi prelucrate şi astfelă în stare prelucrată să se ducă ărăşî îndărătă în România (d. e. grâu pentru măcinare, cânepă pentru tărcere, pânză brută pentru înălbire său colorare ş. a.)? Dacă da, din ce localitate română şi spre ce scopă? 14. Ce pedecl său greutăţi li suntă cunoscute comunei său singuraticiloră economi din comună în comunicaţiunea cu localităţile române ?
Răspunsurile la aceste întrebări au să le trimătă comunele nemijlocită ministrului.
Afară de acăsta, ministrulă a însărcinată autorităţile comitatense ca, pe basa esperiinţeloră şi însămnăriloră loră, ce şi le-au câştigată şi dela reuniunile economice şi dela 6menl de mari afaceri, asupra releloră ce lovescă comunicaţiunea la graniţa română şi pe supuşii ungari în România, să facă o amănunţită dare de sămă şi să-şi dea părerea loră, şi anume — precum ministrulă a cerută şi dela comune şi singuratici — până la finele lui iuniu a. c.
-----O--------
BASELE CONVENŢIUNEI COMERCIALE.
Cetimii în „Naţiunea
, Espirarea convenţiunei comerciale cu Austro-Ungaria şi denunţarea ei în termenulă cerută de art. 31 face a dispare ceh! din urmă vestigiu ală vechei nâstre posiţiunl de stată vasală, şi ne dă ocasiunea d’a face actă de suveranitate într’o cestiune mai cu sămă vitală pentru viitorulă nostru economică. Două căi naturale
ne suntă deschise pentru acăsta. Sau a reînoi conven-ţiunea pe base cari! să ne garanteze în modă esplicită şi precisă interesele năstre economice; său, neputându-ne înţelege cu Austro - Uugaria asupra acestoră base, a-i aplica, şi ei, precum făcurămă deunăzi cu Francia, ta-rifulă generală din 16 Maiu 1876.
Aceste base se potă resuma astfelă:
1.	A scuti, în ceea ce ne privesce, de orî-ce tacsă vamală produsele ce esportămă, şi a luâ tâte măsurile ca ele să nu fie supuse la nici o formalitate jignităre la intrarea loră în ţâra cu care vomă contractă.
2.	A impune o tacsă moderată mărfuriloră de lucsă ce se importă la noi şi cari facă parte din marea industriă ce ne lipsesce.
3.	A tacsă mărfurile de rândă importate şi cari au similare în România în aşa felă ca ele să fie puse în neputinţă d’a face concurenţă produseloră nâsfre, şi a nimicnici astfelă mica nostră industriă născândă, precum s’a întâmplată până acum sub regimulă convenţiunei comerciale ce avemă cu Austro-Ungaria.
4.	A scuti de orî-ce vamă, la Intrarea loră în ţâra năstră, materiile prime ce ne lîpsescă, precum şi maşi. nile agricole ce nu suntemă încă în stare a fabrică.
£tă, după noi, în trăsuri generale, basele pe cari amă putea încheia ună tractată de comerciu cu puterile ce ară manifesta acâstă dorinţă.
Sistemulă nostru, precum se p6te vedea, este micstă. Protecţioniştl moderaţi în 6re-cari puncturi, suntemă în altele liberă-schimbiştî în tătă accepţiunea acestui cuvânta. Dacă, pentru a desvolta mica nostră industriă, recurgemă la aceleaşi mijloce întrebuinţate la începută de t6te statele, cari posedă astăijî o industriă fârte înaintată, nu împingemă însă principiulă până la urmările cele mai rigurose ale lui, precum se practica lucrulă altă dată de tătă Europa. Dămă înlesniri de scurgere produseloră marei industrii streine care ne lipsesce, şi scu-timă de orî-ce tacsă materiile prime şi maşinele agricole ce nu avemă şi cari ne vină din celelalte ţări. Ne in-tercjicemă de asemenea d’a tacsa materiile prime ce esportămă, ceea ce constitue ună folosă reală în favărea acelora ce au trebuinţă de densele.
După sistemulă nostru dar avantagiele se ecuilibrâză între părţile contractante şi acestă scopă trebue să’lă ur-mărâscă tăte statele, cari dorescă desvoltarea transacţii-loră loră comerciale. Aci nu mai esistă asupritori şi asupriţi ; fie-care ’şî apără interesele sale proprii, fără a căuta să jignâscă întru nimică pe ale vecinului său; fiecare se mişcă în tătă libertatea şi independenţa în marea său mica sferă în care este mărginită, şi contribue de o potrivă la progresulă ce societatea modernă realisâzâ în tăte ramurile activităţei omenesc!.
Acestea suntă, în opiniunea năstră, principiile de cari ară trebui să se călăuzâscă guvernulă nostru în ne-gociările ce va fi chemată a avea cu puterile, cari vo-iescă să închee convenţiunl comerciale cu România.
-----0--------
Tarifului autonomii românii şi Francia.
Vorbindă despre introducerea tarifului autonomă şi aprobarea legei dela 1878, »L’Indâpendance Roumaine* spune, că de acâstă măsură va fi lovită numai comercială franeesă, deărece cu Austria şi cu Germania România este legată prin tractate comerciale.
>Dela 1 Iuiiu 1885, <Jice numita făiă, comerciulă franeesă va fi isbită de taxe de inportaţiune în România, cari potă ajunge pănă la 50°/0, pe când aceleaşi mărfuri ale Germaniei şi Austriei voră continua a se bucura de taxe multă mai mici, taxe cari suntă asigurate prin convenţiunl comerciale, astfelă concurenţa ne mai fiind posibilă , comerciulă franceză va înceta aproape de totă.
Acestă tratamentă impusă, continuă organulă independentă, unei naţiuni căreia România datorâză multă, este o greşâlă politică, o primejdiă pentru interesele nâstre economice şi ună actă de ingratitudine.
Apoi narâză cum cei dela patere se arătau odată că simpatisâză pentru Francia, aruncândă invective şi ultragii asupra Germaniei şi care se îndreptau şi contra Regelui Şi astăzi aceşti 6meni jură în numele interese-
Nr. 104.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
lord austro-germane, declarândă că politica sentimentală nu mai e la modă în timpulă positivismului de a<Jî. Dâr poporulă în România, 4*ce ma* departe confratele nostru, a conservată aceleaşi vechi sentimente de simpa-tiă pentru Francia şi n’a uitată serviciile desinteresate ce i-a adusă întotdâuna, pe când serviciile aduse de alte puteri numai noi scimă câtă ne au costată, etc.
SOIRILE PILEI.
Societatea tineriloră comencianţl români din Bra-şovă întocmesce în Dumineca Rusaliiloră 12 (24) Maiu c, ună maială în Stejerişă. Plecarea va fi din strada teatrului la l1/a 6re d. a. Fiindă timpulă nefavorabilă, ma-ialulă se va amână pe Dumineca viitare.
—0—
«Kolozs. Kozl.< comunică, că bisericele reformate din România suntă pe drumă d’a se organisâ. Locţiito-rulă episcopescă Dominik Szass, In adunarea generală a bisericii reformate ardelene, ce se va ţină la 28 Maiu n., va propune ca bisericile reformate din România să se întrunăscă într’ună tractă cu Bucurescii ca punctă centrală. Astfelă se va formă ună decanată deosebită. Cu-ratorulă superioră ală bisericii reformate din BucurescI, Johann Salamon, şi preotulă Johann Bartalus au presen-tată deja adunării generale o hârtiă în privinţa acesta şi în urma hotărîrei presbiterului loră pentru regularea acestei afaceri se voră presentâ la 28 Maiu c. în persănă în Gluşiu.
—0—
In Tercasă, lângă Orăştiă, au arsă mai multe curţi. Foculă a fostă pusă.
—0—
Institutulă de credită şi de economii din Orăştiă va ţină «adunarea generală* constituantă în 26 Maiu a. c. st. n. la 2 6re după ameacţi în sala otelului »la contele Ştefan Szâcheny* în Orăşuă, fiind la ordinea	: I) Deschiderea adunării generale prin
presidentulă comitetului fundatoră; 2) Constatarea ac-ţionariloră presenţî şi a capitalului fundatoră representatfi de acţionari; 3) Alegerea unui presidentă, a doi notari pentru adunarea generală constituantă şi a doi scrutină-torî; 4) Raportulă comitetului fundatoriloră despre activitatea loră şi depunerea socotelei; 5) Alegerea unei comisiunl de 5 pentru împlinirea agendeloră prevăzute în § 154 ală legei comerciale; 6) Votarea statutelorfi;
7)	Alegerea direcţiunei şi a comitetului de supraveghere;
8)	Darea absolutorului comitetului fundatoriloră.
—0—
In Gataia, comitatulă Timişă, ună individă necunoscută a aruncată la 17 Maiu n. săra ună patronă de dinamită prin ferăstra notarului Ludovică Schăfer, caro esplodâ sfărâmăndă mai tăte obiectele din casă. Se crede că e ună actă de rSsbunare. Fâptuitorulă se urmă-resce.
—0—
Ni se scrie din Reghinulă săsescă, că tărgulă de primăvără, ce a începută acolo la 3 Maiu şi s’a finită la 11 Maiu, a fostă fărte slabă. Vite au fostă multe, dar cumpărători puţini. Ţăranii, ne mai avendă ce să dea la vite de mâncare din causa miseriei şi ca să plă-tăscă dările cele grele, şi-au scosă mai toţi vitele la vân-4are, căci carulă de fănă costă dela 19 şi 20 fl. pănă la 30 şi 40 fl. Pe la tărgă n’au4iai decâtă plângeri şi lamentaţiuni. Ni se mai scrie, că mediculă veterinară ală Reghinului le lua ţăraniloră câte 3 cr. de vită şi 9 cr. de cală, pentru visitare, aşa că ţăranii după ce nu putură vinde vitele, mai trebuiră să sc6tă din pungă şi aceşti crucerl, pe lângă aceea că amintitulă medică s’a purtată de răndulă acesta cam necuviinciosă cu ţăranii înjurândă pe »01aht,‘ Olahulă înjurată însă nu i-a rămasă datoră, ci i-a dată răspunsulă cuvenită. E tristă lucru că mediculă, care până acum era bine vă4ută prin purtarea sa, s’a schimbată de odată în defavorulă său.
—0—
ggUTârgulfi ţinută 4Uele trecute în Bistriţa a fostă de totă slabă, mai cu sămă celă de vite. Nici cu preţurile de jumătate nu se găsău cumpărători.
—0—
In apropiere de Rotbavă, cu ocasiunea reparărei unei şoselei s’au găsită urne romane, care însă prin ne-dibăcia lucrătoriloră s’au stricată partea cea mai mare. Preotulă Flechenmacher a adunată din ele ce a fostă întregă şi mai bună, scăpându-le astfelă de peire.
—-0—
«Gazeta Olteniei* din Craiova scrie, că Societatea «Carpaţii* de acolo a serbată 4iua de 3/15 Maiu prin-tr’ună banchetă, la care au luată parte peste 40 de per-s6ne. Au vorbită ântâiu Petru Chiţu, preşedintele societăţii şi d. Faură. D. Gramaticescu a recitată o poe-siă făcută pentru acesta ocasinne. D. Bumbăcilă a arătată rolulă ce p6te juca femeia română în opera de deşteptare naţională. Au mai vorbită apoi d-nii Romanescu, Săulascu, Mitescă, Antonini, Pitişă, Olteanu, Nicolaidă ş. a. Serbarea a durată pănă aprăpe la 1 năptea.
Principele Anton de Hohenzolern, părintele Suveranului României este greu bolnavă, scrie ,Răsboiulă« Regele şi Regina voră plecâ la Sigmaringen îndată după serbările cjilei de 10 Maiu.
—0—
Din Paris se telegrafiază, cu data 6 Maiu, că d. V. Alexandri remiţândă preşedintelui Republicei franceze scrisorile, cari îlă acreditâză ca ministru plenipotenţiară ală României la Paris, a esprimată prietenia sa pentru Franţa şi dorinţa de a vede strângându-se relaţiunile de rassă ce esistă între cele două ţări. D. Jules Grevy a mulţumită d-lui Alexandri pentru simţămintele ce le-a esprimată, după aceea a adăugată: »D-ta nu esc! ună necunoscuta pentru noi. Toţi de aci cunoscemă titlurile d-tale politice şi literare; şi esc! asigurată de a găsi printre noi o primire deosebită cordială.*
—0—
«Rosetti* se numesce ună nou 4*ar^ politică-lite-rară, ce apare în Bueurescl.
—0—
In Dobrogea s’au ivită stoluri de lăcuste în aşa mulţime, încâtă a trebuită să se trimetă armată pentru nimicirea loră şi însuşi ministrulă-preşedinte Brâtianu s’a dnsă să se informeze în persănă de acăsta.
—0—
Vineri, spre seră, a că4ută în Tărgovişte grindină de mărimea unei nuci şi chiar mai mare, ţinendă mai bine de 8 minute. Pomii şi viile au suferită multă din acestă causă, spune «România.*
Valea Borgoului, 18 Maiu 1885.
Serbarea dilei de j/it Maiu. — Onorate d-le Redactară ! ţ)i mare, 4i de sărbătare pentru fiecare suflare românăscă e 4iaa da 3/15 Maiu. — Multe şi scumpe-să suvenirile ce ne legă de acestă memorabilă 4l In care moşii şi părinţii noştri pătrunşi de chiemarea spiritului său au scuturată jugulă seculară. — Pentru aceea da-torinţa de Români bine simţitori ne impune, ca să o ser-bătorimă cu vredniciă. Scumpe-să înaintea Românului 4ilele de sărbătare naţională, ba cu atâtă mai scumpe cu câtă vedă că duşmanii noştri de mărte ni] le oprescă şi ni le dispreţuescă.
Şi Borgovenii suntă Români — şi ca Români n’au putută, ba nu le-a fostă permisă a trece cu vederea a-căstă sărbătare naţională.
In presăra cailei 3/15 Maiu, inteligenţa română bor-govană într’ună numără frumosă s’a adunată, dăr nu într’ună locală publică, de unde puternicii 4ilei cre4ăndu’i — după a loră datină — de conspiratori, putea să-i scdtă afară, ci la o casă de 6menl de omeniă, în lăcaşulă unui Română de inimă, în respectabila familiă a d -lui Atanasiu Maieri, lare a fostă notară cercuală în Borgo-Prund fi, dăr fiindcă dulcea limbă şi interesele opincarului română le-a pusă mai pre susă de dragostea cătră Banffy Dezsă, şi-a ceruta absolvarea de la oficiu.
D-lă Uşieri îşi serba totodată şi 4iua numelui, precum şi 4iua de scăpare din ghiarele ispititoriloră. Bătrâni, bărbaţi şi tineri din inteligenţa română borgovană s’au grăbită în corpore a-lă felicita. Astfelă serbarea ono masticei a trebuită să cedeze sărbâtărei naţionale şi cum s’ar fi şi putută altmintrenea, când ne aflaraă în presera 4il®i de 3 (15) Maiu?!...
Ună bătrână trecută prin multe luândă cuvântulfi, după ce mai ântâiu ne espuse în termini aleşi şi bine sămţiţl însemnătatea 4*1®! de 3 (15) Maiu, precum şi dupăce făcu o paralelă între sortea poporului română de atunci şi de astă4I, rugă pe cei adunaţi, ca după putinţă să ia în apărare drepta causă a poporului şi să fie solidari cu toţii; apoi rădicându-ne amă înălţată o rugăciune cătră tronulă cerescă pentru buna odichnă a tu-turoră, cari s’au sacrificată pentru drâpta causă a multă cercatei n<5stre naţiuni, precum şi pentru deplina sănătate a tuturoră Românilorfi cari au luptată şi luptă pentru susţinerea Românismului şi a intereseloră poporului română. Au urmată vorbiri, declamărî şi cântece naţionale însufleţite pănă târ4iu, când accentuându-se încă odată ţinerea solidarităţii ne-amă depărtată care încă-trău, ducăndă cu noi o scumpă amintire a acestei serbări şi o viuă dorinţă de-a ne reîntâlni la anulă şi la mai mulţi.
-----o-------
CORESPONDENŢA PART. A «GAZ. TRANS*
Pesta, 6 (18) Maiu 1885.
Societatea «Petru Maiorii.* - Obiecte românescl la esposiţiune. -încercare cu cursă de fior!.
Societatea ,Petru-Maiorfi« a junimei române studidse de aici, conformă statutelorfi sale, erî între orele 4—6Va P- m ŞÎ"a ţinută a doua şi prin urmare ultima şedinţă generală ordinară din ăsta ană. Membrii au fosta de faţă în numără destulă de considerabilă.
Amăsuratfi ordinei de 4>> după cetirea şi autenti-carea procesului verbală, s’a cetită raportulă comitetului şi după aceea raportulă generală anuală. Din raportulă generală resultă, că numita societate în decursulfi anu-
lui scol. 1884—85 a avută 16 membri fundatori, 28 onorari şi 44 ordinari, la olaltă 88 membri. Societatea în decursulă anului a ţinută 32 şedinţe şi anume: 2 generale ordinare 7 generale estraordinare şi 23 săptămânale ordinare. Comitetulă a ţinută 28 şedinţe. Percepţiunile anuale ale cassei se urcă la suma modestă de 398 fl.
53 cr. şi 1 galbenă imperială, când faţă cu aceste ero-gaţiunile dau o sumă de 366 fl. 48 cr. Remanenţa cassei este 32 fl. 04 cr. şi 1 galbenă. Fondulă permanentă are 3549 fl. 31 cr., fondulă disponibilă 136 fl. 93 cr., totală 3719 fl. 28 cr. şi 1 galbenă, mobilele suntă preţuite cu 260 fl. In fondulă «Istoriei pentru începutulti Românilor în Dacia* de PetruMaiorămaisuntîncă8fl.l6cr. Societatea mai are de vân4are 1205 esemplare şi anume: 1147 broşurate, 52 legate şi 6 legate în luxă din istoria tipărită la anulă 1883. In decursulă anului trecută s’au vândută numai 17 esemplare broşurate, 22 legate şi 6 legate în luxă, tate cu ună preţă de 108 fl. 36 cr. Biblioteca s’a îmulţitfi cu 75 opuri în 95 tomuri. Numârulă 4iareloră şi ală foiloră periodice, cari le-a primită socie- j tatea gratisă preste ană, s’a urcată la 28.
E de însemnată aici, că societatea în ăsta ană şi-a revisuită regulamentulă celă vechiu, care nu corâspundea întru tate recerinţelorfi de astă 41. După discutarea raportului generală şi a unoră propuneri, s’a decisă între altele, ca raportulă generală să se tipărescă în 300 esemplare.
In urmă după ce s’a alesă comissiunea de peste vâră în persdnele membriloră: Suciu, Alexi, şi Şandoră, preşedintele societăţii d. Sebastianfi Olariu închise şedinţa prin o cuvântare căldurâsă, accentuândfi între altele şi dorindă, ca geniulfi lui Petru Maioră, pre cum în trecuta aşa şi în viitoră să însufleţescă totă mai tare pe membrii acestei societăţi pentru cultura românescă.
*
S’a scrisă «Gazetei* pănă acum, că la esposiţiunea regnicolară de aici se află obiecte românescl şi a nume: în pavilionulă orientală obiecte din România, în pavilionulfi industriei de casă costumulă naţională eleganta ală d-nei Romană, o întocmire de casă din comitatula f Caraşiu-Severină şi alta din comitatulă Uniădorei.
Afară de aceste, totă în pavilionulă industriei de casă se mai află încă următarele obiecte de portă românescă, şi anume p^rtulă românescă din comitatulă Turda-Arieşiu, mai cu sâraâ portul din Turda şi lor a de j osă: o ţundră cu postavă, o cămaşe bărbătescă românescă strâmtă la mânece şi cusută cu berea; o altă cămaşe oărbătescă, der cu guleră ungurescă şi cusută numai cu spegma (aţă albă), două cămăşi femeescî cu ciupagd. două zadii, două părechî de mănuşi de lână, între cari una este cu colăre naturală brumată, er cealaltă din tortă de lână văpsită cu roşiu, o păreche de cisme feme-â-=că negre cu călcâie înalte, ună şurţă de pânză albă, ună sacă, ună strecurâtoră şi câteva ştergare de pânză mai aspră bătută cu fire de bumbacfi albă şi arniciu roşiu, o curea veehiă lată de încinsă preste brâu. Ga es-ponentfi ar figura aici unulă cu numele Ionă Crişanu din Turda împreună cu soţia sa.
Observă aici, că tăte aceste obiecte suntă cu mulţii mai simplu lucrate, decâtă ca ele să p6tă representa costumulă destulă de frumosă românescă din acelă comitală.
Ba ce e mai multă, şi ceeace se pote considera de o adevărată batjocură, este că obiectele nu-sfi nouă, ci ele suntă purtate, cam vechi, apoi chiară nici spălate nu suntă cum se cade. Cureua cea lată a putută fi purtată şi 6—8 ani, pentru că tare se vădă pre ea seninele trecutului. Totă în pavilionulă industriei de casă se mai află încă o şubă femeiescă lungă şi de pănurâ de lâna albă, representândă portulă femeescfi deia Petroşienl, care aşa după cum este espusă ne representă o îmbrăcăminte forte primitivă, şi ne arată că femeile de pre acolo portă opinci diforme cu gurgoie înalte.
Amă observată în marele pavilionă de industria o icână fototipică a fostului metropolită Şiaguna, avendă ună facsimile ală manupropriului său românescă.
Aceste suntă tate obiectele românesc!, car! le-amil putută observa aici în întrega esposiţiune. De altă dată, decă ’mî veţi permite, d-le Redactoră, mă voiu încerca a caracterisa în liniamente generale şi principale întrega esposiţiune.
*
Nu potă trece cu vederea să nu facă amintire şi despre aceea, că de când cu deschiderea esposiţiunei, Pesta începe a juca rolulă unui oraşă universală, de atunci acâstă tendinţă produce şi câte o scenă comică; aşa d
e.	societatea femeâscâ, care portă titlulu: «bfîIcsOde egy-let*, a întocmită, seu mai bine 4iceudă a voită să întoc-mescă erî sără ună aşa numită «cursă* de flori, cum se întocmesce în unele oraşe din Italia şi din alte ţări dela apusă. Conductulă s’a începută sera pre la 9 6re. Publică a fostă destulă, nu-i vorbă, pentru că tate stradele erau pline de lume, începândă dela calea Slefania din păduricea oraşului, pe calea Andrassy (înainte de esposiţiune se numia calea radială), Fordo-utcza şi strada Mar a Valeria pănă la reduta urbană; dar ceea ce erâ să fiă lucrulă principală, flori şi trăsuri cu persăne costumate, 4eu n’au prea fostă. Publiculă acelă mare, preste
100,000,	alarmată prin diare, n’a aflată vr’o desfătare specială, ci a rămasă păcălită forte urâtă, cum a mai fostă păcălită şi de altădată, când alte societăţi filantropice d’ale femeiloră de aici au mai întocmită unele p«* recerî publice, din cari au storsă sume considerabile de bani. Ună cară cu şese boi înainte, cu lampiăne şi arcuri de verdeţă, în cară o bandă ţigânâscă, 30—40 de trăsuri mai costumate aşa, adecă învălite cu albă ca de d6mne-ajută, câte va rachete, puţină focă bengalică in vre-o trei locuri, purtători de torţe, în ună locă în păduricea oraşului a cântată banda militară şi epoi încă câteva descărcăturî de trescurî,— atâta a fostă totă. Când a ajunsă conductulă la calea Andrassy nu mai avea nici o flâre de aruncată prin publică, aşa încâtă publiculă celă mare, care mai multă din curiositate a mai stată pre strade păna pe la 11 ore din n6pt.e, a putută merge a-casă cu buzele drâmboiate şi cu banii de pre bilete a-
Nr. 104.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
kmcatî ca în ventil, fărăjde cea mai mică recompensă deosebită.
Apoi cu tote aceste lucru naturală, că foile de as-tătjî din «capitala cu caracteră universală* scriu colone întregi despre «splendida petrecere* de erî, şi ruinai ici şi colea printre şire ne lasă să cetimă, că publieulă de erî a fostă amară păcălită.	A—i.
Starea preoţimei.
Sub acestu titlu cetimu în „Budapester Tag-blattw din 17 Maiu următdrele:
«Convorbirile iniţiate intre Ministrulă de culte şi între Episcopatulă catolică în causa înbunătăţirei stării materiale a clerului mai de josă s’au continuată 4^e^e aceste, luândă parte la ele ministrulă şi numeroşi membri ai episcopatului adunată în capitală sub presidiulă cardinalului primate.
Resultatulă a fostă convingerea obţinută de ambe părţile că, pentru a se deslegâ greua problemă, este de lipsă o neamânată conscriere a veniteloră presente ale tuturoră dotaţiuniloră preotesei ale bisericei catolice din Ungaria, care fără îndoelă în lunile de primăveră şi de tâmnă ale anului viitoră s’ar pute începe şi fini, şi s’ar pute prin o conlucrare comună a autorităţiloră bisericesc! şi a celoră civile duce la îndeplinire. Pentru esecutarea corăspun4ătore a acestei afaceri, s’a aflată de necesară, ea o comisiune compusă din esmişii autorităţii civile şi bisericesc!, representanţii Episcopatului şi ai respectiveloră ministere, să afle î n e ă î n anulă acesta modaliiăţile corespun4ăt6re, ca în tdte diecesele să se pâlă începe deodată conscripţia dotaţiu-, niloră preoţesc!, care comisiune să discuteze şi să stato-rescă: cari venite să se ia în acele, şi cari să se lase afară, etc. ca în lunile de tomnă ale anului 1886 datele, să fiă adunate în t6tă regula şi să se potă revida. Intre i aceea s’ar pute între Ministrulă de culte şi între Epis-copată continua pertractările şi asupra altoră cestiunî importante ce stau în legătură strînsâ cu afacerea acesta precum: statorirea congruei (maximulă şi minimulă), re-! ducerea numărului de parochii superflue în unele părţi j ale ţării, şi alte asemenea afaceri.»
Presupunem^, că în conferenţele de mai susîi a putută fi vorbă numai de preoţimea romano-ca-tolică. Dacă însă nu ar fi aşa, dacă s’ar fi tractată acolo si de greco-catolici atunci aşteptămă să ni se dea desluşiri din partea celoră ce tre-bue să fiă informaţi despre cele ce se petrecO.
Pe urmă s’au scoborîtii lângă teatrală de Luxenburg, unde sculară lumea în piciăre cu strigătele şi ameninţările loră. La câţi-va paşi de acolo, pe piaţa Baluck-Bazar, câteva steguleţe fâlfâiau pe o cafenea grecăscă. Ună Bulgară luândă unulă şi voindă să-lă rupă, unulă din clienţii stabilimentului îlă smulse din mână şi făcu să curgă şi sânge în ciocnitura ce se provoca cu manifestanţii. Apoi banda armată cu ciomege, năvăli în cafenea şi sfărâmă în câte-va minute mese, scaune, oglin4î, nerghelele etc.
In încăerare, mai multe persone au fostă rănite, între cari şi câţl-va clienţi ai cafenelei. Unii din ei au încercată pericule seriOse. Ună detaşamentă de gendarml călări sosi la timpă, dar nu putu, ori nu voi să facă ni-mică. Circulă diferite versiuni în acăstă afacere. Fap-tulă este, că banda, după ce sfărîmâ totă din cafenea/ năvăli asupra magazineloră din apropiere, cari erau decorate cu steaguri grecesc!. O tutungeria, ună magazină de mode, farmacia Antoniades şi altele au fostă sparte şi totă ce era înăuntru distrasă său dispăruta. Casele particulare au fostă respectate^ manifestanţii s’au mulţă-mită a rupe numai steagurile. Acum încă, cetele cutre-eră stradele, sbierândă ca sălbaticii şi oprindă pe trecători, cari dacă suntă Greci nu scapă sdravenl.
ULTIME SOIRI.
,,Przeglondu e informată din Petersburg, că s’a ordonată pentru acestă ană ridicarea unui contingenţă de 230,000 de recruţi, prin urmare cu 6000 mai multă ca în anulă trecută şi cu
12,000	mai multă ca în anulă 1883.
ADUNAREA COMITATULUI CARASU-SEVERINU.
j
In (Jiua de 19 Maiu n. s’a ţinută adunarea generală a comitatului Caraşiu-Severină sub pre-şedinţa fişpanului Tabajdy. Desbaterile acestei adunări au fostă fărte furtundse.
După ce s’a cetită raportulu anuală, Corio-lană Brediceanu interpelă pe viceşpanulă penfru mai multe afaceri disciplinare — partea cea mai mare privitbre la Români — şi accentuâ în discursulă său, că în acestu corni tată Românii represintă maioritatea. Viceşpanulă Iakabffy declară, la acăsta, că s’au începută cercetări disciplinare în contra a 4ece notari cercuall; între aceştia se află 5 Români, 2 Unguri şi 2 Sârbi; unulă este nebună. In urma acestei declarări, propuse Fabius Rezeiu ocuparea definitivă a postului de fipmă. Propunătorulă vorbi în limba română şi arătă, că provisoriulă continuu are efecte vă-temătâre asupra stăriloră comitatului. Fişpanulă I Tabajdy — <Jice vorbitorulă — nu are nici ună simţâmentu pentru necesităţile comitatului Caraşiu-Severină. De aceea propune să se adreseze guvernului o representaţiune cu rugarea, ca să nu-meseă definitivă ună fişpană în fruntea comitatului. La au4ulă acestoră vorbe se ridică o furtună grâsnică în adunare. Viceşpanulă Iakabffy, Litsek, Zsiros (Ji Bolessny vorbiră la obiectă în l tonă iritată, âr fişpanulă Tabajdy respinse—după f esemplulă lui Tisza — bănuiala că elu ar turbura pacea dintre naţionalităţile comitatului. Propunerea a fostă respinsă de maioritatea adunării.
Mâne regele Belgiei va sosi în Berlină. In onârea lui a ordonată împăratulă să se facă o imposantă retragere militară, ce se va esecutâ de 1000 de musicanţi.
,.Frangais,“ organnlă ducelui de Broglie, ra-portâză că conflictulu anglo-rusă s’ar fi înlăturată prin întrevenirea personală a împăratului Vilhelm. în conversaţiunea sa cu ună generală, să fi mărturisită împăratulă acâsta şi să fi mai (jistb că cu t6tă amiciţia ce esistă între Germania şi Rusia, cabinetulă din Petersburg lasă să cantoneze trupe dealungulă graniţeloră, din ce motivă, nu scie. Aceste trupe, să fi mai (Jisu împăratulă, suferă multă şi suntă pe cale de desorganisare din causa adăpostului nendestulitoră. Pentru înlăturarea conflictului l’a costată multă otenâlă căci cestiunea s’ar fi încurcată multă mai rău de cum presupunâu 4^are^e*
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz, Trans.«)
Pesta, 21 Maiu. — In sala redutei s’a dată asâră ună banchetă sărbâtorescă în onărea consiliului comunală vienesu. Musica militară şi ţi-gănâscă desfătau pe meseni. Ântâiulă toastă ’lă ţină primarulă Rath pentru Maiestăţile loră, pentru părechea princiară de cordnă şi pentru membrii prâ înaltei Case. Primarulă Kamermeyer toastă pentru ăspeţii vienesi. Primarulă Vienei, Uhl, ridică toastulu pentru Budapesta, după care îmbrâţişă şi sărută pe primarulă Rath şi bău frăţietate. Alexandru Orszag toastă pentru Viena. Locţiitorulă primarului vienesă Prix(?) ridică to-astulă pentru Ungaria. Toastele fură însoţite de furtunăse „hoch-url", „eljen-uri“ şi strigăte de ,,bravou. Disposiţiunea era f6rte animată.
Viena, 21 Maiu. — Regele Serbiei primi visita Maieltăţii Sale, apoi pe a lui Kalnoky.
Paris, 21 Maiu. — Starea sănătăţii lui Victor Hugo a devenită şi mai rea.
Turburări în Philipopol.
Celebrarea onomasticei regelui Greciei a dată j locă la disordine. Antagonismulă dintre Bulgari | şi Greci s’a manifestată într’ună modă regreta- j bilă. Iată ce se scrie din Philipopol la 5 Maiu1 relativă la acâstă cestiune:
La 9 6re sera, o cetă de Bulgari, adunată în gr&dina municipală* a luată hotărîrea să atace tote casele şi magazinele decorate cu colorile naţionale grecesc!. Maoiiestanţii se duseră mai ântăiu pe colina ,Saat Tepe«,| unde făcură în bucăţi ună steagă ce era ridicată acolo.
Corespondenţa Redaeţinnii.
D-Iui Enea Draiâ, iuristă în Cluşiu: — Ne întrebi pentru ce nu ţi s’a publicată respunsulă la corespondenţa din Cluşiu apărată în Nr. 80 ală foiei năstre din anulă curentă. Puteai să te gândesc!, care este causa. Deşi recunoscemă, că esc! îndreptăţită de a te apără în conîra ataeuriloră, ce pretind! că ţi s’au adresată pe nedreptă, totuşi nu ne este cu putinţă a pub'icâ într’o afacere personală, ce nu întereseză decâtă numai ună mică cercă de tineri, ună răspunsă de 20 de feţe cuartă scrise. Esenţa răspunsului d-tale putâi să-o conc ntrezî şi numai pc doue feţe, căci puţină ne potă !nte*esâ pe noi disensiunile private ce le a-i avută d-t.a cu d. Silvestru Moldovană şi cu alţii asupra telegramei espedate la Sibiiu şi era de ajunsă dac\ te mărginea-i a aduce pe scurtă argumente spre a rest urnă cele scrise în acea corespondenţă cu privire la atitudinea d-tale şi spre a dovedi că d ta, studinte tinără română, «nu est! capabilă a-ţl vinde sufletulă pentru ună blidă de linte.«
DIVERSE.
Fidelitatea câniloră. — Se vorbia într’ună salonă despre fidelitatea dobitoceloră. şi se aducea esemple despre câni, cari au murită pe mormântulă stăpâniloră loră. — Asta nu e nimică, 4ise unulă dintre cei de faţă. Eu am vă4«tă ună câne, care s’a sinucisă lângă grilajulă mormântului stăpânului său. — Eu am vă4«tă mai multă decâtă atâtă, răspunse ună altulă.. Am vă4ută ună câne care, regulată în fiecare 4b ducea câte o corână şi o
depunea pe mormântulă stăpânului său!
*
* *
Profesorulă şi studentnlă. — Ună studenta găsi mij-loculă, la eşirea din clasă, de a pune in pălăria unuia din profesori ună petecă de hârtiă, pe care scrise cuvân-tulă: ,maimuţă.» Apoi, forte veselă de fapta sa, spusese tuturoră camara4iloră săi ceea ce făcuse. A doua 4i, profesorală, mai înainte de a începe lecţiunea, adresă studenţeloră următârele cuvinte: «Amicii mei, erî, în mo-mentulă pe când era să plecă, unulă dintre d-v6stră mi-a făcută onârea d’a-mî lăsa carta sa.« Işî p6te închipui orl-cine rîsulă studenţiloră şi figura camaradului loră.
*
* *
Căli mările Emirului. — fiarele persane spună, că în momentulă când răsboiulă părea inevitabilă între Ruşi şi Englezi, emirulă Abdu-Raman a comandată la Cabul confecţionarea a 15 călimări destinate celoră 15 generali însărcinaţi cu comandamentulă. Costulă loră e de 5,200 franci. Se pare că în Afganistană este obiceiulă, ca Emi-j rulă să ofere generaliloră săi câte o sabiă cu care să-ş esercite vitejia şi o păreche călimări cu cari să redacteze raportele victoriose. Aceste călimări suntă de aură şi ornate cu petre preţiose.
♦ *
*
Omorîtorii de lei în Algeria. — E cunoscuta în lume Bombonnel, renumitulă omorîtoră de lei; elă are a4I ună rivală multă mai mare ca dânsulă. Acesta este nu-mitulă Ahmed ben Amar. Numele său este populară în provincia Constantina, binecuvântata de poporaţiunile de la Suk-Ahras şi fdrte stimată de Europeni. Fie-care este mândru d’a-i strânge mâna. Cu tote acestea Ahmed ben Amar nu este ună mare senioră ; chiar noroculă nu i-a fostă favorabilă ; elă este îmbrăcată sărăcăciosă cu o sgandură şi ună burnus; cu tote acestea se bucură de ună mare prestigiu. La cingătore portă ună tezgană, ună felă de buzunară de pele, în care suntă puse archi-vele sale, singurulă tesaură ce are. Printre hârtiile ce posede, vomă semnala actulă mareşalului Pelisier, guver-norulă Algeriei, cu data dela 17 Ianuariu 1863, care conferă o medaliă de aură clasa L lui Ahmed ben Amar «care şi-a espusă adesea viaţa în lupta sa în contra dobitâceloră sălbatice, şi pentru care a binemeritata dela coloniă, omorândă 40 lei şi 19 pantere, primindă două-4ecî şi trei de răni.« Până a4î, Ahmed ben Amar a omo-rîtă 80 iei şi 39 pantere !
* *
*
Ce se cere pentru producerea unui chilo de miere
— Alex. Wilson din Dublin a publicată interesante amărunte asupra cantităţii de zahară, ce se află în nectarulă d tejiteloră flori, şi asupra necoltei ce o facă insectele ce producă miere. Wilson a calculată, că 125 de corole de trifoiu conţină cam 1 gr. de zachară, prin urmare pentru 1 chilo 125,000. Deorece fiecare corolă e compusă cam din 60 de flori, ar fi nectarulă dela 125,000 X 60 =
7.500,000	de flori, care ar da ună chilo de miere. De-ârece în miere 75 din 100 de părţi este zachară, pentru ună chilo de miere trebuescă în sumă rotundă 5,600,000 flori; prin urmare albinele unui stiubeiu trebue să viziteze una câte una acestă colosală numără de flori, pentru ca să adune 1 chilo de miere.
* *
*
Feriţi-vă mireseloru. — Acum câteva 4‘le se înfăţişă la clinica din Berlină o fată tânără şi frumâsă, care fiindă întrebată ce are, răspunse medicului, că e surdă de-o ureche. Dusă fiindă faia înaintea specialişti-loră pentru bolele de urechi, după drecare codire, istorisi în fine fata, că mirele ei întorcându-se dintr’o călătoria, a îmbrăţişat’o şi apăsândă gura de urechea ei a să-rutat’o cu atâta focă, încâtă în acelaşi momenfă simţi in ureche o durere violentă şi de atunci mai că nu mai aude. In adevără s’a constatată o ruptură a tobei ure-
chii cu o inflamaţiă a pârţiloră moi de prin prejură.
* *
$
NECROLOG. - Valeriană Gomană din Abrud farmacista diplomată de Viena. după ună morbd îndelungată, abia în etate de 26 ani şi a dată sufletulă în mânile Creatorulni la 4 Maiu n.. âr la 7 Maiu s’a îmor-mântată în Petroşeni.
Fie’i ţărîna uşoră!
NECR0L0GU. — Demetriu Alexandrescu Comloşiu, proprietară în M. St. Ana, după ună morbă îndelungată, în etate de 42 de ani, a încetate din viaţă la 12 Maiu.
Fie-i ţărîna uşoră!
Editoră laeohă Mareşiaua
V edactoră responsabilă Pr, Aurel MurowuDU
GAZETA TRANSILVANIEI
Nr. 104.
Bursa de Bucuresei.
Cota oficială dela 7 Maiu st. v. 1885
Renta română (5%). . . .	Cump.	vând. 89
Renta rom. amort. (5°/0) . .	—	92
» convert. (6°/o) • .	—	88
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	—	31
Credit fonc. rural (7°/0) . .	—	102
» „ „ (5°/.) • •	—	85V*
* » urban(7°/0) . .	—	99
» » » (6°/0) • •	—	—
. , . (5°/„) . .	—	83
Banca naţională a României	—	310
Ac. de asig. Dacia-Rom. . .	282	
« » > Naţională	229	—
Aură		10.15°/0	98/*
Bancnote austriace contra aură	2-02	2.05
Oursulu la bursa de Viena
din 20 Maiu st, n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . • • 97.60 Rentă de hârtiă 5% . . 92.50 Imprumutulă căiloră ferate
ungare................146.50
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiime) . . . 97.20 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 122.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 107.— Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare 1C3. — Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................102.—
Bonuri cu cl. de sortarel01,50 Bonuri rurale transilvane 101.25
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vină ung................. 96	75
Imprumutulă cu premiu
ung.....................116.60
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.70 Renta de hărtiă austriacă 82.35 Renta de arg. austr. . .	82.75
Renta de aură austr. . . 107 75 Losurile din 1860	. . . 138.75
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 859	—
Act. băncel de credită ung. 287.50 Act. băncel de credită austr. 287.90 Argintulă —. — GalbinI împărătesc! ....	5.85
Napoleon-d’orI............9.85	—
Mărci 100 împ. germ. . . 60.90 Londra 10 Livres sterlinge 124.50
Cursulu pieţei Braşovâ
din 21 Maiu st. n. 1885.
Bancnote românescî . , .	. Cump. 8.94	Vând.	8.96
Argint românesc ....	. . » 8.80	A	8.85
Napoleon-d’orî	. . » 9.84	»	9.86
Lire’ turcescî		. . » 11.10	»	11.15
Imperiali		. . * 10.10	9	10.12
Galbeni .......	. . » 5.80	»	5.84
Scrisurile fonc. > Albina «	. . » 100.50	9	101.-
Ruble Rusesci		. . » 124.—	9	125.—
Discontulă » . ,	. . 7—10 % pe ană.		
1885.
Anunţî’imă aceloru onoraţi cetitori, cari vorfi binevoi a se abonâ la f6ia nbstră de aici încolo că avemu încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă sâ aibă colecţiunea intrigă.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potti cumpăra în tutungeria lui I. Gross.
a	oD 03 i
OJ o g 13 ^ W
u p
Ej 56
g .2
Ph ‘3
>56
O O
*
>1-1	^ <D
-	.2	*	*
o	*■«	-s	>c*
a	®	?	m
^	®	i>	tu
e? £ O
o	56	S
’o	tj	^
co
a> z
<3
O 66
CU
isg
Xi
1 s
« O W
a,
S
o
u
a,
>3
O

•ea
hC
1 fmâ		i p	55-	P • rH
Cv Q	p	U h-i	)pH	)H 4-^
oT	o 56	03	fcn s	4-3
U		vD	ho	CD
56			<4-9	"8
*4—	PQ		CTi	o OQ
5 Ă
O)
p >s
O) fi
cl o >
‘&S
®
p ^ Oh
56 <D PH S-H
Sh
<v
P 2
Ol P
Pi H3
03 56
U Pi
' a
o p.
03
T3
£3
56
s
o
O
Abonamente la „Gazeta Transilvaniei" se polii lace la 1 şi la 15 ale fie-cărei luni.
Administr. „Gaz. Trans.“

In hala din Groverd
(Festha/le)
Marti în 26 Maiu
^Uo
(a treia di de Rusalii) arangiată de doue musici şi adecă de musica militară şi musica orăşenescă sub conducerea personală a dirigenţiloră lorti respectivi, cari voru esecutâ pe rândă cele mai plăcute şi mai noue piese musicale.
La acesta festivitate, ca şi care încă nu s’a mai arangiată în Braşovti, invită pe onoratulă publică cu totă stima avisându’lă că am îngrijită de beuturî şi mâncări bune.
Fridericu Schmidt.
1—2
Mersulă trenuriloru
pe linia Predealîj-Biuiapesta şi pe linia Teînştl-Aradîl»Bwdapesta a eălei ferate orientale de statft reg. ung.
Predealn-Budapesta					Budapesta-		-Predealii		
	Trenă	Trenu	Trenu	Trenă		Trenă	Trenft	Trenu	Trena
	accelerat	de	omni bus	de		de	omnibus	accelerat	omnibus
		persone		pers6ne		persone			
								1	
Bucur esc!	7.15	—	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
Fredeală	1.09	—	—	a.5o	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
Timişă	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşovă | Feldiora	2.06	—	—	10.50	P. Ladâny Oradea mare |	2.01	2.04	1.59	10.09
	2.16	6.30	5.45			4.11	5.13	3.20	
	2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia	3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodă	3.51	8.53	8.51		Mezij-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu Sighi^ora	4.51	10.18	10.52		Râv	5.46	11.41	4.31	
	5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
Mediaşă	6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mică	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaştu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Crăciunelă	—	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
TeiuştH	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
Aiudă	7.55	2.48	4.44		Clnsin |	8.57	5.40	7.08	
Vinţulă de susă	—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Ui6ra	—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cucerdea	8.24	3.36	5.47		Gliiriş	11.15	8.14	8.29	
Ohirisă	8.48	4.10	6.38		Cucerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	—	5.39	8.5 i		Uiora	12.12	9.58	—	
( Claşiu > \	10.08	559	9.18		Vinţulă de susă	12.19	10.07	—	
	10.18	6.28	8.00		Âiudă	12.45	10.42	9.17	
Medeşdu	—	8.54	8.34		Teinşă Crăciunelă	1.15	11.32	9.40	
GhirbSu	—	7.10	8.59			1.44	12.03	—	
Aghirişă	—	7.25	9.35		Blaşă	2.00	12.24	10.12	
Stana	—	7,49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiediaă	11.33	8.11	11.04		Cop şa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciucia	12.06	8.52	1217		Mediaşă	3.27	2.24	11.07	
Bucia	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca	—	9.29	1.21		Sigişâra	4.50	4.17	12.15	
R6v	12.25 1.11	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
Mezd-Teiegd		10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugy i-V âsârhely		10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vârad-Velinţe	—	1.0,58	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
Oradia-mare ; \ P. Ladâny	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44	
	1.54 3.14	11.14	7.30		Braşovft ^	9.20	10.15	3.15	
		1.47	11.05			—	6.00	3.25	
Szolnok	5.10	4.40	2.37		Timişă	—	6.57	4.03	
Bada-pesta	7.30	7.4*	6.401		Fredeală	—	7.32	4.28	
Yiena	21)0	6.20	2.00		Bucurescl		—	10.26	
	1								
Nota: Orele de nopie suntă cele dintre liniile grdse.
Tipografia ALEXI, Braşov.
Teiiişft-AraflU-Budapesta				Budapesta- AradA-TeiuşA.		
	Trenă dp	Trenfi	Trenfi		Trenfi de	Trenfi
	persbue	omnibus	omnibus		persdne	omnibus
Teiuşft	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-hilia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43			3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13			4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicica	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Berzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bârzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Gonopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
(	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
Aradâ j	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Inlia	12.21	6.15
Viena	6.20	—	—	TeiuşA	12.53	7.00
Aradtt-Tintişdra				Simeria (Piski) Petroşenl		
	Trenfi	Trenfi de			Trenfi	
	omnibus	persone			omnibus	
Aradfi	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Tlmlşâra	8.58	3.15		P etroşeni	7.00	
Timişdr a-A r ad A				Petroşeui—Siuteria (Piski)		
	Trenă de	Trenfi			Trenfi	
	persdne	omnibus			omnibus	
TimişAra	12.25	5.00		Petroşenl	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.5Q		Pui	10.48	
Nâmeth-Sâgh	2.25	.7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
AradA	3.10	8.00		Simeria	12.37