REI> ACŢIUNEA ŞI ADMISISTRAţlUNEA t
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE lN FIECARE Dl.
Pe unii anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. România şl străinătate:
Pe ană 36 fr., pe şâse Iun* 18 fr.. pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIURILE:
O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 80 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate na «a prlmeaou. — Hanuaorlpte nu ae retrămltu.
N% 103.
Joi 9 (21) Maiu
1885.
Braşovfi, 8 (20) Maiu 1885-
înainte cu vre-o trei săptămâni publicându
0	scrisăre a unui amică alu făiei năstre din fos-tulu districte alu Năsăudului, ce figurăză a<ji ca parte integrantă a aşa (Jisului „paşalicâ ala lui Banffy,w i-amu pusă nisce întrebări în privinţa atitudinei Româniloru Năsăudenl.
L’amii rugată să ne spună ce facă locuitorii din comunele române Nâsăudene faţă cu ilegalităţile vădite ce le comite (Jilnică fişpanulă (pre-fectulă) Banffy; să ne spună dacă Românii Nă-săudenî sunt hotărîţ! d’a întiebuinţa tăte mijlă-cele legale spre a face să se curme abusurile de putere ale numitului fişpană?
Astăxjî primimă ună răspunsă pre care îlă publicămă în fruntea făiei din causa importanţei fcestiunei ce o tractăză şi la care vomă mai reveni.
Amiculu nostru ne dă desluşiri privităre la atitudinea politică a Româniloru Năsăudenl în generală, dăr nu ne răspunde directă la întrebările de mai susă şi ne lasă mai multă a trage noi ÎDşine conclusiunile, scriindu-ne următărele:
Domnule Redactorii!
Ai multă dreptate, cănd în primulă D-tale din 2 Maiu a. c. Nr. 89 ne întrebi: ce facăj grâniţerii, 6menii de prin ţinutulu Năsăudului, în faţa nedreptăţii, ce o îndură dela stăpânii <jilei în privinţa limbei? Câtă aşă fi de fericită şi de mândru, când ţi-aşă putea arăta fapte! când aşă putea : iatâ ămenii!
Suntemă în luptă continuă cu stăpânii; ei pe fiecare <}i se vâră în agrii noştri cu o brasdă mai afundă, cum dicemă noi pe aici, ne strîm-torescu cătră cdstă şi-şi lărgescă ogorulu. In duelulă iscată între noi şi stăpâni, ei dau mereu cu lancea în drăpta şi în stânga cu dinţii rîn-jiţl şi noi ne tragemă într’una c’unu pasă în-dferăptă cătră unghiă, fără a ne apără.
In faţa acestei stări de lucruri noi ce fa-cemă? încă o întrebare la care nu potă răspunde, fiindcă nu facemu nimica!
Dar să vedemă cine este chiemată a para-lisa loviturile date. Poporulă ? Elă blândă, răb-dâtoră şi pacinică îşi caută de trebile lui (Ji^ice şi a bună samă la cuibulă lui, la vatra lui stră-moşăscă nu va lăsa să intre niciodată lepra streină, cum n’au suferit’o de atâtea văcurl încă nici atunci, când era cu multă mai asuprită, mai slabă şi mai uitată; elă se uită la alde acestea şi astăzi cu nepăsare şi ’şl <}ice: daţi să mărgă, faceţi ce vă place, eu voiu face cum şciu, cum m’a învăţată tata şi moşulă; elă se feresce de străină ca de ciumă şi este pentru elă orl-care străină ,,o latină spurcată14, de care fuge din in-stinctă. E bine său rău, elă scie. Ună lucru e sigură: elă nu urâsce pe străină din răutate, nu-i face nici ună rău ci fuge de elă, îlă încunjură fiindă convinsă, că străinulă nu i-a adusă şi nu i-a făcută nici odată vr’ună bine.
înţeleginţa? Ea rabdă şi înghite; e nepăsă-t6re. Dăr acăstă nepăsare şi-o justifică cu tre-cutulă prăspătă încă; ea scie, că sub absolutismă limba germană ajunsese pe aici stăpână,— aprăpe totulâ se lucra numai în acăstă limbă ; dar au văcjută apoi cum într’o bună —ŞÎ încă fără a întreba cineva de noi—acăstă limbă şi-a strînsă catrafusele şi s’a dusă pre aici încolo la vatra ei de unde a venită. Suntă pe aici ămeni, cari judecă astfelă: cum s’au dusă Nemţii, se voră duce şi Ungurii, nu din pricina năstră, ci din pricina lorâ şi pentru motive politice, cari determină schimbările cum nici nu gândesc!.
Intre 6menii noştri au fostă încă de pe la
1	introducerea sistemului actuală şi mai suntă şi
astăfjl ună soiu de „viitorisci“, ămeni cari au aflată de bine a merge cu stăpânii în t6te afacerile, în credinţă că şi stăpânii voră merge cu noi şi ca la nisce „ticăloşi Măria ta“ ne voră da pace să ne chiverivsimu după vechiulă nostru obiceiu, să ne desvoltămă cum vomă sci şi cum ne voră ajută puterile năstre, bine înţelesă fără a aşteptă ajutorulă streină.
Interesele materiale, proprii acestui ţinută, cari trebuia apărate de lăcomia streină, au fostă totdăuna fantoma, cu care acestă soiu de 6menl au isbutită a dă stăpâniloră dela 1867 încăce totă deputaţi guvernamentali, său celă puţină a se feri să nu-i arunce acolo vr’unulfi oposi-ţională fie şi Ungură.
Dar har Domnului! înalta năstră oblăduire a sciută convinge pe aceşti ămeni despre bunele intenţiuni faţă cu noi; loviturile (jilnice suntă totă atâtea dovecjl de marea dragoste către noi cei plecaţi, care dragoste merge pănă a ne strânge la sînă, cum îşi strânge moimiţa feţii săi pănă crăpă.
înalta stăpânire a sciută rări pe acestă soiu de sJugl plecate. Apoi vei sci, d-le Redactoră, că şi pe aici sunt cărturari mici şi cărturari mari. Intre cei mici o parte suntă cu multă mai mici, decâtă să pătă opune ăre-care resistenţă lovitu-riloră îndreptate în contra năstră; ăr altă parte din ei nu mai potă lucra fiindă siliţi a merge la poruncă, ca să nu fie aruncaţi pe stradă.
Ne mai rămâne puţinii independenţi, între cari membrii comitetului comitatensă, ămeni destulă de zeloşi şi buni apărători, dela cari amă aşteptată şi aşteptămă, ca în unire cu membrii saşi să ’şl rădice la tăte ocasiunile graiulă pentru apărarea drepturiloră călcate,
Salutare !
Sibiiu 5 (17) Maiu 1885.
In timpuia presenta de grea încercare pentru poporala româna ce locuesce pe teritoruia ţărilora de sub corăna S-tului Ştefana, două tărâme i-a rămasa de es-ploatata, pe care se păte validita, şi aceste sunta ceia culturala şi economica. Din viaţa publică şi în genere de pe tăremuia politica ama fosta aşa (flcenda scoşi fără veste prin constelaţiunile dela 1867. Situaţia cea grea ce ni s’a creata nouă Româniloră la anula amintita în curgerea timpului ni s’a înăsprită prin disposiţiunl ulte-riăre, cari s’au adusa sppta presiunea şovinismului ce domnesce cu văditula scopa de a eludâ disposiţiunile acelora legi, cari la inaugurarea erei aşa numite constituţionale s’au fosta adusa ca ună fela de concesiune naţionalităţilor nemaghiare.
Una dintre concesiunile ce s’au făcuta naţionalităţilor, a fosta garantarea libertăţii de pressă prin îndrumarea delictelor ce s’ar pută comite prin ea la curţile cu juraţi. In speciala pentru garantarea libertăţii de pressă în Transilvania cu privire la pressa nemaghiară, a contribuita curtea cu juraţi din Sibiiu, care a avuta totdăuna tăria sulletăscă de a se emancipâ de sub in-fluinţa şi presiunea şovinismului maghiară şi a-ş! enunţă verdictele sale fără nici o considerare, după a sa cea mai bună sciinţă şi consciinţă. Şi pentru că în modula acesta a contribuita la susţinerea unui drepta esenţiala constituţionala, ea este astăzi pedepsită prin cassare.
Chiar şi împrejurarea acăsta ne dovedesce tendinţa ce domnesce in cercurile hotărîtăre şi scopula ce se ur-măresce. Sugrumarea libertăţii de pressă es e ultima lovire, ce se dă naţionalităţilor cu privire la activitatea lord pe tăremfi politica.
Nu voima să renunţămh la activitate întinsă şi de acum înainte pe tărâmula politica, însă pentru de a pută susţină lupta grea ce ni se impune pe acesta terăma, — avemh lipsă de o cultură intensivă a inimei şi a intelectului şi de emancipare economică. Căci numai atunci voma pută susţină lupta, dăcă înaintaţi în cultură şi in. dependenţi materialicesce, voma voi şi voma pută să ne espunema pentru interesele poporalui nostru. Ce atinge
tăremuia culturala, confesiunile năstre cu ajutorula unora fundaţiunl ce sunta în deosebi menite a promovâ cultura la poporulă nostru tşl faca încâtva datorinţa, dacă voma consideră vitregitatea timpului de atjl şi puţinele mijlăce materiale de cari dispune.
Mai rău ama stata pe tărâmula economica. Pentru de a înaintâ pe acesta tărâma cu dreşlcare resuitata, se cere neapărata desfăşurarea unui credita, ce ar face posibila ameliorarea stării materiale la poporala nostru. Cu scopula acesta s’a înfiinţata înainte cu vre-o 13 ani instilutuia de credita şi economii »Albina* şi cu plăcere constată ma, că în timpuia mai din urmă în mai multe cetăţi, locuite în parte de Români, s’au făcuta porniri ce numai urmări bune pota avă în astă privinţa. Institutula »Albina« în decursula timpului de când esistă a desvol-tata o activitate cu cele mai îmbucurătăre resultate. Meri tuia de a fi obţinută aceste resultate este a se datori în cea mare parte regretatului directora Visarionh Romana, care fără veste a fosta răpită prin crunta mărte din mijlocuia nostru. Pentru ca resultatele activităţii institutului să fie şi de acum înainte atâta de mulţămităre ca şi până acum, se recere ca în fruntea institutului să fie pusă o astfelfi de persănă, care pe lângă cunoşcinţe technice pe tărâmula economica financiara, să posădă a-tâta încrederea publicului în generala, câta şi a acţiona-rilora în speciala, a cărora avere se administrâză sub conducerea lui.
Direcţiunea institutului, care couforma statutelorfi alege în cercula său de activitate de directorula esecu-tiva, va avă deci să-şi pună încrederea într’o astfeia de persănă, care întrunesce calităţile amintite şi afară de a-răsta avânda şi ăreşl care pracsă s’o susţină în afacerile financiare. Căci multa va depinde cu privire la bunulfi renume ala institutului, dăcă persănă ce va fi chemată la acesta posta va fi cu încredere întimpiuată din partea publicului. Pe câta scima noi deocamdată locuia de directora esecutivfi este numai în moda provisorica ocupata, pănă ce direcţiunea se va putea decide pentru definitiva lui întregire. Combinaţiunl cu privire la persănă fiitorului directora sunta mai multe.
Lu/ptâtorulti.
-----o-------
SOIRILE PILEI.
Maialulfi scălelorfi centrale române de aci, ce s’a ţinuta eri în Stejerişa, a fosta strălucita. Rareori s’a vă(jutfi atâta lume din tăte clasele societăţii şi atâta ani-maţiă. Pe lângă jocurile tinerimei, între care s’au jucata »căluşerula* şi ,bătuta* de una frumosfi număra de studenţi îmbrăcaţi în costume naţionale, »hora« şi alte jocuri românesc! adunase poporule într’unfi cerca fărte mare. Nu credema, că a putută fi sufletfi de orna, care să nu fi dusa cu sine cele mai plăcute impresiuni dela maialula de eri.
—O—
Cu privire la răspunsuia ce l’a data primarule Braşovului d. Brennerberg asupra broşurei d-rului Ignaz Weiss, despre care ama amintita în articolula .Afaceri comunale* din număruia trecuta, autoruia broşurei, prin-tr’o declaraţiune publicată în »Kronst, Ztg.,« susţine cele scrise în broşură şi ameninţă la sfârşita, că printr’una şira de articule în „Brassă* va dovedi cele cuprinse în broşură cu caşuri concrete.
-O—
Camera comercială din Braşova a ţinuta în 14 şi 15 Maiu n. împreună cu camera comercială din Cluşiu şedinţe pentru a se consultă asupra reînoirii convenţiunii comerciale cu România. Conferinţa a stabilita cu privire Ia interesele Transilvaniei scăderile şi dorinţele faţă cu convenţiunea existentă a dovedită, că tarifulâ vamală actuala e în dauna intereseîorfi comerciale ale Transilvaniei. Membrii conferinţei au suspendata şedinţele pentru 10—22 4‘tej ca să’şi câştige datele necesare pentru indicarea concesiunilorâ ce ar fi de a se exopera dela România în interesula comerciului şi ala industriei năstre. Resoluţiunile luate, conferenţa le va aşterne ministerului pentru ca să le iee în considerare cu ocasiunea reînoirii convenţiunii nouă.
Nr. 103.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
1
;	După cum spune ,EUenzek,« cetăţenulă Hoffmann,
I mare comerciantă de articlole de băcăniă în Pesta, are j ună agentă de afaceri română şi trimite la Cluşiu scri-i sori de afaceri în limba germânâ. Când agentulă său Chirilă Nicolescu sosi în Cluşiu, comercianţii unguri îi spuseră, că dacă vrea să ’şi primescă banii dela ei, să le înveţe şi limba loră, şi astfelă îlă refusară.
—0—
>Opinca* este numele unei foi pentru interesele culturali şi economice ale poporului română. Apare în Reşiţa-montană din Bănată în fiecare Duminecă, li urămă »Opincei« viăţă lungă şi succesă.
—0—
>Bd. Tgbl.» dela 16 Maiu n. scrie, că în capitală şi în multe părţi ale ţării a ninsă, aşa că dispare aprope orice nădeide de o bună recoltă. Totă atâta de nefavorabile suntă şi raportele din Austria de susă şi de josă, î din Boemia, Moravia şi Galiţia, unde frigulă şi furtunele i au pricinuită mare rău sămănăturiloră, viilorO şi po-miloră
—0—
Ministrulă ungurescă de comunicaţiune va visita după Rusalii eomitatulă Hunedărei. Scopulă călătoriei este inspectarea pasului Surducă ce duce în România.
—0—
Ungaria e pusă la ven^are. In pavilionulă «Societăţii pe acţii a tipografiei pestane* dela esposiţiune se citescă următorele pe o firmă: »Chr. Mannsfeld Raudnitz. Singurulă vencJStoră ală Ungariei Max Dessauer n Budapesta.»
—0—
Cetimă în »Naţiunea« dela 6 Maiu: »Teatrulă na ţională este a(jî în sărbătore, elă înaugurâză astă-seră o nouă eră pentru arta dramatica în România. Pentru prima oră pe scena românescă se va juca o operă în limba românescă de cătră artişti români. Graţiă străduinţeloră fără pregetă ale d-lui G. Ştefănescu s’a putută monta şi distribui rolurile operei lui »Donizetti,« ,Linda de Cha-mounix,* tradusă de d. Bagav. Printre executanţi vedemă pe d-nii St. Iuliană, Cairetti, d. Teodorescu, Gabrielescu, Băjenaru, pe d-na Al. Ştefănescu (Gavala) şi pe d-şora Carlotta Leria, care va cânta rolulă Lindei.*
-----o-------
Conferinţa colectivă profesorescă din
Blasiu.
*
In Nr. 88 ală f6iei n6stre amă arătată, după „F6ia scolastică, “ că la 8 Aprilie profesorii dela gimnasiele din Blaşiu, Beiuşiu şi Năsăudă s’au întrunită în Blaşiu într’o conferinţă, în care s’au desbătută diferite cestiuni şcolare, deja cunoscute de cetitorii noştri din numSrulă amintită. Dămă a<Jî discursulă, cu care directorulă gimnasială din Blaşiu, I. Antonelli, a deschisă conferinţa:
Onoraţi domni directori, profesori şi iubiţi confraţi!
Trăimă în lumea asociaţiuniloră, când teoria dândă mâna cu pracsa produce resultatele cele mai admirabile pe tote terenele progresului vieţii omenesc! Eu nu credă că ar pute să existe vr’ună bărbată inteligentă şi înarmată cu tote facultăţile raţiunii sănâtose, care să cuteze a contradisputa acestă adevără în generală astăzi recunoscută.
Idea asociaţiuniloră profesorale nu este o apariţiune momentană şi aşa (Jicendă prea grăbită, căci acesta în Ungaria s’a născută mai înainte de <jece anb ba în anulă trecută ’şî-a serbată primulă său iubileu, er la noi începuse a răsări cu ceva mai nainte, der nu s’a putută realisa pentru împrejurări şi cause nedependente dela noi. Conînţelegerile însă au decursă între direcţiunile greco-catolice şi greco-orientale, ba adeseori au fostă chiar şi obiectulă cOnversaţiuniloră private între profesorii acestora gimnasii.
Excelenţa Sa dlă ministru de culte şi instrucţiune publică, cunoscâudă multifariile nostre indigenţe (?) şi precumpănindă, că în două-trei (jile este preste putinţă a se îngriji de suplinirea tuturoră acestoră lipse, în hârtiă ce a adresată Ilustrităţii Sale d-lă directoră scol. supremă şi totodată denumita şi comisară regeseă pentru actulă presentă, 4^ în hârtia ddto 10 Martie a. c. Nr. 2917, ne concede ea să ne întrunimă în acestă confe-renţă, ba ne face şi prospecte, că dacă ne vomă face şi statute şi acelea le vomă subşterne locuriloră mai înalte spre aprobare, pe vin oră vomă pute conveni şi fără concesiune prealabilă.
Acăstă concesiune este forte preţuită în ochii noştri, deşi de astădatâ este concesâ după cum amă cerută noi între margini forte restrânse şi ore-cum condiţioneză viitorele ndstre întruniri dela stricta rămânere între marginile legii şi ale obiectivitătii, ceeace nici că se pote aştepta altcum, de orece noi ea crescători ai junimii scolastice nu ne putemă ocupa cu veleităţile politice ale (Jilii, şi n;ci s’ar cuveni a o faca în aceste timpuri critice nici când amă pute, căci nu noi suntemă chemaţi a înfige varga asupra acestoră cestiuni ale viitorului. Ţi-nendu-ne între aceste limite ale obieetivităţii putemă aştepta că ni se va concede, ca viitorele nostre întruniri să le putem ţină pe o scară mai întinsă.
Istoria întrunirii năstre de astăcji a trecută prin multe şi diverse fase. Aceste cugetă a fi bine a le cu-născe cu toţii, ca să ne putemă orienta. Pentru acăsta le voiu atinge şi cu acestă ccasiune intru cât este de
trebuinţă, aşa 4ieendă Per summos apices. Mai ântâiă administraţiunea fonduriloră grăniţerescî dela Năsăudă ca patronatulă gimnasiului nostru de acolo, cu hârtia de ddto 14 Noembrie 1884, Nr. 163, a cerută dela veneratulă consistoră metropolitană să mijlocescă, ca profesorii dela tote gimnasiele române din Ungaria să se constitue câtă mai curendă într’o reuniune, în care în prima liniă să se ocupe cu prelucrarea şi edarea manua-leloră ce ne lipsescă seu nu s’au aflată de acomodate şi corăspun4ătore scopului, declarâudă totodată că ei au recercată şi patronatele gimn. gr. or. ca să se învoescă la acesta.
Acestă hârtiă s’a comunicată Veneratului Ordina-riată gr. cat. de Oradea-mare. Acesta cu dtto 6/11 Nr. 2322 este de părere, că după-ce greco-orientalii încâtă pentru organismulă loră se deosibescă de instituţiunile nostre gr.-catolice, Excelenţa Sa Domnulă Metropolită să binevoiască a resolvi propunerea patronatului din Năsăudă într’acolo, ca să se dispună a lua parte la acestă confe-renţă numai corpurile profesorale din provincia metropolitană de Alba-Iulia. Intru aceste ajungândă la cunoscinţa d-lui ministru de culte şi instrucţiune publică faima, că în Blajă se intenţionăză a se ţine o întrunire profesorală, acesta încunosciinţâză despre acesta pre d. comisară exmisă, cerendu’i totodată şi lămuriri detailate a-supra acestui obiectă.
In urma acestora direcţiunea gimnasială de aci la mandatulă expresă ală Excelenţei Sale d-lui Metropolită cere dela Ilustritatea Sa d. directoră supremă, lămurindă afacerea întrunirii profesorale intenţionate, ca Ilustritatea Sa să întrevină la ministru pentru obţinerea concesiunii acestei întruniri, pre care d. ministru sub numărulă memorată a şi conces’o.
Scopulă acestei întruniri este în prima liniă îngrijirea de compunerea şi edarea manualeloră ce ne lipsescă seu nu suntă corăspun4ătore prescripteloră mai înalte. Compunerea loră se va uşura prin conlucrarea comună, er partea materială a tipăririi loră încă se va asigura, dacă ne vomă înţelege a le introduce în tote trei gimnasiele nostre şi aşa putemă ave prospecte sigure, că vomă afla uşoră şi editori. De ne va rămâne timpă, credă că ară fi de lipsă să ne înţelegemă şi despre pla-nulă de lecţiune ală limbei române şi maghiare, precum şi asupra unoră cestiuni didactice generale.
Bine aţi venită dar Domniloră în mijloculă nostru, vă salulămă la acestă vreme cu salutările cele mai cordiale, dorindă din inimă, ca resultatulă întrunirii năstre se corăspundă pre deplină scopului, care este înaintarea şi progresulă scoleloră nostre în totă respectulă. Cu acestea declară şedinţa deschisă şi propună să ne constituimă, rugându-vă se vă alegeţi ună preşedinte şi doi notari.«
De pe ţărmurulă Mureşului, 5 Maiu 1885. Năpăstuirea poporului nostru. — S’au descrisă în mai multe rânduri în 4'arele nostre starea tristă şi de plânsă a poporului nostru. S’a făcută apelă la purtătorii de patrahire şi la inteligenţa mirenă, ca să se îm-pulpeze spre a împedecâ răulă şi a mântui poporulă. Der se vede că s’a bătută toca Ja urechile surdului; căci răulă a crescută, şi încă cu repe4iciune cum cresce ună cocoloşă de neuă în fuga lui pe deală în josă totă mai mare, prin4endfi totă mai multă neuă pe elă, şi astă4I starea poporului este aprope ruinată.
Că preoţimea nostrâ este şi a fostă în prima liniă chiemată a vărsa poporului lumină, a-lă scuti de cursele şi apucăturile Jidaniloră şi a altoră împetriţl, este afară de totă îndoiala, deorece ea stă în atingere continuă cu poporulă şi are cunoscinţă deplină despre referinţele, starea şi despre purtarea fiecăruia poporană, şi este în posiţiune de a dâ poporeniloră învăţătura şi din fruntea altariului, er poporeniloră singuratici între 4 ochi şi la casele loră. Insă nepăsarea, o spunemă, însoţită de inerţiă, onore escepţiuniloră, între protopresbiterii şi preoţii noştri este mare.
Amintescă la loculă acesta, că înainte de acestă cu mai mulţi ani era în o comună cu locuinţa protopresbi' terului locală şi tractuală o moşiâ frumosă de vândută. Am căutată întâlnirea cu respectivulă d. protopresbiterfi şi la întâlnire i-am făcută cuviinciosa propunere, ca să îndemne pe săteni şi în casă necesară să mijlocescă şi asociarea unoră locuitori mai .avuţi din satele vecine — spre cumpărarea acelei moşii şi am primită răspunsulă: »deaşă pute aşă cumpărâ-o eu.« Dânsulă însă n’a putut’o cumpără, mai târziu a cumpărat’o ună străină.
Ce bine şi frumosă era să se fi mişcată acelă d-nă protopresbiteră, să se fi pusă în fruntea săteniloră ca cumpărătoră, căci atunci comuna câştiga ună teriloră — hotară — întinsă, din care chiar şi domnia sa putea căpătă o parte bunişoră ca adausă la posesiunea d-sale ; apoi bunăstarea poporeniloră este şi în interesulă domniloră protopresbi teri şi preoţi şi dânsulă îşi câştigă ti-tlulă justă de omă activă şi promovătoră de binele poporului.
Este vai de bieţii ţărani fără posesiune seu nu cu posesiune de ajunsă la câmpă, deorece marii proprietari suntă în cea mai mare parte lipsiţi de simţulă u-mană, lipsiţi de milă, încâtă sciindă pe bieţii săteni necesitaţi de a luâ pământuri în parte, oferescă de acelea în % parte, şi sciu % parte dintre săteni, cari au fostă siliţi a luâ şi aşa! Apoi facă’şî oricine ideă, decă ro-dulă se împarte în 4 părţi egale, 3 părţi le ia poseso-rulă şi numai % parte celă ce ţine loculă în parte, ce
dobânde p6t,e avă elă după sudorea de peste vâră! Ăstora 6menî nu le convine 4*<a germană »leben und le-ben lassen* (să trăiesc! şi să laşi şi pe alţii se trăiască), şi aşa nici nu meriteză a fi puşi, şi nu-i putemă pune la altă locă decâtă alăturea cu Jidanii (lipitore), şi âcă între ei se află şi ună posesoră română, pre care, dastă-
dată nu lă numescă.	X.
(Va urma).
CORESPONDENŢA NOSTRA DIN COMITATE.
De pe Crane, la 1 Maiu 1885.
Domnule Redactoră!
Partea aceea a comitatului Solnocă-Dobâca, care mai de multă se numea Crane, atâta e de nepăstuită, încâtă nici celă mai desteră condeiu nu i-ar putea scrie tote năcazurile. — Cranenii noştri mai cu sâmă prin jidovii cămătari au ajunsă în mare parte la starea de proletari. — Aici avemă între alţii şi ună notară de jidovă alesă acum doi ani într’ună modă de mirată. Dânsulă pe lângă salară, cuartiră şi pauşale de cancelaria ce le are regulate şi cari se urcă la 500 fl., — îşi mai făuresce şi alte pauşale de cancelariă de 40—50 fl., firesce sub diferite numiri de tipărituri estraordinare, şi mai codesce pentru s-esele de călătoriă 25—30 fl. şi ţîne 2 servitori, îşi face mobile scumpe ş. a. Banii şi-i scote dânsulă din cassele comunale şi în loculă loră depune chilanţe, care cu ocasiunea întregirei raţiociniiloră comunale Ie vîresce între celelalte posiţii, căci membrii comiteteloră comunale nu sciu face deosebire între chitanţele accesibile şi neaccesibile. E de însemnată, că cărturarii preoţi şi mireni, cari nu sunt pe struna domniloră dela putere, cari ară face resistinţă la asemeni ocasiunî, — sub diferite pretexte au fostă şterşî din numărulă membriloră, pănă când jupanii crăşmarî sunt târg protegiaţi. Caracteristică e că unii dintre membri nici nu sciu în ce seră s’a făcută şi subscrisă raţiociniulă (darea de semă) anuală, numai audă că s’au făcută ero-gaţiunî (cheltuelî) de sute de florenî. — Decă domniloră dela comitată nu le e frică de Dumne4eu că din paralele bietului Română, câştigate la Iucrulă câmpului în Cluşiu şi în Deşiu şi incurse în repartiţiă, întrebuinţeză pe losurile şi acţiile teatrului maghiară, pe acţiile călei ferate a liniei someşane, pe foia Domniiloră sale »Szolnok-Doboka* — o grămadă de bani, din care causă ni s’a urcată repartiţia la 55%; — 4‘câ> decă nu le e fr*c& de Dumne4eu a’şî face tote pe placă, celă puţină să nu concedă acesta şi notariloră subalterni.
Argus.
-----o------
Dare de semă şi mulţămită.
Făgăraşă, 7 Maiu 1885 v.
Reuniunea femeiloră gr. or. române din Fâgăraşă şi giură a întocmită la 2 Maiu c. v. în favorulfi fondului său o peirecere de jocă împreunată cu tombolă. Obiectele de câştigă ale tombolei, în urma unui apelă din partea comitetului acestei reuniuni, s’au donată de următorele dămne, domnişăre, câţiva domni din Făgăraşă, pre cari pentru darea de semă a nostră le publieămă.
Luisa Grămoiu: două talere de porţelană şi două pahare de flori pentru salonă; Elisabefa P. Popă: o cor-tiţă pentru pome, ună taleră de sticlă pentru fragi şi o iconă colorată; Zinca Romană: ună tablou ,Andreiu Murăşanu* şi o carte «Actele conferinţei electorale din Sibiiu 1884*; Iuliana Gabalini: şepte pahare de sticlă pentru şampaniă şi o sarniţă de sticlă argintiă; Elena Toma: o corfiţă pentru pâne, o chibritelniţă, două păhărele de flori din ghipsă, o sălariţă de porţelană, o pe-riniţâ pentru ace, o piperniţă din porţelană, două funduri de perină şi două pahare aurite pentru flori; Anastasia Popescu: ună necesieră, ună domino, o sarniţă de sticlă, ună paharâ auriu de sticlă, ună pahară de flori şi o chibritelniţă; Aneta Stoica: o ţaţă (tavă) de lampă din harasă, două pahare de sticlă pentru apă şi o tabachere; Luisa Făgărăşană: ună fundă de perină; Zinca Pandrea: ună pahară de sticlă şi şese linguriţe de cafea; Maria Ghişerenă: o zaharniţă de sticlă argintiă; Maria Constantină Popă: o corfiţă cu pome şi doi papagali din ghipsă şi şese linguri de lemnă; Iudita Negrilă: ună picsemă de porţelană şi o cenuşerniţă de ţigări; Maria D. Damiană: o pungă de mătase pentru bani, o ţiitdre de tutună, ună taleră pentru cenuşa de ţigară, o scobitore de dinţi, ună pahară de porţelană pentru flori şi o frun4ă de stejară din porţelană; Elena V. Popă: o corfiţă de pome, şese talere de porţelană, ună filigeană de porţelană pentru cafea, o chibritelniţă, o ţiitore de orologiu şi- douâ broşe; Maria Florea: trei filigene cu farfurii de porţelană pentru cafea şi o corfiţă pentru bilete de visită; Maria Grama: o figură pe masă de ghipsă; Victoria Aronă: o corfiţă pentru bilete de visită şi o chibritelniţă din bronză; Hareta Popescu: o mapă brodată pentru scrisă, ună şurţă brodată-ţâsătură propriă, ună taleră de pome argintiu şi două funduri de perină; Valeria Alutan: două taşce de bani—manufactură propriă—


Nr. 103.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
şi o tăviţă de lampă; Silvia Cipu: o periniţă de ace, o pereche de legături de ciorapi, — manufactură propriă — şi două păhăruţe ver<|I aurite; Nicolae PopovicT, calfă;
0	cu ii cu săpunii; George Golliană, comerciante; unO călimării auriu de porţelană, o cană de masă din porţelană, o tasă (tavă) de p^esentantă şi o tabachere; Ionii Podgursky, tâmplară: o ţiitâre de p6me şi o pre-serătore de zahară, ambe de sticlă; Trepches Heinrich, directorii poliţienescă: unii; vasă de flori şi o solniţă (sârniţă), ambe din sticlă.1 CeJă mai preţiosă obiecta pentru aceste tombolă: una serviţo de pahară cu sticlă pentru vina s’a cumpărata din caseta propriă a on. d6mne: Anastasia Popescu, Elena V. Popa, Maria C. Popa, Aneta Stoica, Maria Florea, Maria Cipu, Elena Toma ş: Maria Eisera, contribuindă fiecare câte 1 fl. v. a.
Suma în bani incursa din jocuia tombolei cu căş-tiguia tuturora obiectelora de cătră publicula participanta a fosta 30 fl. 76 cr. v a.
La intrare au contribuita cu câte 2 fl. v. a.: Phi-lipoviciu medica şi Danka Gyula* apotecara; — cu câte
1	fl. v. a.; Nicolae Cozgarea eăpit. pens., Ioana Florea
asesorii, Vasilie Popa comercianta, Ioana Podgursky tâm-j plara, Ioana Giora timarii, Barasnyay Bella, Constantina V. Popa, Ioviana Stoica de Vişta jude reg. pens., Ko-nerth văduvă, Dr. St. Popa fisica comit., Ioana Cinfea ampl. la cărţ. fund., Csato vicepretora, Adolfa Făgără-şana, Popa locotenenta, Gali Domokos jude reg., Brust Lajos, George Boeriu morarii, Steinburg apotecara, George Goliana comerciante şi luliu Podobă oficiala de poştă; — cu câte 50 cr. v. a.: Lazareviciu sublocotenent a, Pon* gratz Geza, Nagy, Hachmilier, locotenenta, Reichel, Sebeş Ioszef, Panczel Zsigmond, Ioana Munteana învăţăforă, Gavrilă Popa învăţătorii, Izsâk Miklos, Hermann Johann Valeriu Poparada, Ioana Mureşiana şi Nicolae Ludu în-: văţătora. Suma 31 fl. v. a.	j
Dela privaţi în urma petrecerei: Gerasima Grama căp. pens. 1 fl., Daniela Gaborfi în văţătora 1 fl Suma
2	fl. v. a.
Suma venitului preste tota; 63 fl. 86 cr. v. a., din care detrâgendă spesele de 17 fl. 96 cr. v. a., rămâne unâ venita curata de 45 fl. 50 cr. v. a., care sumă s’a înmănuata spre administrare d-nei casiere a acestei reuniuni.
ca în calitate de suveranii alu statului Congo să mulţămriscâ împăratului Wilhelm şi prinţului Bis-rnarok pentru stăruinţele loru de a se forma acestii stata africana. Regele Leopold va folosi ocasi-unea de a intra în negoţiărl cu financiari de căpetenia din Berlina pentru realisarea unui împrumuta ala noului stata Congo. Acesta împrumuta de 38 milirine franci se va face pentru construirea unei căi ferate care să lege statuia Congo cu marea. Imprumutula să fiă pusu sub o garanţiă internaţională.
----o-----
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. alâ »Gaz. Trans.«)
Pesta, 20 Maiu. — Consiliula comunala ala Vienei a sosita eri la 7 Va cu una vapora speciala. Cu t6tă plriia ce curgea, o mare mulţime de rimeni aşteptă sosirea rispeţiloră, cari au fosta salutaţi frirte simpatica. In fruntea representan-ţei orăşenesc! întră primarula Rath în corabiă, salută pe cei sosiţi accentuânda într’ună discursa strălucita, că capitala Ungariei a luata la cu-noscinţă cu bucuriă simţămintele frăţescl ale vechiului oraşa împărătesca şi că e însufleţită de sincere simţăminte pentru frumrisa şi înfloritrirea Vienă. Primarula Uhl mulţămi, pentru primirea cea surprin<Jătora amicabilă, în moda f6rte cordiala. Amândouă discursurile au fosta însoţite de „hoch“ şi ,.eljen.“ După ce s’au salutata reciproca frirte cordiala, rispeţii se duseră la cuartiere.
Agram, 20 Maiu. — Preotula din Bucsje, Johann Schirmer, pentru discursula său electorala, ce l’a ţinutu ca candidata ala partidei star-ceviciane în Brod, a fosta condamnata la doi ani închisrire şi Ia perderea preoţiei.
DIVERSE.
In numele reuniunei primescă mulţămită pe acestă cale tote acelea p. t. domne şi domnişrire, care au contribuită cu obiecte la tombola proiectată, şi toţi acei p. t. domni, cari nu mai puţină au contribuită cu dina-riulă loră în favorulă fondului reuniunei femeiloră gr. or. din Făgăraşă, cu scopulă de a îmbunătăţi starea miseră -•a scolei năstre gr. or. de aici, carea abia se mai păte susţinea.
Anastasia Popescu,	Nicolae Aronit,
preşedintă.	secretară.
----O------
ULTIME SOIRI.
Din Petersburg se anunţă: De astădată s’a ordonată recrutarea a 230,000 rimeni, cu 6000 mai mulţi ca în anulă trecută şi cu 12000 mai mulţi ca în anulă 1883.
—0—
După o versiune, ce o colportrizâ corespondentul (Jarului „P. Lloyd", în Berlină s’ar crede c& numirea lui Busch ca ambasadoră alu Germaniei în B u c u r e s c i ar stă în legătură cu dorinţa Germaniei d’a face ună serviciu Austro-Ungariei cu ocasiunea reînoirei convenţiunei aus-tro-române, îinpăcându-o astfelu în privinţa redi-cărei vamei pe cereale din partea Germaniei. Busch adecă să aibă misiunea specială de a stărui pe lângă guvernulu română în favrirea Aus-tro-Ungariei. Vomă vedri!
Sciri sosite în Bucuresci din Salonică, «plinii, că pe la mijlocuiă lunei lui Iuniu se aşteptă acolo isbucnirea unei rescrile bulgaro-ma-tedonene.
Ună judecătorii ca mulţi alţii... — Dacă nu s’ar fi întâmplata, n’ar fl de crezută. La Beziers, ună oră-şelă în Franţa, esisfă ună specimenă ciudată de judecă-toră de pace. Mania lui e să amâne necontenită procesele. Bieţii împricinaţi suntă siliţi să aştepte multă timpă până să dobendescă câte o nenorocită hotărîre. Advocaţii se hotărîră să ’şî răsbune pe tembelulă judecătoră, şi unulă dintr’înşii, Serguiâres se însărcinâ cu acăsta. Elă avea ună procesă, în care se ordonase de multă timpă o espertisă, fără ea să ajungă la înfăţişare. Desperată de amânările suferite, ingeniosulă advocată depuse, la ulti-mulă termenă, aceste conclusiunf în mânile judecătorului: »...Considerândă că au trecută mai bine de patru luni de când s’a depusă raportulă de cătră espertă, ceremă să binevoâscă d. judecătoră de pace a declara instanţa perimată şi a se codemnalao sută lei daune-interese!« îşi pole închipui cineva figura representantului justiţiei la auijulă acestoră ciudate conclusiunl. Elă a reclamată Parchetului locală, pretincfendă că a fostă luată în rîsă şi că maiestatea ministerului său a fostă batjocorită. Pănă acum nu se scie resultatulă acestei ciudate întâmplări.
★
♦ *
Descoperiri archeologice. — In insula Capri, comuna Fragora, s’au descoperită una din cele 12 vilas ale lui Tiberiu, despre cari se face menţiune în analele lui Tacită. Ună ţărână, săpândă o gropă pentru iriga-ţiunea ţarinei sale, a dată peste mai multe camere construite lângă o colină. Aceste camere suntă construite pe acelaşi plană; ună coridoră largă boltită le separă de colină şi le protege contra umidităţii. Gonstrucţiunea este în petră şi cărămizi din epoca imperieloră. Păreţii au pănă la 2 metri de înălţime. S’au găsită pavimente în mozaică albă; unulă din ele în marmoră colorată, măsură 4 metri 60, într’una dintre camere s’a găsită fragmente purtândă marca Tonnei-Deficilinis-Vio-caniş.
Foile englese susţinriu, că Francia voesce te iasă cu nouă pretensiunî în negociările de pace ca China şi că din acristă causă ar fi trimisă nouă întăriri de trupe în China. Scirile acestea K desmintă acum din partea francesă cu observarea, că trimiterea de uouă trupe îu China se tace numai din causă că Chinesii mai de multe «î au abusată. de încrederea ce li s’a dată. Mi-de esterne Freycinet îşi dă trite silinţele ipre a pregăti o periodâ de pace cu China de o fetată câtă mai îndelungată. De aceea este de-86 eviteze totă ce ar pută trăgăna încheerea itivâ a păcii cu China.
Regele Belgiei sosesce mâne în Berlin, unde petrece Rusaliile. Scopulă călătoriei lui este,
*
* *
Unu baiu oficială’ la Vashington. — Se pare, (ţice »Gurierulă Stateloră-Unite,1 că pe la finele balului dată în onorea noului preşedinte Cleveland, s’a danţată puţind, dat s’a băută multă şampaniă. Mai multă de 6 mii butelii au fostă destupate. Resultatulă a fostă, că sub influinţa vinului mulţi dintre asistenţi au eşită din re-serva ce trebuia s’o aibă în asemenea împrejurare. In sala unde se serveau băuturile răcoritâre, funcţionari, ofiţeri politienî, fraternisau cu paharulă în mănă. Unii cântau, alţii strigau din tote puterile, alţii făceau tururi de forţă, unulă dintre ei a făcută turulă sălii In mâni şi cu piciorele în susă. La 5 6re diminâţa, pentru ca să-i
facă a se depărtâ, li s’a stinsă gazulă.
+ *
*
Sunetele simbolice ale clopoteioră, — Fantasia pu-
rurea viuă a poporului însufleţeşce totă ce i se presintă| într’ună modă prielnică. Faptulă că esisfă o scală asu-£ neteloră este ca atare cunoscută numai acelora ce se; ocupă cu studiulă armoniei, poporulă însă o destirige numai prin autbre şi lui îi rămâne impresiunea vagă a deo- \ sebiriloră ce aude de pildă între sunetulă unui clopotă şi ţ celuilaltă. Poporulă se întreabă: de ce acea deosebire? s şi fantasia, ajutată de lipsa de cunoscinţe esacte, îi răs- * punde dândă graiu şi înţelesă limbei clopotului. Aşa spune poporulă, că se audă cuvintele: Bran-cov-anu * când se tragă clopotele dela biserira Sf. Gheorghe-Nou | din Bucuresci. Clopotele mitropoliei din Tărgovişte ros- i tescă cadenţată numele ziditorului monăstirei de Argeş: Nea-goe. Vine apoi şi satira, care tâlcueşt* limba clo-poteloră în felulă ei. Aşa clopotulă celă mare ală mitropoliei din Bucuresci, cunoscându-şi posiţiunea, repetă [ mereu: bani, bani; âr celă dela biserica Săracă, * conformă cu numele bisericei: c â r pe - c â r p e! In Giurgiu se află o biserică mare cu trei clopote. Gelă dintâiă ■; cjice: baanl, baani! celă de ală doilea ne dă sfatulă j forte practică: dai, n ’ a i, dai, n ’ a i; adică dacă da. ; bani, n’ai, nu ’ţl rămână. In sfârşită celă mai mică,1 '• fudulă şi mândru cjice: cine n’are să nu intre, cine n’are să nu intre, grăbindu-se a le rosti cu o iuţâlă nervâsă! Aşa amă putea culege esemple numerâse din trită ţera, care ne-ară dovedi că pretutindenea găsimă acestă jocă bizară ală fantasiei. Dar ceeace este mai curiosă, e că acestă fenomenă se regăseşce şi la multe alte poprire, la Germani, Italieni, Francezi etc. Mă voiu mărgini a aduce numai câte ună esemplu din literatura acestoră două din urmă. Giambattista Basile, autorulă vestitei colecţiunl de basme neapolitane, cunoscută supt numele de »Pentamerone«, spune în basmulă No. 37: „Amă aurită totd’auna 4‘eându-se, că cjne face bine, do-bândesce bine; căci şi clopotulă "din Manfredonia (Jice ; „damme, dotte», adică: dă’mî mie, dau-tie, dacă îmi dai, îţi dau. Atâta pentru Italieni. Intre Francezi, pomenescă pe Rabelais, ale cărui cuvinte le reproducă întocmai din »Gargant.ua*, cart. a III, cap. 27: »Eseoute, dit frâre Jean, l’oracle des cloches de Varenes: que disent elles?... Escoute: marie-toy, marie-toy, mărie, mărie.	Si tu te maries, maries, maries, tres
bien t’en trouveras, veras, veras; mărie, mărie11. Adică: »ascultă, 4>se fratele Jean, oracolulă clopoteloră din Varenes: ce (jică ele?... mărităte-te, mărită-te mărită, mărită. Dacă te vei mărita, mărita, îţi va prinde forte bine, bine, bine; mărită, mărită.11 Aşa (ţice poporulă şi acei ce audă ca poporulă, dar eu sub-scrisulă protesteză din mormântă, că mi se face crudă nedreptate. — Petrus Mura tor, turnătorulă clopotului din 1667 ală mitropoliei din Tărgovişte. — (Telegr).
ii
i
* *
♦
Sclavii în China. — Nu este nici o familiă chineză mai avută, care să n’aibă câte 20 de sclavi, deşi este frirte lesne d’a avea forte buni servitori liberi. Preţuia unui sclavă variază după etatea, puterea şi frumseţa lui. In timpă de pace şi de prosperitate, acestă preţă se urcă până la cinci său şese sute de franci şi chiar mai multă, dâr în timpă de răsboiu său de frimete, familiile cari au mai mulţi copii îi vândă, adesea pentru ună pumnă de oreză. Gray citâză bande de vagabun^I pe cari i-a vă-4ută vân^endă mulţime de june fete cu câte 20 franci una. Elă a văzută asemenea pe Canton ună tată care se ruinase la jocă şi care şi-a vânduta doi copii ce avea pentru suma de patru-sute două-tjecl şi cinci de franci. In generală, mai înainte ca vânzarea să fie făcută, să ia sclavulă şi se pune la încercare în timpă de o lună. Ceea ce se ţine mai în sâmă a se sci cu siguranţă este ca elă să nu fiă bolnavă de lepră, şi în scopulă acesta se întrebuinţâză mijlocuiă următoră: sclavulă este condusă într’o cameră întunecrisă, preumblându-se pe dinaintea lui o flacără albastră. Dâcă pelea lui la lumina flacărei ia o colâre vertjue se conchide că este sănălos ; dâcă ia o co-lore cam roşie, atunci este o dovadă că se află bolnavă de lepră. Sclavagiulă este perpetuu şi ereditară. Nenorociţii cari se află în acâstă condiţiune n’au nici chiar dreptulă d’a decide de sortea copiiloră loră, şi numai la a doua gene-raţiune desrobirea este de dreptă, dacă sclavulă a putută să adune bani pentru a’şl cumpăra libertatea. Ei nu potă să se înfăţişeze naintea instanţeloră judecătorescl. In fine stăpânulă are asupra loră dreptulă de viaţă şi de mrirte, şi se priie 4*ce trite drepturile, chiar şi drep-tulă d’a libera pe sclavulă său la prostituţia publică. Sclavulă este afară din lege. Se întâmplă adesea ca elă să fugă. Fuga lui este semnalată din tote părţile prin afişe cari indică etatea, figura şi costumulă său şi recompensa făgăduită celui care ’lă va aduce la locuinţa lui. Aceste afişurl se vâdă lipite mai pe t6te zidurile oraşe-loră chinese său pe peptulă strigătoriloră publici cari se preumblă pe uliţă ca şi aşa numiţii sandwich-men din Londra şi Paris.
Editorii • Iaeobă Mureşiann.
RadactorO responsabilă: Dr. A?,re! Mnrrşisua
Nr. 103.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Bursa de Bueurescl.
Cota oficială dela 6 Maiu st. v. 1885
	Cump.	vend.
Renta română (5%). . . .	88»/*	897*
Renta rom. amort. (5°/0) . .	913/<	92*/*
> convert. (6°/0) . .	87	88
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	30	32
Credit fonc. rural (7°/0) . .	101	102
» „ (5%) • •	85	86
» » urban(7°/o) • •	977.	987*
» » » (6°/0) • •	91	92
» * * (5°/o) • •	82*/.	837*
Banca naţională a României	1140	—
Ac. de asig. Dacia-Rom. . .	309	—
« » » Naţională . .	237	—
Aură		10.7*°/.	9*/.
Bancnote austriace contra aură	202	2.05
Anunţ»mii act lorii onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abona la f6ia nbstră de aici încolo j că avemu încă în reservâ numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea intrigă.
Abonamente la „Gazeta Transilvaniei® se potii lace la 1 şi la 15 ale fie-cărei luni.
Administr. „Gaz. Trans,,.
Oursolă la bana de Vlena
din 19 Maiu st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 97.60 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92.50 împrumutul ă căiloră ferate
ungare................146.75
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.— Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 122.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 107.— Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare IC 3. — Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă .................102.—
Bonuri cu cl. de sortarel02.— Bonuri rurale transilvane 101.10
Bonuri croato-slavone . . 102. -Despăgubire p. dijma de
vină ung............... 96 75
Imprumutulă cu premiu
ung....................116.60
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.75 Renta de hărtiă austriacă 82.30 Renta de arg. austr. . .	82.70
Renta de aurii austr. . . 107 70 Losurile din 1860	. . . 138.80
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 859 —
Act. băncel de credită ung. 287.50 Act. băncel de credită austr. 287.70 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............... 5.84
Napoleon-d’ori...........9.85l/a
I Mărci 100 împ. germ. . . 60.85 | Londra 10 Livres sterlinge 124.70
Cursulu pieţei Braşovu
din 20 Maiu st. d. 1885.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.93 Vend. 8.95
Argint românesc................... *	8.80	»	8.85
Napoleon-d’or!.................... »	9.82	*	9.84
Lire turcesc!..................... »	11.10	»	11.15
Imperial!.........................  »	10.10	>	10.12
Galben!........................... »	5.80	»	5.84
Scrisurile fonc.	»Albina« . .	»	100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!..................... »	124.—	,	125.—
Discontulti	*	... 7—10 °/0 pe ană.
©
UI
£3
P3
>i"H
O
a
UI-
g
«2
că
S-l
-fJ
O
©
1=1
<i—i
T0
0
©
T3
©
UI
UI
©
S-<
©
o
©
S-*
• ^
T3
©
fel)
s-i
câ
P,
m
a
+=>
o
Ph
w
L,
©
•
rP
CS
O
>
„03
c3
O
O
o
<a
© pm H •
rP
c3
P
©
>
P
O
©

s»
©
xr5
P
©
+=>
'O
H-3
>
O
X-
oS
Ui
PQ
a
$
o
■si
ş *
u
2* ti "ţ* o
ac o. 0)
,<S> "O
)i—<	rj
H <P
© cc-u-*
Pj >1—1
p
Ph
>CZ rrt
s-t ;=h
<D P
«3 O
O ©
- „ALBIN A“
institutu de creditd şi de economii FILIALA BRĂŞOYO face următbrele operaţiuni:
1.	primesce depuneri spre fructificare cu interese:
De 3Va °/0 I&rk denuaciare,
* 4 °/o pe Jângă de mneiare de o lună,
» 5 % *	»	.»	» 3 iutii,
şi plătesce întregă contribuţiunea de stată;
2.	escompteza poliţe,
3.	pe efecte notate la bursele din Viena, Pesta şi Bu-curescî împrumută 85 °/0 din valorea cursului, cu 7 °/o,
4.	împrumută pe mărfuri şi producte, care representâ o valore positivâ şi nu suntft supuse stricăciunei,
5.	cumpără şi vinde totO felulă de monede şi efecte,
6.	rescumperă totă felulă de cupdne,
7.	mijlocesce la centrala sa din Sibiiu împrumuturi liipotecare pe 10 seu 20 anî, în fine
8.	cumpără şi vinde după cursulă 4’^ scrisurile funciare proprii de 6 °/0 şi le lombardăză cu 90 °/0 •
■BnUBBBBOnHBHHBBHHHHl
(Nr. 56) 6 6
Dr. cEdward Myss,
Doctorii în medicină şi chirurgia, mamosu şi oculistă, operator ă, fostă oculistu alu tir ei, are on6re a face cunbscntu, că erăşi s’a stabilită în Braşovti ca medică practică, şi că a înfiinţată în Uliţa negră în casa Dlui luga nr. 339
Unu atelieru dentisticu
unde p6te ori-cine av£ ajutoră medicală atâtfi pentru conservarea dinţiloru, îmbunătăţirea posi-ţiunei loră s. c. 1., precum şi pentru înlocuirea dinţiloră perduţi cu alţi artificial!, singuratici s£u dentura intrigă, cu platca din cauciucă s^u aură.
Dinţi se scotă cu, s£u fără întrebuinţarea narcosei.
Preţurile moderate. La cerere se spune pre-ţulă înainte pentru fiecare lucrare.
Orele de cosultaţiune dela 10 până la 1 a. m. şi dela 3 până la 4 ore d. m.
Dumineca şi în sărbători numai înaintea prân-dului. Scosulă dinţiloră şi consultaţiune pentru săraci dela 9 până la 10 6re a. m. gratis.
Mersulti trenurilortl
pe linia PredealA-Budapesta şi pe linia Teinştt-Aradit-IIiidapesta a c&lei ferate orientale de stattt reg. nng.
Predeald-Budapesta
Bucurescî
Predealu
Timişă
Braşovtt
Feldiora
Apatia
Agostonfalva
Homorodă
Haşfaleu
Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuştlv Aiudă Vinţulă de susă Ui6ra Cucerdea Ghirisă Apahida
Cluşiu
Nedeşdu GhirbSu Aghirişă Stana Hoiedină Ciucia Bucia Bratca R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinte
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok
Bada-peata'
Viena
Trena
accelerat
Trena
de
persone
Trena
omnibus
Trena
de
pers6ne
7.15 1.09 1.33 2.06
2.16 2.44 3.03 3.18
3.51
4.51 5.11 5.39
6.00
6.29
7.02
7.38
7.55
8.24
8.48
10.08
10.18
11.33
12.06
12.25
1.11
1.49
1.54
3.14
5.10
7.30
2.0G
Taft
7.09 7.41
8.09 8.53
10.18
10.55
11.36
12.11
12.35
12.54
1.29
1.45
2.26
2.48
3.12
3.19
3.36
4.10 5.39 5*59
6.28
6.54
7.10 7.25 7.49
8.11
8.52 9.11 9.29
9.52 10.27 10.46 10.56 11.04 11.14
1.47
4.40
7.44
5.45
6.28
7.07 7.42
8.51 10.52 11.56 12.43
1.23
2.07 2.27 3.06 3.22 4.15 4.44 5.10 5.19 5.47
8.51 9.181
“Ho5
8.34 8.59
9.35 10.16 11.04 12.17 12.47
1.21
2.05 3.08 3.39 3.55
4.06
7T25
7.30
11.05
2.37
6.4b
2.00
3.50
10.15
10.50
JBudapesta—Predealâ
Trena I Trena I Trena de I omnibus I accelerat persdne |_________j__________
Trena
omnibua
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny
Oradea mare ^
Vârad-Veleneze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
Clnşin
Apahida Ghiriş Cneerdea Uiâra Vinţulă de susă Aiudă Teiuşfi Crăciunelă Blaşă Micăsasa Cop şa mică Mediaşă Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora
Braşovfi
Timişă Predealâ
Bucurescî
8.25
8.00
11.24
2.01
4.11
4.21
4.29
4.40
5.02
5.46
6.09
6.28
6.52
7.32
7.51 8.12 8.24 8.38 8.57 9.23
9.50 11.15 12.04 12.12 12.19 12.45
1.15
1.44
2.00
2.34
2.52 3.27 4.01
4.50 5.08
6.47
7.36
8.09
8.41
9.20
8.35
6.55
10.55
2.04
5.13
9.37
9.45
9.59
10.28
11.41 12.15 1248
1.48
3.21 3.54| 4.34 4.52 5.11 5.40 6.00 6.29 8.14
9.49 9.58
10.07
10.42 11.32 12.03 12.24
12.43
1.22 2.24 3.06 4.17 4.51
7.07
8.10
8.46
9.20
10.15
6.00
6.57
7.32
3.30
9.45
12.18
1.59
3.20
3.25
3.56
4.31
5.28
6.01
7.08
7.18
8.29
8.53
9.17
9.40
10.12
10.45
11.07
11.29 12.15
12.30 1.32 2.04
2.24 2.44 3.15
3.25 4.03 4.28
10.25
8.00
2.47
6.36
10.09
^'***!•«* liniilo trritaf*.
Teiuşft-Aradft-Budapesta				Budapesta-AradA-TeiuşA.		
	Trenii de	Trend	Trenu	t j	Trend de	Trend
	pers6ne	omnibus	omnibus	!	pers6ne	omnibus
Teiuşft	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-lulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43			3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13		iAFRUal /	4.00	6!sr
Simeria (Piski)	5.44	1.22		GÎogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicica	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
îlia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Bărzova	6.i8	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58	i	Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicica	9.02	12.57
Gvorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
GÎogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7IT	6.4$	—	Alba-lulia	12.21	6.16
Viena	6.20	—	—	TetuşA	12.53	7.00
A rad A-Timiş^ra				Hfuseria (Piski) Petroşenl		
	Trenfi	Trend de			Trend	1
	omnibus	persâne			omnibus	1
AradA	6.00	12.30		Himeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
N6meth-Sâgh	6.51	1.19		Hategă	4.33	u
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	II
Orczifalva	7.49	2.12		Crîvadia	6.05	a
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	Lj
TlxmişAra	8.58	3.15		P etroşeui	7.00	FI
Timlşdra-AradA				Petroşeui—Miuieria (Piski) 1		
	Trenii de	Trend			Trend	i
	persdne	omnibus			omnibus	.. jI
TImişAra	12.25	5.00		Petroşeui	8.56	I
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	9
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	ii
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	i
Nemeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	0
A radulă nou	2.54	7.44		Streiu	12 06	i j