RET»ACŢIUNEA ŞI ADMININTRAŢIUNEA « BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA” IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unfl anfl 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anfl 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. St PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AHVNCIUBILB: 0 seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu ae prlmetou. — ■anuaorlpte nu ae retrămltS. m 99 Vineri, Sâmbătă 4 (16) Maiu 1885. Braşovll, 2 (14) Maiu 1885. In oraşulu Deşiu din Transilvania, capitala comitatului Solnocu-Dobâca, şi-a serbată în 12 1. cv scurţii timpu după iubileului d-lui Tisza, şi creatura acestuia, voinicosulu fişpană Banffy Dezs6', iubileului de (Jece ani, de când ocupă cea mai înaltă funcţiune administrativă în acestă ju-deţă, locuită mai cu samă de Români. Cine este acestu Banffy? La acostă întrebare ne da unu răspunsă destulă de lămurită corespondenţele de mai josă din Deşiu şi din Bistriţa. Ele ne arată, că Banffy Dezso este ună fişpană după chipulă şi asemănarea d-lui Tisza. Cu dreptă cuvântă îi (Jicti şoviniştii, că este ună fişpană „de modelă“ ală epocei loră. Dar bă vedemă pentru ce fapte îlă prămă-rescă însăşi foile guvernului. Cu ocasia iubileului său, d. Tisza a sciută s6 ’i câştige crucea de cavaleră ală ordinului leo-poldină „pentru serviciile sale fidele şi zel6se.“ Amintindă de acâstă distincţiune „Kolozs. Kozl.u împărtăşesce unele trăsuri caracteristice de-ale lui Banffy. Scimă că Banffy este acum fişpană şi peste comitatulă Bistriţa-Năsâudă. In calitatea acâsta, ne spune numita f6iă, călătorindă prin comunele acestui comitată, a aflată că stâlpii dela bariere, • pe care sunt atârnate tablele ce arată comitatulă, cerculă şi numele satului, nu suntă vopsiţi cum se cade în cele trei colori unguresc!. Din causa acesta a ameninţată într’ună sată, săra după sosire, pe judele satului şi diminâţa când s’a sculată stâlpulă era vopsită în colorile cele mai fru-m6se. Celă ce voesce să vorbâscă cu Banffy De-zso, adaoge f6ia din Cluşiu, trebue să vorbâscă cu elă uuguresce. Ună jude de cercă dela sată B’a dusă odată la dânsulă şi i-a vorbită româ-nesce. Nici că a vrută să-lă asculte, ci i-a dată îndată drumulă. Când notarulă a sosită a-casă, a aflată ordinulă prin care este suspendată din postă. T6te rugările lui au fostă zadarnice. După ună ană de <ţile, acelaşi notară să fi întâlnită pe fişpanulă pe drumă şi să-lă fi agrăită cu o salutare maghiară. Banffy a surîsă şi a vorbită câteva cuvinte unguresce cu elă. Când s’a întorsă notarulă acasă, ne asigură făia maghiară, că a şi aflată pe masă porunca, prin care se retrage suspendarea lui. Nu’i minunată oraă acestă Banffy Dezso ? In ondrea iubileului său, elă a isbutită, ca adu-narea comitatensă din Solnocă-Dobâca să pri-mdscă ună proiectă pentru maghiarisarea nume-loră românesci, şi adoratorii lui unguri au înţeleşii aşa de bine la ce ţîntesce fişpanulă, încâtă pe ună membru ală adunării nu’lă mai lăsară nici măcară a vorbi românesce în adunare. înainte cu câteva (jRe br. Banffy le demonstrase Româniloră şi Saşiloră din comitatulă Bistriţa-Năsăudă, că elă şi cu patronulă său din Pesta suntă hotărîţi a nu mai suferi, ca repre-sentanţii comitatului să se servâscă în comitată de altă limba, decâtă numai de cea maghiară. Intr’adevără, nimică nu p6te ilustră mai bine politica d-lui Tisza faţă cu naţionalităţile nemaghiare, ca zelulă acesta ce-lă desvâltă creatura k sa în prigonirea limbei române şi germane. Pâr- J ţile ofensate se provăcă la art. de lege 44 din 1868. Dar ce-lă ddre pe d. Tisza şi pe uceni-culă său Banffy de lege! Tisza şi Banffy c& folosindă a-ceste espresiunl, elă, prefectulă, s’ar pută îndoi de patri-otismulă d-lui vorbitoră. Proiectulă de maghiarisare fu primită de mamelucî cu strigăte de «âljen* sgomotâse. Abia îşi pâte cine-va face şi numai închipuire, câtă de departe stămă noi de liberalismă şi constituţionalismă, şi de egala îndreptăţire în acestă stată. Lupta Românului astăzi este luptă de Titană. Mare durere însă, când dela acâsta luptă se retragă bărbaţi, cum este d-lă adv. Munteanu.... Trebue să adaugă, că astăzi aici este mare Jsărbă-tore pe partea maghiară: serbarea jubileului de 10 ani a domnirei în acestă comitată a lui Banffy, ca fişpană (prefectă). De eri încă se făcură pregătirile. Stindarde naţionale maghiare pe casele din piaţă şi dese stindarde în tâte stradele. Porţi triumfale la intrările în promenade cu inscrip-ţiunl diverse dintre cari ci teză una: «Jojj! âltett a nâp, âleted âletet âd.« (Vino! poporulă te aclamă, viaţa ta dă viaţă!) Poporulă plânge amară în sărăcia la care a a-junsă sub stăpânirea lui Banffy. Acâsta însă nu-i îm-pedecă pe şoviniştî ca să jubileze. Ore unde vomă ajunge mergendă ft)tă aşa?! Pe sâră la 10 6re va fi ună banchetă dată în o-nârea jubiliarului. Ore avea-vomă durerea de inimă a vedâ la acelă banchetă pe vr’ună Română? Constantultt. Impunerea cu sila a limbei maghiare. Bistriţa, 1 Maiu 1885. La 4 Maiu s’a ţinută congregaţiunea comitatului Bistriţa-Năsăudă, care constă aprâpe esclusivă din membri germani şi români. Cu acâstă ocasiune, s’a putută esperia din nou, cum se respectâzâ de Maghiari limba Ne-maghiariloră. Fişpanulă br. Banffy, armată cu ordinaţiunea ministrului de interne dela 18 Martie a. c., care nu mai permite să se aducă în congregaţiunea comitatensă moţiuni în limba nemaghiară, n’a vrută s’auţfă vorbind u-se nici nemţesce, nici românesce. Adjutantulă fişpanului Banffy, notarulă supremă Panczel ceti aceea ordinaţiune ministerială, dar numai în limba maghiară, cu tâte că cei mai mulţi membri nu sciu limba maghiară. Acea ordinaţiune, care e o răsbu-nare a ministrului pentru hotărîrea comitatului luată în contra reuniunei de maghiarisare din Ciuşiu, dispune ca tâte propunerile ce au să se desbată în congregaţiune, respective protocolulă ce se ia asupra desbateriloră co-misiunei permanente, să fie compusă numai în limba statului, adecă în cea maghiară. Pe lângă acâsta, proiectulă statutului de pensiune să nu se facă decâtă numai în limba maghiară. Adv. Filkeni respicâ cuprinsulă ordinaţiunei ministeriale şi comunică, că comisiunea permanentă a hotă-rîtă să propună a se face o representaţiune în contra ordinaţiunei ministrului, întemeindu-şî acâstă propunere pe art. de lege 44 din 1868. Adv. Low arăta că i se pare fârte straniu, că din partea ministrului în aceeaşi afacere, în acelaşi timpă, se iau disposiţiuni cu totulă diferite, deârece într’o ordinaţiune cătră municipiulă Sibiiului a ordonată, că comisiunea permanentă are să facă propuneri in limba maghiară, fără însă de a fi eschise celelalte două limbi. Fişpanulă Banffy declară la acâsta, că elă până acum n’a avută nici o ocasiune de a vorbi despre acâsta cu ministrulă, cum se întâmplă că aceste disposiţiuni stau în contrazicere unele cu altele, şi prin urmare a-cum nu pâte da nici o lămurire. Representaţiunea ce o adresâză comisiunea permanentă ministrului în contra ordinaţiunei sale cuprinde în resumată următorele: Art. de lege 44 din 1868, care tractâză despre egala îndreptăţire a naţionalităţiloră, permite în § 2, ca protocâlele jurisdicţiuniloră, afară de limba statului, să se porte şi în limbile protocolare ce sunt în valâre în comi-tatulă respectivă, şi totdeodată membrii să se folosâscă în adunările jurisdicţionare de limba loră maternă. Prin ordinaţiunea ministerială maioritatea membriloră congre-gaţiunei comitatului Bistriţa-Năsăudă, cari nu cunoscă limba statului, se aducă în neputinţă de a desbate asupra lucrăriloră ce li se presintă. Afară de acâsta ordi- Nr. 99. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. naţiunea nu e întemeiată pe lege. Comisiunea permanentă cere prin representaţiune, ca ministrulă sâ ’şî revoce or-dinaţiunea. Urmă apoi o scurtă desbatere asupra afacerii»reuniunii de cultură*, In care preotulă Kramer arătă, că congregaţiunea comitatensă cu hotărârea sa din adunarea trecută ’şî-a împlinită o datoriă patriotică, şi anume de a se evita orî-ce neînţelegere între naţionalităţi. Fişpanulă nu s’a mulţămită cu o decisiune a adunării comitatense, privitâre la comuna Nepos. Adunarea adecă întări hotârîrea amintitei comune, d’a întrebuinţa o sumă de 8000 fl. din averea comunală în favârea unei scâle confesionale. Fişpanulă a făcută recursă. Vă este forte bine cunoscută, câte neajunsuri face fişpanulă Banffy Nemaghiariloră din comitatele Solnocă-Dobâca şi Bistriţa-Năsâudă, cărora le sapă mereu tere-nulă de sub piciore, îi ameninţă şi ’i terorisâză, restrîn-gându-le 4i cu $ drepturile. In astfelă de împrejurări vă puteţi închipui ce impresiune a produsă p’aci faptulă, că M. Sa monarchulă l’a decorată cu crucea de cavaleră ală > Ordinului Leopold*. D. -----o------ SOIRILE PILEI. Veteranulă nostru publicistă d. G. Bar iţă face cunoscută publicului română, că ^iurulă său »0bserva-torulă* va înceta la 1 luliu de a mai apără. Acâstă încunosciinţare ne surprinde în modă fdrte neplăcută, în împrejurărările de faţă. D. Bariţă îşî ia .rămasă bună* dela cetitorii > Observatorului* prin următorele şire: Rămasă bună. — *Cu acâstă formulă de vorbire salută Românulă ardeleană pe consângenii, amicii şi cunoscuţii săi atunci, când se desparte de ei pe timpămai îndelungată său pe totă viaţa sa. Totă cu aceste cuvinte se va despărţi şi 4'iarulă „Observatorulă* de lectorii săi în 4iua ss-loră apostoli Petru şi Pavelă din anulă acesta. In apelulă meu adresată lectoriloră mai ântâiu în Nr. 100 din 27/15 Denemvrie 1884 4isesemă, că »m’am decisă să mai portă păna de publicistă încă ună ană de 4^e» pentruca cu voia lui D-4eă să împlinescă cincî4ecî de ani ai activităţii mele*; totă atunci însă am adausă, că »mai avemă înaintea ochiloră încă şi alte lipse ar4ăt6re ale publicului nostru din aceste ţări, despre care niciodată nu se p6te scrie şi vorbi de ajunsă«. Şi iarăşi: »Suntă cestiuni şi ramuri de sciinţă, fără a căroră discuţiune şi propagare, politica 4ilei este şi rămâne stărpă, neînţelăsă şi nefolositore*. Una din acestea misiuni mi s’a încredinţată mie de cătră secţiunea istorică, misiune pe câtă de frumosă şi onorifică, tocmai pe atâta de grea şi ră-pitore de timpă. Alăturea cu una ca acăsta, retragerea totală din luptele politice militante este o consecinţă naturală imperiosă, cu atâtă mai vârtosă, că precum ob-servaserămă totă în susă citatulă apelă din Decembre, nicidecum nu avemă plăcere, »de a mai face şi sacrificiu materială pre lângă cruda labore ce ni se cere*. Aşa dară »Observatorulă* va mai apără încă numai două luni de 4^e» Maiu şi Iuniu, apoi va înceta. De a-ceea noi deşchidemă abonamentă încă numai pe aceste două luni cu 1 fi. 40 cr. —0— Răposatulă comerciantă din Braşovă, d. Dumitru Lup ană a lăsată fondului Reuniunei pentru ajutorarea văduveloră sărace din Braşovă şi Săcele suma de 50 fl. v.a., care s’a predată Reuniunei. Se aduce la cunoscinţa publică prin d-na preşedintă Sus. A. Mureşiană, că acăstă sumă s’a adausă la capitalulă fondului Reuniunei sub titlulă: »legatulă lui Dimitrie D. Lupană fără destinaţiune specială* într’u eternă şi binecuvântată memoriă a piosului donatoră. —0— Foile maghiare ne spună, că statutele »reuniunei maghiare de cultură* din Cluşiă s’au reîntorsă dela ministerulă de interne. D‘lă Tisza le aprobă în principiu, cerândă numai d’a se face unele modificări secundare, cu scopă ca statutele să fie mai scurte. Ace-laşă d. Tisza a refusată aprobarea statuteloră societăţii proiectate »0pinca română,« cu tote că aceste statute erau multă mai nevinovate »în principiu « Aşa se petrecă lucrurile a4î în statulă »liberală-constituţională* sub părintesculă guvernă ală »patrioticului* Tisza Kalman. —0— Artista în pictură Parlaghi Vilma a cerută dela comisiunea esposiţiuuei însărcinată cu supravegherea obiec-teloră ce se ţină de arta picturei, ca să-i concâdă a es-pune deosebită portretulă lui Kossuth pentru câteva săptămâni. Se aştăptă cu nerăbdare hotărârea co-misiunei. —0— D. vice-comite din Făgăraşă Daniilă de Grămoiu face cunoscută, că şedinţa generală ordinară de primăvâra a consiliului municipală este conchemată pe 4iua de 18 Maiu 1885 la 10 ore a. mer. în sala de şedinţe a casei comitatului, la care suntă invitaţi a parti- cipă toţi membrii aceluia. Obiectele de pertractare ale şedinţei generale voră fi: 1) Raporlulă anuală ală vice- comitelui. 2) Raportulă anuală ală preşedintelui sedriei orfanale. 3) Presentarea articuliloră de leg! sancţionate. 4) Rescripte ministeriale. 5) Notele autorităţiloră streine. 6) Raţiunile anului trecută 1884 despre fondurile comitatense şi alte cause gremialî, dintre cari suntă mai pon-derose: a) staverirea strădărei unei obligaţiuni despre luarea unui împrumută necesară de 52,250 fl. concesă de înaltulă ministeră regiu de interne spre acoperirea speseloră de edificarea casei comitatului, şi b) ocuparea prin alegere a postului de perceptoră comitatensă devenită vacantă prin mortea fericitului Nicolau Gipu 7) Su-plicele şi raţiunile comuneloră. 8) Suplicele privaţiloră şi eventualele propuneri. Programa specificată se espune în sala de şedinţe a casei comitatului, unde se pote vedea sub decursulă oreloră oficiose. —0— Ministrulă ungurescă de agricultură, comerţă şi in-dustriă a permisă, ca în comuna Poiana sărată din co-mitatulă Solnocă - Dobeca, fârgulă anuală să se ţină de astădată la 17 şi 18 Maiu, âr nu la 19 şi 20 Maiu. —0— Advocatului slovacă Paul Valasek din Neutra, fiindcă a luată parte la serbarea lui Metodiu şi Chirilă în Petersburg, la întorcerea sa acasă i s’au spartă tote fe-restrile. —0— Tabla regescă din Pesta a eliberată pe luliu V e r-hovay, redactorulă 4iarulta »Fuggetlensâg,* şi pe frate-său Ludovică de acusarea, că au defraudată bani. Pe Verhovay luliu l’a eliberată şi de delictulă de presă ce i se Impută. Pe Wilkens însă l’a condamnată. Unde dai şi unde crapă. —0— Prin Sibiiu se vorbesce, că sentinţa de m6rte pronunţată în contra lui Kleeberg şi Marlin a sosită şi că gâdele a fostă chemată prin telegrafă în Sibiiu, ca să-i esecute. —0— Cestiunea autocefaliei bisericei române faţă cu pa-triarchia din Constantinopole, cestiune care a dată locă la multe neînţelegeri şi mari discuţiunî, a fostă în sfîr-şită resolvată, în sensulă vederlloră guvernului română. Biserica română e recunoscută ca absolută independentă şi autocefală. —0— D. I. Zalomită, rectorulă universităţii din Buc.u-rescî şi profesoră de filosofiă, a încetată din viaţă în e-tate de 65 anî, lăsândă eterne regrete celoră ce l’au cunoscută şi o dulce amintire eleviloră săi. —0— ţ)iua de 3 (15) Maiu s’a serbată în Brăila după următorulă programă: Stindarde naţionale ridicate la lo-calulă societăţii »Carpaţii,« la membrii şi amicii societăţii; întrunire la 7Va a* na. ta localulă societăţii pentru deschiderea solemnităţii, şi de acolo însoţiţi de musică o mică escursiune la grădina publică, esecutându-se mai multe cântece naţionale; la 10 <5re a. m. în biserica sf. Apostoli Te-Deum, cântândă şi corulă; disc ursă ocasio-nală despre însemnătatea acestei 4‘le Şi cetirea unoră părţi alese din discursulă programă ală fericitului Băr-nuţă. Sera banchetă. —0— Ploile au fostă în 4Hele acestea generale în România. Recoltele suntă frumâse apr6pe pretutindenea. —0— Regina Svediei şi Norvegiei împreună cu fii sei se află la Sinaia, unde voră rămâne până la 8 Maiu v., când apoi voră plecâ la Stocolmă. —0— Căpitanulă Neumann din intendantura militară română a fostă înaintată la gradulă de maiorii, 4ice ,Kr. Ztg.« Acesta este celă dintâi u jidovă în armata română, care a obţinută acestă gradă. —0— »Telegrafulă* din Bucuresci spune, că 30 familii bulgare, care au plecată de prin satele judeţului Ilfovă în Rusia, s’au întorsă cu toţii înderătă. Bieţii omeni au fostă înşelaţi de cătră nişte răi-voitorî, cari le făgăduiră munţi de aură dincolo de Prută. La Unghenî ei au fostă alungaţi cu nahaici îndărătă. Aceste familii vân4ându-şi gospodăria loră aci suntă acum reduse la cea mai umi-litâre miseriă. -0— Intre Turcia şi Bulgaria s’au ivită neînţelegeri, 4ice * Românulă,* în privinţa decoraţiunii „Ordinulă Alexandru,* deârece Bulgaria, fiindfi sub suveranitatea Porţii, n’ar avea dreptulă să facă decoraţiunl. De altă parte se spune, că împăratulă Austriei şi chiar ală Rusiei ară fi primită acâstă decoraţiune. astfelă că, implicită, au recunoscută Bulgariei dreptulă de a o decretă. —0— Se telegrafâză din Sofia, că guvernanta şi femeea din casă a agentului britanică de acolo au fostă atacate şi jefuite în prâjma oraşului de nisce soldaţi bulgari, cari le-au făcută să sufere şi cele din urmă ultragii. Colonia europenă e forte emoţionată din causa acestui incident! O scenă comică după teatru. Arlistulă dramatică ungură Kovacs Gyula dela teatrulă naţională maghiară din Gluşiu a dată în Braşovă mai multe representaţii ca ospe ală trupei unguresc!, care jâcă aci. Cu acestă ocasiune a făcută o es-cursiune şi la Săcele, unde a stată câteva 4ilc şi a dată şi representaţiunî. Ună corespondentă din Săcele ală fâiei „Kolozs. Kozl.« istoricesce, că şi Românii ar fi luată parte la aceste representaţii bătându-se după locuri. Românii aceştia (cine-o fi fostă D-4ău îi scie) 4^ce cores' pondentulă, că n’au fostă la banchetă (se vede că n’au fostă invitaţi), dar dorulă loră, de a vedâ pe marele artistă ungură, să fi fostă aşa de mare, încâtă să fi stată la porta Otelului ^Panonia* până la 2 6re din nâpte, când artistulă, după ce a băută şi a mâncată bine cu fraţii săi Giangăi, s’a depărtată cătră casă. Atunci sâ-lQ fi întâmpinată dinaintea porţii preotulă George Urdea din Cernată adresându-i următorulă discursă: »Stimate Domnule 1 Mă rogă de ertare că, după ce — durere — nu cunoscă limba maghiară, mă adresezi! cătră d-ta românesce şi mă rogă, ca să ’mî faci onore cu cinstita d-tale personă pentru câteva momente. No doi, eu şi d. preotu Ionă Odoră, te aşteptămă aici deja de două ore, ca celă puţină pentru câteva clipite să avemă norocirea de a te vede faţă ’n faţă, pe d-ta. pe marele artistă, pe omulă cu inima mare; ca să pu-temă vede acei ochi, din cari s’au revărsată asupră-ne entusiasmulă în aşa măsură, încâtă a aprinsă în inimile nostre nisce sentimente pănă acuma cu totulă necunoscute nouă.* La aceste cuvinte, artistulă să fi intrată apoi cu preoţii în birtă, unde să fi petrecută cu ei încă câteva momente. Acâstă ocasiune să o fi întrebuinţată preotultl Urdea şi pentru ridicarea unui toastă în onârea „marelui artistă,* în care mulţămi mai ântâiu, că actoruli ungurescă a venită ca să fericâsă şi Săcelele cu arta lui, care a strălucita în oraşele unguresc!. Mai departe să li 4isă numitulă preotă: »....Erăşî din sufletă regretă, că nu cunoscă limba maghiară, în care tu vorbesc! cătră inimă şi sufletă, dgr cu tote astea am înţelesă totă (sic!) şi am simţită — ceea ce nu voiu uita nici odată în viaţa mea — adevg-rulă ce l’a propoveduită arta ta. ’Ţi mulţămescă, că a venită Ia noi ca ună rege, care nu face deosebire între poporele sale (bravo corespondentă!) Noi amă păţit’o cu artiştii din Bucuresci, cu sângele nostru, cari fiind la Braşovă n’au venită la noi în sală în mijloculă poporului. Der tu ai venită! Ne-ai ridicată pănă la tine şi ai aprinsă însufletulă nostru făclia. Dorescii din sufletă, ca pentru simţămintele, ce le-ai deşteptată în noi, D4eu să te ţină pănă la cele mai adânci bătrâneţe.» După acâsta să fi vorbită şi preotulă Odoră ac-centuândă câtă de multă a contribuită comedianulă un-gură de a lăţi iubirea cătră naţia maghiară între Românii din Săcele, şi să fi sfârşită discursulă său cu aceste cuvinte: »Tu ai venită, noi te-amă vă4ută, tu ai învinsă! Să trăescî la mulţî anî!« Nu e acesta ună lucru, care’ţî înalţă inima! es-clamă şugubăţulă corespondentă ală foiei maghiare din Gluşiu. Mare minune s’a întâmplată, dacă comedianultl ungură a sciută să răpâscă cu asaltă chiar şi inimile preoţiloră din Săcele, cari nu-lă potă pricepe. Invenţiosă şi glumeţă mai este şovinistulă Ciangău, care raportâză asemeni lucruri din Săcele. Rămâne, ca să aflamă dela susă numiţii preoţi, dacă le convine ca să se scrie despre dânşii asemeni »ca-raghioslîcurî* prin foile unguresc!. Budapesta, 1 (13) Maiu 1885. (Coresp. part. a »Gaz. Trans.) Universitatea regescă scienţifică de aici, astâdl, ceea ce se repetâză în totă anulă, printr’o şedinţă festiva ţinută în sala de gală, unde se facă şi promoţiunile, şi-a serbată aniversarea de 105 anî a renovărei sale prin gloriâsa împărălâsă Maria Teresia. Dar serbarea de as-tă4î a fostă ceva mai festivă decâtă de comună, fiind-că astă4I s’a serbată şi jubileulă de 250 ani ală înfiinţărei acestei universităţi prin cardinalulă Petru Pazmaneu Acestei şedinţe i-a premersă ună serviciu divină, care s’a ţinută în capela universităţii. Şedinţa s’a începută la Îl1/* ore din 4* fiind0 de faţă ministrulă de culte şi instrucţiune Trefort, doi episcop! catolici, întregă se-natulă universitară, mai mulţi profesori între cari şi d. Romană, câteva dame din clasa de mijlocă, câţiva ono-. raţiori şi funcţionari mai înalţi, şi apoi firesce, mulţimea preponderantă a celoră presenţi au format’o studenţii de universitate. Gă astă4l s’a petrecută ceva mai estraor-dinară în sala de gală, s’a putută observă de-o parte Nr. 99. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Vin presenţa unorfi persone distinse, er de altă parle că icona cea mare de pictură oleosă din sală a împără lesei Maria Teresia era încinsă cu o cunună de mirtfi verde, mai departe şi prin aceea, ce a dată unfi carac-terti deosebita serbărei de astăfji, că pe păretele din fruntea salei, lângă care pe o tribună înaltă, unde au ocupată loca senatula universitara, profesorii şi ospeţi* mai aleşi, între icona împărătesei Maria Teresia şi a împăratului Ferdinandfi ala II era atârnată icona lui Paz-raaneu asemenea încinsă cu cunună de mirta verde, în făţăşindu-ia în momentula când, în 2 Maiu 1635, înbră catfl în ornata cardinaliţiu şi în presenţa a doi preoţi a subscrisa literele fundaţiunale ale acestei universităţi. Serbarea s’a începută conforma programei, şi anume mai ântâiu rectorula universităţii Dr. Desideriu Bit a a cetită una discursa solemna despre meritele scienţifice ale lui Petru Pazmaneu. Discursuia, care este compusa destula de frumosa şi în care s’a atinsa şi carae-terulâ speciala naţionala unguresca aia lui Pazmaneu a durata mai multa de câta o 6ră, sala se încălzise cam tare şi publicuia de abia îi aşteptă capătulfi. fie una vrăjitora. Ei bine, şciţî ce e de făcuta? trebue să aducema pe bătrâna Simona, ala cărei fiu a dispărut de două-^ecî de anî. Vrăjitoruia ne va spune ce a devenita acesta băiata. Unuia din ei se duse şi veni cu mama Simona, văduvă săracă — ala cărei fiu într’ade-văra, părăsise într’o 4* locuia natala şi nu se mai întorsese. — Pută-vei, întrebară ei prin scrisa pe surdo-muto, să ne spui ce s’a fâcata tânărula Simona? — Da, însă trebue să ’mî daţi douăzeci de franci. I se dă banii ceruţi şi surdo-mutuia începe să scrie. Pe când scria, moşa Martin, care ave ochii fixaţi pe elfi, dise tare vecinului său: — Eu creijfi unfi lucru: că acestfi vrăjitorfi e tâ-nărulfi Simonfi; îi semână multfi. Vrăjitoruia trăgea cu urechia.... Continua să scrie şi presentâ mamei Simonă o hârtiă, unde se găsea aceste cuvinte: »Oh! mamă, nu ’ţî îmbrăţişezi fiulfi?« Şi începu a plânge. Biata bătrână zăpăcită, crede într’adevărfi că ’şî recunoşce copilulfi. Ilfi sărută şi ’lfi ia cu densa. Surdo-mutulfi, din acelfi mo-mentfi, îşi regăseşce vocea; povesteşce călătoriile şi întâmplările sale. E sărbătorita, i se dă bani. In fine, după câîeva 4ile, plecă la Nevers cu pretinsa lui familiă A urmata apoi declamarea unei ode ocasionale prin pentru a’i presenţa, 4ieea elfi, pe logodnica sa, şi face stud. jur. a IV. luliu Nagy. Autorulfi odei este unfi|ca să fie considerată astfelfi o fată de stradă, care îm-stud jur. de an. III. cu numele Gustavfi Volgyi, care j parte îndată cu densulfi generosităţile bieţilorfi păcăliţi, a câştigată şi premiulfi concursului publicata pentru!Dar totulfi are unfi sfârşită. Roux a fosta condamnata acâsta odă din partea rectorului. Declamarea a succesfi! în cele din urmă pentru escrocheriă, la şâse luni de în-binişorO, deşi decă declamantulfi se scia folosi de gesti- j chisdre, în mijlocuia rîsurilorfi au4itoriului şi zăpăcelei culaţiune, efectulfi pută fi şi mai mare. In strofa ultimă; ţăranilorfi naivi, victime a prea marei lor credulităţi, a odei făcându-se o provocare cătră junimea maghiară j *** de inimă (lelke magyar ifjak.) ca decă străbunii lorfi n’au! Otrăvirea din Galaţi.— Cu privire la casulfi de cucerita acesta patriă cu forţa, s’o cucerescă ei otrăvire dela scâla secundară de fete, iată detaliele posi-junimea de aslă4l) cu puterea spiritului (a tive ce află »Vocea Covurluiului*: Fata Petrovicî Zoe din erejevel.) Acesta enunciaţiune intr’atâta i-a plă-j clasa I (nu clasa III, cum ama spusfi în No. trecuta). cut& ministrului Trefort, încâtfi când studentulfi a termi- era leneşă, repeta anula acesta clasa I şi nici acum nu Data declamarea, a începută a aproba dândfi din capfi, era să fie promovată. Mama sa îi 4isese că, de nu va s’a sculatfi de pe scaunfi şi i-a întinsa mâna; dar fiindfi fi promovată, să n’o mai va4â prin casă. Ea, şciindfi că studentulfi n’a observata acesta, a data mâna cu rec-* 1 că are să rămâiă repetentă şi anula acesta, s’a hotărâta lorulfl, decanulfi şi episcopulfi ce erau mai aprope şi să se sinucidă. A sustrasfi de la bunu-său, droghistfi, o apoi a plecata. j cantitate de acida arseniosfi şi a înghiţita o parte. A mai După acâsta a urmatfi cetirea criticei opurilorfi j data şi altora copile, cum amfi spusfi, spuindu-le că e concursuall şi a numelui acelora, cari au câştigată premii zaharfi de ghiaţă, dar numai două au gustata care s’afi şi au meritata lauda. Acesta puntfi alfi programei l’a (îmbolnăvită. După ce a luata ea toxicu, fata Petrovicî, esecutatO decanulfi facultăţii teologice Dr. Raymund Ra-! inchipuindu’şî, se vede, că directorea e causa că rămâne paics. In urmă rectorula a împărţita premiele şi cu repetentă, seu numai spre a face rău, a profitată de unfi acâsta serbarea s’a încheiata pre la orele l1/* din 4'- jmomentfi când lipsea bucătărâsa şi a pusfi substanţa o-Amintesefi aici, ca unfi semn fi îmbucurătorfi pentru (trăvitdre în supă, ceeace a causatfi intoxicarea d-nei şi noi, că între cei premiaţî figurâză şi d-10 Enea Hod oşfi (d-şârelorfi Orghidanfi şi bucătăresei. După ce a vă4utfi stud. filos. an. III, care pentru opăratulfi său, cu care a, urmările faptei sale, hotărâtă a se sinucide, sau de frică, concursfi la tema pusă din filologia română, despre a căutata să se înece. A plecata spre casarma infant.e-,portuia, relaţiunea şi influinţa limbei române asupra riei, unde malulfi fiind înalta nu s’a pututfi arunca; atunci «iei maghiare şi vice-versa a câştigată unfi pre- s’a întorsfi spre vadulfi sacagiilorfi, şi pe când se apro- secundanţî. Acâsta a şi urmată. Fictorulfi Temple a primita o rană la mână dreplă, er contele Erdody a pierduta unfi degetfi. miu de 50 fl.*) i t Ael— TELEGRAMĂ PART. A »GAZ. TRANS.* Brăila, 3 (15) Maiu 1885. Aniversarea de 3/15 Maiu s’a serbatâ aici cu mare reuşită. Au fostă petreceri şi banchetă strălucita. pia de Dunăre, a fostă prinsă de poliţiă, ce-o căuta după ordinulfi parchetului. Pe când i se făcea instrucţiunea, a începută a lucra otrava la ea; a fosta trimisă la spi-talfi, unde, cu tâte ajutârele ce i s’au data, a murită Sâmbătă nOptea, pe la 12 ore. Ast-felfi s’a închisa acţiunea publică. Fata era în etate de 14 ani. DIVERSE. Fiulfl mamei Simonu. — Tribunalulfi din Nevers a judecaţii 4ilele trecute unfi procesfi ciudata în felulfi său. Iacă—după »le Temps*—în ce consistă elfi: Intr’o ţifrumâsâ din luna trecută, vagabondulfi Roux bătea câmpii, nu departe de Nevers. Şi fiind însetata ca în totd’auna, intră într’o cârciumă şi îi vine d’o dată idea ilfacă pe surdo-mutfi, ca să rî4ă puţină. Prin gesturi, lisă s8 se înţelâgă că îi e sete; cârciumarulfi îi aduce de băută şi, după ce l’a servita, se duce să se aşe4e lângă doi băutori cum se cade. Unulfi din băutori 4ise cârciumarului: — Ai servita pe unfi surdo-mutfi. Se 4ice eă sunt âmenî şireţi şi că şciu multe lucruri. Adu unfi condeiu şi pe urmă să-i punemfi întrebări prin scrisă.— Bucuroşii, răspunse cârciumarulfi, să ’Jfi întrebâma dacă ţie unde sunt copii mei. Unuia e la Paris şi altuia în [Spania. Dacă o răspunde, mare şireta trebue să fie. | htrebarea fu pusă şi surdo-mutulfi răspunse. Mare fu mirarea celor trei băutori. — Trebue, 4*se unulfi din consumatori, să punemfi întrebări mai grele. Am avută nouă copii; o să ’lfi întreba, să vedemfi, pote să ’m! imjă ? Surdo-mutulfi scrise aceste cuvinte ca răspunsă : Ai avută nouă copii şi jumătate. Imărmurirea celorfi trei prieteni fu atâta de mare, încâtfi moşfi Martinfi, care pusese întrebarea, bău unfi paharfi de vinfi, ca să ’şl vie [Infire. — Ah! prietenii mei, strigă elfi cu convicţiune, inrdo-mululă e unfi fermecătorQ. Am avutu nouă copii, i de acâsta, nevastă-mea a lăpădatfi, ceea-ce face \ şi jumătate; dar nu se şeia acâsta, pentru că nu o (ţosesemă la nimeni. — Acesta omfi de sigură trebue să *) Amfi dori s§ scimfi modulfi cum a tractata ac6stă temă, i & fostfi premiată. ~ Red. * * * Cum trebue 8ă fie bărbatulu şi eum să nu fie. — Bărbatulfi se fie ca florile voiose şi dulci, şi nici aşa ca florile: se nu să lase a fi culesfi de totă mâna. — Bărbatulfi se fie ca termometru: progresândfi cu timpulfi caldfi, dar nici aşa ca termometru: să nu fie priitorfi de răceală — Bărbatulfi să fie iubitorfi ca fluturele, dar nici aşa ca fluturele: să nu iubescâ t6te florile. — Bărbatulfi să fie ca Amorulfi, dar să nu-şi cheltuiască săgeţile ca Amorulfi. — Bărbatulfi să fie unfi altarfi, în care fe-mea să-şi ia putere şi curajfi; dar să nu fie numai altarfi. * * * Unu magnaţii bătutâ. — Din Budapesta se scrie de la 26 Aprilie: Tntr’o loje a Orfeului şedeau două dame, cunoscute ca frumseţî în societatea capitalei, cu rudele lorfi. In aceeaşi loje era şi unfi pictorfi tînărfi, unulfi dintre artiştii cei mai talentaţi ai Ungariei. In loja vecină şedeau doi magnaţi tineri, dintre cari cela mai tinărfi totfi sufla fumfi din ţigară în loja de alături. Tînărulfi pictorfi, care şedea eu spatele spre aristocraţii cei doi, întorcendu-se odată, magnatulfi îi suflă fumfi în obrazfi. Artistulfi, care e şi unfi gimnastica excelenta — ruga pe vecinfi să se pdrte mai cuviineiosfi, la care i se răspunse prin insulte grosolane. Pictorulfi îi replică după cum merita 4icândfi: »Dacă nu eşti unfi laşfi, poftimfi afară, cacî aici nu te potfi pedepsi.* Artistulfi iritata strigă tare şi totfi publiculfi îşi concentra atenţia asupra lorfi. Tînărfi magnatfi îşî scose carta de vizită şi o dete ptctorului, care scuipă pe cartă. Atunci magnatu întrebuinţa cuvinte de ofensă, dâr urmă pe pictorfi în Foyer, unde se petrecu o scena fără exemplu. Pictorulfi apucă pe acelfi tînărfi, îlfi pălmui şi îlfi părui, până ce spectatorii inter-veniră şi'lfi opriră. Veniră doi amici ai magnatului şi spuseră pictorului, că magnatu insultata este din una din cele mai însemnate familii de conte din Transilvania, la care pictorulfi răspunse, că s’a satisfăcută şi e mulţumită, 6r dacă contele vrea să se dueleze, să ’şî trimâtă MULŢAMITA PUBLICA. Comitetulfi arangiatorfi alfi balului filantropica ţinuta în Blaşiu la 10 Februariu 1885 ,întru folosulfi fondului pentru ajutorarea scolarilorfi mi-serîîncasfi de morb fi,« după încheiarea încasări-lorfi vine cu totfi respectulfi a mulţămi publice mărini-moşilorfi P. T. Domni şi Domne, cari au binevoita a colectă şi a concurge cu ofertele lorfi spre sporirea acelui fondfi. Totfi odată spre legitimarea şi chitarea comite-tetului publicăma: a) Numele mărinimoşiloră Domni şi Domne, cari ni-au trimesă oferte în s4ra balului şi după aceea. 1. Din Blaşiu: Esc. Sa Metrop. Dr. Ioanfi Vancea 30 fl. Reverendiss. D. Timoteiu Ciparfi, prepositfi 3 fl. Reverendiss. D. Ioanfi Fekete, can metrop. 2 fl., Reverendiss. D. Antoniu Vestemeanu can metrop. 1 fl., Reverendiss. D. Leontinfi Leonteanfi, can. metrop. 1 fl., Cla-r;ss. D. Dr. Alexandru Grama rectorfi în institutulfi Van-ceanfi şi prof. 2 fl., M. On. D. Ioanfi F. Negruţfi prof. preparând. 1. fl., Spect. D. Vasiliu Olteanu adv. 2 fl., D. Gregcriu Vancea econ. metrop. 2. fl., D. Nicolau Pe-pelovicî propr. 2 fl., Vasiliu Macelariu 1 fl., Domna Maria Popa 2 fl, Ddmna Ana Crişanfi vppâsă văduvă 1 fl. 2. Din afară: Spect. D. Nicolau Penciu, Zvrnescî 2 fl., D. locotenente Visoina Kalinovik 2 fl., D. Cristiana Zidu, Sibiiu 1 fl., M. On. D. Stefanfi Popfi parochfi Mi-halţfi 2 fl., Spect. D. Demetriu Cormoşfi propriet., |S. Ana 2 fl. Suma 59 fl. b) Numele mărinimoşiloră domni şi domne, cari au binevoită a contribui mai multă deeâtu tacsa ordinară în sera balului. 1. Din Blaşiu: Ştim. D. Basiliu Turcu prim. opid. 3 fl., Busiliu Strejanu 3 fl., Varo Ferenz apotec. 3 fl., Csont Kâroly cancel. 3 fl., Salomonfi Sinberger corner. 5 fl., Moritz Bretter propr. 3 fl., Samuel Griin 3 fl., Simonfi Mendl propr. 3 fl. Maria Grama Lazarfi 2 fl. 2. Din afară: Spect. D. Dr. Ioanu Uilăcanu med. 2 fl., On. D. Ioanfi Horşa parochfi, Biea 3 fl., Ştim. D. Alexandru Neagoe propriet. Micăsasa 3 fl. Suma 36 fl. c) Tacse ordinare în sera balului 87 fl. d) Numele binevoitoriloră domni şi domne, cari au neoleetată şi contribuită: 1. Din propriulfi îndemna au binevoita a coleclâ: Din Teaca şi giurfi: Aurelia A. Zavoianfi, co-lectantă Teaca 2 fl., Lucreţia Billeganu n. Zavoianu Ida mare 1 fl.? Simeonfi Dorgo, Ocniţa 50 cr., Pauline Binder, Teaca 1 fl., Hermina Câmpeanu n. Ladoşianu, Baiţa 50 cr., Emma Dumbravă n. Popfi, Teaca 1 fl., Teresia Stu-pineanu n. Nagy, Ida mare 1 fl., Rachila Rusu, Ida mare I fl, X—Y 50 cr., Maria Rusu n. Cristea, Ida mare 1 fl., Sofia Wagner, Teaca 50 cr. Leu Babisfi 1 fl. Suma II fl. Din Apahida rom. (Pagida): Isidorfi Barbu parochfi gr. cath. colectante 1 fl., Iuliana Silvaşi Barbu preotâsă 44 cr., Militonfi Ranca jude com. 60 cr., Teodora Danfi agric. 40 cr., Nuţu Bumbu faurfi 50 cr., Âvesalonfi Ranca agric. 20 cr., Nechita Salca (|ilerâ 20 cr., Aritonfi Olteanu agric. 20 cr., Ioanfi Popa (jderii 20 cr., Paras-chiva Raţa văduvă 20 cr., Susana Olteanu văduvă 20 cr., Maria Boghinu văduvă 20 cr., Aronfi Danfi agiic. 20 cr. D i n f i 1 i a gr cat. G â m b a ş u: Efremfi Lazarfi jude com. 40 cr., Nicodinfi Lazarfi agric. 20 cr., Ioanfi Bircea agric. 20 cr., Sofronfi Duca 4ilerfi 20 cr., Tanasie Duca agric. 10 cr., Ioanfi Duca agric. 10 cr., Petru Flo-rea agric. 10 cr., Luca Florea agric. 10 cr. Suma 6 fl. Din Velchierfi: Ioanfi Albonfi parochfi colectante 1 fl., luliu Truţa 60 cr., Aronfi Boca 50 cr., Bo-zacu Gregoriu 1 fl., Chibeth Ioanfi 10 cr., Oroianu Au-gustinfi 20 cr, Nicora Giraşfi 20 cr., Pricea Nicolau 20 cr., Nicora Chirilă 50 cr., Roşea Partenie 20 cr, Boca Teodorii 20 cr. Suma 4 fl. 70 cr. (Va urma.) BIBLIOGRAFIA. Beiu, Vodă, Domnii, romanii istoricâ de Teocharfi Alexi, broşura duplă 27—28 cu o ilustraţiune a eşitfi de sub tiparfi. Tipografia Alexi în Braşovfi. Preţulfi 1 leu sâu 40 cr. Tribuna soolei române, organfi pedagogiefi, literară şeienţifiefi, apare de 2 ori pe lună în Ploeşcî, Sumarulfi Nr. 5—6 este următorulfi: Cronica. — Inceputulfi lumii după antici şi moderni. — Istoria şi literatura învăţământului intuitivă (urmare). — Mica linguşitdre. — Despre elocuţiunea poeţiloră latini (urmare). — Sciinţa populară: Lumina (urmare). — Primăvâra (poesiă). — Ob-servaţiunl meteorologice. — Mişcări în instrucţiune: I. Concursuri. II. Numiri. — Bibliografiă. — Eserciţii intelectuale. — Soluţiunile problemelorfi din Nr. 1 şi 2. — Poşta 4iarului. — Anunciu. — Ilustraţiune: Mica lingu-şitore. Rochii de bastu din mătase crudă (de totfi din mătase) fl. 9.30, pentru o roche compl., precum şi în calităţi mai grele trămite cumpârândfi celfi puţinii pentru două rochii, fără taxa vamală la casa muşteriului, depositulfi fabricei de mătase a lui G. Henne-berg (liferantfi alfi curţii regale) în Zttrich. Mostre se trămitO imediată. Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr. Editoră: Iaeobă Mureşiaim. responsabila • Dr ^nrsşiaan Nr. 99. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Cursulu pieţei Braşovfl din 15 Maiu st. n. 1885. O ars al ti la bursa de Viena din 18 Maiu st. n. 1885. Bancnote românesc! Argint românesc Napoleon-d’ori . Lire turcesc! . . Imperiali . . . Galbeni .... Scrisurile fonc. > Albina« Ruble Rusesc! .... Discontulii > . Cump. 8 8J Vend. 8.82 . » 8.70 k 8.75 . » 9.85 » 9.86 . * 11.10 » 11.15 . * 10.10 10.12 . » 5.80 » 5.84 . * 100.50 101.- . » 124.— » 125.— 7—10 °/0 pe anii. Anunţăm!! acelorft onoraţi cetitori, cari vorîi binevoi a se abonâ la f6ia n6stră de aici încolo că avem* încă în reservă numeri dela începutul!! anului 1885, prin urmare pottt sS aibă colecţiunea intrigă. (Nr. 56) 4 6 (§r. (Edward Cw O 0 4-3 <3 I> *1 u ^SH *43 MX O t» >2" u 0 > O) % 4-1 t-' O Oh es .0 >3 ’Jo ^2 bc G '2 s», ariu, '2 rO o> > a 0 cS K O 0 -1-9 X Ph Cu W a> <3 t-, 0 Abonamente la „Gazeta Transă vaniei“ se pot* tace la 1 şi la 15 ale fie-cărei luni. Administr. „Gaz. Trans W#** Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se pottl cumpăra în tutungeria lui I. Gross. Conspectul* operaţiunilor* institutului de creditd şi de economii ,ALBINA* în luna Aprilie 1885. Intrate: Numerară din 31 Martie 1885 . . fl. 36,010.75 Depuneri.....................................» 100,928.67 Cambii răscumpărate..........................» 279,230.81 împrumuturi hipotecarî şi alte împrumuturi » 64,455.36 Interese şi provisiunî.......................» 17,645.81 La fondulă de pensiune......................» 376.50 Moneta vândută........................, . » 14,81^.23 Efecte ,....................................* 50,65510 Conturi curente .............................* 67,030.46 Diverse .....................................» 278.06 T 631,425.15 Eşite: Depuneri...................................fl. 86,379.2! Cambii escomptate .............................» 290,5531 împrumuturi hipotecarî şi alte împrumuturi » 79.574,- Interese pentru depuneri....................» 470.71 Contribuţiune şi competinţe.................» 279,11 Salarie şi spese............................, 2,092.76 Moneta cumpărată............................» 13,265,22 Conturi curente .............................» 52,834.01 Diverse .......................................» 2431 Scrisuri fonciere sortate şi interese de scris. » foneiare..................................» 56,908,33 Numerară cu 30 Aprilie 1885 . . . . > 48,82455 "lî 631,425.15 Sibiu 30 Aprilie 1885. P. Cosma m. p. I. Lissai m. p. directorii substitute. comptabilfl. Mersulu trenurilor* pe linia l^redealil-Budapesta şi pe linia Teiuşii-Aratlîl-lliidapesta a căi ei ferate orientale de statft reg. nng. Predealtt-Bndapesta Budapesta- -Predealfi Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă Trenă accelerat de omnibus de de omnibus accelerat omnibus persone persone persdne i BucurescI 7.15 — — — Viena 8.25 8.35 3.30 8.00 Predealu 1.09 — — 9.50 Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 Timişă 1.33 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 Braşovft | Feldiora 2.06 — — 10.50 P. Ladâny Oradea mare ^ 2.01 2.04 1.59 10.09 2.16 6.30 5.45 4.11 5.13 3.20 2.44 7.09 6.28 4.21 9.37 3.25 Apatia 3.03 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 Agostonfalva 3.18 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 Homorodă 3.51 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 Haşfaleu Sighişora 4.51 10.18 10.52 R6v 5.46 11.41 4.31 5.11 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — Elisabetopole 5.39 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — Mediaşă 6.00 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 Copsa mică 6.29 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3,21 6.01 Micăsasa — 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — Blaşiu 7.02 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — Crăciunelă — 1.45 3.22 Ghirbău 8.24 4.52 — Teiaşă 7.38 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — Aiudă 7.55 2.48 4.44 Cluşiu ! 8.57 5.40 7.08 Vinţulă de susă — 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 Uiora — 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — Cacerdea 8.24 3.36 5.47 Ghiriş 11.15 8.14 8.29 Ohirisft 8.48 4.10 6.38 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 Apahida — 5.39 8.51 Uiora 12.12 958 — Clnşiu | 10.08 559 9.18 Vinţulă de susă 12.19 10.07 — 10.18 6.28 8.00 Aiudă 12.45 10.42 9.17 Nedeşdu — 6.54 8.34 Teiuşft 1.15 11.32 9.40 GhirbSu — 7.10 8.59 Crăciunelă 1.44 12.03 — Aghirişă — 7.25 9.35 Blaşă 2.00 12.24 10.12 Stana — 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — Huiedină 11.33 8.11 11.04 Cop şa mică 2.52 1.22 10.45 Ciuda 12.06 8.52 12.17 Mediaşă 3.27 2.24 11.07 Bucia — 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 Bratca — 9.29 1.21 Sigişâra 4.50 4.17 12.15 R6v 12.25 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 Mezd-Telegd 1.11 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 Fugyi-Vâsârhely — 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 Vârad-Velinţe — 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 0rfl.i1lA.in ar a ( 1.49 11.04 4.06 Feldiora 8.41 9.20 2.44 P. Ladâny 1.54 11.14 7.30 Braşovfl ^ 9.20 10.15 3.15 3.14 1.47 11.05 — 6.00 3.25 Szolnok 5.10 4.40 2.37 Timişă — 6.57 4.03 Bada-pesta’ 7.30 7.44 6.40 Predeald — 7.32 4.28 Viena 2.00 6.20 2.00 BucurescI — — 10.25 Nota: Orele de ndpte sunt.ă cele dintre liniile gr6se. Tinna-rft-fin. ATjEXT. Braşov. Teiuşli- Aradft-B 11 dapest a Budapesta-Aradft-Teiuşft. Trenă de Trenă Trenă Trenă de Trenă persdne omnibus omnibus persdne omniboi Teiuşft 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulă de joşii 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 Aradft ţ 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţtt 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicîca 6.34 2.21 PaulişO 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopâ 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Bărzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 UUIil | | 12.00 8.45 6.10 Şibotd 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulâ de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-Iulia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — Teiuşft 12.53 7.00 AradA-Timişâra Simeria (Piski) Petroşenl Trenă Trenă de Trenă omnibus persdne omnlbtu Aradft 6.00 12,30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nămeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegâ 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Oivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timlşdra 8.58 3.15 P etroşenft 7.00 Timişdra-Aradft Petroşeui—Simeria (Piski) Trenă de Trenă Trenă persdne omnibus omnibus Timişftra 12.25 5.00 Petroşenl 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Grivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nămeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegtt 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 a Aradft 3.10 8.00 Simeria 12.37 jÂ