BEDACţIIJNEA ŞI ADMINI8TBAŢHJNEA i BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe a n fi a d â 12 fior., pe ş 6 s e luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&nla şi străinătate:
Pe anii 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
' S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
AVUNOIUBILE:
Oseriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orlsorT nefranoate nu te prlmetou. — ianuaorlpte nu se retrimită.
m os
Joi 2 (14) Maiu
1885.
BC* Din oausa S-tei serbătorî de Joi Ziarulu nu va aparea până Vineri edra.
Braşovti, 1 (13) Maiu 1885.
Ne aflâmu în ajunulă aniversării memorabilei <}ile de 3 (15) Maiu 1848.
Româniloru de inimă, car! îş! iubescu cu arddre limba şi naţionalitatea, luptătorilor^ neobosiţi pentru libertatea şi fericirea poporului română, bătrâniloru şi tinerilora din munţi şi din câmpii: salutare!
piua ce vine este o <Ji de bucuriă pentru t6tă suflarea română, fiind-că ea marchiză înce-putulă epocei redeşteptărei şi a renascerei n6stre naţionale.
Să-o întempinămu cu veseliă!
Să nu ne copleşăscă amarul u năcazuriloiu şi ală suferinţeloră (Jilnice, ci să ne înâlţămu o clipită peste ele şi, aruncândă o privire îndărătu asupra lungului dramă, ce l’amă percursă, să ne întărimă în speranţa, că ţinta multă dorită d’a vedă odată şi poporală nostru liberă şi fericită în acăstă patriă, nu mai este departe.
piua de 3 (15) Maiu ne reamintesce totodată patriotismulu învăpăiată alu premergătoriloră noştri, credinţa loră neclintită în dreptatea causei române, sacrală loră entusiasmă pentru is-bânda ei.
Să-o întămpinămă cu curagiu!
Să nu ne credemu părăsiţi şi pierduţi, pentru că sdrtea capricidsă pune la o probă atâtă de grea răbdarea Românului, constanţa şi lealitatea lui. Pierdută este numai celă ce, cuprinsă de frică şi de desperare, se părăsesce pe sine însuşi.
Dăr martoră ne este cartea trecutului, că Românulă nu disperă; martoră este cj^ua de 3 (15) Maiu 1848, că elu are o putere de viaţă ne-invincibilă Ce este însă mai momentosă, voimă gft trăimă în acâstă ţâră numai ca Români păs-trându-ne limba, naţionalitatea şi datinele stră-moşescl şi bucurându-ne de cultura Ddstră pro-priă naţională.
Acâstă nestrămutată hotărîre a adus’o la cunoscinţa lumei, înainte cu 37 ani grandidsa adunare naţională de pe Câmpulă Libertăţii, ho-t&rîrea d’a lupta necurmată pentru de a face să ae respecteze individualitatea naţională a poporului română de cătră popdrele conlocuitâre şi de cătră Tronă şi pentru a dobândi egala în-‘ dreptăţire, drepturile şi libertatea naţională, de care Românii au fostă lipsiţi în cursă de veacuri şi de care nici astăcjl nu se potă bucură.
*■ Pentru noi mai are <Jiua de 3 (15) Maiu o deosebită însemnătate, căci ne presentă icdnă mântuirei nâstre din sclăvia veacuriloră, icdna conlucrărei comune naţionale, a iubirei şi bunei înţelegeri dintre fraţi: Icdna adevăraţiloră apostoli şi propovăduitori ai românismului, preoţi şi mireni; icdna înfocaţiloră patrioţi gata la orl-ce | jertfă pentru binele patriei şi alu poporului.
Mai multă ca ori şi când se cere astăzi dela noi să ne înfâţişămă acelă grandiosă tablou ală strlnsei uniri, ce a legată pe toţi factorii [ naţionali în adunarea acea memorabilă şi să ne ■ îuchinămă dinaintea mariloră principii ale pro-I greşului, pentru cari au fostă însufleţiţi atunci ft deopotrivă bătrâni şi tineri, dela celă mai mare ■piuă la celă mai mică.
Amă <}isă şi repetămu:
Intr’adevără, la 8 (15) Maiu a grăită pe câmpia Blaşiulni spiritulu timpului, neturburată de patimă, acelă grandiosă spirită, care prepară cu o putere magică înfrăţirea popdreloru prin cultură şi libertate, spiritulă dreptăţii şi ală progresului omenirei.
La 3 (15) Maiu 1848 Românii n’au cerată libertatea numai pentru sine, ci au cerată libertatea adevărată pentru ţâră şi pentru tdte popd-rele ei, au cerută pentru toţi dreptate şi numai dreptate, fără de care nu pdte fi progresă adevărată şi nu pdte înflori nici o ‘ţeră de pe lume.
Să fimă ddr mândri pe (Jiua de 3 (15) Main căci stdgulă ce s’a desfăşurată la 1848 pe Câmpulă libertăţii este stdgulă progresului şi ală ci-vilisaţiuuei, este drapelulă sfântă ală drepturiloră omenirei, ală aspiraţiuniloră ei măreţe spre cultură şi libertate, este flamura binecuvântată a iubirei şi bunei înţălegerî între popdre.
CRONICA POLITICĂ.
De câteva Z^e cresce mereu speranţa, că c o n fl i c-tii 1Q dintre Anglia şi Rusia se va aplana în pace. Cela mai convingătoră simptomă de pace este ordinulă ce l’a primita admiralitatea englesă, ca să sisteze esecu-tarea disposiţiunilorfi d’a se trimite trupe în India. Acum n’avema decâtă să aşteptăma, ca să se pronunţe arbi-triuia, pe care Rusia s’a declarata că-la va primi. Va-16re retrospectivă au numai rapârtele, care vora spune că ce motive şi ce consideraţiunî au îndemnata atâta pe Ruşi câta şi pe Englesî, ca să se întârcă de pe calea răsboiului ără la pace. Cabinetula din Londra se Zice, că a întreprinsa una pasa decisa în urma raportului ce l’a data comandantula suprema pentru India, pentru că acesta a spus’o verde ministerului, că armata indiană, nu este în stare să întreprindă o espediţiune la Herată, până ce nu se va face calea ferată până la valea Pişi-nului; dară acăsta cale numai peste trei ani va pută fi gata.	In Petersburg multa timpa sorţii răsboiului
trăgău mai multa în cumpănă, fiind că Ţarulfi n’a voita să se despartă de partida	militară, până
ce Anglia n’a renunţată cu totulă la cestiunea Penşdehulai. Pănă la 5 Maiu Ţarulă era decisă pentru răsboiu. In acea Z*, ministrulă de esterne Giers şi ministrulă de finanţe Bunge se duseră la Gacina şi arătară Ţarului starea cea rea a finanţeloră Atunci se ridică Ţarulă şi d^se: »De va isbucni răsboiulă, voîu sacrifica tâtă averea casei Romanovilord, care face 180 de miliâne, şi esempluld meu îld vord urma şi alţii.* Acum nu mai este vorba de înţelegerea între Rusia şi Anglia în privinţa cestiunii afgane, ci că ce efectă a avută a-cestă conflict asupra cabinetului Gladstone. Norhtkote a făcută o propunere în parlamentă de a se da votă de blamă cabinetului, dâr nu credemă, că maioritatea o va vota. Pe de altă parte nici co^ervatorii n’au de gândii să primâscă moştenirea lui Gladstone, chiar nici cu benefi-ciulă inventarului.
+
In şedinţa de Vineri a camerei deputaţiloră italieni, Baccarini a vorbită forte aspru în contra Fran-ciei, de care se temă Italianii, că va ocupa Tripolisulă. Oposiţiunea a criticată aspru pe guvernă, că nu e destulă de energică. Ministrulă preşedinte a declarată, că elă vrea ună votă clară de încredere său de neîncredere. In casă când camera ar da ună votă de neîncredere, a-tuncl guvernulă îşi va părăsi liniştita postulă său şi do-resce, ca să facă alţii mai bine decâtă actualii miniştri. Ministrulă de esterne Mancini a răspunsă la imputarea ui Crispi, că Italia a respinsă în 1882 invitarea Angliei de a lua parte la cooperarea din Egiptă, următârele: »Ed suntă ună păcătosă, care nu vrâu să mă pocăescă, şi credă că amă apărată interesele şi binele ţării... Până acum n’avemă nici ună programă pentru o politică co-onială şi ar fi bine, ca să proiecteze camera ună ase-
menea programă.* Espediţiunea la Marea roşiă costă pe Italia pănă acum nu două miliâne lire, precum a asigurată Mancini, ci după raportulă lui Lacava nouă miliâne.
*
»Times» primi o telegramă din Hongcong, trimâsă la 4 Maiu, care arată, că China este gata a face cu Anglia o alianţă în contra Rusiei, în casă, când acăsta ar ameninţa Afganistanulă, Caşga-rulă său Corea. China îndată şi-ar pută trimite armata nordică în contra teritorului dela Amurd, flota englesă ar avea de a curăţi marea de corăbii străine şi atunci Chinesii ar pută trimite şi trupele sudice în contra Ru-şiloră. Japonia încă aste câştigată pentru acestă plană. Trupele chinese nordice suntă cele mai bune şi niciodată nu s’au întrebuinţată pentru suda. ci totdăuna s’au ţinută în reservă pentru eventualităţi neprevăzute la nord, Armata chinesă ar sta sub comanda oficeriloră englezi, flota chinesă de asemenea ar ave oficerl europeni şi ar sta sub comanda englesă.
*
Cea mai nouă surprindere, ce ne-a pregătit’o Gladstone este că guvernulă englesă a renunţată definitiva la espediţiunea din Chartum şi că în curendă trupele englese se voră retrage din Sudând. Generalii englesî nu suntd nicidecum mulţămiţî cu acăstă decisiune a gnvernului, care încâtva e în defavorulă prestigiului armelord englese. P6te că Gladstone nu e sigurd de o definitivă înţelegere pacînică cu Rusia, şi aşa voesce să scape de grijile ce i le produce espediţiunea în contra Sudanesilord, ca la vreme de nevoiă să nu fiă Anglia încurcată şi în alte părţi.
----O--------
Curse de maghiărisare.
Din Câmpiă, 5 Maiu 1885.
Cine a avutd ocasiune a cunâsce bareml în parte Câmpia, s’a pututd convinge pe deplină despre luptele şi greutăţile vieţei poporului romând din aceste părţi. Dâcă Câmpia nu ar fi locuită de nemaghiari, pâte că împrejurările ard stă cu totuld altfeld, dar fiindcă Românii suntd aprâpe esclusivă locuitorii Câmpiei, nimeni nu s’a îngrijită de bunăstarea lord. Suntd la noi, ce 9 dreptd, moşii bogate, hotare estinse şi multe bunătăţi domnesc!, dar ce folosd dacă latifundiile domnilord înghită sudârea Romă-nilord până întru atâta, încâtd moşiârele lord râmând aprâpe necultivate.
Aveamd şi noi odată odihnă în casa nâstră, aveamd pluguri de putere şi turme de oi la satd. AstăZI?.... plângă şi mă tânguescd. Stăpânii nenduraţl au lăsată poporuld predă când la nisce evrei, când la nisce cămătari, cari nu cunosceu nici lege nici D-(jeu şi cari au exploatată cu desăvârşire comunele românescl aducându-le la sapă de lemnd.
Sub astfelă de împrejurări viâţa nâstră era o luptă grea, o luptă pentru câştigarea mijlâcelord de traiu; puterile nostre fisice şi spirituali erau nentreruptd mistuite în acâstă luptă şi nici că mai dispuneamd de timpd, pentru a cooperâ cu o energiă şi cu und zeld mai înfocată la cultivarea limbei şi naţionalităţii nâstre. Ne trebuia und îndemnă specială, und agitatord care să ne sumuţe la aşa ceva, — ne trebuia societatea de maghia-risare din Cluşiu.
Lupta ce ni-o dechiară acâstă societate fatală ne constrînge involuntară şi ne îndâmnă imperiosd la deşteptarea naţionalităţii şi la cultivarea limbei, unicii noştri tesauri ereZiţi din secuii, pe cari ,găgăuţii« dela Cluşiu voiescă să ’i răpâscă. Se facd înscrieri, se controlâzâ scâlele, se ameninţă învăţătorii, cu und cuvântd se face totă aceea ce agitâză spiritele şi neliniştesce inimile românesc!. Dela înfiinţarea mai susfi Z‘se* societăţi de maghiarisare d. Vârodi Kâroly, vestituld inspectord de scâle ald comitatului Cluşiu, fără stare şi linişte călătoresce mereu prin cercuri, cârcă şi sciricesce cu deamănuntuld starea învâţătorilord, a scâlelord nâstre confesionale, precum şi tâte împrejurările, ca să vâdă că pre unde şi în cari comune să întemeeze scâle de stată.
Ce lipsă au Românii din Câmpiă de scâle de stată, după ce în aceste scâle nu se propune decâtă numai în
Nr. 98.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
limba maghiară, pre care ei de locii nu o pricepă? Ce lipsă au ei de scâle de stată, după ce cu sacrificii crunte şi-au ridicată deja scâlele loră confesionale, cari în tim-pulă de acum au începută deja a dovedi ună progresă neaşteptata de bună?
Pre diua de 23 Aprilie d. inspectoră scolastică a citată prin judele procesuală pre toţi învăţătorii din cercă la Ormenişă sub pedâpsă grea, unde supunându-i la ună esamenă rigorosă le-a esaminată documentele şi, nocom-putândă anii de învăţământă întrerupţi, a statorită timpulă serviciului loră; a cercetată apoi numă-rulă prunciloră de ambe sexele după naţionalitate, după religiune şi după etate; a cercetată mai departe, cari şi câţi dintre învăţători sciu limba maghiară şi câţi nu o sciu, cari dintre ei suntă membri la fondulă de pensiune şi ce sume au contribuită la acestă fondă? Resultatele obţinute pre acestă cale le-a indusă într’o carte mare cu păreţi groşi. Invăţătoriloră, cari nu sciu unguresce, le-a rostită d. inspectoră durerâsa sentinţă, că nu preste multă îşi voră perdepânea loră, erlafondulă de pensiune nu potă contă sub nici ună titlu, ca unii cari nu sciu limba statului.
Sărmanii învăţători români! Ore cum se voră simţi ei, după ce o parte însemnată nu sciu .limba statului* ? Mulţi şi-au împărţită sărmanii micuţulă loră salariu con-tribuindă după putere la fondulă de pensiune, ca aşa să-şi asigure ună oreşi-careva capitală, care în casă de nevoiă să fie de mângâiere pentru femeiă şi copii; ce va fi cu ei acum, când li-se va luă din mână nu numai pânea de t6te (Jilele, ci şi capitalulă pre care l’au luată din gura prunciloră loră şi l’au dată la fondulă de pensiune? Vai şi amară de dreptatea ungurăscă!
Mai multe (^ile a petrecută d. inspeotoră în eerculă Ormenişului unde însoţită de judele procesuală a visi-tată de-a rendulă scolele nostre confesionale; aşa d. e. în Sânpetru, luândă lângă sine pe preotulă reformată de acolo, a mersă în scolă, a visitat’o cu deamăruntulă şi după informaţiunile primite a decisă, ca acolo să se facă scălă comunală, măcară că scdla română confes. e fdrte frumosă, adjustată cu ună învăţătoră bravă şi cu recvi-sitele necesari pentru scolă. Asemene a decisă d. inspectoră a se face scâle comunale în Şopteriu şi Oroş-faia, totă atâtea comune românesci, în care dacă mise rulă poporă ar fi sciută de asta, de sigură nu şi-ară fi jertfită timpulă şi puterile cu edificări de scdle.
Mai de rîsă este spaima ce Pa cuprinsă pe d. inspectoră în comuna românăscă Sângeorgiu. Mergendă aici d. inspectoră, a visitată scdla şi ce să ve(Jî? In pu-pitrulă mesei învăţătorescî a dată de «istoria patriei* de Ioană M. Moldovană. In faţa acestui «periculă* neprevăzută d. inspectoră aşa rău s’a supărată, încată idea de stată maghiară credăi, Ddmne, că din fundamentă s’a răsturnată. Invăţătorulă substitută fu trasă la răspundere grea şi măcară că densulă a mărturisită, că acelă manuală de istoriă nu este ală său şi că încă din anii trecuţi, fundă aruncată în pupitrulă mesei, a rămasă uitată acolo ca ună obiectă scosă din folosinţă, — d. inspectoră a dojenită aspru pe învăţătorulă substitută. amenin-ţându-lă cu-o pedăpsă de 500 fl. v. a., dacă va mai cuteza a profana pupitrulă mesei din scdlă cu ună astfelă de manuală de istoriă, care este diametrală opusă ideei de stată maghiară şi »plină de minciuni,* după cum i-a plăcută d-lui inspectoră a Zice- Prin o oprire atâtă de rigurâsă d. Vârodi Kâroly n’a făcută nici mai multă nici mai puţină, decâtă că ni-a dată a înţelege, că trebue să punemă ună preţă mai mare şi ună pondă mai însemnată pre acestă istoriă. Câteva foi de hârtiă tipărite de sigură nu voră pută subminâ statulă maghiară, de nu
cumva îlă voră submina tocmai faptele, prin cari d. Vârodi şi cei ce l’au trimisă agitâză printre nemaghiari câştigându-şi vrăjmăşia tuturoră.
Nu potă să nu amintescă aici şi trista indolinţă a unoră preoţi de ai noştri, între cari primo loco potă să pună pre d. Basiliu Mera preotulă din Sângeorgiu, care s’a lăsată a îmbătrâni în nesciinţă neavândă la casa lui nici măcară ună singură Z‘arh> deşi dispune de-o avere de preste 200 de jugăre de pământă. Câtă perdere şi ruşine suferimă prin astfelă de preoţi, ni-a arătată d. Mera care, necunoscândă împrejurările timpului de acum şi văZ&ndu-se în faţa domnului inspectoră, era câtă p’aci să-şi inducă totă poporulă sub rubrică ungurăscă, ba a fostă şi începută a micşora numărulă sufleteloră românesci, p6te de temă ca nu cumva să i-se pună prea mare dare după venitele stolarî. Sărmane omule!
Unu Câmpenii.
-----o-------
SOIRILE ţ)ILEI.
Cu ocasiunea desbăterii dela 9 Maiu în dieta din Pesta asupra calamităţii din Seghedină, ministrulă Tisza voia să mai vorbâscă după orele 2 d. a. In sgomotulă ce isbucni din acâstă causă, fiind că era aşa târZiu, de-putatulă Thaly strigă: «Lăsaţi pe mâne!* Ministrulă Tisza replică: «Mî pare rău, dacă d. deputată Thaly crede, că noi suntemă zidari, cari la sunetulă clopotului trebue să pue josă mistria.* (Larmă mare). Thaly: »Ministrulă preşedinte m’a numită, după maniera sa dâmnă de densulă (mare larmă, strigăte în drăpta: la ordine !) calfă de zidară. Ei bine, asta’i o meseriă onestă. Şi dacă în adevără aşă fi zidară, lucrulă meu celă dintâiu ar fi, să ziduescă de viu pe ministrulă preşedinte, căci cu acesta credă că facă patriei celă mai mare serviciu.* (Mare larmă, ilaritate, strigăte: la ordine!). După ce ministrulă se scusâ, că n’a înţelesă lucrulă aşa, Thaly ’şî retrase cuvântulă. (Ilaritate).
—0—
In Petroşeni bântue de doi ani cumplită difterita, aşa că poporaţiunea este desperată. Nu trece Z*> 4ice »B. Tg.*, ca să nu secere nouă jertfe între copii, Gu-vernulă trimite comisiunî peste comisiunî când isbucnesce vr’o b6lă între vite, âr când e vorba de viaţa omenilorfi nici că ’i pasă.—Nu se ’ngrijesce destulă guvernulă de maghiarisare? N’are timpă să mai îngrijescă şi de viaţa âmeniloră.
--0—
Corniţele Geza Zichy pianistulă a fostă invitată de Dr. Carol Haller, primarulă Cluşiului şi preşedintele reu-niunei de maghiarisare diu Gluşiu, ca să dea ună concerta în folosulă acesteia. N’au găsită şoviniştii mai cu cale, ca prin astfelă de concerte să se uşureze miseriile poporului, âr nu să Ie înmulţâscă? Rău i-a orbită DumneZeu!
-0—
Direcţiunea institutului de credită şi economii .Albina* din Sibiu anunţă cu adâncă regretă mortea directorului ei Visarionă Romană în urma unui morbfi greu de 12 6re, lovită de apoplexiă cerebrală, în etate de 52 ani, după o activitate neobosită pe t6te te-renele vieţii publice. AZI în 1 Maiu s’a înmormântată. Fie’i ţărîna uşdră !
Consiliulă de direcţiune ală institutului Albina a luată următdrea decisiune din incidentulă răposărei directorului esecutivă Visarionă Romană: «Consiliulă di-recţiunei, deprimată de nereparabila sa perdere a directorului său, a domnului Visarionă Romană, care cu dreptă cuvântă se pâte considera de întemeiătorulă acestui in-
stitută, îşi esprimă adânca sa durere pentru acestă grea lovitură. Din recunoscinţă pentru meritele neperitâre ale defunctului dispune, ca înmormântarea să se facă pe spesele institutului, âr de familia defunctului se va îngriji după putinţă. Familiei se va esprima condolenţa în corpore. Pe casa institutului se pune stâgă negru, care va sta acolo până după înmormântare.*
—0—
Intre vitele din Cluşiu s’a ivită, pănă acum numai sporadică, boia de unghii.
—0—
Redactorulă fâiei «Zentai Ellenâr,* Franz Reitmann, a fostă condamnată de juriulă din Pesta pentru calomniă la 8 luni închisore, la 300 fl, amendă, şi la 1330 fl. cheltuell de judecată.
—o—
Procurorulă din Târgulă-Mureşului a intentată procesă penală la tribunalulă din Bistriţa foiei «Bistritzer Wochenschrift* pentru înserarea losuriloră loteriei din Hamburg şi ale celoră streine.
—0—
(f) Atanasiu Tuducescu, a căruia mârle amă anunţat’o, s’a născută la anulă 1850 în comuna Campanii de josă, eomitatulă Bihariei, din părinţi ţărani. Studiele gimnasiall le-a făcută la gimnasiulă română din Beinşă, âr după absolvarea acestora urmă cursurile juridice la academia de drepturi din Oradea mare. îndată după absolvare fu numită în anulă 1874 notară la fosta epitropiă provisoriă a fonduriloră comune eparchie-loră Aradă şi Caransebeşă. In acestă calitate desvoltâ o diliginţă de feră, luptândă cu greutăţile începutului ca funcţionară ală unei instituţiunî nouă, cu multă succes!!. Avândă o deosebită predilecţiune cătră studiu şi literatură, şi simţândă în sine vocaţiune pentru cariera preo-ţâscă — ca notară la epitropiă urmă cursurile clericali în institutulă teologică din Aradă, unde se distinse prin aceeaşi diligenţă, care i-a fostă caracteristică în întrâga viaţă. La anulă 1881 a fostă numită profesoră la institutulă pedagogică-teologică din Aradă. Ca profesorfi răposatulă se distingea prin o deosebită iubire faţă cu elevii săi. Ună morbă de peptă, atrasă de sigură mai cu sâmă în urma privaţiuniloră ce avuse a îndura în anii de studiu, îlă răpi pre iute dintre noi, mai nainte de a-şî fi putută realisâ ună plană, pentru care a lucrata multă timpă, planulă de a-şi face locă şi nume în literatura românâscă prin edarea unui opă, la carele lucra cu ună deosebită zelă. S’a dusă prâ tânără şi prâ timpuriu în mormântă, dâr s’a dusă cu convingerea, că în timpulă scurtă câtă a trăită şi-a împlinită datorinţa şi chiămarea.
—0—
.Budapester Tagblatt* dă următârea scire de sen-saţiu,ne: «După mârtea prinţului Alexandru CarageorgevicI se ţinu în Timişâră ună consiliu de familiă, în care prin-ţulă Petru, celă mai mare dintre fii repausatului, îşi motivă hotărîrea de a publica ună manifestă, în care s§ proclame drepturile familiei sale asupra Serbiei, reservăn-du’şî pe sâma sa corona regatului sârbescă. Membrii consiliului de familiă găsiră momentulă neoportună pentru publicarea manifestului, aderândă însă asupra fondului, sub singura condiţia indispensabilă de a obţină şi con-simţământulă Rusiei. Se crede, că prinţulă Petru va pleca dela Viena la Petersburg, pentru a lua informaţii despre intenţiunile adversariloră săi. De la Petersburg prinţulă va pleca în Muntenegro, de unde se crede că se va publica manifestulă şi se va înscena o mişcare în Serbia. Textulă proclamaţiei s’a stabilită în Temişorâ.*
—0—
FOILETON tJ.
Ministerulă domeniiloru din România şi Max Wirth.
Bucuresci, 28 Aprile.
Asâră am rămasă ca opărită, când am cetită în-tr’ună Ziarâ bine informată din Capitală, că Ministerulă domenieloră din Bucuresci ar fi hotârită să traducă şi tipărâscâ în românesce cartea d-lui Max Wirth, întitulată «Ungarn und seine Bodenschâtze,* apărută la 1885 în Frankfurt am Main, s’o introducă în scole şi să-i dea o răspândire întinsă, pentru ca comercianţii români să tragă foldse din ea.
Nu voiu să mă laudă, dâr cuteză a afirmă, că pâte am fostă celă dintâiu între Români, care îndată la apari-ţiune am cumpărat’o, am răsfoit’o, am citit’o şi nu m’am folosită cu nimică, decâtă că am rămasă cu două rele impresiunl: ântâiu, că am făcută marea greşâlă de a dâ optă sâu nouă lei pe ea, şi a doua, că mi-am perdută vremea cu citirea unei cărţi netrebnice, scrisă de ună reclamantă plătită.
D. Max Wirth în prefaţa cărţii Zice> că domicili-ândă mai multă timpă în Ungaria şi acvirândă proprietăţi în acea ţâră frumosă, spălata de undele Dunării în apusulă Europei, a avută ocasiune de a face cunoştinţă cu produsele solului, cu comorile ei minerale, cu isvârele de tămăduire, cu pădurile seculare, cu agricultorii, cu minerii, cu vânătorii, cu pescarii, cu căile de comunicaţiune, cu rîurile navigabile şi cu poporaţiunea ei, care trăiesce într’ună adevărată «Eldorado.* Deşi tinereţea
sa, Zic® d. Wirth, a petrecut’o în multă lăudata şi cântată provinciă Renană, totuşi în străinătate nicăirl nu s’a simţită a fi acasă ca în Ungaria.
La sfîrşitulă prefaţii, autorulă aduce cele mai mari laude d-lui ministru-preşedinte Tisza, comitelui Secheny, d-lor: Matlekovits, Bedo, Keleti, directorelui biroului statistic, Liptay, Miklos, Egar, Mandello, Dr. Bruk, toţi funcţionari superiori în ministerulă Ungariei, «cari au binevoită a-i da actele oficiale împreună cu d. Alexander Wahrmann, ca să i le tălmăcâscă şi traducă din limoa maghiară în limba germană.* Tuturoră acestoră bărbaţi le esprimă autorulă intima lui recunoştinţă, .căci fără a loră conlucrare nu-şi putea termina la timpă opera.*
Autorulă întrândă în fondulă materiei începe cu ună citată dintr’o poesiă a lui Goethe, a cărei înţelesă se pâte resuma în proverbulă răspândită de Unguri: Extra Hungaria non est vita, si est vita non est ita,* şi înalţă pănă în ală şâptelea ceriu constituţi-unea Ungariei, unde «coloniştii* români (??), germani şi slavoni se bucură de cele mai întinse libertăţi şi for-mâză împreună cu .rassa maghiară marea şi indivi-sibila naţiune maghiară.» (?!)
Trecândă la părţile climatice, geografice şi etnografice, autorulă în opulă său, pe care «autorităţile române prin o lăudabilă disposiţiune voră să-lă tipărâscâ în românesce pentru autorităţile civile, militare, scâlele reale, comerciale, şi profesionale* ca să’lă înveţe din scârţă în scorţă, susţine următorulă mare neadevâră batjocuritoră la adresa Româniloră:
«Am ungebildetsten sind noch unter der Bevâlke-rung Ungarns nach den Zigeunern die Rumănen, Wala-
chen, Ruthenen und Russen* ; ceea ce va să Zicâ românesce : .Intre popârele Ungariei cei mai ne-culţî după Ţigani suntă Românii, Walachii, Rutenii şi Ruşii.*
Dela începută autorulă a recunoscută în scrierea lui netrebnică, că a şeZută în Ungaria pentru a «câştigă proprietăţi, că nu scie unguresce şi că a scrisă cartea prin conlucrarea înaltelor!! persâne oficiale maghiare.* Chiar dâcă nu făcea acâstă sinceră declaraţiune, prin care îşi dă ună testimoniu de paupertate literară, ună certificată de omă de treburi pentru a «câştigă proprietăţi*, noi totuşi îndată la citirea de «Români, Walachî, Ruteni şi Ruşi* ne-amft convinsă, că d. Wirth pâte să fie ună bună negustorii speculantă, dar în materiă de sciinţă n’are nici cea mai elementară cunoscinţă etnică a Ungariei.
Acestă lăudată autoră, care a câştigată moşii în Ungaria, face deosebire între Români şi Walachî, între Ruteni şi Ruşi, ca şi când ar fi nisce naţionalităţi deosebite. Ori-ce omă cu minte trebue să blameze dela începută erudiţiunea unui autoră de sâma d-lui Wirth, care a scrisă o carte mare şi lată, fără să scie care suntă popârele Ungariei, fără să cunâscă, că «Română şi Wa-lachă* e unulă şi acelaşi neamă de 6meni, e una şi a-ceeaşi naţiune autohtonă în Ungaria, Bănală şi Transilvania, lăsândă la o parte regatulă română şi celelalte provincii române.
Repetămă, că o asemene maniă de a scrie cărţi, în care se înaintâzâ cea mai bătătâre la ochi necunoscere a obiectului tratată, nu pâte decâtă să atragă asupra au* torului dispreţulă şi desgustulă âmeniloră pricepători.
Nr. 98.
GAZETA TRANSIIVANIEI
1885.
j Serată dramatică. Mâne, Joi în 2 (14) Maiu a. c., se va ţinâ în sala otelului Nr. I. serata dramatică, dată de d-ş6ra Mathilda Adlerowa dela teafrulă orăşenesc!) din Aachen cu binevoitorulă concursă ală Domnului I. Beltelheim, recitatoră din BucurescT. Se voră produce scene din: 1. Deborah, dramă de Mosenthal. 2. Karlsschiiler, dramă de Laube. 3 Die Răuber, tragediă de Sehiller, cetită de d. I. Bettelheim. 4. Emilia Galotti, tragediă de Lessing. — Biletele se capătă în librăria d-lui Zeidner şi Joi săra la casă. Preţurile locuriloră: fotoliu 1 fi. 50 cr. Stalfl 1 fl. Intrarea 50 cr. Galeria şi bilete de studenţi 20 cr. — Publicului română i se oferă ocasiunea d’a vedea frumâsele progrese ale unei artiste din România, care a secerată succese în străinătate.
CORESPONDENŢA NOSTRA DIN COMITATE.
Reghinulă săsescă 28/4 1885.
Domnule Redactoră! In pripă şi cu mare grabă au mai începută adoratorii civilisatoriloră din Cluşiu a lucră şi a face paşii necesari, pentru ca .scumpa loră reuniune de cultură maghiară* sâ-şî ajungă scopulă dorită. Nici nu au aşteptată să se pună t6te la cale şi dânşii au şi începută a trîmbiţa preste totă loculă prin avisurî şi ordine aspre, înpunândă notariloră cercuali şi ju<Jiloră comunali, ca atunci când se voră ţină esamenile de vâră în scâlele poporale, să mârgă în scolă şi să asculte răspunsurile prunciloră, — apoi sub răspundere aspră să raporteze, că încâtă şi în ce măsură s’a propusă limba maghiară
Cine va ceti cu atenţiune Ord. dto 8/4 1885 Nr. 496 ală inspectorului supremă de scăle pentru comit.
Tote cununile de pe cosciugă purtau colorile sârbe. Ad-jutantulă prinţului de Muntenegru, colonelulă Petrovicî, a depusă pe cosciugă o mare cunună de lauri cu inscripţia: »Prinţului Alexandru.*
Biserica era plină de lume; la 2 şi ună sfertă p.
m.	veniră membrii familiei; prinţii Petre, George şi Ni-colae; soţia prinţului Petre, princesa Zorka din Muntenegru ; adjutantulă Popovicî, delegată ală prinţului moşte-nitoră Danilo de Muntenegru; adjutantulă Marco Petrovicî, delegată ală domnitorului muntenegreană ; câpitanulăNena-dovicî; princesele Ida şi Katarina se opriră în drâpta cosciugului.
Preoţii începură slujba, ce ţinu trei sferturi de ceasă. Apoi cosciugulă fu dusă pe carulă funebru trasă de optă cai negri. Cununile umplură două trăsuri. Şapte ofiţeri ai societăţei »Concordia* duceau perine cu ordinele răposatului, ală optulea corâna princiară şi spada. Cadavrulă s’a depusă în cripta familiei Karageorgevicî în cimitirulă St. Marx.
Să menţionămă două episoduri întâmplate la înmormântare.
Când sosise cadavrulă d<n Timişâră, tinerii sârbi din Viena veniseră la gară cu tricoloră sârbă în doliu. Acestă steagă era să figureze şi la înmormântare. Insă acesta s’a interzisă, dar călăreţii din fruntea cortegiului purtau eşarpe cu colorile serbe. Ală doilea episodă este: Afară de persânele menţionate nici ună personagiu oficială n a fostă în biserică. In momentulă când cortegiulă intra în Rothenthurmstrasse, venea ambasadorulă rusă, prinţulă Lobanow, cu consilierulă Fonton; ei se opriră pe locă pănă ce trecu cortegiulă celă lungă.
-----o------
Murăş-Turda, la momentă după o cugetare seriosă, se va convinge că civilisatorii Ardâlului din Cluşiu cu reuniunea lord de cultură maghiară ce intenţiune au, — şi că dânşii vrâu ca cu ori şi ce preţă să facă Maghiari şi din petri, ca apoi aşa, să p6tă striga în lumea largă cu mai mare glasă, că dânşii suntă civilisatorii poporelorfi şi naţiuniloră din statulă ungurescă şi din Orientă.
Facă respectivii t6te, păşâscă şi mergă, şi călare şi pe josă, şi încălţaţi şi desculţi, numai una să şi-o însemneze bine în capă şi să scie, că din Română adevărată câtă va fi ceriulă şi pământulă Maghiară nu voră pută face. Au trecută dela timpulă loră binevenită sute de ani, şi dâcă nu au putută face atuncea ceea ce vrâu a face acuma, (^ău a dl, când Românulă incepândă dela 6 ani în susfi scie istoria, că de unde este venită şi cine este dânsulă, şi că în acâstă patriă formâză o naţiune, şi apoi dâcă are patriă, pentru care se luptă şi-şi jrtfesce totă ce are mai scumpă, — scie că trebue să aibă şi limbă, acâstă o preţuesce mai multă decâtă tote altele. — Deja contămă pre aceea, că nici odată matadorii reuniunei de cultură maghiară cu secăturile lorii nu voră putâ străbate spre a-lfi seduce pre Română cu vercjl şi uscate la maghiarisare.
Nu avemă frică, pentru că în Română este întrupat!) şi dânsulă scie de rostfi următorea:
Trage-mă în ţâpă, taiă-mă să morfi.
Insă nu-ţî voiu vinde ţâra moşilorfi.
.—.—.—Ta
-o-
Imnormentarca prinţului Karageorgevicî.
Prinţul Al. Karageorgevicî s’a înmormântată la 25 Apri-fietn Viena cu o pompă de adevărată domnitoră. Catatalculă celă minunată, pe care era aşezată cadavrulă în biserica i, era încongiurată de două rânduri de luminări.
MULŢĂMITĂ PUBLICĂ.
Subscrisulă aduce la cunoscinţa onor. publică ce-titoră o faptă mărinimâsă, demnă de imitată. In anii precedenţi onorat, domnă Teodoră Colbaşî şi on. dâmnă Elisabeta Colbaşî n. Piso ne-a ornată S. biserică în mai multe rânduri, şi în anulă curentă a donată S. biserici ună praporă mare frumosă, elegantă, spre a-lă folosi la procesiuni singură. Le aducemă adâncă mulţămită şi dorimă, ca să dea cerulă mai mulţi asemenea mărinimoşî.
Cută, 23 Maiu 1885.
Ioană Bitea, preotă română.
----o------
ULTIME SOIRI.
„Pol. Corr.“ află din Varşovia, că gartjii rusesc! de graniţe voră fi înmulţiţi cu 6000 de 6men! de-alungulii graniţeloră dinspre Prusia şi Austria.
Din Londra se telegrafică, că Gladstone e hotărîtă să-şi pue politica apărării Indiei pe o nouă basă. Se voră face fortificaţiuni tar! în trecătdrele munţiloră şi se voră concentrâ garni-s6ne puternice în punctele importante stategice.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz Trans.*)
Berlin, 13 Maiu. — După cum s’a espri-mată Bismark, Reichstagulă germană se va închide Sâmbătă.
Cum s’ar putea, ca asemene neadevăruri şi abnor-mitâţl etnice să se dea şcolari loră români spre a le tavUţâ?
Când va învăţă copilulă, că »Românulă nu e totă na cu Walachulă*, ce lumină va dobândi în privinţa a-ttstei definiţiunî, din care d. Wirth, dâcă nu din răutate, dâr de sigură din necunoscinţă de lucru, ca să nu-i 4'că 0, face două concepţiunî deosebite?
Afară de acâsta, eruditulă autoră ală necunoscinţe-IJori) etnice şi economice pune pe »Români şi Walachi* Mlftturea cu Ţiganii. Dacă timpulă şi spaţiulă mi-ar per-] mite, aşă dovedi matematice d-lui Wirth, că Românii din [Transilvania, Bănată şi Ungaria, cu iotă jugulă ce i a-nu stau mai josă în privinţa comerciului, industriei [şiaculturei în genere, decâtă conlocuitorii loră Unguri,
[ p dâcă d. Wirth ne-a pusă lângă Ţigani, neapărată că nici I preamâriţii lui Unguri nu potă ocupă altă locă mai bună noi.
Să trecemă >la partea lăudabilă de a răspândi în iţiră nâstră cunoştinţe mai întinse şi mai esacle (?) ila privinţa economică a Ungariei, din care producătorii ||i comercianţii români ară putea să tragă folâse fârte |aari.<
D. Wirth nu tratâză cestiunile din punctă de ve-ală sciinţei economiei politice, elă se mărginesce [tunai In a înregistra, în cartea sa plină de tabele, ra-irele economice conformă dateloră statistice ale birou-oficialtl din Budapesta.
Autorulă începe prin a arătă din câte comitate se ae Ungaria şi câte oraşe are, descriindă organisa-administrativă a regatului ungară, aşa după cum se
găsesce în statistica oficială din Budapesta. Specifică totă pe basa acestei statistice hectarele pământului arabilă, ale livetfiloră, păduriloră, mineloră şi puterea loră de producţiune. Inregistrâză analisa chimică a băiloră şi localuriloră de cură copiindă întocmai analisa mediciloră aceloră băi. Descrie reţâua drumuriloră de feră şi căile de comunicaţiune pe apă şi uscată după datele statistice oficiale. Ara'ă hectarele şi cultura viiloră, economia de vite, organizarea serviciului veterinară, silvicultura, institutele de credită şi altele, tote acestea însă fără comentarii, ci pură şi simplu înşirate după datele statistice. Asemenea înşiră numârulă scâle-loră primare, secundare, superiâre etc. şi înregistrâză numârulă scolariloră. Copiază cifrele din statistica oficială privitâre la importă, esportă şi bugetulă statului, şi arată în genere valorea proprietăţii fonciare după preţurile catastrale, trecute în cărţile fonciare ataşate pe lângă tribunale.
Prin urmare, decâtă >a traduce şi a retipări cifrele* din cartea d-lui With cu privire la ,catastru şi cărţile fonciare*, ar fi mai bine a înfiinţa şi la noi acâstă insti-tuţiune, care ridică valârea pământului şi măresce credi-tulă ţării şi ală locuitoriloră. S’a (fisă că n’avemă destui ingineri; apoi nici în Ungaria nu s’a făcută caastru cu ingineri, ci cu bărbaţi şi âmenî tineri cunoscători de carte, cari în timpulă celă mai scurtă au fost instruiţi în ceea ce privesce efectuirea lucrâriloră catastrale fonciare.
Autorulă trecândă la ramurile industriale le grupâză totă după datele oficiale, mai făcândă ici şi colea câte ună comentară, aşa bună 6ră la fabricarea cogniacu-
Agram, 13 Maiu. — Cu ocasiunea desba-terii asupra acoperirii cheltueleloru făcute cu înăbuşirea turburăriloră din anulu 1883, vorbi Ba-nulă cu fdrte mare efectă. Partida Starceviciană a provocată scandală, în urma căruia s’a propusă eschiderea deputaţiloră Pilepic! şi Bacarcicî pe 31 de şedinţe.
Belgrad, 13 Maiu. — Cabinetulă a demisionată.
Caşovia, 13 Maiu.— In procesulă de presă intentată de viceşpanulă comitatului Maramureşă. în contra lui Hollosy şi Romany, ascultarea mar-toriloră. a durată erî până la 9 Va bre săra. De-posiţiunile suntă mai tbte favorabile acusatorului. Săra la 11 6re începh acusaţiunea şi discursurile apărătoriloră. Verdictulă se aşteptă abia pe astă sără.
-----O------
DIVERSE.
Sinonimele cuvântului bani seu ,argintă.* — Suntă neînchipuită de multe aceste sinonime, 4*ce *Literato-rulă.« Bancherulă <Jice: fonduri; — fata de măritată: zestrea mea; — funcţionarulă: leafa sâu apuntamentulă;
—	advocatuîă: onorarulă meu; — directorii de teatre şi de (Jiare: subvenţiunea; — lucrătorulă (fice* tocmâla sâu 4*ua; — sluga: simbria; — ministrulă <Jice: remu-nerariu; — nepotulă, vorbindă de banii unchiului, îi bo-tâză: legatulă, moştenirea; — proprietarulă numesce chiria: venitulă; — neguţătornlă <fice: câştigulă; — va-meşulă: ciupeală; — cămătarulă: interesă; — samsarulă dice: tacsa; — guvernuIQ îlă numesce: imposită; — că-lugărulă şi cerşitorulă: pomană; — Papa: dinarulă s-lui Petru; — prinţulă sâu regele: lista civilă, dotaţiunea;
—	membrii din consiliele de administraţiă, puşi pe d’a-supra ca fuiorulă popii: jetâne de presenţă; — judecă-torulă (jiice: mulţumire, dar, ună semnă de recunoscinţă;
—	hoţii: mărunţişă pentru flăcăi, pleaşcă ; — poeţii: pul-vere de pactolă; — popa: sărindară, milosteniă, pome-nre; — academicieni <Jică: premii; — doctorii: vizită;
—	femeile: cadou, ună suveniră; — bmenii în genere (fică banului: ochi de vulpe. Dar cine ar putâ să înşire tâte sinonimele argintului? E caracteristică însă, că nimeni nu-lă numesce curată. Omulă are cunoscinţă, că tote înjosirile, nenorocirile şi crimele lui snntă comise în schimbulă banului sâu argintului şi îi e ruşine, se vede a i (fice pe nume. Recomandămă aceste sinonime filo-sofiloră şi autoriloră de dicţionare.
Bursa de Bucuresci.
Cota oficială dela 29 Aprilie st. v. 1885.
Renta română (5°0). . . .	Cump. 89	vând. 91
Renta rom. amort. (5%) • •	9IV.	921/.
* convert. (6%) • •	88	90
Impr. oraş. Ruc. (20 fr.) . .	30	3tVa
Credit fonc. rural (7%) • •	100	101
* (5%) • •	84	85
» » urban(7°/o) • •	98V.	9 7 Va
» » * (6%) • •	90	92
• » » (5°/o) • •	31 Va	e* CNl 00
Banca naţională a României	—	—
Ac. de asig. Dacia-Rom. . .	—	—
« » » Naţională . .	—	—
Aură		13.V/„	13%
Bancnote austriace contra aură	2-01	2.04
Editoră: laeobâ Mnreşianu.
Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşiasn
lui (Jice: »Vinurile unguresc! conţină mai multă alcoholă, suntă mai ieftine şi mai bune decâtă vinurile francese, pentru a fabrica din ele esenţă de vină sâu eogniacă. Acâstă ramură industrială a dată bune resultate şi se pole uşoră esporta. La Caşovia ună ingineră a inventată ună nou aparată pentru prepararea cogniacului.*
In fine, autorulă descrie pe scurtă organisarea ju-decâtorâscă, a advocaţiloră şi a notariloră publici, şi termină prin a arăta pe pagina din urmă în resumată legiuirea comercială cu privire la faliţi (Jicândă, că »noua lege maghiară e o fericită combinaţiune din legiuirea germană în legătură cu legiuirea austriacă.*
Acum întrebămă: »ce folâse fârte mari ară pută să tragă producătorii şi comercianţii români din traducerea şi imprimarea în limba română a cărţii d-lui Max With* ?
Cine voesce să cunâscă statistica Ungariei n’are de câtă să o procure de la d. Keleti, sefulă biroului statistică din Budapeşta, pe care d. Max With a copiat’o p6te fârte rău. Căci statistica oficială, pe câtă scimă noi, s’a ferită de a face deosebire între * Români şi Walachi*, lăsândă pe sâma d-lui With acâstă invenţiune nouă spre a căpăta ună brevetă, eram să <hcă o diplomă deomă erudită, încâtă chiar şi în România să-î fie tradusă oficială cartea, pentru ca să o înveţe ,elevii în scblă şi pentru ca să tragă comercianţii folose din ea.«	Moţulu.
O
Nr. 98.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
„ALBIN A“
institutti de credita şi de economii
FILIALĂ BRAŞOYtT face următorele operaţiuni:
1.	primesce depuneri spre fructificare cu interese:
De 3 Va °/0 fără denunciare,
*	4 °/0 pe lângă denunciare de o lună,
*	5 °/o »	*	»	» 3 luni,
şi plătesce întregă contribuţiunea de stată;
2.	escompteza poliţe,
3.	pe efecte notate la bursele din Viena, Pesta şi Bu-curesci împrumută 85 °/0 din valorea cursului, cu 7 °/0,
4.	împrumută pe mărfuri şi producte, care representă o val6re positivă şi nu suntă supuse stricăciunei,
5.	cumperă şi vinde totă felulă de monede şi efecte,
6.	rescumperâ tottt felulă de cupone,
7.	mijlocesce la centrala sa din Sibiiu împrumuturi hipotecare pe 10 seu 20 ani, în fine
8.	cumpără şi vinde după cursulă 4*^ scrisurile funciare proprii de 6 °/o şi le lombardăză cu 90 %.
Nr. 2552—1885.	3—3
Publicatiune!
Ordinea de t&rgA pentru oraşiulă Bra-şovă, statorită de cătră representanţa comunală prin conclusulă din 26 Martie a. c., se află din 13 pană inclusive 24 a lunei curente în localulă protocolului de exhibite magistratualu spre examinare din partea fiecărui.
Se publică acăsta cu aceea observaţiune, că eventualele recurse în contra disposiţiuniloru a-cestei ordine de târgă, au să se aştărna subscrisului magistrată în decursulă timpului statorită pentru esaminarea acestei ordine.
Braşovă în 6 Maiu 1885.
Magistratului orăşcnescă.
Cursulu pieţei Braşovti
din 13 Maiu st. n. 1835
Bancnote românesc! .... Cump. 8.73 Vend. 8.75
Argint românesc................ »	8 65	*	8.70
Napoleon-d’orI................. »	9.83	*	9 85
Lire turcescl..................... »	11.08	»	11.12
Imperiali......................... »	10.07	*	10.10
Galbeni........................... »	5.80	*	5.84
Scrisurile fonc.	»Albina» . .	♦	100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!..................... >	120.—	»	121. Va
Discontulă	»	... 7—10 % pe ană.
••‘Numere singuratice din „Gazeta Tran-
silvaniei “ se potfl cumpăra în tutungeria lui I. Gross.
Oursulfi la bursa de viena
din 12 Maiu
Rentă de aurit 4°/0 ... 97 50 Rentă de hârtiă 5°/0	. . 92,55
(mprumutulă căilord ferate
ungare...............116 50
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.20 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 122 50 Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) .... 107.60 Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişâ..................102.—
Bonuri cu cl. de sortarel02.— Bonuri rurale transilvane 101.90
st. n. 1885.
Bonuri croato-slavone . . 101. -Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—
ImprumutulO cu premiu
ung....................116.7b
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.75 Renta de hărtiâ austriacă 82.50 Renta de arg. austr. . . 82.90 Renta de aură austr. . . 108 — Losurile din 1860	. . . 139,—
Acţiunile băncel austro-
ungare.................. 857.-
Act. băncel de credită ung. 290. -Act. băncel de creditâ austr. 289 90 Argintulâ —. — Galbinl
împărătesei.............. 5,05
Napoleon-d’orI.............9.84-
M&rcl 100 împ. germ. . . 60.85 Londra 10 Livres sterlinge 124.55
c3
P
O
ro
oS
0>
os
*-r-l
O
>
CD
P
>P
Sh
O
>
a
u
o
p
o
>p
o
râ)
o
A
>p
a
&
p
p
p
p
+9
P
<D
P
'<D
ni
’S
<v
B
p
p
>p
>
u
o
os
<D
u
o
p
<I-H
>p
a
CD
!>
P
>P
O
o
o
p
<i-i
«3
<d
Hi
a
o
o
ci
CD
p
.a
*X3-
O
<D
O
o
jc3
rO
XD
CC
>p
O
a
CQ
a
u
p
o c •1 . ”
CD
-P
>P
U
03 'O
p
.ă
S-t
P4
00
co
«o e «o
L.
H-
03
CD
<0
t-
»
"E
E
■o
<
Mersulti trenurilora
pe linia Bredealil-Budapesta şi pe linia TeiuşiUAradil-Budapesta a căi ei ferate orientale de statti reg. nng.
Teiuşft-Aradft-Budapesta				Budapesta- Aradft-Teiuşft.		
	Trend de	Trena	Trena		Trend de	Trend
	peraone	omnibus	omnibus		persdne	omnibus
Teluşft Alba-Inlia		9.50		Viena	8.25	8.35
	2.39		8.20			
	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.56 12.28
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	
Şibotti	4.35	11.43		Aradft J	3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13			4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicica	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Bârzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57 12.27
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	llia	8.40	
Paulişfl	10.32	6.56	8.41	Branicica	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
Aradft j	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46 4.20
	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-lulia	12.21 12.53	6.15 7.00
Viena	6.20	—	—	Teiuşft		
Aradft-Timişftra				Simeria (Piski) Petroşent		
	Trena	Trenă de			Trend	
	omnibus	perBâne			omnibus	
Aradft	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nămeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.06	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timişftra	8.58	3.15		P etroşenft	7.00	
Timişftra-Aradft				Petroşeui—Simeria (Piski)		
	Trena de	Trena			Trenă	
	persone	omnibus			omnlbns	
Timisftra	12.25	5.00		Petroşenl	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
N6meth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
Aradft	3.10	8.00	1	Mimeria	12.37	1
Predealii-Budapesta
Budapesta—Predeald
	Trend accelerat	Trenii de persone	Trend omnibus	Trenă de peraone		Trenâ de persone	Trend omnibus	Trend accelerat	Trend omnibus
BucurescI	7.15		—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	1 8.00
Predeală	1.09		—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	0.45	2.47
Timişâ	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Brasovfi ^	2.06		—	10.50	P. Ladăny	2.01	2.04	1.59	10.09
	2.16	6.30	5.45		Oradea mare )	4.11	5.13	3.20	
Feldiâra	2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia	3.03	7.41	7.07		Virad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodă	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu	4.51	10.18	10.52		R6v	5.46	11.41	4.31	
Sighişora	5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole	5.39	11.36	12.43		Buda	6.28	12.48	—	
Mediaşâ	6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mică	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaştu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Grăciunold	—	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
Teinşâ	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
Aiudâ	7.55	2.48	4.44			8.57	5.40	7.08	
Vinţulâ de susâ	—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Uidra	—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cncerdea	8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
fihirisă	8.48	4.10	6.38		Cncerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	—	5.39	8.51		Uidra	12.12	9.58	—	
(	10.08	5-59	9.18		Vinţulâ de susâ	12.19	10.07	—	
Claşin |	10.18	6.28	8.00		Aiudâ	12.45	10.42	9.17	
Nedeşdu	—	6.54	8.34		Teinşfi	1.15	11.82	9.40	
GbirbSu	—	7.10	8.59		Gr&dunelâ	1.44	12.08	—	
Aghirişfi	—	7.25	9.35		Blaşâ	2.00	12.24	10.12	
Stana	—	7.49	10.16		MicAsasa	2.34	12.43	—	
Hoiedinâ	11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciuda	12.06	8.52	12.17		MecUaşâ	3.27	2.24	11.07	
Buda	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca	—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
R6v	12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
Mezd-Telegd	1.11	10.27	3.08		Homorod	6.17	7.07	1.32	
Fugyi-Vâsârhely	—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vărad-Velinţe	—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
AradiA-mArA (	1.49	11.04	4.06		Feldidra	8.41	9.20	2.44	
(	1.54	11.14	7.30		„ (	9.20	10.15	3.15	
P. Ladâny	3.14	1.47	11.05		Braşovft >	—	6.001	3.25	
Szolnok	5.10	4.40	2.37		Timişâ	—	6.57	4.03	
Buda-pesta’	7.30	7.44	6.40		Prede&lft	—	7.32	4.28	
Viena	2.00|	6.20	2.00		BucurescI			10.26	
Nota: Orele de nopte suntâ cele dintre liniile gr6se.
Tipografia ALEXI, Braşov.