REDACţ'IU SEA ŞI ADMlîiWTBA firaEA *
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)l.
ftunfi ană 12 fior., pe ş6se Iun! 6 fior., pe trei luni 8 fior. România şi străinătate:
Pe anii 86 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
TRANSILVANIEI.
SE PRENUMERĂ:
ANULU XLVIII.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNGXURILB:
0 seriă garmondk 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorliorI nefranoata nu te prlmeaoB. — ■anutorlpte nu ae retrimită.
m 102
Mercuri 8 (20) Maiu
1885.
Braşovtl, 7 (19) Maiu 1885-
Când amil primită soirea, că societatea de lectură a studenţiloril români dela universitatea Mghiară din Cluşiu „Iulia” a fostă disolvată prin ordină ministerială, amă esclamată, cuprinşi ie durere şi indignare asupra nedreptăţii, ce s’a i&cutâ tinerimei ndstre de caracteră, care ţine cu credinţă neînfrântă la limba şi la naţionalitatea sa:
„Astătji ne sâmţimă mai tari ca vreo-dată, „căci dârîmată este podulă ilusiuniloru vane din „d&rătulu nostru si a nostră este junimea română,
„a nostră cu semţemântulă, a nostră cu dorinţele $ aspiraţiunile ei. Junimea română a pierdută o posiţiune slabă, nesigură şi periculdsă ,1a universitatea maghiară din Cluşiu dâr a „câştigată convicţiunea morală, că trebue să lup-„te t6tă viaţa ei cu energiă, cu abnegare de sine „ţi cu t6te mijldcele ertate pentru ca să se îm-„plinăscă justa şi vechia dorinţă a poporului „română de a avă odată o universitate română în „Transilvania....”
A ndstră e junimea română! Amă şi-o repeţimă de mii şi mii de ori cu mândriă ca să iudă t6tă lumea şi să scie că poporulă română dintre Tisa şi Carpaţi trăiesce încă, şi trăiesce cu speranţă întemeiată într’ună viitoru mai fe-bită, demnă de elă şi de omenire; să scie lumea câ avemă o junime în a căreia peptă bate o i-nimă românâscă, o junime bravă şi credincidsă care semte cu poporulă, sufere cu elă şi este ho-tftrîtă a lupta, a trăi şi a muri împreună cu elă.
Acum s’au putută convinge şi contrarii noţtrii, că adevără amă grăită când amă susţinută că a ndstră este junimea.
De ună ană de 4^e „cavalerescii” fii ai lui Arpad din Cluşă au pusă în ucenă, în modulă celă mai crudă şi brutală, prigonirea studenţi-loră români, cari şi-au manifestată la diferite ocasiunl sentimentele loră naţionale. Insulte din partea plebei de pe strade, desfiinţarea societăţii de lectură „Iulia”, cercetări şi pedepse disciplinare din partea funcţionariloră universităţii ţi ale ministrului de instrucţiune, ameninţări şi terorisări necontenite din partea pressei maghiare 'pa publicului „cultă“ maghiară: tdte aceste a trebuită şi trebue încă să le sufere tinerimea ndstră dela universitatea din Cluşiu şi dela alte institute maghiare pentru că este şi voiesce să fie română şi numai română, cu spiritulă şi cu mentală.
După ună ană de prigonire se înfiinţâză pe ruinele societăţii ,,Iulia“ o reuniune mare maghiară cu scopulă vădită de a stărui, ca juna generaţiune a Româniloră şi a Saşiloră locuitori în Transilvania să se desbrace de sentimentulă ţi de spiritulă său naţională şi se adopte sentimentele şi spiritulă maghiară. Printr’o apucătură nedămnă câţi-va tineri români universitari fură seduşi a se înscrie cu câte 10—20 cr. în-tr’o listă de contribuiri pentru acea „reuniune maghiară de cultură.“ Foile maghiare se grăbiră a publică numele acestoră tineri între numele membriloră reuni unei maghiare.
Triumfulă loră pentru acâstă „cucerire” n’a durată însă multă, de 6rece numiţii tineri români, vătjândă cursa, s’au grăbită şi ei a declară în
organulă nostru, că ei n’au voită şi nu voră să fie membrii reuniunei maghiare.
Acâstă declarare a, fostă o palmă grozavă pentru şoviniştii din Cluşiu. au şi sâmţit’o în aşa măsură înoată p’aci. p’aci erau să-şi iăsă ărăşi din sărită, ca la 3 (15) Maiu anulă trecută, şi să arangeze ună nou scandalu în potriva bie-ţiloră tineri, cari s’au lăpădată de Satana.
Bunulă tactă cerea ca foile maghiare să tacă asupra acestui incidenţă, ori câtă de neplăcută li-ar fi fostă. Dâr „bunulă tactă“ este a<ji o marfă cu totulu necunoscută între şoviniştii din Cluşiu. De aceea ei au atacată pe acei tineri pentru declaraţiunea loră într’ună modă fdrte bruscă şi vătămătoră şi nici pănă astăzi mânia loră nu s’a mai stămpărată, ba acum se întdrce cu t6tă puterea asupra organului nostru, căci ele susţină, că memoraţii tineri ar fi căzută victimă terorismului nostru.
Se înţelege, dăcă cumplitulă terorismă un-gurescă din Cluşiu, esercitată asupra tinerimei române universitare mai multă de ună ană de (}ile, n’a putută împiedecă ca acei tineri români să declare în publică, că nu voră să fie membrii reuniyuei maghiare din Cluşiu, atunci trebue să esiste o altă putere, care conduce sentimentele tinerimei române şi acâsta nu p6te fi decâtă „te-rorismulă Gazetei.“
La aceea, că tinerii români au şi ei o mamă la a căreia peptă au suptă, că au şi ei fraţi şi surori, că au şi ei inimă ca să iubâscă şi consci-inţă ca să se ferăscâ de ceea ce le este strică-ciosă, despoţii din Cluşiu nu se potă gândi. Ca să ’şl p6tă ajunge ei scopulă loră şuchiată le trebuescă fiinţe făr’ de caracteră şi făr’ de inimă, cari să se lase a fi terorisate de dânşii.
Sun temă fericiţi, că posedemă atâta putere magică, ca Cluşienii să se plângă asupra „terorismului” nostru. Acâsta este cea mai eclatantă dovadă, că a nostră este junimea română, a nostră cu semţementulu, a nostră cu dorinţele şi aspiraţiunile eil
-----o-------
Drumulă câtrâ Mitroviţa.
De când ne-a binecuvântată congresulă europenă dela Berlină cu provinciile turcescî Herţegovina şi Bosnia, diplomaţia precum şi strategii austriac! îşi bată capulă cum să lăsă din înfundătura de astă4î şi cum să ajungă la Marea egeică seu la oraşulă Salonică, seu cum (Jică Românii din Macedonia la S u r u n a, care se află tocmai pe malulă mării egeice său ală Archipelagului. De multă n’au mai vorbită <fiarele germane nimică despre acestă cestiune dar acuma îşi ridică cuvântulă ună generală austriacă cu numele Richard de Gelich, care arată prin-tr’ună articolă, ce’lă publică ^Budapester Tageblatt,« cum să înainteze Austria pănă la Mitroviţa în drumnlă spre Salonică. Acestă articula este de următorulă cuprinsă :
Când conflictulă afgană dintre Anglia şi dintre Rusia se nărâ că ameninţă cu t6tă seriositatea, se ivi din nou faima, că amă voi să ne lărgimă teritoriulă de ocu-paţiune peste sangeaculă dela Novibazară şi să ocupămă punctulă strategică Mitroviţa. Erau şi voc!, cari (Jiceau, că trupele năstre să nu se mai oprâscă până la Salonică. Nu cercetămă valârea aceloră faime, dar suntemă de părere, că opiniunea publică în modă instinctivă a arătată ceea ce ar trebui mai târziu să se facă negreşită, dacă guvernulă nostru a avută ună scopă mai mare, când a primită mandatulă dela Berlină, decâtă ca să ocupe numai în modă temporară posnia şi Her-tegovina. Nici ună omă cu minte nu-şî va pută înehipui-că noi ne-amă dusă în Bosnia, ca să împlmimă pe spe, i
sele năstre o misiune umanitară şi civilisătore şi să măn-ţinemă ordinea şi pacea pentru Maiestatea Sa Sultanulă, spre a ne întorce a casă cu consciinţa împăcată, că amă promovată cultura în alte ţerî cu miliănele nostre.
Politica nostră în peninsula balcanică este veehiă. Pentru de a ocupa Bosnia şi pentru de a pune mâna pe peninsula balcanică, amă vărsată multă sânge pănă la bătaia dela Mohaciu şi armatele austriac e pela capătulă secuiului 17 şi pe la începutulă secuiului ală 18 s’au luptată voinicesce. Şi dacă diplomaţii austriac! s’au ocupată cu probleme mai mari, ei nu s’au cugetată, ca să neglige la Dunărea inferiără şi dincolo de Sava interesele Austriei. Austria pute cugetă la politica lui Io-sifă II numai după ce s’a desfăşurată cestiunea orientală şi după ce în urma răsbâieloră s’au formată în peninsula balcanică staturi naţionale.
După ce s’a încheiată je.sboiulă ruso-turcescă dela 1878, a sosită timpulă ca Auslria să ocupe Bosnia, care are însemnătate strategică şi politică şi astfelă să pună piciorulă în peninsula balcanică, spre a trage poporele în sfera sa de acţiune. Chiară înainte de congresă au lucrată diplomaţii pentru Bosnia şi Andrâssy s’a opusă, ca Bosnia şi Herţegovina se devină ţări autonome. Când a scrisă Lordulă Derby, ca să capete aceste două provincii autonomiă şi administraţiune locală, atunci a 4’sh An-drasy: că Austria nu pote suferi acesta, pentru că acolo suntă interesele vitale ale Austriei în jocă. Acestă posiţiune a apărat’o Andrâssy şi la congresulă din Berlină.
însemnătatea politică a provinciiloră ocupate nu o mai atingemă, ci numai pe cea militară. Prin ocuparea acestoră provincii ne este asigurată Dalmaţia şi posiţiunea nostră în Marea-adriatică. Prin aceea, că ne-amă asigurată provinciile ndstre din Sudă-ostă, amă ajunsă în posesiunea aceloră defileuri strategice, ce le formeză stân-j cile şi pădurile fruntariei muntenegrene şi sârbescî, acelea defileuri, care ne facă posibilă, ca să mergemă cătră Mitroviţa şi cătră Salonică. Prin aceea, că trecemă peste Novibazur ajungemă la Coşoviţa, unde amă avută multă bătăi cu Turcii.
Dacă voimă, ca positiuuea ndstră să fie asigurate şi ca noi să putemă juca ună rolă însemnată în peninsula balcanică, atunci trebue să ocupămă Mitroviţa. Politica de ocupaţiune îşi are adversarii săi şi încă mai mulţi adversari decâtă partisanî. Spesele şi frica de încurcături îi face să ste pe gânduri. încurcăturile din 0-rientă însă nu se voră pute înlătura şi Austria să profite de ocasiuue şi să-şi întărescă posiţiunea.
SOIRILE ţ)ILEI.
Ni se scrie din Deva următorulă faptă, care arată cum se sciu folosi de visteriă stăpânii: »Ună jude maghiară dela tribunalulă din Deva, cu lefă anuala fixă de 1600 fl., îmbolnăvindu-se ceru dela mmisteră şi ună a-jutoră bănescă, care, pe basa recomandărei preşedintelui dela tribunală, i se şi acorda, cu tote că legea numai oficianţiloră dela manipulare concede ună astfelă de a-jutoră.* Şi bietului ţărână, care uneori n’are nici mă-laiu să mănânce, i se vinde şi cojoculă din spinare, numai să nu se simţă golulă în visteriă
—0—
Primarulă Braşovului d. Brennerberg a făcută cunoscută consiliului comunală ţinută la 13 Maiu n, că venitului taxeloră pentru pavagiulă oraşului, încasate la bariere, a fostă în luna Martie a. c. de 2495 fl. 20 cr., âr acsisele orâşienescl în aceeaşi lună de 6574 fl. 63 cr.
-0—
Direcţiunea poşteloră din Sibiiu publică concursă cu termină de 3 săptămâni pentru postulă de magistru poştală în Varfalva, comit. Turda-Arieşă. Cauţiunea 100 fl. Salară anuală 150 fl. şi 40 fl. cheltueli de cancelariă, pentru postulă de magistru poştală în Nadoşulă săsescă» comt. Târnavei mici. Cauţiunea 100 fl. Salarulă anuală 120 fl., 40 fl. cheltueli de cancelariă şi 300 fl. cheltueli de transportă.
—0—
Reuniuneaa de maghiarizare din Cluşiu îşî va în*
Nr. 102.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
tinde activitatea peste 12.
sa peste 16 comitate, âr nu numai ^ predarea roluriloră corespondente acesteia. Dânsulă posede
i o voce sonoră şi pote cu multă succesă să şi-o nuanţeze 0	Iproducăndă prin acâsta ună însemnată efectă, asupra au-
Foile unguresc! din Cluşiu, vorbindO despre cores- <jitoruiuj. Scena a Ireia (Brutu şi Antonio) din aciuia III
Blaşiu, au găsită că ,hora« este rî4î de »deşteptăciunea« foiloră
pondenţele nâstre din Horea. Apoi să nu maghiare!
—0--
In şedinţa dela 16 Maiu n. a camerei deputaţiloră din Peşta s’a adusă din nou vorba asupra juriului din Sibiiu. Deputatulă Blasius Orbană ceru ministrului-pre-şedinte Tisza, să-şi dea mai curendă răspunsulă săă la interpelaţiunea ce i-a adresat’o. Ministrulă a răspunsă, că-şî va da silinţa să-şi procure unele date, că de altmintrelea elă a făcută cunoscută hotârîrea guvernului d’a desfiinţa juriulă din Sibiiu, şi că ocolulă acestui juriu se va împărţi între Cluşiu şi TerguMureşului.
—0—
Gnvernulă română a stabilită programa pentru serbarea dela 10 Maiu pe care Regele a aprobat’o. Acâstă programă este aceeaşi ca şi cea din anii trecuţi: 101 tunuri voră anunţa 4iua de 10 Maiu, Te-Deum la Mitropolia, primirea oficială la Paiaţă, defilare de trupe, prân^ la soldaţi şi răniţi, sera iluminaţiă, representaţiă de gală la Teatrulă Naţională.
—o—
O placă comemorativă de marmoră se va îucrusta în zidulă casei Nr. 6 din str. Clemenţei, în Bu-curesci, unde s’a născută C. A. Rosetti. Acâstă placă se va face de primâriă.
—0—
In noptea de Luni spre Marţi, în săptămâna trecută, s’a prinsă pe lângă Olteniţa renumitnlă bandită Şogoră, împreună cu alţi tovarăşi ai săi, cari aruncaseră spaima printre poporaţiunile din judeţele Ialomiţa, Ilfovă, Vlaşca şi Brăila. Călăraşii cari au prinsă pe acestă bandită au făcută usă de armele loră, rănindu-lă greu la piciorulă şi mână dreptă, astfelă că rănitulă se găsesce ja spitalulă dela Olteniţa. Se afirmă »Românului,* că acestă Şogoră avea relaţiuni cu <5re care C... care îi comunica numele persâneloră ce se puteau ataca cu folosă.
—0—
Mathilda Adlerowa. In numerii trecuţi anunţase-rămă serata dramatică a d-şorei Mathilda Adlerowa dela teatrulă din Aachen cu concursulă d-lui Bettelheim din Bucuresci. In săra de representaţiă, Joi 2 Maiu, aşteptarea publicului pănă la începerea representaţiei a fostă încâtva penibilă: trebuia fără de voiă să ne gândimă la râua impresiune şi disposiţiă, ce trebuia să i-o causeze artistei tragediane modestulă numără, în care s’a înfăţişată publiculă. Fârte surprin4ătore a fostă absentarea aprope demonstrativă a publicului săsescă, care a fostă representată numai prin câteva persdne. 0 artistă ca d-ş6ra Adlerowa ar fi meritată o mai mare atenţiune. Cu tâte acestea tenăra tragediană a şciută să ţină, întrăga sără, publiculă în cea mai încordată atenţiune, oferindu-ne atâtea scene frumăse, de o adevărată plăcere, ca
din »Iuliu Gesare* de Shakespeare, care pretinde atâta putere retorică şi dramatică, a recitat’o cu mare succesă. Aplause numerose au întâmpinată pe amândoi. Dşdra Adlerova a primită şi două buchete
—0—
Soldaţii bulgari, cari insultaseră şi jefuiseră pe guvernanta şi servitOrea agentului britanică din Sofia, au fostă judecaţi de consiliulă de răsboiu bulgară şi condamnaţi la pedepse dela 6 pănă la 12 anî de muncă silnică.
»Deborah*, comitesa »Orsini« ş. a. D-ş6ra Adlerowa e dotată dela natură cu tăte acele calităţi, ce trebue să întrunăscâ o tragediană: fisică şi înfăţişare maestăsă, or-gană plăcută şi puternică, ochi espresivl. A dovedită că posede ună talentă însemnată şi o scolâ escelentă, pentru a juca cu efectulă recerută şi cu pasiune covâr-şitdre. In diferite scene şi mai alesă ca comitesa »0r-sini« a secerată aplause îndelungate. Impresiunea generală a fostă câtă se p<5te de bună şi favorabilă pentru artistă. D. Bettelheim a complectată programulă cu -ecitaţiunî esecutate cu multă artă şi a ajutată artistei prin
Adunarea din Deşiu.
(Coresp. part. a »Gaz. Trans.«)
IL
Amă arătată în numărulă trecută, că fişpanulâ Banffy, vrândă să profite de sgomotulă provocată prin apucăturile lui şirete în adunarea comitatensă, a căutată să trecă repede prin votulă adunărei punctulă acela din programă, care propune maghiarisarea numeloră nemaghiariloră. S’a înşelată însă Banffy.
Deodată vedemă, că se ridică ună venerabilă bătrână şi cere cuvântulă. Era fostulă deputată dietală Andreiu Medană din Şomcuta mare. Cu voce cam debilă, însă cu argumente valorose arăta dauna, ce o causâză maghiarisarea numeloră, provocându-se la marea confusiune ce se produce, între altele, la cărţile fundu-are. Deci respinge acestă punctă, care lovesce în n ţiu-nalităţile nemaghiare. Ce folosescă însă argumente unei mulţimi atâtă de însufleţite pentru însemnătatea 4^-Vorbitorulă fu întrerupta adese cu tumultuose strigări: Elâl, elâl, nem igaz etc. (Josă, josă, nu’i adevărată).
După d-lă Medană se scula şi luâ cuvântulă d-lă Gabrielă Mânu din Deşiu. D s’a ca şi antevorbitorulă arătă răulă ce-lă pricinuesce schimbarea forţată a numeloră şi arătă absurditatea acestei lucrări cu esemple. Aşa aduse ună esemplu, că ună cutare Constantină Câm-peanu voi să trecă in România. Fiindă însă că în pa-şaportă se boteză pre unguresce Mezei Szilârd, bie-tulă omă fu trimisă îndărătă dela graniţă, 4iC®n(lu-i că voiesce să amăgâscă pe funcţionari. Deci respinse ‘'fi d-sa punctulă acesta. Observâmă, că şi d-sa fu întreruptă cu dese: elâl şi încă de cătră mulţi, cari nu au\ dreptulu de a vorbi şi vota, între cari mai mulţi jidani şi oficiali inferiori. Şi d-lă Medană şi d-lă
Mânu vorbiră în limba maghiară.
Se sculă d-lă Gregoriu Steţiu, advocatulă diece sană din Gherla. Domnia sa, basată pre § 3 artic. de lege pentru egala îndreptăţire, voi să vorbescă în limba sa maternă. Ună sgomotă nedescriplibilă se începu şi nu voi a mai încetă. Elâl, elâl, şi câte sbierăte ca de fiere sălbatice nu dedeau rendă d-lui Steţiu să ajungă la vorbă. Se sună clopoţelulă. Prefectulă dete dreptă d lui vorbitoră să vorbescă, provoeăndu-se la legea, carea îlă îndreptăţesce. In deşertă, tumultulă nu voia să mai încete. D-lă Steţiu cugetândă că va ave efectă, se adresă în limba maghiară la cavalerismulă naţiunei maghiare, care cavalerismă scie respectă bunacuviinţă. Până vorbi unguresce sgomotulă asurditoră mai slăbi, îndată ce începu românesce crescu erăşi. D-lă Steţiu, sprijinita de câteva voci române, in însufleţirea sa dechiarâ, că ori câtă voră strigă numai românesce va vorbi. Strigări: »01âh orszâgban! Le vellel* (Dute în România! Josă cu
elă!) Mai întrevenl prefectulă cu clopoţelulă şi abia du| o luptă de ună pătrară de oră d-lă Steţiu îşi putu des volta argumentele sale puternice, pentru a combate a cestă punctă. Intre altele d-sa 4'se, că procedura acâsti ilegală revoltă întru atâta inimele Româniloră, încâtă ar pute sâ conducă la revoluţiune. R6u înţelesă de mulţimea. neînţelegătoriloră, ună sgomotă infernală se ridici strigândă: , Acesta ameninţă cu revoluţiune.«
TOte argumentele Româniloră nu folosiră nimica După ce vorbi advocatulă din Deşiu Leszai cu destu rabulismă, dicândă că prin maghiarisarea numeloră se atacă nici dreptulă, nici libertatea naţiunalităţiloră ş că ea nu produce nici ună rău naţionalităţiloră, şi mi vorbi ună Torma cu argumente destulă de naive, — replică prefectulă cu tonă destulă de apăsată, respingâm argumentele produse de Români şi în specială forte turburată respinse espresiunile d-lui Steţiu, ca unele ce fi aţîţătore. ,Trebue să mă îndoiescă despre patriot» mulă d-tale,< 4'se prefectulă Banffy, »când d-ta întrebuinţezi astfelă de espresiunî, cari nu s’au au4ită între pi reţii acestei sale a comitatului.« La ce d-lă Steţiu replică, că cuvintele sale au fostă rău interpretate. Apoi # propuse adunărei, ca să lase aprobarea seu respingerea acestui punctă la bunăvoinţa ministrului de interne, ceea ce se şi primi cu maioritate cu atâtă mai mare, cu câtl în sală erau destui jidani şi unguraşi fără votă, şi ca câtă însufleţirea pentru jubileu îi făcu mai şovinişti. Cum va lucră d-lă ministru de interne, aproba-va seu respinge-va acestă puncta, nu avemă să stămă la îndoiâlă nici ună momentă.
Trebue să observămă, că aşa desbaterl sgomoWse, nerespectarea legei în aşa măsură şi o derîdere a constituţionalismului ca şi în adunarea municipiului Solnoei-Dobâca, nu se întâmplă nicăirî în lume. Şi totuşi ministrulă Tisza se provocă în răspunsurile date deputaţilori Truţa şi Babeşă la libera desvoltare a naţiunalitâţilori şi încă cu o duplicitate de perfectă fariseu, întrebândâ: unde este în Europa vr’ună stată, în care libertatea des-voltărei să fiă garantată aşa ca în Ungaria? Dar indi-jerentismulu românescu şi aici e forte mare. Nu pu-temă retăce, că ună Română representantă în congrega-ţiune fu apostrofă de nisce ^Maghiari noui« cu epitete de: »01âh, menjen O âhorszâgban, Bukârestben, ha nem teiszik a magyar nyelv.« (Olahulă, ducă-se în ţâra 01a-hiloră, în Bucuresci, dacă nu îi place limba ungurâscâ). Ba unulu dise, că ar trebui ca să fimă sui) uni guvernă ca ală Rusiei noi Românii, ca să ne trimită în Siberia, dacă facemă de acele, că ne opunemO limbei maghiare.
Ca solgâbirău în cerculă Cheucheşului a fostă alesă Nagy Lajos, fostă adjunctă în Lăpuşă şi mai pre urmi în Gherla.
După închiderea sesiunei i-se presentară omagiele din tote părţile. Intre alţi gratulaiori de din afară, v6-durămă câţî-va ţărani şi ţărance de naţiune Saşi în haine de sârbătOre, rnergândă spre a depune omagiele loră marelui loru binefăcătoră (?). Aceştia at,râseră cu deosebire atenţiunea generală asupră-le; pote să fi fostă au-torisaţi din partea naţiunei săsesc!, ca să facă acesta pentru marele fa voră ce-lă arată d-lă prefectă Banfff cătră ei. Episcopulă de Gherla Szabo fu representati prin d-lă Goroiană canonică, şi De mi ană profesorii de teologiă, lângă cari se alătură şi d-lă protopopă locală Vele.
La banchetă luară parte, după cum au4imă, şi doi-trei preoţi românesc!. Fiă-le de bine!	Fabritius.
FOILETON U.
Scrisori din Cernăuţi.
Sunt în Cernăuţi de vre-o trei anî. — Multe amă vâ4ută şi multe amă petrecută. 0 4* trece alta vine şi Cernăuţii nu sâmănă a mai fi Cernăuţi. Şi cum aşa? £că aşa — Cernăuţii se silescă a fi Bucuresci.
Cum aşa măi nene? îmi 4ise mai deună4î ună vechiu amică. En ascultă şi nu te mira. Ia Cernăuţi avemă societatea *Armonia,« societatea academică ,Junimea,* »Academia ortodoxă* şi.... ân gâcesce — societatea, ba nu, teatru de diletanţi română, 4^ română, căcî mai este şi unulă »polonă,* şi ca să fie trei şi unulă rutână. Deorece am amintită în urmă despre teatrulă de diletanţi română — să vedemă ce o mai fi şi asta.
îmi aducă aminte de teatrulă naţională din Iaşi, care la începutulă său încă era de diletanţi; pote o dâ ceriulă c’o fi şi ală nostru ca acela. Ilusiune efemeră său mai bine 4‘sh gărgăuni de fată mare. Şi âtă de ce:
La noi în ţâră — să le spună numai Bucovine-niloră ca să nu rî4ă ceilalţi români — diletanţii români nu sciu românesce. Jâcă pe scenă nu pentru a deştepta şi a desvoltâ sâmţulă naţionala, precum cere misiunea unui astfelă de teatru, ci diletanţii mergă pe
scenă mai multă pentru distracţiune şi petrecerea loră propriă. Nu suntă esagerarî, şi nici o domnişoră şi nici ună domnişoră nu pote să pună mâna pe inimă şi se 4ică că nu-i adevărată.
Am 4‘stt că. nu sciu românesce. Poftiţi de ascultaţi: La repetiţii nu s’aude vorbindu-se românesce, ci „die Baba hârca ist schon — singen wir noch „hai llenă la po4năLh — etc. In 4>ua representării, sărmanele culise câte cuvinte frumose şi galante mai audă, dâr în limba germană — sciţi pentru că Românilor noştri diletanţi le e mai plăcută aşa. Am firma convincţiune şi mă prindă pe ori şi ce, că nici unulă din diletanţi şi diletante n’au citită pe autorii români, der pe cei germani — din sedrţă în sedrţă.
Cu astfelă de puteri numai ceea ce ar trebui să ajungă ună teatru de diletanţi nu va ajunge. Aci nu e ţinta deşteptarea câtă mai multă îngâmfarea, parodia şi’n urmă interesulă.
Dică interesulă şi âcă de ce: Omulă vrâ să-şi câştige merite cu orice preţă, mijlocele sânţescă scopulă. Unulă vrea să fie nemuritoră ca întemeetorulă teatrului altele şi alţii vreu ună mire seu o mirâsă — aci este mezatulă şi la darabană (toba) lumea se adună. Din c-ând în când mergă şi tf ologi — dacă-i lasă P. Cu-vioşia sa părintele Rectoră, şi sciţi cuvântulă româneseO : »nu şeii de unde ese epurele.*
Cunoscă nisce domnişore, cărora afară de rolulfl de pe scenă le e ruşine a vorbi românesce, — şi cum sg nu le fie când părintele din Molodia, ro...mână... ba nu, rutână fanatică tatălă d şoreloră, esilâză biata limbă română din biserică, cu tote că sătulă e româneştii. Domn a sa crede că — deorece Românii odată aveau limba slavă în biserică — Dumne4eu s’a deprinsă cu dânsa şi a4~i nu mai scie românesce, dâr nici nu vrâ să . scie precum nu vrea nici domnia sa. In faţa lumii trece de Română — verde, ca ârba, ca Cucerniciă, ba am uitată: Prea Cucerniciă, căcî consistoriulă nostru, de-i şedea în douâ luntre, te înalţă. Mai avemă şi alţii cari numai rău ne facă. Ce să faci? rugină vechiă din nâ> mulă şi timpulă lui Hacman.
Părinţii ruteni, copiii, din interesă români, — unde mergemă? Aşa-i că esistenţa teatrului este asigurată de brumă? — Vomă vedâ.
Dela teatru să ne preumblămă niţelă pe stradă. E lume multă, vine dela teatru; o claiă de Nemţi, ba nu, Români, dâr ca să nu-i înţelâgă noptea, vorbescă nem-ţesce. Nu vă miraţi, mod*-i aşa. Ce să faci? De-i câta să îndrepţi lumea cu umărulă, te-ai prăpădită, Românii te ucidă. N-ai încătrău decâtă să le dai largă, să fe duci peste nouă mări şi nouă ţări, în Bucovina nici
mormentulă să nu-ţi sape.	■ 1
Nr. 102.
GAZETA TRANSI1VANEEI
1885.
Afaceri comunale.
Braşov fi, 4 (16) Maiu.
Ia şedinţa de Mercurî a consiliului comunei nostre orăşenesc! a răspunsă primarula d. Francisca de Bren-nerberg la interpelările, despre cari amQ vorbita în Nr. 80 aia foiei nostre dela 10 (22) Aprilie.
Răspunsulă la interpelarea d-lui Schuster privitore la broşura ungurescă, în care se atacă consiliuia şi funcţionarii comunali, primarula îia ceti de pe hârtiă. Ela declară că a cetită broşura redigiată de advocatuia Dr. Ignatz Weiss şi a cetită şi articiula din foia ungurescă de aici »Brasso«, în care se laudă acea broşură. Dâr acâstă broşură, (Jice primarula, cuprinde o mu ţime de esagerărî, desfigurări, neadevăruri răutâciose şi denunţări false, pe cari a-le răsfrânge nu ţine de demna. Afară de acesta broşura, conţine trase generale, nu citezâ caşuri concrete, nu acusă persăne anumite, de aceea primarula nu se semte îndemnata a ordonă vre-o cercetare şi crede că nu se unesce cu demnitatea lui de primara, de a răspunde la acâstă broşură prin <}iare seu de a intenta una procesa de presă. In fine declară că, de câte ori i-au venita la cunoscinţă caşuri de incapacitate seu negligentă a impiegaţilora comunali, totdâuna şi-a făcuta datoria.
Totodată primarula a răspunsa la interpelările privitore la procesele costisitdre şi nenorocite cu inginerula Kelihofer şi cu I. Rosner. Celui dinteiu comuna a trebuita să-i plătâscă o despăgubire de 4143 fl. 93 cr. Se va cerceta, cari funcţionari sunta de vină la resultatulo nenorocita ala acestui procesa, şi se va raportă consiliului comunala.
La cele două interpelări ale d-lui advocata P u ş-cariu, a) în privinţa trăgânărei afacerei răscumpărărei regalelora cerute de comunele Zărnescî, Brana şi Vlă-denî, răspunse primarula, că din causă că s’a schimbata fişcalulă (advocatuia oraşului), care a fosta şi notara în comisiunea respectivă, afacerea stă baltă; b)în privinţa reconstruirei castelului dela Brana asemenea tote stau baltă, din causă că s’a schimbata inginerula oraşului. Primarula promite insă, că va îngriji, ca aceste două afaceri să nu se îngrdpe de tota, şi-şi reservă d a refera despre ele din şese în şese luni.
Qui habet tempus, habet vitam. Comuna nostră, vechiă cum e, are prospecte în puterea acestei dicale şi a promisiunilora d-lui primara să mai trăiască încă o miă de ani tota în starea de faţă »înfloritore.«
Urmăză apoi interpelarea d-lui N. Străvoiu adresată primarului. Interpelantula amintesee casula nenorocita întemplatfi în noptea de Sf. George, când poliţistul Biro a omorâta pe Vasile Olteanu, şi pune întrebarea, că dre nu s’ar fi putută încunjura comiterea acelui omora?
Interpelantula a primita informaţiunea, că poliţişti au fosta rec viraţi într’ajutorula pădurarilora la apărarea pâdurei în ndptea de Sf. George. Este cunoscuta, că cjiua de Sf. Gheorghe se privesce ca (Jiua reînvierii naturei şi că locuitorii din Scheiu s’au deprinsa încă din vechime a aduce acasă pentru (Jiua de S-t. George câte o ramură verde, ca semna visibila aia naturei reînviate. După a sa părere recvirarea forţelora poliţiene pentru apărarea pădurilora n’a fosta necesară, dedrece nu s’a ivita ca-suld, ca locuitorii din Scheiu să opună pădurarilora forţa brută. Afară de acâsta se tracteză de concetăţenii noştri, pe cari pădurarii îi cunosea, prin urmare aceştia n’aveu decâtO să noteze pe fiecare stricătorii de pădure, pentru ca să fie pedepsita pentru vina sa. Astfela nu s’ar fi perduta viaţa unui coneetăţenă pentru câteva ramuri de frunză verde.
Sunta mulţi locuitori ai oraşului , nostru încă în viaţă, cari îşi aduca forte bine aminte de acele timpuri când cetăţenii acestui oraşfi nu cunosceau darea de ac-cise, tacsele de târga şi jugărituia cu atâta mai puţina co&tribuţiunea comunală ce ne apasă astăcjî şi cu tote acestea cetăţenii braşoveni să bucurau de acela beneficiu că erau în dreptfi a se duce în anumite (Iile de săptă-
mână în pădurile orăşenescl şi a-şi duce lemnele tre-buinciose în casa sa, fără a plăti vre-o tacsă. Acesta beneficiu din ce în ce s’a redusa, împovărându-se cu taxe, până ce în fine a fosta cassata cu totuia. AstădI cetăţenula din Braşova trebue să plătâscă lemnele din pădurile orăşenesc! tota aşa de scumpa ca ori care străina.
Locuitorii liberului oraşa Braşova stau în privinţa pădurei cu multa mai rău decâta foştii jobagi său clă-caşî. Ruperea unei ramuri verdî trebue să-o plătâscă cu vieţa, după cum constată faptula comisa în ndptea de S. George a. c.
Din incidentuia nenorocirei din noptea S-tului George i-a venita la cunoscinţă şi alta înconvinenta, adecă că păzitorii de pădure nu-şi împlinescfi misiunea lorfi la faţa locului, ci retraşi printre grădinile cetăţe-nilorO. de unde pândescfi pe cei ce vina aducânda lemne seu ramuri. Acestă procedere nu este corectă, dedrece sunta mulţi locuitori din Braşova, cari au lemne de pădure prin grădinile si livezile lora, de unde ca proprietari sunta liberi a-şi aduce lemne şi ramuri. După modula de procedere ala pădurarilora sunta şi aceştia es-puşî de a fi denunţaţi şi traşL înaintea judecăţii. Prin urmare pădurarii ara trebui să pândâscă la faţa locului, pentru ca să vacjă pe aceia, cari taiă lemne chiar din pădurea oraşului.
Sub asemeni împrejurări interpelantula face d-lui primara următdrele întrebări:
1.	Are d-nula primara cunoştinţă, că în ndptea de S. George a. c. s’au recvirata forţe poliţiene pentru apărarea pădurilora comunale? Prin ce s’a motivata acestă măsură estraordinarâ? £r dâcă nu ar fi fosta motivată acâstă recvirare, este d-la primara aplecata de a trage la răspundere pe acela organa, care fără causă binecuvântată a luata acea disposiţiune estraordinarâ şi prin aceea a causată, deşi numai indirecta, mdrtea unui coneetăţiana ?
2.	Are d-la primara cunoştinţă despre aceea, că păzitorii pădurei orăşienescî nu-şi faca datoria lora la faţa locului adecă în pădure, ci retraşi printre grădinile ceăţenilora de unde pândesca ca să prindă pe aceia, cari vina aducânda cu sine lemne său rămuri, şi este aplecata a dispune delăturarea acestui inconveniente ?
, 3. In fine este aplecata d-la primara a dispune, ce să să presente acestei representanţe comunale spre deliberare una proiecta, pe basa căruia să fie în drepta cetăţenii acestui oraşa conforma folosinţei avute mai nainte de a merge pe fiecare săptămână odată său de două ori prin anumite părţi designate din pădurile orăşenesc!, spre a-şi tăia şi aduce lemnele trebuincidse pentru casa sa seu gratisfi seu pe lângă tacse reduse, se înţelege sub privegherea organelora silvanale?
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ala »Gaz Trans.»)
Pesta, 19 Maiu. — Esposanţii au întocmită unu bancheta strălucita, în ondrea guvernului şi a presidiului esposiţiunii, la care au luata parte 450 de persdne.
Seghedin, 19 Maiu. — Gruvernulă a admisa să se construiască una nou edificiu pentru gimnasiula superiorfi. Fabrica de tutuna (tăbacă) va începe a lucra la 26 Maiu n.
Paris, 19 Maiu. — Starea sănătăţii Ini Victor Hugo este îngriji tdre.
DIVERSE.
Două pitice gemene. — Ună martorii oculară în- | formâzâ pe »Răsboiulă,« că în comuna Tătăreni, jude- ii ţulă Fâlciu, femeia Maria N. Marină are două copiliţe ,i gemene, una numită Maria în înălţime de 80 centimetri, | ăr cealaltă de 65 cent., avăndă amândouă etatea de I 17—18 ani după spusa părinţiloră, şi corpulă ca la ună | copilă de 3—4 ani; vorbescă binişoră şi sunta bine dis- 1 puse. Au ună frate de 21 ani, înaltă, bine făcută ; pă- | rinţii loră asemenea suută înalţi. Acestă fenomenă e ra- I ritate la noi, mai alesă în partea locului unde popora- J ţiunea e compusă din omeni înalţi.	\
* *
*
Ună măgard călare pe stăpânuld său.— La Avey-ron, în Francia, a murită un lucrătord numită Cayer, care era de o forţă prodigidsă. lntr’o (Ji la o sărbătdre a satului unde locuia, pe lângă alte distracţiunl se organizase şi o cursă de măgari. Cayer se afla călare pe ună mă-gară cu năravă. Se dă semnalulă plecării; toţi concurenţii o iau la fugă. Singură Cayer rămâne îndărăptă» măgarulă lui refusândă de a merge. Atunci bietulă Ca-i yer descălecâ după măgară, intră sub elă, şi luându-lă în, spinare o rupe de fuga. Mulţimea începă să aplaude în modă frenetică şi Cayer cu măgarulă lui ajunse celă dinteiă la loculă destinaă: bine înţelesă că premiulă a fostă câştigată de Cayer.
*
♦ *
Sinuciderile la Monte-Carlo. — In trei luni de «ţii® s’au întâmplata 50 caşuri de sinucideri la Monte-Carlo, Ală 50-lea casă este ună anonimă; nu s’a putută afla nici numele nici naţionalitatea lui. Elă a venită la Monte-Carlo, unde imediată s’a instalată la jocă şi per<Jândă
300,000	franci, s’a întorsă la hotelulă de Rusia unde era aşezată, şi s’a spânucjrată.
* *
*
Batista-telegrafu. — In cochetăria amer'^nă sa_ bucură în timpulă de faţă de mare favdre batisi ^g^. grafă: Apăsândă batista pe buze, însemnâză că vrei. sujj faci cunoştinţă; a o întinde pe mână, însemnâză că pi îndrăsni; a o ţină atârnată în josă, dai a înţelege ctq simpatisezi; a o înfăşură împrejurulă mânii, însemnâză indiferenţă; a o trage peste bărbiă, însemnâză: te iubescă; a o desface cu amândouă mânile, vrâ să 4ică: te urăscă; a o ţină pe obrazulă dreptă, esprimă ună gingaşă: da; a o ţină pe obrazulă stângă, arată ună hotărîtoră: nu; a o înfăşură împrejurul încheeturii mânei drepte, însemnâză: iubesc pe al-tulă; împrejurulă încheeturii mânei stânge : nu mă Incomoda ; a o îhtocmi: aşă vie să vorbescă cu d-ta; a o ţină de două colţuri: aştâptă-mă; a o lega împrejurulă frunţii, arată că va fi surprinsă său surprinsă; a o ţină la urechea drâptă, însemnâză: eşti nestatornică ; la urechea stângă: am o soliă pentru d-ta; la ună oebiu: eşti crudelă; a o înfăşură împrejurulă degetului arătâtoră: sunt mirâsâ împrejurulă degetului inelară: suntă măritată.
* *
*
NECROLOG. — D emetriu Alexandrescu Comşiu, proprietară în M.-St.-Ana, după ună morbă îndelungată, în etate de 42 ani, a încetată din viaţă la 12 Maiu.
Fie’i ţărîna uşâră!
Editorii: Iacobă Mureşianu.
Redactorii responsabilă : J>r. Aurel Sfureşiaim
1
L
i:
t
t.
s
s,
f
V
i
ii
I:
I:
!
i;
i
î;
I
i
5
(t
t
Nu ţi-ară fi ciudă când te-ară persecuta străinii, dar tocmai »naţia ta română!» Asta e causa de ce Românii de pe aci ducă somnulă morţii şi nu vădă, că Rutenii se pregăfescă să le cânte: »vecînica pomeniră.»
Cine-i de vină? Românulă.
Ală câtelea preotă română n’ar roşi, când ar fi nevoită să spună dacă ’şî-a crescută copii românesce? Rari paseri! tare puţini!
Şi apoi preoţii înstrăinaţi de naţiune cum voră pute conduce destinele turmei cuventătdre? Judece lumea ci-tit6re, eu tacă. Nu vreu să citeză unele esemple, nu pentru ruşinea loră, ci pentru ruşinea nostră. Amă argumente la disposiţiă, încâtă aşă pută să scriu volume întregi, dâr numai la timpulă său. Şi încă ceva: acestă soiu de 6menl sunt căpătuiţi, dedrece sunt rude cu Pavelă, ba nu, cu Petru, şi porţile administraturiloră şi ale parochie-loră li se deschidă numai decâtă.
Am <}isă mai susă cu Pavela. Să nu credeţi că m'a luată gura pe dinainte. N’are obiceiu, nu sunt guralivii. Am vrută numai să spună, cum 41°^ catolicii, c’amândoi erau în Roma.
A?tă(}i Roma s’a mutată la Cernăuţi şi fo r u 1 ă e h ,rosedenţ-curt.e«, după limbagiulfl poetică ală lui Uteş, psaltO dela s-ta Parasch'va, care cânta pe naşă i strună,— D 48'1 să-lă erte!
Sărmanulă Lateş! Elă să fisciută, că ’n »resedenţ-curte* se va ucide sâmţulă naţională română şi va fi favorisată elementulă rutânfi, de ciudă nu l’ar fi imor-talisată, dâr nici N. Mitrofaniţă n’ar fl tipărită cu spesele sale vestita epopeă naţionalâ-psaltirâscă, ca să rămână dreptă recompensă 12 anî cooperatoriloră în Cernăuţi.
Când scriu aceste rânduri cam stau pe gânduri, căci cine scie ce mi-a torsă şi mie ursita ! Dâr 4>că şi eu ca Christosă: »de am vorbită de rău vădesce-mă, âr de am vorbita adevărulă de ee mă pălmuescl?»
Nu de multă foculă a voită să se jdee cu perinile jidovescl din Vijneţă. Pe la Vijneţă încă suntă Români, sciţi «Română dela Vijneţă.* ,Armonia», societate filarmonică, sare sâ-i dea ajutoră. Nu cu prdscă (pompă), ci c’ună concertă »Ndptea sântului George» de T. Alexi, pe ndte de T. Flondor o mă din ţâră. Banii Româniloră s’au dusă în punga evreiloră. Ore de-ar arde ună sată română, »Armonia* ar sări să dea celoră incendiaţi o para? Dâr mai bine ar fi să ne ferâscă sântulă, căci dâcă nu, enigma pdte s’ar deslega, adecă aşa cum cuge-tămă noi: ar sta cu mânile ’n şoldă.
La noi în ţâră strâinii-să domni. Ei strângă paralele, âr nouă ne rămâne cenuşa, ca odată Spaniei, âr En -glitera luă aurulă.
Să vă aducă ună esemplu. In seminariulă ort,
or. din Cernăuţi speculaţiunea trece marginile. Avemă preotese văduve, care ară pute să ţină alimentarea, bucătăria.— Nu 1 pentru că suntă românce, nu li se pdte acorda acestă privilegium majus. O polonă îşi batejocă de bieţii teologi,— le dă de mâncare mărunţişuri de carne de pe la casapi. Reclame nu ’ncapă, căci are la spate pe Rectorulă, şi pentru fiecare alumnă are 24 de fior. v. a. pe lună; ei sunt la 50, socotiţi câtă face. fica protec-ţiune pentru străini şi desconsideraţiune pentru ai noştri Dar unde am începută şi unde am finită! Scu-saţî, tote stau în legătură strânsă. Am voită să vă spună numai despre Românii noştri din Bucovina, şi să fiu ună augură falsă, dâr după auspiţiele ce se arată pentru ce-i românescă, Rutenii au să devie domni în ţâră şi atunci câţi voră mai fi Români voră trebui să ia lumea ’n capă.
Atuncia voră vedâ, voră înţelege şi voră 4‘ce: noi amă persecutata pre aceia, car! numai binele ne-au voită. Unde suntă mormintele loră, ca să plângemă cu denşiiî Cu deosebită stimă se subscrie acela pre care Cernăuţi, 1885 Maiu 11.	Ilu sciţi.
o-
i
i
l
r
i
fi
i
}
t
t

'K*Jo
"V
T6te preţurile scădute 20°|0
per comptanti_________
o
O
CvJ
Maeazinu de încălţăminte
ală lui
Toanu Sâbădeanu
Fabricată propriu şi străinu, solidu şi modernu. Recomandă on. publicu cu preţuri scădute 16te felurile de încălţăminte line şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata s£u după mesure fabricate.
Ghete de bărbaţi dela v. a. fl.	3.60	cr.	în	susu.
Ghete de dame „	„	,,	3.—	„	„	,,
Pantofi si. ghete de copii dela	60	„	„	„
Pantofi de casă de piele, pîslâ seu stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susu.
Specialitate.
Gisme de copii în creţft de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susfi *	» fetiţe şi băieţi ,	»	»	,	» » 4.50 ,	»	*
Şoşoni de postavtt de pîslă şi cu Gumă englesesoi. — Şoşoni cu talpe de pîslâ. lungi şi scurţi pentru voiagiori. = Galoci de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
C i ?me de	copii ordinare	dela	v.	a.	fl.	2	în	susft
,	»	bărbaţi »	»	»	»	»	»	»
»	,	femei »	»	»	»	,	4	»	»
Comandele din afară se efectneză după masările trimise promptă şi celo nepotrivite se ian înderetft in schimbă.	’
20°|0 Tote preţurile scădute 20°l0 HH
Anunţămu aceloru onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la f6ia ndstră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885 prin urmare potă să aibă colecţiunea completă.
Administratiunea -Gaz. Trans.«
Zambaeh şi Gavora
Fabrică de vestminte şi recuisite bisericesci
de ritu latinu şi grecu
în Budapesta, strada Vaţului, Yâezi utcza Nr. 17.
altariu,.potiruri, Pie-tohlebnica, cădelniţe, Păci fi cală, candele de altară, polieandre pentru biserici, Ri-pide, Chivotă, cărţi de Evangeliă etc.
Falonă s^u Odăjdii, Albe, Stihare, Dal-matice, Baldachină, prapuri. T6te felurile de stoguri, şi pentru societăţi in dustriale (şi pentru pompieri) Covoră pe
Comande se efectuescă promptă. — Obiectele, care nu voră conveni, se voră
schimbă cu altele.	(Nr t42).
Nr. 102.	GAZETA TRANSILVANIEI______________________________1885.