UEflACŞlIjJNEA .Şl ADNISISK’I »A|UINEA :
BRAŞOV'C, piaţa mare Nr. 22.
,<JAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI.
*	f
Peunft anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anfl 36 fr.. pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULO XLVIII.
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILG:
0 seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Rorlsorî nefranoate nu ee prlmesoO. — Manusorlpte nu te rotrămttu.
P ÎOI.
Luni, Marţi 7 (19) Maiu
1885.
BraşovU, 6 (18) Maiu 1885-
Minisstrulu preşedinte englesă; Mr. Gladstone a declaraţii Vinerea trecută în parlamentă, că negoţiările cu Rusiă încă nu sunt terminate.
Ca ilustraţiune a situaţiunei create prin aceste negoţiărl fără finiţii, despre cari se respândiră cele mai contra(}ic6t6re scirl, pbte servi depeşa din Petersburg care c}ice: „Unu autografă împS-râtescu conferă generalului Komarov pentru es-celentele disposiţitmî luate în comandarea detaşamentului dela Murghab şi pentru înţelâpta sa energiă faţă cu Afganii, precum şi pentru bărbăţia şi vitejia sa în lupta dela Tuş-Kepri, sabia virtuţei militare cu briliante
Ore rara distincţiune, ce i se face generalului Komarov într’unu momentu când se tractâză între giivernulu englesu şi rusescu de unu compromişii, prin care s& se aplaneze conflictului provocată tocmai de acelă generală rusescă, nu invdlvă o vătămare dâcă nu chiar o provocare a Engliterei ?
In faţa purtărei provocătbre a Rusiei este t6rte surprin(j.Storă că cabinetului englesă păstrâză necurmată un sânge rece, care întrece tbte aş-teptăriie, întemeiate pe firea domolă şi pe spiri-tultt speculativă ală Engleşiloră.
Care să fle bre causa că guvernulu englesu | cedbză aşa de multă Rusiei în cestiunea regulă-i rei fruntarieloră afgane ?
Unii tjdoă, că cabinetulă Gladstone face mereu concesiuni pentru ca s6 pbtă rămânâ la putere, alţii <}ică că Englitera nu este destulă de ! bine pregătită pentru unu rSsboiu cu Rusia şi î de aceea să străduesce ală evită chiar cu preţulă j onorii mari sacrificii, cei vine greu a le face;
I alţii ârăşl susţină, că tbtă stratagema cabinetului din Londra are numai scopulu d’a amână isbuc-nirea râsboiului până la unu momentu mai favorabilă ş. a. ş. a.
Nouă nu ni se pare nici una din aceste versuri destulă de justificată prin starea actuală a lucruriloru, ci ne vine mai multă a crede, că Mr. Gladstone a sâmţitu, că ună complotă s’a formată în contra Angliei, unu complotu în care este implicată şi Germania şi de aceea Gladstone este aşa de hotărîtu d’a face tbte concesiunile posibile spre a paralisă planurile secrete îndreptate în potriva Marei Britanie.
Inzadară îşi dă silinţă d. Vambery, colabo-ratorulu <Ş.iarului „Pester Lloyd“ de a propagă între Englesî idea răsboiului cu Rusia, ţinândă conferenţe publice şi silindu-se a dovedi, că En-glesii voră face bine dăcâ se voră bate mai cu-rându cu Ruşii, căci aceştia din ce în ce se în-târescă mai tare micşorându-se în acelaşi timpă şansele unei victotii englese. Gladstone cu partida lui suntă surcjl pentru tbte sfaturile de fe-lulă acesta, ce le primescă din drâpta şi stângă. Se vede că încă nu găsescă momentulu oportună.
De altă parte nu trebue să uitărnă, că par-lamentulă englesu cu tbte asigurările liniştitbre din timpulă mai recentă, n’a refusată ăr Mr. I Gladstone n’a renunţată la votarea creditului de I 11 miliăne pun^i şterlingl pentru pregătiri şi în-I armări, precum n’a renunţată nici la hotârîrea ■ de a se descurcă de afacerea cu Sudanulă, re-EtrâgSndă trupele englese de acolo, pentru ca An-
gliei să nu-i lege mânile şi grijile ce i-le causăză Sudanulă. Ba, în (jdele din urmă s’a făcută şi s’a luată în seribsă considerare propunerea de a se fortifică graniţele Indici.
Cu totft disposiţiunea sa de a face concesiuni Rusiei, guvernulă englesă nu negige de a luă precauţiunile necesare. Posesiunea Indiei este pentru Englesî o ceşti une de viaţă. De aceea o-posiţiunea conservatbre pledândă în contra guvernului, a accentuată că pacea ce voesce elu s’o încheia cu Rusia nu pbte fi durabilă şi că nu vede nici o garanţiă într’ensa pentru liniştea şi prosperarea imperiului indică. Părerea oposi-ţiunei e, că răsboiulu, mai curendu său mai târ-diu, este inevitabilă şi ceeace impută ea guvernului, este că n’a luată mai de cu vreme măsuri spre a se pregăti pentru elă. Lordulă Churchill a citată în contra lui Gladstone însăşi cuvintele pronunţate de acesta la 1880: „Finanţele nbstre suntă dărăpănate, 4^se atunci Mr. Gladstone, sărăcia publică cresce, amă contribuită la mărirea Rusiei şi cu tbte a-cestea ni-o amă înstrăinată; Turcia este cum se 4ice, amica nbstră, dăr e ciungărită şi decade pe 4* ce merge, Europa este neliniştită şi dintr’ună colţă păuă’n celâlaltu e spăriată de faime iritâtbre; nu ni se deschide decâtu perspectiva unoru nouă turburărl şi vărsări de sânge. “
Aceste cuvinte ale lui Gladstone au fostă în adevăru profetice, şl chiar de ar succede com-promisulă cu Rusia, elu nu va oferi nici o ga-ranţă de pace pentru viitoră. Dar până la asigurarea unei păci durabile mai e ună lungă drumă, pe care-lu încrucişăză nu numai sabia cu briliante a generalului Komarov, ci şi reservele cele mai nouă ale Rusiei, care nu vrea să scie de zonă neutrală şi care pretinde ună dreptă de supraveghiare asupra Afganistanului, spre asigurarea graniţeloră sale.
Ungurii şi Românii.
* „La Revue du Monde Latin“ scrie despre situaţiunea Româniloru transilvăneni următbrele rânduri pe câtă de muşcătbre pe atâtă de dure-rbse pentru Ungurii, cari credă că orbescu lumea cu neadevările ce le trâmbiţă pressa loră :
La noi în Francia este ună lucru ştiută, că Ungurii suntă omenii cei mai simpatici din lume, adorândă libertatea, luptându-se timpă de secule pentru a o căpătă, şi acfî intrebninţând’o în celă mai cinstită chipă.
De ce Ungurii suntă ei aşa de simp itici ? întrebă acesta pe ună parisiană, care este convinsă de acestă lucru: densulă îţi va răspunde, că acesta aşa e; că apoi dânşii au ţiganii loră musicanţî, car! au fostă ascultaţi la esposiţiunea Universală, că prinţulă Zilahu (romanulă şi piesa de teatru a lui I. Claretie) este forte simpatică că Muucacsy zugrăvesce forte bine stelele, şi aşa maj departe.
Cu tote aceste trebue să au^unCl puţină şi ce 4l°ă Slavii şi Românii despre Unguri. Ei voră cjice, că Ungarii iubescă libertatea numai pentru dânşii singuri, că represintândă numai a 3/7 din poporaţiunea Ungariei elementulă maghiară voiesce cu Orl-ce preţă să facă să dispară maioritatea ne-ungară. E lucru de mirată cum să schimbă lucrurile după latitudini. Germanii au provocată destule indignaţiunî cu germanisarea Alsaciei şi Ungurii nu provăcă nici una cu sforţările lord de ma-ghiarisare.
Românii şi Slavii alcătuescă o poporaţiune de două or! mai mare de câtă poporaţiunea ungară; denşii plă-tescă cu banii loră tote scolele regatului; der decă voră să aibă o scolă care să înveţe pe copiii loră limba na-
ţională, trebue să o plătescă ei din nou. Ei întreţină tote scolele regatului şi suntă siliţi sâ-şî plătescă şi &că-lele loră.
Ungurii se consideră ca cuceritori. Suferinţele bie-ţiloră Români suntă neaucjite. Iustiţia este ungurăscă, şi judecătorii suntă funcţionari unguri. La administraţiă totulă este ungurescă; în scurtă, acjî în Unguria suntă cinci părţi de poporaţiune alcătuite de sclavi ş’o pai te numai din stăpân!, de cuceritori, cari se asemăna cu acei mari magnaţi Ruşi de altă-dată, parisian! desăvârşiţi la Paris, şi ucigândă suptă knut, în Rusia pe ţă-ranulu ce-i displăcea.
Ungurii suntă, în multe privinţe, asămânători cu Turcii. Der poporaţiunea Turciei a avută fericirea, ca Rusia să se ocupe de afacerile loră, şi poporaţiunile de suptă domnia Unguriloră nu au nid ună protegiuitoră.
E timpulă ca să se scotă strigâtulu de alarmă. De vreme ce esistă o rasă latină, cate sufere în Transilvania şi care este martiră a orbirei Europei, noi amă voită să fimă cei dintâiu, cari sâ aruncâmă josă masca de civi-lisatorî, cu care s’a împodobită acestă poporă de Mongoli, care n’a luată din civilisaţiunea europenă de câtă două lucruri: ciobotele lustruite ale magnaţiîoră săi şi pava-giulu pentru capitala sa.
------o-------
3]	15 Maiu în Viena.
Viena, 4 (16) Maiu.
Luaţi, dle Redactoră, spre sciintă, că tinerimea română de aici, ca în toţi anii aşa şi acum a depusă cu ocasiunea memorabilei dile de 3J15 Maiu ună mică tri-bută de recunoşcinţă pe altarulă scumpei nostre naţiuni Deşi a fostă o ploiă torenţială, ce a ţinută totă <flua, totuşi amă convenită într’ună numără destulă de frumosă. Ne-amă revocată în memoriă programa adunărei poporului de pe Câmpului Libertăţii, prin care se sdrobi ti-rănia, cu pietate ne’amă închinată umbreloră aceloră bărbaţi, cari au scrisă poporului română tablele legei. Amă felicitată pe cei mai neobosiţi antepluptătorî, esprimân-du-ne profunda nostră reverinţă, âr intregei presse ardelene românescl i-amă trămisă asigurarea devotamentului şi aderinţei nostre.
3115 Maiu pe Câmpiă.
Indolă, 3/15 Maiu.
In comuna Indolă, 4iua de 3 (15) Maiu s’a seroată cu adânca pietate şi respectuosă veneraţiune. Locuitorii ca buni creştini au adresată rugăciuni lui Dcfeu, şi ca Români au dată satisfacţiune consciinţei naţionale. Strada pe unde a mersă procesiunea la ţerină. spre a face rugăciunile rituale pentru ploiă şi holde, a fostă splendidă împodobită de amândouă părţile cu frunză de stejară, porţile, uşile, ferestrile erau ornate cu covăre şi nenumărate ţesături lucrate cu adevărată artă de bravele Române.	P.
Una seninii ala provedinţei divine.
Blaşiu 3/15 Maiu 1885.
Trâimă într’ună timpă, în care Românulă nu e de ajunsă, că e batjocorită şi maltractată în totă modulă, ci a ajunsă atari vremuri, încâtă să fie chiar şi împuşcată, fără de nici o consideraţiune, şi nu din altă motivă, tără numai pentrucă simte românesce.
Casulă întâmplată în presăra «qjlilei de 3/15 Maiu pe ,Câmpulă libertăţii* încă arată în modulă celă mai evidentă, că Românului i este ameninţată cu totulă esis-tenţa sa naţională în acestă stată poreclită constituţională. Totă suflarea românescă, acum ca şi mai înainte, cu totă dorulă sufletului loră au aşteptată (jma •memorabilă. Dar gendarmii i-au oprită de-a serba acea (j‘-In presăra de 3 (15) Maiu din o numită distanţă şi cu puşcile la ochi ’i provocară gendarmii pe Români sâ pă-răsescă loculă monumentului.
Vătfândă orăşenii, că gendarmii au trasă chiar şi
cocoşulă şi că unulă dintre gendarml a ordonată »puş-
caţi«, nea vândă încătrău s’au reîntorsă în cea mai fru-
Nr. 101.
GAZETA TRANSI1YANIEI
1885.
mosă ordine şi linişte eătră casă. At'âta voiu să mai a-mintescă, după câtă suni informată, că jandarmii de prin prejură încă ar fi fostă concentraţi în Blaşiu. Din tote acestea puteţi vede cum trăimă noi Românii.
Cu tote acestea (Jiua de 3 (15) Maiu a. c. pentru Blaşiu, ba potă dice pentru întregă nernulă românescă, a fostă de mare momentă, nu pentru aceea că erau să fie împuşcaţi nisce ămeni paclnicî, — nu, ci ea a fostă caracteristică cu totulă din altă punctă de vedere. Ceace nu a succesă dmeniloră, a succesă aceluia, la care tiră-nia şi barbarismulă nu pote străbate. Provedinţa divină, în carea Românulă îşi pune totă speranţa, şi ca-rea singură ’lă mai pote mângâia în suferinţele sale, aceea ală căreia ochiu vede t6te, aceea a împlinita dorulă Românului, aceea a fostă care a înfiptă stin-dardulă pre , Petra libertăţii« în <J*ua de3 (15) Maiu. Şi anume: după amecjî încetândă ploia s’a arătată ună frumosă c u r c u b e u, formândă tocmai deasupra pietrei ună semicercă, carele ’şî avea începutulă din josă de viile Blaşului şi se termina în Târnava, voindă prin aceea însuşi D-(Jeu a mângâia poporulă românescă. Totă suflarea românâscă a rămasă estasiată la vederea acestei privelişti în adevără caracteristică. Speranţa nos-trâ firmă este, că D-cJeu ne va ajuta.	Vulturu.
Blaşiu, în 3 (15) Maiu.
piua de 3(15) Maiu a fostă o (Ji memorabilă, ce a trebuită să o serbeze fiecare Română de inimă, celă puţină în sufletulă său decă nu altcum. Aşa şi aici la noi s’a serbată cu o tristeţă săib.itdrea martiriloră din 1848 — nu ca şi pănă acum — ci fără stindardă şi fără cere-momele religiose. Ce e dreptă inteligenţa din opidulă nostru a fostă pregătită spre atare serbare, der a fostă împedecată prin gendarmi. Se înţelege, inteligenţa nostră fiindă pacientă a părăsită acelă locă mâhnită pănă în sufletă pentru acestă nedreptate înprăştiindu-se pre la casele loră. Unde e dreptatea? Terorisările acestea suntă libertăţile despre cari buciumă Maghiarii în lume, că se bucură naţionalităţile în statuia Ungară? A lipsită ste-gulă naţională de pre Petra libertăţii, der provedinţa divină s’a îngrijită de altă stegă şi anume: după amâtji la 4 ore fiind puţină ploiă, s’a arătată ca prin minune tricolorulă română. M6 va întrebă fiecare cetitoră cum s’au manifestată cele trei colori? In curcubeu,care se pote vedea transversală dela crucea de d’asupra dealului pănă la Petra libertăţii. Toţi l’amă considerata de ună semnă bună pentru poporulă română basându-ne pre provedinţa divină. Dea Dcjeu, ca să se realiseze dorinţa năstrâ cea drâptă, ca să se convingă Maghiarii, că cu terorisări de aceste nu putemă trăi împreună, şj să apuce pre calea dreptăţii şi a egalităţii.
Severii.
3/15 MAIU în BUCURESCI.
Bucuresci 4 Maiu.
Aniversarea memorabilei (J^e de 3 (15) Maiu, pe care Românii de peste munţi au pecetluit’o cu şiroie de sânge pentru a nu mai fl ,robî ărăşî în vechiulă loră pâmăntă, s’a serbată cu demnitate şi cu evlavia cuvenită şi în Bucuresci. Preşedintele Societăţii Carpaţii şi-a pusă totă silinţa, ca sărbătorirea să fiă câtă se p6te maj vrednică de aniversarea a trei-(jecl şi şeptea a adunării poporului săteană şi cărturară pe câmpulă libertăţii de la Blaşiu.
Joi, (Jiua înălţării Domnului nostru, la orele 2 după amăcjl, s’a ţinută sub preşedinţa veteranului încărunţită în lupte pentru dreptă şi libertate, d. Vasile Maniu, membru ală parlamentului română, în sala Orfeu o întrunire publică.
Sala era simplu der frumosă împodobită cu totă ce Românii au mai scumpă şi mai dragă inimei loră. In frunte fâlfăia ună minunată stegă tricoloră cusută cu firă. In spatele stegului se înălţau «măreţele umbre* în forma unei piramide, pe care străiuciau iconele «martiriloră Ro-mânimei.*
La deschiderea şedinţei preşedintele propune cu lacrimi în ochi, ca adunarea să-şl esprime părerea de râu pentru pierderea marelui cetăţiană română G. A. Rosetti, care s’a dusă dintre noi la ceilalţi martiri ai Ro-mâniloră pentru ca în unire să roge cerută pentru a face sărte mai bună neamului românescă oropsită şi bătută de grea vijeliă. Adunarea ş’a esprimată unanimă adânca durere pentru acestă mare perdere, de care amă fostă loviţi.
Discuţiunea s’a începută prin propunerea profesorului Dobrescu susţinută de Dr. Tuliu Gheţiană mare proprietară şi delegată ală Craioveniloră, şi de Săcăşanu pentru înfiinţarea în Bucuresci ală unui «Cercă naţionalistă.« Primindu-se propunerea s’a alesă ună comitetă pentru realisarea ei. Asemenea s’a discutată cestiunea <Jiarulu* ,Unitatea naţională* pentru a se schimba din (j‘arh ebdomadară în (Jiarh cotidiană. Pentru atingerea acestui
scopă s’a alesă o comisiune pentru a chibzui asupra modului şi mijldceloră trebuinciose.
Sera la orele 9 şi jumătate s’a ţinută banchetulă la care au participatu cam la o sută de persone. înainte de a ocupa cei de faţă locă la mâsă s’a cântată imnulo naţională ,Deşteptă-te Române.* A urmată apoi şirulă toasteloră între care cele mai importante au fostă ale d-loră Maniu, Dr. Cheţiană, Făgărăşană, Dobrescu, Bră-tescu, Valeriană, Roco, Sănceleană, Filimonă I!ia. S’au citită numărose telegrame sosite din provincia între cari amintescă pe aceea a d-loră Petru Chiţu, Dr. Antonini, Olteanu, în numele «SocietâţiijjCarpaţii' din Craiova. Totă asemenea de însufleţitore era şi aceea a d loră din Băr-ladfi: Negoi, Onişoră şi alţii.
Intre delegaţi ai societăţii din Craiova, afară de d. Dr. Tuliu Cheţană au mai fostă şi d-nii Popă şi Chiţu, proprietar' in Oltenia.
Aprăpe de doi-spre-dece anî de (Jile, de când vor-bescă şi eu prin gazete cu fraţii mei de ună sânge, în totdeuna m’am ferită de a înşiră moşi pe groşi, seu cu alte cuvinte, de a scrie numai pentru a scrie lucruri fără sfată şi socotelă. Aşa fiindă firea mea nesgomotosă, m’am deprinsă a spune verde şi pe faţă adevărulă adevărată, aşa după cum mi-am câştigată convingerea prin propria mea persănă şi după cum m’a impresionată mo-mentulă. Se pote că multora nu le-am plăcută, er altora le-am fostă chiar displăcută. Căci pentru a fi prietină cu Chesarulă, multă vicleniă vulpescâ trebue să ai; pe unuia să-lă linguşesc! şi pe altulă să-lă preslâvescl şi atunci a ta este puterea şi mărirea de a trăi ca în sînulă lui Avramă pe pâmentă.
Adese-ori când mă intâlniam cu câte ună distinsă bârbată dela noi şi-mi (Jicea: «Cum se p6te, ca voi aţâţi Ardeleni în România nu daţi nici ună semnă de viaţă, nu ajutaţi întru nimică pe fraţii voştri rămaşi acasă ?« li respundemă şi îi descriam starea lucrului aşa după cum vedemă eu în realitate şi treceamă în totdeuna de ună mare pesimistă. Fie! Mai preferă însă pesimismulă basată de câtă opiimismulă neîntemeiată pe starea lucrunloră şi amâgitoră, care te face să dormi fără grijă şi se-ţl umfli burta trâmdă numai pentru tine, er alţii să moră.
Numai de curândă ună confrate de peste munţi îmi scria: «Este tristă, că la noi aici pressa română naţională este persecutată de străini, nu mai puţină de Românii bălţaţl; er dincolo, în România, ea nici măcară la Ardeleni nu întâmpină sprijină.* Aşa e! Ună mare ade-vără a grăită şi acestă adevără mă face pre mine posomorită şi tristă, ca se nu (J*că pesimistă. Nu e o (Ji lăsată de tatălă cerescă, ca o nouă dovadă despre acelă adevără să nu mă facă pe mine şi mai posomorită şi mai tristă de cum sunt.
Chiar serbarea măreţei (JHe în Bucuresci pentru mine n’a fostă de câtă ună nou prilegiu d’a constată cu jale şi a mă întrisiâ până în adânculă sufletului, cum Ardelenii noştri strălucescă prin lipsa lord dela ori ce întrunire dela ori ce lucrare pentru a găsi ună mijlocă, şi o cale spre a ne pute face folositori fraţiloră noştri rămaşi pe terenulă de luptă, pe ,gloriosuiă locă*!
Noi avemă aici o sumedeniă de Ardeleni cărturari erudiţi, profesori învăţaţi, comercianţi iscusiţi şi procopsiţi, proprietari şi arendaşi înbogăţiţî, ingineri bine plătiţi, medici căpătuiţi, funcţionari inmândriţl şi gazetari deştepţi, der vai şt amară! Toţi cu toţii nimică nu fa-cemă. Se p6te că unora nu le place sgomotulă, er altora nu le vine la socotelă de a vedea mâncândă sâra-culă dintr’ună blidă cu bogatulă şi stândă de vorbă co-coţatulă cu persecutatulă. Der atunci să facă bine cei mai luminaţi, cei mai cu vecjâ să ne arete cu cumpătă şi fără sgomotă calea şi adevărulă cum amă pute dă «şi adî mână de ajutoră celoră rămaşi în gloriosulă locă.*’	Moţii IA.
Sărbătorea lui Banffy şi adunarea din Deşiu.
(Coresp. part. a «Caz. Trans.*)
1.
Pre (Jiua de 11 Maiu a. c. a fostă convocată adunarea comitatului Solnodl-Dobeca. Premită, că pe a-cestă <Ji s’a otărîtă de ună comitetă, în frunte cu contele Gornisiu Victoră, ca să i-se pregătescă ună felă de jubileu d-lui pretectă Banffy. Pretestulă, seu cum amă (Jice titlulă la acestă serbare, îlă luară dela înplinirea de 10 ani a funcţionărei d-sale ca comite-supremă, plus activitatea sa fără semănă (pâratlan) în serviciulă publică, şi cu deosebire ală acestui comitată. In onorea jubiliarului se hotărî între altele şi o cină comună (banchetă). Nu voiu tăcâ asupra pregătiriloră acestei serbări.
încă din 10 Aprilie se espedară învitaţiunî pentru participare la banchetă atâtă funcţiunariloră judiciall şi administrativi, câtă şi proprietariloră particulari şi chiar şi preoţiloră români. In urma hotărirei luate de a se face jubileu, totă aparatulă administrativă se puse în mişcare, ca să facă pregătiri şi să engajeze la participare pre câtă mai mulţi. Aşa să ne mărginimă numai la centru şi să observămă mişcarea.
încă cu o săptămână înainte de cjiua serbărei coincidentă cu <Jiua adunărei comitatense, primulă vicenotarii ală comitatului umblă pela diferitele corporaţiuni şi le învitâ şi moralminte le deoblegâ nu numai a merge la gratulare la prefectulă, ci le prescrise cu convoirea loră, forţată moralminte, şi ordinea în care să mârgă şi cine cu cine să se grupeze. Aşa între altele amintescă, că d-lă vicenotarfi află de bună, a grupă pentru scopulă presen-tărei la gratulare sub conducerea gardianului dela claus, trulă franciscană din locă: pe biserica ev. reformată, pre cea gr. cat. şi cea gr. orientală. Cu acăsta rugarea se presentâ la protopopul6 gr. cat. cerându-i consensulă, precum şi la preotulă gr. or. Nu sciu, în-câtă a promisă unulă seu altulă că se unesce cu pro-grema stabilită, destulă atâta, că într’ună punctă ală programei pentru scopulă presentării, vedemă pe proto-populă gr. cat. figurândăjeu numele sub conducerea guar-dianului, astfelă subordinândă pre protopopulă gr. cat. unui guardiană rom. cat. pre când biserica gr. orientală figurezâ sub ună punctă deosebită. Judece on. publică asupra acestei procederl a arangiatoritoră. Noi ne mărginimă la atâta a observă, că programe de aceste, in cari figurezâ câţi du scirea şi învoirea, câţi fără scirea şi voinţa loră, se buciuma apoi în totă lumea ungureşti
încă în 10 Maiu stindardele tricolore maghiare, carî fâlfăiau mai de pe fie-care casă spuneau ca şi cu gura, că mare serbutore sosesce. Salve din trescurl (piue) a-nunţară în 11 dimineţa însemnătatea cailei, începutulă ser-bătOrei. Apoi arcuri de triumfă redicate la intrarea în alea din susă şi în cea din josă cu diferite inscripţiunj dictate de entusiasmă, arătau, că se dă cuiva onoră nu de tote (jfilele* La arangiarea acestora luară parte mai multe societăţi şi corporaţiuni, între cari cu ună zelă deosebită şi cu prodigalitate corporaţiunea .calei ferate Someşane,* a cărei personală dirigentă e mai întregă recrutată din jidovime. însufleţirea, carea animă pre «patrioţii din metropola comitatului*, în cea mai mare parte până mai ieri alaltăerî perciunaţi, se vede din înscrip-ţiunea de pre ună arcă triumfală, carea sună în idio-mulă originală: .Jojj eltett a nep, eleted eletet âd,« pre românesce: «Vino, poporulă te bineventezi, viaţa ta dă viaţă.* Încă de dimineţa acurgea la metropolă o mulţime de representanţi ai comitatului de tote clasele, cu atâtă mai vârtosă, că avea să se alâgă solgăbirău la Cheu-chesiu (Kekes) şi trei Maghiari cu bune proptele corte-şiseră de cu bună timpă.
Sosesce timpulfi deschiderei adunărei comitatense. însufleţirea eră mare, precum se pote află din cele premerse. Aceste am ţinută de bine a fi constatate, ca se judecâmă apoi decursulă desbateriloră în adunare (con-gregaţiune).
Voimă să scie publiculă, că convocarea congrega-ţiunei precum şi programa obiecteloră ce erau a se per-traclă s’a făcută numai în limba maghiară lovindU prin acesta în § 6 articlulu de lege 44 din 1868 despre egala îndreptăţire a naţionalităţiloră. Aclsta nedreptăţire a limbei române se fie una a mânii, Acum se petrecemă cu atenţiune deschiderea şi decursulă congregaţiunei.
Deschiderea o făcu Banffy în «atilla* cu o vorbire, pre care o ceti. Dre scurtă (Jisă aceea vorbire conţinea activitatea sa în decursulă domnirei sale în acestă corni* tată. Eljen-urî însufleţite.
Acum se sculă d-lă Simonă La jos deputată dietală din cerculă Ilandei, şi după-ce preamări pe ministrulfl-preşedinte Tisza enumărândă multele şi marile merite pentru patria maghiară, ceru ca adunarea comitatensă se voteze adresa de felicitare redigeată de comitetulfl permanenta cătră ministru-preşedinte din incident ulă jubileului său de 10 ani a şederei sale in fotoliulă de mi-uistru, ceea ce congregaţiunea şi primi cu însufleţire.
Atâtă prefectulă câtă şi alţi vorbitori maghiari vorbiră toţi în limba maghiară, fără se esplice cineva în limba română, cee i ce se vorbesce şi se face pentru ca se înţelegă şi cei ce nu sciu de locă unguresce.
§ 3 din articlu de lege mai susă citată dă drepţi 1yfiecui, carele are acolo dreptulu vorbirei, se vor-bescă seu unguresce seu limba sa propriă maternă, d6că acesta nu e cea ungur escâ.u
Acuma să ne întrebămă, cum va vorbi ună Română, cum va pute ună representantă nemaghiarO, carele nu posede limba maghiară, să apere interesele comitatului, adecă ale poporaţiunei, pre carâa o representâ decă elă nu scie despre ce se vorbesce, care puncta din programă se desbate. Şi bine se fimă pricepuţi, că locuitorii acestui comitată suntă în maioritate preponde-rantă Români, şi prin urmare în adunările municipali se trac teză despre interesele vitale ale acestui poporO.
Apoi dâcă § 2. din art. de lege pentru egala îndreptăţire a naţionaliiăţiloră concede şi dă dreptă, că la cererea măcară a părţii a cincea din corpulă represen-tativă a jurisdicţiunei său din membrii comitetului sfi se pdrte protocolele şi în limba, care o doresce, — atunci credemă şi ţinemă, că acesta egală îndreptăţire ce S6
Nr. 101.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
ţintesce prin § 2 numai aşa se p6te face, dă* ă proto notariulă comitatensă va reproduce tote seu încai va re-resuma pe scurtă tote, câte se vorbescfl într’una şi câte în-tr’alta limbă. Acesta o pretinde şi ch'arinieresulă înţelegerei reciproce, că> î atunci s’ar evita episod*, ca şi cari s’au vfiţfutQ în decursulă sesiunei din 11 1. e. provenite din causa nepriceperei limbei.
Câtă de frumoşii sună legea şi câtă de amară este realitatea.
Să însemnăm# dară nerespedarea §§-2 şi 3 artid. de lege mai sus ii amintită ca şi a doua ne-îndreptăţire a limbei naţionalităţei române din partea maioritaţei representanţiloră municipiului acestuia.
Corniţele supremă din punctă de vedere a scurţimej lempului lasă, ca adunarea să otărască altă »modus pro-cedendi* şi nu după programa stabilită. Deci puse la ordinea (J'lei punctulă referitoră la candidarea pentru postulă de solgabirău în cerculă Cheuchesiului (Kâkes). Fre cănd se mişcau cei denumiţi pentru candidare cătră loculă reservată spre acesta scopă, cu t6te că era sgo-motulă aşa de mare, încâlă nu se putea au<Ji şi pricepe vorba, d-lă comite trecă prest.e câteva puncte din programa. Sgomotulă eră încă mare, când prefectula puse ja ordinea punctulă din programă: că adunarea municipiului să redice la valăre de condusă ală său maghia-risarea numeloră nemaghiariloră. Presupunemă, ca că intenţiunea d-sale a fostă, ca să se voteze pe neobservate acestă punctă, fiindă sprijinită de sgomota.
casele şi averile arse sunt a şi casele preotului, ale crâs-nicului etc. Paguba s’a preţuită aproximativă la 10 mii florini v. a.
SOIRILE PILEI.
ACADEMIA ROMÂNĂ.
Vineri in 3 (15) Maiu Academia română a ţinută şedinţă publică ordinară sub preşedinţa d-lui vice-preşe-dinte B. P. Hajdău.
1). D. Sturdza a citită o seriă de notiţe despre mai multe descoperiri istorice făcute în timpii din urmă. A comunicata mai ânteiudes pre oscrisăre autografă dela 1598 a lui Mihaiu Vităzulă, dată postelnicului Grigore Balogă, pe care l’a trimisă în misiune diplomatică la principele Transilvaniei şi ia împăratulă Austriei. Acestă documentă oficială a fostă dăruită de d. D. Sturdza bibliotecei A-cademiei.
D. Sturdza a mai comunicată apoi despre ună stăgă română luată la 1683 înaintea Vienei. Acestă steagă, care se află actualmente în museulă dela Dresda şi are pe ela inscripţiunea: Vitejia dreptă să biruescă a fostă ală oştirei lui Şerbană Cantacuzino Voevodă care a luată parte la vestitulă asediu ală Vienei făcuta de Kara-Mustafa paşa. In fine d. D. Sturdza a mai vorbită de mai multe monede de ale lui Alexandru celă Bună, descoperite în timpii din urmă şi cari au înbogâ-ţită marea colecţiune numismatică a Academiei.
După d. Sturdza s’a dată cuvânlulă d-lui Gr. G. Tocilescu. D-sa a comunicată şi esplicată o diplomă militară inedită a împăratului Traiană, adusă de d-sa din Dobrogea. Acestă diplomă s’a găsită în 4*ua de 24 Martie trecută în sătulă Oitina, plasa Silistra-nouă, jud. Constanţa. După cum a aratată d. Tocilescu, ea
Filoxera şi dinamita. — Ună inventatoră propune ună mijlocă originală şi neaşteptată pentru a distruge filoxera. E1G pretinde că ară fi observată, că acestă flagelă nu esistă în părţile bântuite de cutremurele de pă-măntft, şi propune prin urmare mici cutremure de pă-măntă artificiale cu ajutorulă dinamitei. £că o întrebuinţare neaşteptată a substanţei esplosibile.
*
* +
Maniaculu si servitoruld. — X..., ună bătrână ma niacă, are trebuinţă de ună servitoră. —Ai mai servită undeva? întrăbă pe pnmulă indivdă ce i se presintă.
—	Nu, d-le. — Cum! n’ai servita nici odată şi cutezi a te presintă la mine!... Apoi, îi <}ise să plece. Peste o 4i se presintă ună altă servitoră. — La cine ai servită ? întrebă maniaculă. La d-na P. X..., fărte supărată:
—	Cum! ai eşită dintr’o casă cum se cuvine şi ai cu-ragiulă să te presinţî aici?...
Comisiunea de 50 a reuniunii de maghiarisare din î acoruâ dreptulă de cetăţeniă română şi de căsâtoriă le-
1 gitima (connubium) la 3 escadrone de călăreţi şi la 6
Cluşiu a primită modificările d'spuse în statute de minis-Irulă de interne. Totodată s’a alesă ună comitetă aiă presei cu însărcinarea d’a informa autentică presa c^ilnieâ. asupra afaceriloră reuniunei. In comitetulă presei suntă aleşi şi deputaţi. O deputaţiune a acestei reuniuni, în frunte cu primarulă Cluşi ului Dr. Cari Haller, s’a dusă in Pesta, unde însoţită de mai mulţi deputat! ardeleni voră cere audienţă primatelui Simor, cardinalului Hay-nald şi mai multoră bărbaţi conducători. De succesulă acestei deputaţiunî atârnă şi urmările reuniunei de ma-ghiarisare. Activitatea ei se va întinde peste 12 comitate.
—0—
Ministrulă de jusfiţiă ungurescă a transferată pe notarulă publică losef Maager din Mediaşă în aceeaşi calitate la Braşovă.
—0—
La banchetulă ce s’a dată la 14 Maiu n. în Târ-gu-Mureşului, cu oeasiunea jubileului de 25 de ani a ar-chidiaconului districtului bisericescă ală Mureşului, Prânz Kovacs, s’a adunată 100 fl. pentru reuniunea de maghiarisare.
—0--
Mâne, Marţi, scălele române centrale din Braşovă voră serba maialulă lord obicinuită.
—0—
Ministrulă preşedinte Tisza se va duce la începutulă lui luniu la Viena, ca să presinte Maiestăţii Sale lista a-celorO persăne, care au să fie numiţi membri ai camerei magnaţiloră. Publicarea oficială a membriloră numiţi se va face în cursulă lunei luniu.
—0—
Tribunalulă din Cluşiu a condamnată în tjilele acestea pe bărbatulă-femeiă Szolacsi Marisko pentru furtă prin spargere la şâse luni de închisore. Ea servise mulţi anî i ca slugă în haine bărbăteşti, fără ca stăpânulă ei să fi j bănuită că e femeiă.
I	-°-
Bancnotele vechi de 50 fi. din anulă 1866 se mai primescil la oficiele de contribuţiune numai pănă la 31 Maiu a. c. Dela acestă termină încolo se voră primi numai la cassa centrală.
—0—
>Românulă« spune, că o revistă politică, «Romă ,nische Revue,4 va apără la 7 luliu în Pesta sub direcţiunea d-lui Corneliu Diaconovici.
—0—
Pentru serbarea cailei de 10 Maiu, proclamarea regatului Română, se facă mari pregătiri în Bucurescl.
—0—
La 10 Maiu se va deschide în Bucurescl o esposi-ţiune de arte frumose în localuld cercului artistică ,In-tim-Club.« Se voră espune lucrări de ale artiştiloră români.
—0—
Vineri la 1 Maiu n. pe când poporală era adunaă, la tărgula de ţără în Lipova pela 9—10 ore (Jiua a is-bacnită ună focă înfricoşată în comuna Spata, comit. Caraşă (Bânată). Sătulă fiind aşezată pe deală şi avăndă mimai patru lântânî, aprope jumătate a devenită pradă bacărilora. Biserica fiind tătă de lemnă încă a arsă fini în fundamentă, clopotulă s’a topită scrumă, ăr (delalte ecuisite bisericesc! mai t6te s’au mântuită. Intre
cohorte de pedestraşi, caii au servită 25 de ani în Moe-sia mferiora. D. Tocilescu a arătată apoi cum se făceau aceste diplome, şi ce însemnătate au pentru istoria militară şi etnica a provincieloră dunărene. Stabilesce anulă când diploma a fostă dată, anume 14 Augiistă anulă 100 după Christosă şi constată, că împăratulă Traiană nu-şi reînoia încă puterea tnbuniţiană la 1 lanuariu, cum s’a susţinută până acum de epigrafişLî.
Comunicaţiuuea a fostă ascultată cu multă interesă. Ea se va publică câtă de cuiândă în «Analele Academiei Române,* însoţită de textulă diplomei. Până aq|î nu se cunoscă de câtă 81 diplome militare numite: ta-bulae onestae missionis.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz Trans.«)
Pesta, 18 Maiu. — Birtaşulă Felsenburg din piaţa Elisaveta s’a găsită erl dimineţă mortă în pimniţă, cu gâtulu tăiată. Lângă elă se afla ună briciu, cu care s’a sinucisă. Elă era în e-tate de 73 de ani. — Diurnistulă de tribunală I6nă Csory s’a împuşcată de supărare, fiindcă n’a fostă înaintată în funcţiune. Diurnistulă şi-a împuşcată mai ântâiu fetiţa sa de nouă ani, împuşcă apoi asupra soţiei sale, pe care însă n’o nimeri, şi în urmă îşi luă şi elă viăţa.
Voci din publictt*).
Domnule Redactoră! In comentariile ce le faceţi la unele pasagii din întâmpinarea d-lui advocată N. Strâvoiu apărută in Nru. 84 din 2 Maiu a. c.,sub 3) tăceţi:»S’au uitată aici încasările dela bală, despre cari scimă cu si-guritate, că asemenea le-a făcută d-1 Lengăr. Totulă a fostă venitulă dela concertă, dela representaţiunea teatrală şi dela bală4... Permiteţi, Domnule Redactoră, a declara, că d-lă Lengăr n’a lacută nici o încasare incâtă privesee balulă şi acesta din simplulă motivă, că aceste încasări le-a făcută casierulă comisiunii balului, tânârulă comerciante d. N. Seniusă, şi prin subscnsulă, tostulă preşedinte ală acestei comisiuni, apoi au fostă aşternute comitetului centrală în prima şedinţă ţinută pentru înche-erea conturiloră.
Binevoiţi, Domnule Redactoră, a primi espresiunea consideraţiunii ce vă păstreză.
Braşovă 3/15 Maiu 1885.	I. Bozoceanu.
DIVERSE.
Din esposiţiunea din Budapesta. — Ună domnă se opresce înaintea pavilionului croată: ,Acâsta e fără îndoială esposiţiunea croată», (Jicea unui amică. ,De unde scil?« îlă întrebă acesta. »E lesne de ghicită4, fu răs-punsulQ, «înaintea pavilionului ungurescă e o fântână mure şi aici e una mică. Croaţii trebue să aibă tote ale Ungariei, deşi într’ună formată mai mică; mă prindă că se găseşce espusă aici şi o orgă mică, fiiind-că Uu-gurii au espusă una mare.« Şi aşa era întru adevără.
*) Pentru cele publicate sub acăstă rubrică redacţiunea nu ia nici o răspundere.
MULŢĂMITĂ PUBLICA.
(Urmare şi fine).
Lista Nr. 21. Colectante: M. O. D. Gedeonă Blaşianu, v.-protopp. gr. cat. în Mediaşă 1 fl., Ni-cjlau Latiu, parochă Blaşielă 1 fl., Spect. D. Ioană Ge-rasimă, subjude reg. Mediaşă 1 fl., Dionisiu Romană, can-celistă Mediaşă 1 fl., losifă Barbu, capelană 1 fl. Suma 5 fl.
Lista Nr. 22. Colectante: P. O. D. Ba si li u Raţiu, protopp gr. cat. Reghină 2 fl., Eugeniu Cri-şană, Maria Cetăţiană n. Crişană, Maria Ceuşiană n. Nicolau, M. Orbonaşă, adv., P. Barbu, adv., Elia Lupu, preotă Brescu, Simeonă Sbârcea, parochă Topliţa, Za-eheiu Graură, parochă Sidriaşulă mare, Simeonă Crainică, parochă Urişiu, Vasiliu Scridonă, parochă ŞerbenI, Teodoră Popă, parochă S. Mihaiu, Alexandru Târnăveană — toţi câte 1 fl., Ioană Radu, parochă Teleculă rom. 40 cr., Iuliu Graură, parochă Curticapă 60 cr. Suma 15 fl.
Lista Nr. 23. Colectante: P 0. D. I. P. Rusu, protopp. gr. cat. în Sibiiu 1 fl., Ilustr. Sa D. Paulă Dunca, cons. guber. 2 fl., Ilustr. Sa D. Baronă Ursu, coloneii!, Ilustr. Sa D. Majoră Maximă, D. Georgiu Bariţă, redactoră, Spect. D. losifă St. Şuluţă, jude reg., Spect. D. Ioană Creţiu, vice-not., Spect. D. Ioană Popă de Galaţi, adv., Georgiu Munteanu, secret, comit. scol. gran. — toţi câte 1 fl. Suma 10 fl.
Lista Nr. 24. Colectante: Spect. D. Nicolau Barbu, adv. în Alba-Iulia, Alexandru Tordoşanu, protopresbit., Georgiu Filipă adv., Mihaiu Cirlea, Gre-goriu Elecheşiu, protopp., N. Coşieră, adv., A. Cadară, Nicolau Paioşianu, Popa Culiţa — câte 1 fl Suma 9 fl.
Lista Nr. 25. Colectante: Spect. D. Dr. Ştefană Popă, fisică comitatensă în Făgăraşă 2 fl., Greg. Negrea, controloră 50 cr., Popenciu Iacobă 1 fl., Che-ţianu Aldulea 50 cr., 1. Romană 1 fl., Dr. Motoeă 50 cr., Dr. Andreiu Micu, adv. 1 fl., Ioană Florea ases. orf. 50 cr., Dr. Bing Ede 50 cr., Negrea Laureanu 5 fl., Ioană Szilâgyi 1 fl. Suma 13 fl. 50 cr.
Lista Nr. 26. Colectante: M. 0. D. Ioană P. Laslo, v.-protopp. gr. cat în Zlatna 1 fl., Nicolau Todorescu, preotă gr. cat. FeneşiO 1 fl. Suma 2 fl.
Lista Nr. 27. Colectante: D. Ioană C. Panţu, prof. în Braşovă 1 fl., Andreiu Bârseanu 1 fl., Ioană Popea 1 fl., Mateiu Bârsană 1 fl., Simeonă Damiană 2 fl., Petru Nemeşiu 1 fl., Vasilie Popa 1 fl., A. Mureşianu 2 fl., N. N. 1 fl., Petru M. Zănescu 2 fl. Suma 13 fl.
Lista Nr. 28. Colectante: D. Alexandru La-zară, propr. de mine în A b rudă, Candină Da vidă, propriet. de mine şi primară, Ioană Todea, parochă gr. or., Alexandru Danciu, propriet. de mine, N. Lobonţiu, întreprin^ăt., Ioană Gâll, Ios. Crişiană, Petru Boeră, lu-lia Vasîu, Dionisiu Baloşă, comerc. — toţi câte 1 fl., Alexandru Filipă 2 fl. Suma 12 fl.
Lista Nr. 29. Colectante: Spect. D. Dr. Iacobă Mai oră, medică în Lugoşă 1 fl., Ilustr. Sa Dr. Vic-toră Mihali, eppă 5 fl., Brediceanu, adv. 2 fl., Mihailă Bessianu 2 fl., Teodoră Popă 2 fl, Petru Popă. can.
1 fl., Nicolau Munteanu 50 cr., Densuşiană canon. 1 fl., lanculescu 1 fl., Fabiu Rezeiu, adv. 2 fl., Simeonă To-maşiu 1 fl., Anlonescu 50 cr., Dr. Maioră, cons în pens. 2 fl. Suma 21 fl.
P. On. D. Nicolau Solomonă, protopp. gr. cat. în Luduşiu colectante 1 fl., Teofilă Popă parochă Hadorău, Demetnu Metea parochă Acintişiu, Deacă Nicolau parochă Teurenî — câte 1 fl. Suma 4 fl.
M. On. D. Ştefană C âmpeanu, v.-protopp. gr. cat. în Elisabetopole colectante 1 fl., Zaharia Puş-cariu, cancel. 50 cr., Petru Botră, locotenente 1 fl., Zach. Tătară, v.-not. 50 cr., Teodoră Borza, parochă 50 cr. Suma 3 fl. 50 cr.
D-lă Paulă Olteanu, învăţ, diriginte în Haţegă
1 fl.
Bilanţă.
Venitulă lotalG................. 420 fl. 05 cr.
Spesele de arangiare etc. .	.	.	82 fl. 24 c-r
Venită curată................... 377 fl. 81 cr.
P. S. Lista Nr. 13. Colectante: M. 0. D. Ioană Hossu, v.-protopp. în Coşiogna 1 fl., Ioană Butnară, parochă gr. cat. Booşă 1 fl., Gregoriu Szabo, parochă gr. cat. Aitonă 1 fl., Basiliu Poruţă, parochă gr. cat. Rediu 1 fl., Gravilă Olteanu, par. gr. cat. Pata 1 fl., Aureliu Ponţiu, par. gr. cat. Dezmiră 2 fl., Nicolau Cosma, par. gr. cat. Juculă super. 1 fl., Simeonă Peteanu, par. N. Zsuk 1 fl., V. Popescu Juculă Inf. 1 fl. Suma 10 fl.
Blaşiu în 8 Maiu 1885.
Alexandru Uilăcanu,	Nicolau Popescu,
preşedinte.	casară.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Jfurcşiann
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Nr. 101.
Bursa de Bueuresei.
Cota oficială dela 2 Main st. v. 1885.
Renta română (5°0). . • •	Cump. 89	vend. 90
Renta rom. amort. (5°/0)	911/.	92V,
» convert. (6°/0) • .	88	90
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	30	30*/,
Credit fonc. rural (7°/0) . .	lOOVa	101V
* „ „ (5°/.) ■ •	84	85
» » urban(7°/0) . .	963/,	98
» * . (6®/o) • •	90	92
■ . » (5°/o) • •	81V*	82V.
Banca naţională a României	—	—
Ac. de asig. Dacia-Rom. . .	—	—
« » * Naţională . .	—	—
Aură		ISA/iVo	123/,
Bancnote austriace contra aură	201	2.04
Ou-rsulu la bursa de Viena
din 13 Maiu st. n. 1885.
Cursulu pieţei Braşovu
Rentă de aurti 4°/0 . . . 97.60
Rentă de hâttiă 5°/0	. . 92.35
(mpmmutuiii căiloră ferate ungaie................... 146 50
Amortizarea datoriei căi-lorQ ferate de ostd ung.
(1-ma emisiune) ... 97 50 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ost fi ung.
(2-a emisiune) .... 122 50 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung.
{3-a emisiune) .... 107.50 Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişd...................102.—
Bonuri cu cl. de sortarel02.— Rnnurî rurale transilvane 101.
Bonuri croato-slavone . . 101.— Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............—. —
Imprumutuld cu premiu
ung....................116 25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segediuului . 119.75 Renta de h&rtiâ austriacă 82 40 Renta de arg. austr. . .	82.90
Renta de aurd austr. . . 107 70 Losurile din 1860	. . . 138 75
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 857 —
Act. băncel de creditd ung. 288 50 Act. băncel de creditd austr. 288 70 Argintuld —. — GalbinI împărătesei ....	5	85
Napoleen-d’orI............9.84
I Mărci 100 împ. germ. . . 60.85 I Londra 10 Livres sterlinge 12406
din 16 Maiu st. i>. 1885
Barnnofc românesc! . . . . Cump. 88) Vând. 8.82
Argint, românesc................ »	8 70	*	8.75
'■îapoleon-d’or!................ »	9.85	»	9.86
Lire turcesc!................... »	11.10	»	11.15
Imperial!....................... »	10.10	*	10.12
Galben!......................... »	5.80	»	5.84
Scrisurile fonc.	* Albina* . .	»	100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!................... »	124.—	,	125.—
Oiseontulii	»	... 7—10 °/o pe anti.
Mt" Numere singuratice din „Gazeta Tran silvanici“ se potfl cumpfcra în tutunge ria lui I. Gross.
Mersulu trenuriloru
pe linia l*redealii-lBmiapesta şi pe linia Teiii^il-Aradfi-Biidapesta a căi ei terate orientale de statft reg. nng.
Predealâ-Ifudapesta					Budapesta-		JPredealfi		
	Trenă	Trend	Trenfl	Trena		Trenă !	Trenă	Trenă	Trenă
i	iccelerat	de 0	mnibus	de		de i omnibus		iccelerat	omnibus
		persone		persone		persone |			
							1	1 3.30|	
Bueuresei	7.15	—	—	—	Viena	8.25	8.35		8.00 2.47
Predealti	1.09	—	—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	
Timişd	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşovfi ^ Feldiora	2.06	—	—	10.50	P. Ladâny Oradea mare |	2.01	2.04	1,59	10.09
	2.16	6.30	5.45			4.11	5.13	3.20	
	2.44	7.09	6.28			4.21	9.87	3.25	
Apatia	3.03	7.41	7,07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		F ugyi-V âsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodd	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaieu Sighişora	4.51	10.18	10.52		R6v	5.46	11.41	4.31	
	5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12,48	5.28	
Mediaşd	6.00	12.11	1.23		Giucia	6.52	1.48		
Copsa mică	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaştu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Crăciuneld	—	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
Teiuşfv	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.88	5.11	—	
Aiudd	7.55	2.48	4.44		Clnşin ^	8.57	5.40	7.08	
Vinţuld de susd	—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Uiora	—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cacerdea	8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
Ghirisfi	8.48	4.10	6.38		Cneerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	—	5.39	8.51		Uiora	12.12	9.58	—	
Clatin ^	10.08	5'59	9.18		Vinţuld de susft	12.19	10.07 10.42	—	
	10.18	6.28	S.<X)		Aiudd	12,45		9.17	
Nedeşdu	—	6.54	8.34		Teiuşă	1.15	11.32	9.40	
Ghirbfeu	—	7.10	8.59		Crăciuneld	1.44	12.03	—	
Aghirişd	.—	7.25	9,35		Blaşd	2.00	12.24	10.12	
Stana	—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiedind	11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
Giucia	12.06	8.52	12.17		Mediaşd	3.27	2.24	11.07	
Bucia	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca	—	9.29	1.21		Sigişâra	4.5C	4.17	12.15	
R6v	12.25	9.52	2.05		Haşfaieu	5.08	4.51	12.3C	
Mezd-Telegd	1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugyi-Vâsârhel’i			10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8. IC	* 2.0d	
Vărad-Velinţe	—	10,56	3.5,*		Apatia	8.09	8.46	. 2.24	
Oradia-mare	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.2t	2.44	
	1.54	11.14	7.3(			9,2f	> 10. U	» 3.16	
P. Ladâny	3.14	1.47	11.01		Brasovft	—	6.0C	3.2 E	»
Szolnok	5.IC	) 4.4C	) 2.3'	1	Timişd		6.57 4.0; 7.32| 4.2f		j
Buda-pesta'	7.3(	J 7.4*	t 6.40|		Predeald	—			<
Viena	2.0C	) 6.2(	) 2.00		Bueuresei	—	—	j )0.2r	
	1		1					1	
Nota: Orele d© n6pte suntfl cele dintre liniile gro%e.
----------------^7	Ti	â t n x7- r 1 'b
	■ Xeiuşâ'lradâ-Budapesta				Budapesta- Arad li-Teiuşft.		
		rrenă de	Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă
		persone	omnibus	omnibus		persone	omnibus
			9.50		Viena	8.25	8.35
	Teiuştii	2.39		8.20			
	Alba-iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.56 12.28
	Vinţulă de josti	4.04	11.09		Szolnok	11.14	
	ŞibotCi	4.35	11.43		A radii |	3.35	5.30
	Orăştia	5.02	12.13			4.00	6.20
	Simen» (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
	Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.4/	7.19
	Branicica	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
	Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
	Gurasada	7.15	3.09		Conopti	5.57	8.49
	Zam	7.49	3.48		Bârzova	6.18	9.18
	Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
	Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
	Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
	Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
	Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicica	9.02	12.57
	Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
	Glogovaţfi	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
	Aradfi j	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46 4.20
		12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	
	Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vînţulii de josă	11.46	5 06
	Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-iulia	12.21	6.15 7 00
	Viena	6.20		—		12.53	
	Ar adti -Timişâra				Himeria (Piski) Petroşenl		
		'rrenă	Trenă de			Trenă	
		omnibus	ţ>ers6ne	i		omnibus	
	Aradft	6.00	12.30		Simeria	3.08	
	Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
	Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
	Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
	Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.0b	
	Merezifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
	Ttmîşdra	8.58	3.15		P etroşeni	7.00	
	Timişdra-Aradă				Petroşeni—Simeria (Piski)		
		Trenă de	Trenă			Trenă	
		persăne	omnibus			omnibus	
	Timişdra	12.25	5.00		Fetroşenl	8.56	
	Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
	Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
	Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
	N6meth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
	Aradulti nou A	B JC	2.54 O 4A	7.44 n aa		Streiu	12.06 a c\ o n