REDACţ'IU SEA ŞI ADMlîiWTBA firaEA * BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)l. ftunfi ană 12 fior., pe ş6se Iun! 6 fior., pe trei luni 8 fior. România şi străinătate: Pe anii 86 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. TRANSILVANIEI. SE PRENUMERĂ: ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNGXURILB: 0 seriă garmondk 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorliorI nefranoata nu te prlmeaoB. — ■anutorlpte nu ae retrimită. m 102 Mercuri 8 (20) Maiu 1885. Braşovtl, 7 (19) Maiu 1885- Când amil primită soirea, că societatea de lectură a studenţiloril români dela universitatea Mghiară din Cluşiu „Iulia” a fostă disolvată prin ordină ministerială, amă esclamată, cuprinşi ie durere şi indignare asupra nedreptăţii, ce s’a i&cutâ tinerimei ndstre de caracteră, care ţine cu credinţă neînfrântă la limba şi la naţionalitatea sa: „Astătji ne sâmţimă mai tari ca vreo-dată, „căci dârîmată este podulă ilusiuniloru vane din „d&rătulu nostru si a nostră este junimea română, „a nostră cu semţemântulă, a nostră cu dorinţele $ aspiraţiunile ei. Junimea română a pierdută o posiţiune slabă, nesigură şi periculdsă ,1a universitatea maghiară din Cluşiu dâr a „câştigată convicţiunea morală, că trebue să lup-„te t6tă viaţa ei cu energiă, cu abnegare de sine „ţi cu t6te mijldcele ertate pentru ca să se îm-„plinăscă justa şi vechia dorinţă a poporului „română de a avă odată o universitate română în „Transilvania....” A ndstră e junimea română! Amă şi-o repeţimă de mii şi mii de ori cu mândriă ca să iudă t6tă lumea şi să scie că poporulă română dintre Tisa şi Carpaţi trăiesce încă, şi trăiesce cu speranţă întemeiată într’ună viitoru mai fe-bită, demnă de elă şi de omenire; să scie lumea câ avemă o junime în a căreia peptă bate o i-nimă românâscă, o junime bravă şi credincidsă care semte cu poporulă, sufere cu elă şi este ho-tftrîtă a lupta, a trăi şi a muri împreună cu elă. Acum s’au putută convinge şi contrarii noţtrii, că adevără amă grăită când amă susţinută că a ndstră este junimea. De ună ană de 4^e „cavalerescii” fii ai lui Arpad din Cluşă au pusă în ucenă, în modulă celă mai crudă şi brutală, prigonirea studenţi-loră români, cari şi-au manifestată la diferite ocasiunl sentimentele loră naţionale. Insulte din partea plebei de pe strade, desfiinţarea societăţii de lectură „Iulia”, cercetări şi pedepse disciplinare din partea funcţionariloră universităţii ţi ale ministrului de instrucţiune, ameninţări şi terorisări necontenite din partea pressei maghiare 'pa publicului „cultă“ maghiară: tdte aceste a trebuită şi trebue încă să le sufere tinerimea ndstră dela universitatea din Cluşiu şi dela alte institute maghiare pentru că este şi voiesce să fie română şi numai română, cu spiritulă şi cu mentală. După ună ană de prigonire se înfiinţâză pe ruinele societăţii ,,Iulia“ o reuniune mare maghiară cu scopulă vădită de a stărui, ca juna generaţiune a Româniloră şi a Saşiloră locuitori în Transilvania să se desbrace de sentimentulă ţi de spiritulă său naţională şi se adopte sentimentele şi spiritulă maghiară. Printr’o apucătură nedămnă câţi-va tineri români universitari fură seduşi a se înscrie cu câte 10—20 cr. în-tr’o listă de contribuiri pentru acea „reuniune maghiară de cultură.“ Foile maghiare se grăbiră a publică numele acestoră tineri între numele membriloră reuni unei maghiare. Triumfulă loră pentru acâstă „cucerire” n’a durată însă multă, de 6rece numiţii tineri români, vătjândă cursa, s’au grăbită şi ei a declară în organulă nostru, că ei n’au voită şi nu voră să fie membrii reuniunei maghiare. Acâstă declarare a, fostă o palmă grozavă pentru şoviniştii din Cluşiu. au şi sâmţit’o în aşa măsură înoată p’aci. p’aci erau să-şi iăsă ărăşi din sărită, ca la 3 (15) Maiu anulă trecută, şi să arangeze ună nou scandalu în potriva bie-ţiloră tineri, cari s’au lăpădată de Satana. Bunulă tactă cerea ca foile maghiare să tacă asupra acestui incidenţă, ori câtă de neplăcută li-ar fi fostă. Dâr „bunulă tactă“ este aua representării, sărmanele culise câte cuvinte frumose şi galante mai audă, dâr în limba germană — sciţi pentru că Românilor noştri diletanţi le e mai plăcută aşa. Am firma convincţiune şi mă prindă pe ori şi ce, că nici unulă din diletanţi şi diletante n’au citită pe autorii români, der pe cei germani — din sedrţă în sedrţă. Cu astfelă de puteri numai ceea ce ar trebui să ajungă ună teatru de diletanţi nu va ajunge. Aci nu e ţinta deşteptarea câtă mai multă îngâmfarea, parodia şi’n urmă interesulă. Dică interesulă şi âcă de ce: Omulă vrâ să-şi câştige merite cu orice preţă, mijlocele sânţescă scopulă. Unulă vrea să fie nemuritoră ca întemeetorulă teatrului altele şi alţii vreu ună mire seu o mirâsă — aci este mezatulă şi la darabană (toba) lumea se adună. Din c-ând în când mergă şi tf ologi — dacă-i lasă P. Cu-vioşia sa părintele Rectoră, şi sciţi cuvântulă româneseO : »nu şeii de unde ese epurele.* Cunoscă nisce domnişore, cărora afară de rolulfl de pe scenă le e ruşine a vorbi românesce, — şi cum sg nu le fie când părintele din Molodia, ro...mână... ba nu, rutână fanatică tatălă d şoreloră, esilâză biata limbă română din biserică, cu tote că sătulă e româneştii. Domn a sa crede că — deorece Românii odată aveau limba slavă în biserică — Dumne4eu s’a deprinsă cu dânsa şi a4~i nu mai scie românesce, dâr nici nu vrâ să . scie precum nu vrea nici domnia sa. In faţa lumii trece de Română — verde, ca ârba, ca Cucerniciă, ba am uitată: Prea Cucerniciă, căcî consistoriulă nostru, de-i şedea în douâ luntre, te înalţă. Mai avemă şi alţii cari numai rău ne facă. Ce să faci? rugină vechiă din nâ> mulă şi timpulă lui Hacman. Părinţii ruteni, copiii, din interesă români, — unde mergemă? Aşa-i că esistenţa teatrului este asigurată de brumă? — Vomă vedâ. Dela teatru să ne preumblămă niţelă pe stradă. E lume multă, vine dela teatru; o claiă de Nemţi, ba nu, Români, dâr ca să nu-i înţelâgă noptea, vorbescă nem-ţesce. Nu vă miraţi, mod*-i aşa. Ce să faci? De-i câta să îndrepţi lumea cu umărulă, te-ai prăpădită, Românii te ucidă. N-ai încătrău decâtă să le dai largă, să fe duci peste nouă mări şi nouă ţări, în Bucovina nici mormentulă să nu-ţi sape. ■ 1 Nr. 102. GAZETA TRANSI1VANEEI 1885. Afaceri comunale. Braşov fi, 4 (16) Maiu. Ia şedinţa de Mercurî a consiliului comunei nostre orăşenesc! a răspunsă primarula d. Francisca de Bren-nerberg la interpelările, despre cari amQ vorbita în Nr. 80 aia foiei nostre dela 10 (22) Aprilie. Răspunsulă la interpelarea d-lui Schuster privitore la broşura ungurescă, în care se atacă consiliuia şi funcţionarii comunali, primarula îia ceti de pe hârtiă. Ela declară că a cetită broşura redigiată de advocatuia Dr. Ignatz Weiss şi a cetită şi articiula din foia ungurescă de aici »Brasso«, în care se laudă acea broşură. Dâr acâstă broşură, (Jice primarula, cuprinde o mu ţime de esagerărî, desfigurări, neadevăruri răutâciose şi denunţări false, pe cari a-le răsfrânge nu ţine de demna. Afară de acesta broşura, conţine trase generale, nu citezâ caşuri concrete, nu acusă persăne anumite, de aceea primarula nu se semte îndemnata a ordonă vre-o cercetare şi crede că nu se unesce cu demnitatea lui de primara, de a răspunde la acâstă broşură prin <}iare seu de a intenta una procesa de presă. In fine declară că, de câte ori i-au venita la cunoscinţă caşuri de incapacitate seu negligentă a impiegaţilora comunali, totdâuna şi-a făcuta datoria. Totodată primarula a răspunsa la interpelările privitore la procesele costisitdre şi nenorocite cu inginerula Kelihofer şi cu I. Rosner. Celui dinteiu comuna a trebuita să-i plătâscă o despăgubire de 4143 fl. 93 cr. Se va cerceta, cari funcţionari sunta de vină la resultatulo nenorocita ala acestui procesa, şi se va raportă consiliului comunala. La cele două interpelări ale d-lui advocata P u ş-cariu, a) în privinţa trăgânărei afacerei răscumpărărei regalelora cerute de comunele Zărnescî, Brana şi Vlă-denî, răspunse primarula, că din causă că s’a schimbata fişcalulă (advocatuia oraşului), care a fosta şi notara în comisiunea respectivă, afacerea stă baltă; b)în privinţa reconstruirei castelului dela Brana asemenea tote stau baltă, din causă că s’a schimbata inginerula oraşului. Primarula promite insă, că va îngriji, ca aceste două afaceri să nu se îngrdpe de tota, şi-şi reservă d a refera despre ele din şese în şese luni. Qui habet tempus, habet vitam. Comuna nostră, vechiă cum e, are prospecte în puterea acestei dicale şi a promisiunilora d-lui primara să mai trăiască încă o miă de ani tota în starea de faţă »înfloritore.« Urmăză apoi interpelarea d-lui N. Străvoiu adresată primarului. Interpelantula amintesee casula nenorocita întemplatfi în noptea de Sf. George, când poliţistul Biro a omorâta pe Vasile Olteanu, şi pune întrebarea, că dre nu s’ar fi putută încunjura comiterea acelui omora? Interpelantula a primita informaţiunea, că poliţişti au fosta rec viraţi într’ajutorula pădurarilora la apărarea pâdurei în ndptea de Sf. George. Este cunoscuta, că cjiua de Sf. Gheorghe se privesce ca (Jiua reînvierii naturei şi că locuitorii din Scheiu s’au deprinsa încă din vechime a aduce acasă pentru (Jiua de S-t. George câte o ramură verde, ca semna visibila aia naturei reînviate. După a sa părere recvirarea forţelora poliţiene pentru apărarea pădurilora n’a fosta necesară, dedrece nu s’a ivita ca-suld, ca locuitorii din Scheiu să opună pădurarilora forţa brută. Afară de acâsta se tracteză de concetăţenii noştri, pe cari pădurarii îi cunosea, prin urmare aceştia n’aveu decâtO să noteze pe fiecare stricătorii de pădure, pentru ca să fie pedepsita pentru vina sa. Astfela nu s’ar fi perduta viaţa unui coneetăţenă pentru câteva ramuri de frunză verde. Sunta mulţi locuitori ai oraşului , nostru încă în viaţă, cari îşi aduca forte bine aminte de acele timpuri când cetăţenii acestui oraşfi nu cunosceau darea de ac-cise, tacsele de târga şi jugărituia cu atâta mai puţina co&tribuţiunea comunală ce ne apasă astăcjî şi cu tote acestea cetăţenii braşoveni să bucurau de acela beneficiu că erau în dreptfi a se duce în anumite (Iile de săptă- mână în pădurile orăşenescl şi a-şi duce lemnele tre-buinciose în casa sa, fără a plăti vre-o tacsă. Acesta beneficiu din ce în ce s’a redusa, împovărându-se cu taxe, până ce în fine a fosta cassata cu totuia. AstădI cetăţenula din Braşova trebue să plătâscă lemnele din pădurile orăşenesc! tota aşa de scumpa ca ori care străina. Locuitorii liberului oraşa Braşova stau în privinţa pădurei cu multa mai rău decâta foştii jobagi său clă-caşî. Ruperea unei ramuri verdî trebue să-o plătâscă cu vieţa, după cum constată faptula comisa în ndptea de S. George a. c. Din incidentuia nenorocirei din noptea S-tului George i-a venita la cunoscinţă şi alta înconvinenta, adecă că păzitorii de pădure nu-şi împlinescfi misiunea lorfi la faţa locului, ci retraşi printre grădinile cetăţe-nilorO. de unde pândescfi pe cei ce vina aducânda lemne seu ramuri. Acestă procedere nu este corectă, dedrece sunta mulţi locuitori din Braşova, cari au lemne de pădure prin grădinile si livezile lora, de unde ca proprietari sunta liberi a-şi aduce lemne şi ramuri. După modula de procedere ala pădurarilora sunta şi aceştia es-puşî de a fi denunţaţi şi traşL înaintea judecăţii. Prin urmare pădurarii ara trebui să pândâscă la faţa locului, pentru ca să vacjă pe aceia, cari taiă lemne chiar din pădurea oraşului. Sub asemeni împrejurări interpelantula face d-lui primara următdrele întrebări: 1. Are d-nula primara cunoştinţă, că în ndptea de S. George a. c. s’au recvirata forţe poliţiene pentru apărarea pădurilora comunale? Prin ce s’a motivata acestă măsură estraordinarâ? £r dâcă nu ar fi fosta motivată acâstă recvirare, este d-la primara aplecata de a trage la răspundere pe acela organa, care fără causă binecuvântată a luata acea disposiţiune estraordinarâ şi prin aceea a causată, deşi numai indirecta, mdrtea unui coneetăţiana ? 2. Are d-la primara cunoştinţă despre aceea, că păzitorii pădurei orăşienescî nu-şi faca datoria lora la faţa locului adecă în pădure, ci retraşi printre grădinile ceăţenilora de unde pândesca ca să prindă pe aceia, cari vina aducânda cu sine lemne său rămuri, şi este aplecata a dispune delăturarea acestui inconveniente ? , 3. In fine este aplecata d-la primara a dispune, ce să să presente acestei representanţe comunale spre deliberare una proiecta, pe basa căruia să fie în drepta cetăţenii acestui oraşa conforma folosinţei avute mai nainte de a merge pe fiecare săptămână odată său de două ori prin anumite părţi designate din pădurile orăşenesc!, spre a-şi tăia şi aduce lemnele trebuincidse pentru casa sa seu gratisfi seu pe lângă tacse reduse, se înţelege sub privegherea organelora silvanale? SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ala »Gaz Trans.») Pesta, 19 Maiu. — Esposanţii au întocmită unu bancheta strălucita, în ondrea guvernului şi a presidiului esposiţiunii, la care au luata parte 450 de persdne. Seghedin, 19 Maiu. — Gruvernulă a admisa să se construiască una nou edificiu pentru gimnasiula superiorfi. Fabrica de tutuna (tăbacă) va începe a lucra la 26 Maiu n. Paris, 19 Maiu. — Starea sănătăţii Ini Victor Hugo este îngriji tdre. DIVERSE. Două pitice gemene. — Ună martorii oculară în- | formâzâ pe »Răsboiulă,« că în comuna Tătăreni, jude- ii ţulă Fâlciu, femeia Maria N. Marină are două copiliţe ,i gemene, una numită Maria în înălţime de 80 centimetri, | ăr cealaltă de 65 cent., avăndă amândouă etatea de I 17—18 ani după spusa părinţiloră, şi corpulă ca la ună | copilă de 3—4 ani; vorbescă binişoră şi sunta bine dis- 1 puse. Au ună frate de 21 ani, înaltă, bine făcută ; pă- | rinţii loră asemenea suută înalţi. Acestă fenomenă e ra- I ritate la noi, mai alesă în partea locului unde popora- J ţiunea e compusă din omeni înalţi. \ * * * Ună măgard călare pe stăpânuld său.— La Avey-ron, în Francia, a murită un lucrătord numită Cayer, care era de o forţă prodigidsă. lntr’o (Ji la o sărbătdre a satului unde locuia, pe lângă alte distracţiunl se organizase şi o cursă de măgari. Cayer se afla călare pe ună mă-gară cu năravă. Se dă semnalulă plecării; toţi concurenţii o iau la fugă. Singură Cayer rămâne îndărăptă» măgarulă lui refusândă de a merge. Atunci bietulă Ca-i yer descălecâ după măgară, intră sub elă, şi luându-lă în, spinare o rupe de fuga. Mulţimea începă să aplaude în modă frenetică şi Cayer cu măgarulă lui ajunse celă dinteiă la loculă destinaă: bine înţelesă că premiulă a fostă câştigată de Cayer. * ♦ * Sinuciderile la Monte-Carlo. — In trei luni de «ţii® s’au întâmplata 50 caşuri de sinucideri la Monte-Carlo, Ală 50-lea casă este ună anonimă; nu s’a putută afla nici numele nici naţionalitatea lui. Elă a venită la Monte-Carlo, unde imediată s’a instalată la jocă şi perr. Aurel Sfureşiaim 1 L i: t t. s s, f V i ii I: I: ! i; i î; I i 5 (t t Nu ţi-ară fi ciudă când te-ară persecuta străinii, dar tocmai »naţia ta română!» Asta e causa de ce Românii de pe aci ducă somnulă morţii şi nu vădă, că Rutenii se pregăfescă să le cânte: »vecînica pomeniră.» Cine-i de vină? Românulă. Ală câtelea preotă română n’ar roşi, când ar fi nevoită să spună dacă ’şî-a crescută copii românesce? Rari paseri! tare puţini! Şi apoi preoţii înstrăinaţi de naţiune cum voră pute conduce destinele turmei cuventătdre? Judece lumea ci-tit6re, eu tacă. Nu vreu să citeză unele esemple, nu pentru ruşinea loră, ci pentru ruşinea nostră. Amă argumente la disposiţiă, încâtă aşă pută să scriu volume întregi, dâr numai la timpulă său. Şi încă ceva: acestă soiu de 6menl sunt căpătuiţi, dedrece sunt rude cu Pavelă, ba nu, cu Petru, şi porţile administraturiloră şi ale parochie-loră li se deschidă numai decâtă. Am <}isă mai susă cu Pavela. Să nu credeţi că m'a luată gura pe dinainte. N’are obiceiu, nu sunt guralivii. Am vrută numai să spună, cum 41°^ catolicii, c’amândoi erau în Roma. A?tă(}i Roma s’a mutată la Cernăuţi şi fo r u 1 ă e h ,rosedenţ-curt.e«, după limbagiulfl poetică ală lui Uteş, psaltO dela s-ta Parasch'va, care cânta pe naşă i strună,— D 48'1 să-lă erte! Sărmanulă Lateş! Elă să fisciută, că ’n »resedenţ-curte* se va ucide sâmţulă naţională română şi va fi favorisată elementulă rutânfi, de ciudă nu l’ar fi imor-talisată, dâr nici N. Mitrofaniţă n’ar fl tipărită cu spesele sale vestita epopeă naţionalâ-psaltirâscă, ca să rămână dreptă recompensă 12 anî cooperatoriloră în Cernăuţi. Când scriu aceste rânduri cam stau pe gânduri, căci cine scie ce mi-a torsă şi mie ursita ! Dâr 4>că şi eu ca Christosă: »de am vorbită de rău vădesce-mă, âr de am vorbita adevărulă de ee mă pălmuescl?» Nu de multă foculă a voită să se jdee cu perinile jidovescl din Vijneţă. Pe la Vijneţă încă suntă Români, sciţi «Română dela Vijneţă.* ,Armonia», societate filarmonică, sare sâ-i dea ajutoră. Nu cu prdscă (pompă), ci c’ună concertă »Ndptea sântului George» de T. Alexi, pe ndte de T. Flondor o mă din ţâră. Banii Româniloră s’au dusă în punga evreiloră. Ore de-ar arde ună sată română, »Armonia* ar sări să dea celoră incendiaţi o para? Dâr mai bine ar fi să ne ferâscă sântulă, căci dâcă nu, enigma pdte s’ar deslega, adecă aşa cum cuge-tămă noi: ar sta cu mânile ’n şoldă. La noi în ţâră strâinii-să domni. Ei strângă paralele, âr nouă ne rămâne cenuşa, ca odată Spaniei, âr En -glitera luă aurulă. Să vă aducă ună esemplu. In seminariulă ort, or. din Cernăuţi speculaţiunea trece marginile. Avemă preotese văduve, care ară pute să ţină alimentarea, bucătăria.— Nu 1 pentru că suntă românce, nu li se pdte acorda acestă privilegium majus. O polonă îşi batejocă de bieţii teologi,— le dă de mâncare mărunţişuri de carne de pe la casapi. Reclame nu ’ncapă, căci are la spate pe Rectorulă, şi pentru fiecare alumnă are 24 de fior. v. a. pe lună; ei sunt la 50, socotiţi câtă face. fica protec-ţiune pentru străini şi desconsideraţiune pentru ai noştri Dar unde am începută şi unde am finită! Scu-saţî, tote stau în legătură strânsă. Am voită să vă spună numai despre Românii noştri din Bucovina, şi să fiu ună augură falsă, dâr după auspiţiele ce se arată pentru ce-i românescă, Rutenii au să devie domni în ţâră şi atunci câţi voră mai fi Români voră trebui să ia lumea ’n capă. Atuncia voră vedâ, voră înţelege şi voră 4‘ce: noi amă persecutata pre aceia, car! numai binele ne-au voită. Unde suntă mormintele loră, ca să plângemă cu denşiiî Cu deosebită stimă se subscrie acela pre care Cernăuţi, 1885 Maiu 11. Ilu sciţi. o- i i l r i fi i } t t 'K*Jo "V T6te preţurile scădute 20°|0 per comptanti_________ o O CvJ Maeazinu de încălţăminte ală lui Toanu Sâbădeanu Fabricată propriu şi străinu, solidu şi modernu. Recomandă on. publicu cu preţuri scădute 16te felurile de încălţăminte line şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata s£u după mesure fabricate. Ghete de bărbaţi dela v. a. fl. 3.60 cr. în susu. Ghete de dame „ „ ,, 3.— „ „ ,, Pantofi si. ghete de copii dela 60 „ „ „ Pantofi de casă de piele, pîslâ seu stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susu. Specialitate. Gisme de copii în creţft de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susfi * » fetiţe şi băieţi , » » , » » 4.50 , » * Şoşoni de postavtt de pîslă şi cu Gumă englesesoi. — Şoşoni cu talpe de pîslâ. lungi şi scurţi pentru voiagiori. = Galoci de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine. C i ?me de copii ordinare dela v. a. fl. 2 în susft , » bărbaţi » » » » » » » » , femei » » » » , 4 » » Comandele din afară se efectneză după masările trimise promptă şi celo nepotrivite se ian înderetft in schimbă. ’ 20°|0 Tote preţurile scădute 20°l0 HH Anunţămu aceloru onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la f6ia ndstră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885 prin urmare potă să aibă colecţiunea completă. Administratiunea -Gaz. Trans.« Zambaeh şi Gavora Fabrică de vestminte şi recuisite bisericesci de ritu latinu şi grecu în Budapesta, strada Vaţului, Yâezi utcza Nr. 17. altariu,.potiruri, Pie-tohlebnica, cădelniţe, Păci fi cală, candele de altară, polieandre pentru biserici, Ri-pide, Chivotă, cărţi de Evangeliă etc. Falonă s^u Odăjdii, Albe, Stihare, Dal-matice, Baldachină, prapuri. T6te felurile de stoguri, şi pentru societăţi in dustriale (şi pentru pompieri) Covoră pe Comande se efectuescă promptă. — Obiectele, care nu voră conveni, se voră schimbă cu altele. (Nr t42). Nr. 102. GAZETA TRANSILVANIEI______________________________1885.