BE1> ACŢIUNEA ŞI ADM1NISTRAŢIUNEA : BRAŞOVO, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe unfi anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Uomftnia şi străinătate : Pe anti 36 fr., pe şăse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERĂ: ' la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ‘ ANUNCIURILE: \0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorl nefranoats nu as prlmeaofi. — ManuacrEpte nu ss retrâmitu. 96 Luni, Marţi 30 Aprilie (12 Maia) 1885. BraşovH, 29 Aprilie (11 Maiu) 1885. „In Fâgăraşă ca pretutindenea se urmăresce de cătră 6menii puterei acelaşil scopu: aservirea elementului românii prin desbinarea şi nimicirea forţelorii lui naţionale şi mai pre susu <}e t6te maghiarisarea lui prin introducerea limbei maghiare în administraţiune şi în sc6Ie.“ Astfeliu scriea organulă nostru la începutulu anului 1884 vorbindu despre resultatulft alegeri-lorii municipale de atunci. Cetitorii noştri îşi voră aduce aminte de compromis ulii, ce l’au fostu încheiatu cu acostă ocasiune Românii din judeţulu Făgăraşului cu fişpanulu (prefectulu) de acolo. Noi ni-amu esprimatu temerea, ca nu cumva acestă. compromisă sfe fie spre râulu Ro-mâniloru, accentnândă, că printr’ânsulu se va pa-ralisâ numai resistenţa elementului românescu, împiedecându-se ori-ce mişcare de sine stătătdre, care ur avâ de scopu apărarea intereseloră adevărate românesc!. Temerea năstrâ a fostu precum se dovedesce fdrte întemeiată. Trecti unu anu de cj.de şi mai bine de cănd maioritatea română a încheiată a-celă faimosă pactă electoralii cu fişpanulu dela Fâgăraşă. Ună intervalu destulă de lungu a-cesta spre a pută căştigâ o judecată asupra situa-j ţiunei create Româniloră Făgărăşem la alegerile trecute municipale. N’amă aurită ca de atunci Românii Făgă-răşeni să fi făcută vr’ună pasă energică pentru apărarea şi asigurarea intereseloră loră de viaţă, d6r amă aurită nu numai odată de noue uneltiri ale duşmaniloră naţionălitaţii ndstre în contra a-cestoră interese, uneltiri făcute cu călcarea legiloră esistente, Acelaşă omă fatală, pe care Românii în urma compromisului l’au făcută şefă ală oficiului orfanală, a stăruită din momentulă când a fostă alesu, ca să elimineze cu totulă limba română din acestă oficiu. Pănâ acumă se scriea singu-raticiloră părţi şi cu deosebire tutoriloră precum ţi comuneloră, în t6te afacerile orfanii oră, numai românesce. De când însă în urma vestitului compromisă a ajunsă preşedinte ală oficiului orfanală Nagy Sandor, corespondenţa română a fostă declarată de „nelegală, “ pentru că aşa place d-sale ţi patroniloră săi. Procederea acăsta volnică şi duşmănăsă în-tr’ună comitată locuită cu desăvârşire de-o po-poraţiune nemaghiară, trebuia să provdce cea mai hotărîtă oposiţiune a Româniloru. Dar aceştia din nenorocire n’au făcută până a că a luată energice măsuri pentru restabilirea ordinei. Modul il aşedârii parochieloră în Bucovina. Gernăuţi, Aprile a. c. Sânţia sa părintele protopopă Dionisiu Mitrofanovicî, capelană la capela din Lemberg, este deja denumită pa-rochă la Toporouţî în Bucovina. Prin aceată denumire a voită Venerabilulă Gonsistoră să repareze greşela făcută înainte, pare-mi-se însă că totă după ună semnă din partea instanţeloră mai înalte, fiind-că sânţia sa se plânsese din causa preterârii cunoscute la preşedintele ţării şi la ministrulă culteloră, şi nu etapă cum s’ar părâ că ar fi voită să satisfacă opiniunii publice esprimate nu de multă în »Gaz. Trans.* Acuma se nasce întrebarea, cine va ocupa loculă sânţiei sale? Se şoptesce în publică, că deja s’ar fi făcută îndemnă mijlocită părintelui esarehă Michailă Nr. 96. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. Draeinschi, spiritualii alţi seminarului clericalii de aci, şi părintelui Doctorandă Vasile Calancea să eeră locuiţi devenită vacantă cu asigurarea, că l’ar căpăta. Im! vine a crede, că prin acesta voesce cine-va să scape de ună preotă de trâbă, fiind-eă amândoi suntă bunî Români şi bărbaţi la loculă loră. Mă miră multă că şi ună profană se amestecă în afacerea acăsta ca mijlocitoră şi deal-mintrelea se gerează că ar fi bună Română. — Loculă vacantă dela capela din Lemberg nu are nici o importanţă pentru noi Românii bucovineni, căci oraşulă Lemberg are celă multă 10 parochienî români şi ruteni. Noi nu’lă recomandămă loculă acesta unui Română din contră ar face bine Gonsistorulă să trimită ună preotă ru-tănă, ca să scăpămă de ună neamică, de cari nu avemă lipsă. Românii bucovineni n’ar plânge, dacă ar merge uu unulă ci dece într’acolo de unde-şl tragă sămânţa. Noi avemă mare trebuinţă de 6menî oneşti în ţâră la noi, la ce să înstrăinămă pe unii de cari avemă lipsă şi nu putemă aştepta nici ună profită reală. Lember-gulă nu’lă vomă romanisâ, ba din contră ar face bună impresiune asupra publicului română dacă Gonsistoriulă ar scote din Dacia rusâscă (aşa se numesce printre Români ţinutulă între Prută şi Nistru, în care locuescă Ruteni afară de vr’o 5 sate române) pe părinfele Eugenă Rodnăresculă parochu în Vilance, pe părintele Teofilă Bocance parochă în Culeuţă, pe părintele Georgiu de Volcinschi din Rohozna, pe părintele Dimitriu Dană din Iuzineţă pe părintele Costaehi Morară ajutoră de preotă în Toporouţă, cari toţi suntă şi preoţi buni şi naţionalişti cunoscuţi, şi să-i aşeije pe la parochii amestecate de Români şi Ruteni, ca să recăştigămă barem! o parte din terenulă ce l’amă perdută prin negligenţa clerului de mai înainte. Gonsistorulă nostru a preterată şi acuma la aşe4a-rea locului de parohă la Milşeuţă pe ună venerabilă preotă română pe părintele esarchă Teodosiu lliuţă parochă din Ciudei din causă cumcă nu ar cunosce destulă de bine limoa slăvână şi a dat-o parochia amintită părintelui Vasile Tomiucă parochă din Satulă-mare, cumnată cu Arehimandritulă diecesană Prâcuvioşia sa părintele Arcadiu Ciupercovieî. Ore din ce causă totă acestă părinte a fostă preterată la aşecjarea locului de parochă în Roşoşa? Roşoşa este suburbiu ală Cernăuţiloră şi este comună curată românâscă. Dacă s’a cerută dela părintele lliuţă cunoscinţă exactă din limba slăvenă pentru o comună amestecată de Români şi Ruteni, de ce nu s’a cerută totă acâsta şi dela parochulă nu de multă aşezată în Ipotescî, care comună este curată rusâscă, dela părintele I6nă Grigorovicî, vâră primară cu Eminenţa Sa metropolitulă nostru. Consistorulă ar trebui să fie consecinţe în tată privinţa şi să nu lase bănuell în urmă, cumcă nepotismulă ar avea trecere. Gonsistorulă, care se gerâză de română, ar trebui cu mai mare precauţiune şi cu mai multă iubire cătră naţia sa să lucre, aşe4ândă mai alesă locurile de parochii amestecate cu preoţi români cunoscuţi ca naţionalişti; şi Omeni de trebă şi nu cu nişte cosmopoliştî, cari caută! mai multă folosulă propriu. Sunt de părerea, cumcă ve-nerabilulă Gonsistoră nu ar greşi, dacă ar escrie fără es-cepţiune t6te concursurile pentru aşecjârî de parochii îndată după devenirea loră vacantă şi n’ar trebui să le a-şeije pe timpă mai îndelungată cu administratori, dâr totă cu banatulă de a fi înemuriţî cu Gonsistorulă, precum :|părintele Vasile Iurco este administrrtoră parochi-ală la Costişa şi ţine o nopâtă a Emininţiei sale, părintele Atanasiu Giupercovici este cumnată cu Arehimandritulă mitroforă şi consilieră consistorială, părintele Ilarionă Sereteanu chirotonită în anulă 1880 administreză Băişescii şi este încă neamă aprâpe cu ună domnă consilieră consistorială. Se vorbesce, că Consistorulă face asemene escepţiunî înadinsă , ca să pătă număra amintiţiloră administratori 3 anî mai multă de serviţiu şi la aşezarea parochieloră unde suntă ca administratori să fiă înaintaţi preoţiloră mai bătrâni însă fără protecţiă. Astfelâ de lucruri, cari se petrecă la noi, nu aducă folosă nici religiei nici naţiunii, ci demoralisâză preoţimea făcându-i pe ei a se urî şi a se cleveti ca nisce neprie-tinî. »Preoţii suntă sarea pământului, dacă se vaîmpuţ sarea,*cu ce se va săra?« Dacă preoţii se voru demora-lisâ apoi cine se perde? totă bietulă poporă, care dela preotă învaţă şi binele şi răulă. Eminenţa Sa Metropolitulă Silvestru s’a esprimată la o ocasiune ^icendă: »Caută ce purtare are preotulă şi vei cunosce cum este poporulă lui încredinţată.» Dom-nulă nostru Isusă Gristosă a propagată iubirea discipuli-loră săi şi a c^isâ: , Prin acesta vă veţi cunosce, că sunteţi discipulii mei.‘ Esemplulă vine de susă şi proverbulă română este forte nimerită: »Dela capă se împute pescele.» Acâsta ce amă serisă este opiniunea publică; dacă nu va urma o îmbunătăţire a stării lucruriloră vomă reveni şi asupra altoră lucruri complicate. Materială este deajunsă, şi aducă-şî aminte cei interesaţi de proverbulă latină: >Vox populi, vox dei.» M. Scaevola. Noutăţi din comitatulti Făgăraşului. 28 Aprilie a. c. Timpulă este uscată, însă puţina pldiă din filele trecute a ajutată multă sămânăturiloră, ce suntă singura speranţă a poporaţiunei acestui comitată în genere, sărăcită şi apăsată de multele dări aprope nesuportabile. Se vorbesce, că voescă să ne facă cale ferată dela Homoi odă ia Făgăraşă, vedâ-vomă ce va mai fi şi din asta. Acum de curendă s’au împărţită convocări la şedinţa consiliului municipală pe 18 Maiu, cu care ocasiune se va statori tecstulă obligaţiunei despre ună împrumută de 52,000 fi. ce este de lipsă pentru acoperirea spese-loră cu clădirea casei comitatului, cari suntă peste 71,000 fl. Clădirea s’a începută şi a înaintată bine sub interprenojulă Kellhofer din Braşovă. Totă în astă şedinţă, adecă la 18 Maiu a. c., se va ocupa prin alegere postulă de perceptoră gremială comitatensă devenită vacantă prin mortea fostului perceptoră Nicolae Cipu. Acestea ară fi cum ară fi, dar să vedl, domnule redactară, minuni: Scaunulă (oficiulă) nostru orfanală, unde pănă acum s’a scrisă singuraticiloră partide şi cu deosebire tutoriloră şi apoi şi comuneloră în limba acestora, după cum se practiseză acâsta în tată ţâra şi cu deosebire în comitatele vecine, în anulă trecută deodată a sistată astă praxă ca nelegală şi acum nu mai ese nici măcaru o buche în limba română dela înţelep-tulă nostru scaună orfanală. Omenii şi cu deosebire tutorii, cărora nu li se dă nici măcară decretele de tutoriă în limba română, alârgă cu mari spese In tot.e părţile, pănă li se dă de multe ori câte o scrân-tită de esplicaţiune, spre a putâ afla, că 6re ce se cuprinde în hârtia scrisă în limba maghiară. Ve4L domnule redactoră, ce a fostă până erî-alal-tăerî legală şi ce se practisâză pre basa legiloră e-sistente şi acum în comitatele învecinate, fără ca legile de până acum se se fi schimbată, la noi este acum nelegală, folosinţa limbei române la scaunulă nostru orfanală s’a sistată, spre celă mai mare detrimentă ală causei orfanale, şi acâsta pentru că aşa îi place domnului Nagy Sândo»*, care nu scie şi se vede că urăşce limba poporului, ce i-a pusă pita în mână. A doua minune şi mai încornurată este, că scaunulă nostru orfanală a dată ordină comuneloră să pertracteze în limba statului. Comnnele, între cari Comăna superioră, s’au rugată să facă bine Domnii să le mai lase să scrie în limba loră română, căci despre asta au stătută aprobată §i în comună nu scie nimeni limba maghiară. Dar nu, suplica loră li s’a respinsă, ba Comănarii se plângă, că chiară şi vice-comitele le-ar fi respinsă o suplică, ce o au făcută în astă causă la consiliulă municipală. Dacă a făcută aşa ceva vice-comitele, apoi pentru ce se mai adresâză suplici la consiliulă municipală, căci acelea în ăstă modă niciodată nu voră ajunge la loculă destinaţiunei loră şi cotnisiunea municipală se păte aduna, de câte-orî îi place să dea bună 4*ua scaunului orfanală şi vicecomitelui, pre lângă disposiţiunile cărora devine ca o păpuşă. Dar bomba unde s’a spartă? D-ta nu vei sci, deci iţi voiu spune: tocmai aprâpe de Comăna superioră în capulă notarului G. ComanicI din Veneţia inferioră, carele deşi este unulă dintre cei mai harnici notari în totă comitatulă, spre cea mai mare mirare şi indignare a tuturoră fu în 4*lele trecute suspendatulă din oficiu, dându-i-se paşaportulă, aşa numitulă »Lauf-pass.* Ve4i, domnule Redactoră, ce de noutăţi minunate suntă pe la noi, despre cari D-ta sâu altuia ai putea scrie multe, multe deducţiunî şi combinaţiunî. Şi scii ce facă ămenii noştri faţă cu tâte acestea? Etă ce facă: pănă acuma tacă, ca sâu mai bine 4’sfi tacă tăcerea pescelui, pe viitoră însă vedea-se-va ce voră mai face. SOIRILE ţ)ILEI. Atanasiu Tuducescu, profesoră de teologiă la »lnstitutulă teologică-pedagogică» din Aradă, după suferinţe îndelungate, a răposată la 25 Aprilie v. 1885. Institutulă a perdută pe unulă din cei mai zeloşi profesori, âr Românii pe ună înflăcărată naţionalistă. Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria binecuvântată! —0— Din incidentală răspunsului ce l a dată E«\ Sa păr. mitropolită Mironă Romană la interpelarea Rod, d. pro-topopă lână Hannia, membri sinodului eparchialfi din Aradă în frunte cu Rod. protosincelă Ierotein Beleşă i-au trimisă urmâtarea telegramă de felicitare: ,Ex. Sale mitropolitului Mironă Romană în Sibiiu! Unindu-ne la manifestaţiunile de aderinţă a representanţiloră clerului şi poporului archidiecesană pentru declaraţiunile clare şi categorice, prin cari ai liniştită şi mângâiată sdiritele a-gitate şi fârte îngrijite ale creştiniloră din întrâga pro- vincia metropolitană: noi representanţii clerului şi popo~ rului din eparchia Aradului Vă felicitâmă Exdenţă şi VJ urămă viâţă îndelungată, perseveranţă şi tăriă sufletescâ, ca în armoniă cu represenlanţa genuină a bisericei, sfi rea lisaţi şi să cousolidaţî desvoltarea aşe4âminteloră nâstre bisericesc!, în spiritulă adevăratei libertăţi evangelice.* Mitropolitulă a răspunsă prin următarea telegramă: ,Mul-ţămescă onoraţiloră 39 de representanţî ai clerului şi poporului eparchiei aradane, pentru telegrama loră căldu-r6să, prin care aprobândă declaraţiunile mele sincere, îmi dau mare sprijină morală intru cultivarea instituţiu-niloră nostre bisericesc! pe basa statului organică.» —0— Principesa Sturdza, văduva fostului Domnă aii Moldovei, în 7 Maiu n. a răposată în Baden Ba den. —0— Cu privire la emigrarea în America, ministrulă de interne ungurescă a adresată comitateloră o circulară, în care face comunicare despre legea Stateloră unite ale Americei de nordă asupra imigrării. In speciă atrage atenţiunea asupra acelei disposiţiun! a legii, după care cnminaliloră condamnaţî, smintiţilorO, idioţiloră şi imi-granţiloră lipsiţi de mijloce nu li se permite debarcarea, Fiecare imigrantă are să plătâscă Stateloră unite o taxă de 50 centime pentru formarea unui fondă ală imigran-ţilorCl, din care se acoperă cheltuelile esecutării acestei legi. Criminalii condamnaţi în streinătate se trimită în-dârătă imediată după sosirea loră; cheltuelile înapoiării cadă în sarcina proprietarului de corabiă. Ministrulă lasă la disposiţiunea municipieloră, ca făcândă cunoscută cu-prinsulă acestei circulare, să împedece emigrarea. —0 — Comitetulă Balului Română din Vie na adre* sâzâ rugăminte tuturoră aceloră Domni cari au primită liste de subscripţiunî şi încă nu le-a înapoiată, să bine-voiască a le reîntârce câtă mai curândă (orice resultatfl ar avea ele), fiind acâstă întâr4iere o piedecă încheerii socoteleloră. —0— De câteva 4'le se află în Braşovă d-şâra Mathilda Adlerowa, tragediană la teatrulă germană din oraşulă Aachen (Aix-la-Chapelle); va da aci o representaţiune cu concursulă d-lui Bettelheim. »L’Indâpendance rou-maine* din Bucuresci scrie despre d-şora Adlerowa şi despre joeulă ei următarele: ,D-ş6ra Adlerowa este ce-ţâţână română; familia sa locuesce în oraşulă nostru şi din acestă motivă a începută în Bucuresci seria serate-loră dramatice, cărora ’şi-a consacrată concediulă ce i l’a dată direcţiunea sa. A jucată unele scene din »I)ă-borah* şi din comitesa »Orsini«. Aceste scene isolate, care nu permită artistei de a se încarna în rolulă său, ca într’o piesă ce se continuă, au fostă cu tote acestea fârte bine jucate de cătră simpatica tragediană, care a obţinută ună legitimă sucoesă în rolulă comitesei Orsini. D-şora Adlerowa e dotată cu t6te darurile tragedianei: mersulă e impunătoră, organulă vibrătoră, privirea pă-trun46tore; pe lângă acâsta are foculă sacru, acea calitate rară, ce nu se pote însuşi, dacă cineva nu o posede.» Totă în acestă chipă favorabilă scriu şi foile germane din Bucuresci. Programulă ce se va esecuta într’una din serile acestea este următorulă: Scene din: 1. Debo-rah, tragedia de Mosenthal. 2. Karlsschuler, tragedia de Laube. 3. Hoţii, tragediă de Schiller, citită de d-nu J. Bettelheim. 4. Emilia Ga lot ti, tragediă de Lessing. Publiculă nostru va avâ deci ocasiunea a vedea pe tânăra tragediană jucândă scene din rolurlgrele şi a se convinge despre dotaţiunea ei artistică. —0— In Tihuţa, comitatulă Bistriţa-NăsăudO, e de ocupată loculă de magistru poştală cu lâfa anuală 200 fl., pausală de cancelariâ 4 fl. şi de espedare 3400 (?) fl. Cauţiunea ce se depune e de 100 fl. Petiţiunile se voră adresa în ţimpă de 3 săptămâni la direcţiunea poşteloră din Sibiu. —0— Bugetulă Britaniei pe anulă trecută s’a soldată cu ună deficită de 1,050,000 livre (punţi) st. Pentru anulă curentă cheltuelile suntă evaluate la 88,872,000 1. st. afară de 11 milione de curendă votate şi veniturile se evaluâză la 85,140,000 1. st. Deficitulă va fi de 3,782,OCO 1. st. La acâsta adăogendă creditulă de 11 milione şi creditulă suplimentară de 1. st. 200,000, deficitulă totală se urcă la 10,000,000 1. st. —0— In revista asupra bursei scrie »Curierulă Financiară» între altele: Adevărulă e, că de-ocamdată, nu putemă 4ice, că s’au înlăturată în modă definitivă tâte pe-riculele; presupuindă chiar că afacerea dela Pendjeh va fi definitivă înmormântată, că Anglia va renunţă la orice anchetă seriâsă, — ceea ce şi caută Rusia, — şi că în tratările asupra fruntariei, cabinetulă Gladstone va a-cordâ celui din Petersburg traseulă propusă de d. Lessar, care provocase o adevărată furtună şi imense indigna-ţiunl la Londra, nu e 6re cu putinţă ca vre-o dificultate neprevă4ută să se ivâscă în ultimele momente şi să compromită din nou înţelegerea abia stabilită ? Ori cum ar i Nr. 96. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. fi însS, bursele străine au manifestaţii energicii hotărîrea d’a consideră ultimele incidente diplomatice ca constituită o garanţiă a păcii. La Londra, consolida tul ii s’a urcaţii încă de LunT şi a atinsă în bursa de aseră 98. La Berlină fondurile ruse au realisată beneficii însemnate. Fondurile române au recucerită cu prisosă totă terenulă perdutâ. Obligaţiile 6°/0 de căi ferate au începută cu 101 şi au finită cu 1031/*, contra 100,90 Sâmbătă; 5°/0 de căi ferate făcea erî 99,90; Reuta amor-tisabilă 5°/0 române, care căduse la 90, s’a urcată pe aceea piaţă la 93.25 cu bune tendinţe. La Parisă de a-semenea, t6te fondurile suntă în simţitâre urcare. Renta francesă 41/a°/o a atinsă Luni 108.30 şi tâtă săpătmâna s’a ţinută bine; italianele au câştigată în o singură 4* 1.80, ungarele 1.50. La Viena tendinţele nu au fostă mai puţină bune ca la Parisă şi la Londra, evenimentele fiindă privite cu aceiaşi încredere. Piaţa română nu putea să râmâie neînfluenţată de acestă curentă favorabilă. AmO avută prin urmare a înregistra o urcare generală în t6te fondurile de stată şi de societăţi. —0— Prinţulă Alexandru ală Bulgariei se află în Bucureşti ca âspe ală regelui Ca rolă. —0— Cetimă în «Telegrafulă din Bucureşti:* »Aflămă că d. ministru ală agriculturei, comerciului, industriui şi dome-niiloră, în dorinţa lăudabilă de a răspândi în ţara nostră cunoscinţe mai întinse în esacte despre producţiunile agricole şi starea economică a Ungariei, cunoscinţe din cari producătorii şi comercianţii români ar puteă să tragă folose fdrte mari, a luată înţelăpta disposiţiune de a se traduce şi imprima în limba română cartea economistului Max Wirth, intitulată: »Ungara und seine Bodenschătze. Sta-tistisches Handbuch ungarischer Landeskunde, naeh amt-lichen Quellen.* (Ungaria şi tesaurele solului ei. Manuală statistică de geografiă ungară, după isvâre oficiale.) Acestă operă, care studiâză Statuia vecină cu multă com-petinţă, mai cu sămâ din punctulă de vedere economică, industrială şi agricolă, va fi împărţită autorităţiloră noslre civile şi militare, scoleloră reale, comerciale şi profesionale, etc. Ideea, după cum va recunâsce oricine, este din cele mai nimerite şi n’avemă decâtă a felicită pe pro-motorulă ei.« —0— Fica de 14 ani a principelui Nichiţa ală Muntene-grului a murită la 7 Maiu în institutulă mânăstirei Smolna din Petersburg, în urma aprinderei de plumânî. s Esposiţia universală din Anvers. An vers, 2 Maiu 1885, Astă(|î s’a serbată aici, celă mai mare evenimentă, ce-a vătjută pănă acuma Anversulă. A sosită în fine momentulă multă aşteptată; este 4iua botărîtă pentru deschiderea esposiţiei. Anversulă şi-a schimbată aerulă de oraşă comercială şi industrială, totulă îmbracă o haină de sSrbătâre. La tâte casele fâifăiă stâguri: fie naţionale belgiane, fie ale naţiuniloră străine. E ună moment ă solemnă, certele de partide au încetată, liberalii şi clericalii, duşmanii cei mai încarnaţi, astă4I şi-au dată mâna, s’au înfrăţită. Chiar şi cerulă posomorită de dimineţă s’a luminată, pentru ca să dea o strălucire mai mare astei sărbători. Desă de diminăţă începură 6menii să furnice pe Bulevardulă celă mare, aşteptândă sosirea su-veraniloră. TâţI locuitorii Metropolei formau ună lungă spaliră dela gară pănă la palat,ulă esposiţiei. Trei bubuituri de tună anunţară sosirea înalţiloră ospeţl. La acestă semnală trupele au presentată arma, musica militară a intonată : «la Brabargonne*. Trenulă regală se opresce înaintea salei de primire, regele şi regina se de-teră mai ântâiu josă, apoi urmă contele şi contesa de Flandria cu principele Balduin, şi în fine corpulă diplomatică. Leopold de Wall, primarulă Anversului, îi saşi le dori ună »Bine aţi venită» terminândă cu urarea: «Trăiască dinastia naţională!« Regele răspunse urândă prosperitate Metropolei comerciale a Bel-Strigăte entusiasmate de «Vive le Roi!« salutară cuvintele Regelui. T6tă lumea era veselă la sosirea Regelui; numai pe faţa socialiştilor^ se putea citi ună felă de nemulţă-mire, amestecată cu dispreţă. Ei vădă în acestă mo-narehă ună contrară ală nisuinţeloră loră. Trei 4'le Înainte de sosire, se vedeau pe tote colţurile stradeloră placarde afişate de socialişti. ,Hy komt, *)« era scrisă cu litere mari. Pentru ei, cuventulă ,Elă« însemnâză: contrară, şi nu ţinură demnă pe regele, ca să-lă învred-cu ună titlu. Acestă avisă iaconică, apelă cătră toţi aderenţii partidei socialiste, inspira grijă, se credea că fanaticii aceştia voră primi familia regală nu cu ova-ci cu fluerăturî. Spre fericirea Anversianiloră, şi a familiei regale, aceste presupuneri erau nebasate. Socialiştii au observată o purtare cuviinciâsă. Tâtă răsbu-narea loră a constată în a nu aplaudă. Pre când ae- *) Elă vine, (în limba flamandă.) rulă răsuna de strigătele ,Vive le Roi*, au4ii în apro-piare de mine o voce: «Vive le Roi! God verdoemen!*( Br£uro!« Ună altuia vâ4$ndă, că Regele salută militâresce şi nu-şî ia pălăria să mulţămescă publicului ce-i ura bu-năvenirea, a strigată: »Wat meer beleefd heid* , adecă mai multă politeţă. La 2 şi jumătate âre Regele a ajunsă la esposiţiă. Victor Lynen, preşedintele comitetului esecutivă a ţinută ună discursă fârte potrivita, pe care însă nu-lă potă Introduce în asta dare de semă, ce trebue să re-presinte mai multă o schiţă. Petru Benoit, directorulă conservatorului, a compusă anume pentru acestă oeasiune o frumosă cantadă. Corală a fostă compusă din 1500 de voci cu copii, femei şi bărbaţi, ăr orchestra din 150 de instrumente. Forte bine a reuşită: »Salvum fac re-gem nostrum.* «Sanctus flamand,* ce urmă, avu o reuşită mai multă rea, decâtă bună. înalţii âspeţî părăsindă sala de Concerte merseră să cerceteze diferitele paviliâne. In pavilionulă italiană i s’a servită Regelui de cătră profesorală dela Academia de Comerciu din Anvers, E. H. Savino, ună bună vină de Italia. înainte de ce Regele a părăsită localulă Esposi-ţiunei, o cătă de negrii din Congo au esecutată cu multă reuşită bucata: ,La Braban^onne*. Toţi erau îmbrăcaţi în uniforme militare, ună frumosă efectă producea con-trastulă între pelea loră negrâ luciă şi albele gulere, ce le încunjură gâtulă. Esposiţiunea Chinesiloră e separată de palatulă internaţională, din causa unei neînţelegeri asupra preţului: £fă ce 4ice 4*arulă «Corriere del Mattino* din Neapole despre acăstă întâmplare comică: , Înainte cu câteva luni se presentară Ia Comitetulă esposiţiunei doi «Celeş’î* **) în uniformă de gală, colârea papagalului, cu nisce pălării roş i în formă de abat-jour. După ce au împărţită o sumă de bacşişuri portarului şi comişiloră, au fostă introduşi în oficiulă Direcţiunei. — Ce poftiţi? fură întrebaţi. — Voimă ună locă la esposiţiune pentru naţiunea nâstră. -- Ah!.... bine, bine. Şi de câţi metri pătraţi aveţi trebuinţă? — De vr’o 15,000, pâte mai multă... — Pâte vr’ună rnilionă, 4lce directorulă cu ironiă. — Şi care e preţuia unui metru pătrată ? — 60 de franci; 70 cu abonamentulă etc. Urmeză enumerarea condiţiuniloră. Chinesii facă grimasurl. —Oh! oh! 4*ch ei în limba chineză, dar e scumpă, forte scumpă. Nu ni se face cumva nouă o reducţiune în preţă ? — Nici o reducţiune; e tarifa; luaţi seu lăsaţi. — Atunci mai bine lăsămă... Cei doi «Celeşti* o iau cătră casă, fără sS uite la eşire să împartă din nou bacşişuri portarului şi comişiloră. Nu se mai gândia nimeni la ei, când la începutulă lui Marti# apară din nou, îşî cumpără ună terenă întinsă la 50 de paşi dela esposiţiune şi astă4I bizara construcţiune e mai finită. Voră băga în busunară venitele esposiţiunei şi la fine le rămâne terenuîă în posesiunea loră. Mai t6t.e naţiunile sunt representate la esposiţiune. ţ)iarele de aici spună, că şi România ia parte; dar pavilionulă ei e deşertă, n’amă vătju'ă încă nici ună articulă. Austria a espusă fârte puţină. Cât pentru Ungaria nici ună articolă ungurescă nu vădă. Probabilă că causa e şi esposiţia actuală din Peşta. In genere esposanţii sunt f6rte îndărătă cu lucrările, încâtă nu mă potă esprimâ asupra paviliâneloră diferite, ceea ce ’njî reservă să-o facă, îndată ce lucrurile voră fi mai înaintate. Sâra oraşulă a fostă iluminată. Cortegiulă diferite-loră Societăţi a plecată din piaţa Comunei, a trecută prin mai multe strade şi a ajunsă la Boulevardulă celă mare, unde s’au împărţită premii acelora, a căroră iluminaţia a reuşită mai bine. Printre multele care împodobite cu balâne luminate, unulă ducea o colibă acoperită cu trestiă. La uşa colibei 2 omeni văpsiţî pe faţă, în modulă sălbaticiloră, făcâu artificii cu focă bengalică. Acestă colibă miseră representa: «Congo,* âr sălbaticii pe noii concetăţeni ai Belgiei. Regele a plecată la 10 ore sera. G. B. TELEGRAMĂ PART. A «GAZ. TRANS/ Sibiiu, 11 Maiu 1885, 12 <5re din 4*-Visarionu Romanii, directorulu Băncii Albina, a murită a4* de diminăţă la 6rele 7 în urma unei apoplexii cerebrale. DIVERSE. Cenuşa unui Cesar. — In Roma s’au făcută nu de multă erăşî câteva descoperiri areheologice. La punerea temeliei unui edificiu lucrătorii au dată peste o criptă suterană boltită, în care steteau şase cutii de marmoră cu cenuşă, din înscripţiunile cărora resultă, că mormântultt a fostă ală familiei Licianiloră. Cea mai mare din aceste lădiţe de marmoră albă, cu ornamentă bogată plastică, conţinea cenuşa lui Lucius Galpurnius Piso, care a fostă adoptată de împăratulă romană Galba şi proclamată apoi împăraţii. Insă după patru 4*le a proclamării sale a is-bucnită în Roma răscola pretorianiloră, în care Galba şi fiu-său adoptivă au fostă ucişi. Piso fugise în casa Ves-taleloră, dar a fostă găsită şi omorîtă de soldaţi. Capulă acestui Cesară fu adusă lui Othone, care a fostă proclamată de împărată şi care a permisă văduvei ucisului să-lă înmormânteze. Acesta a depusă cenuşa soţului său în cripta din Via Appia, care acum s’a descoperită după 1816 ani. A doua lădiţâ conţine resturile părintelui lui Piso, ale lui Marcus Licinius Crassus. Şi în celelalte lădiţe au fostă puse resturile unoră membri din familia Licianiloră. Mormântulă s’a găsită în stare neatinsă. Insă lucrătorii au găsită şi o statuă frumâsă de bronză şi acâsta i-a îndemnată să ascun4ă descoperirea, spre a pută vinde statueta. Ună rusă a cumpărat’o cu 6000 franci, deşi făcea de cinci ori atâtea. Când mai târ4iu proprietarulă locului, Signor Maraini, afla despre deschiderea bolţii mormântale, veni şi găsi lădiţele de marmoră deschise şi urnele cu cenuşe dispăruseră, afară de una de alabastru orientală, care şi acesta era g6lă. — Unde e cenuşa din aceste monumente? întrebă d. Ma-raini. — Cenuşa? întrebă ună lucrătoră cu mirare. — Da, cenuşa, unde este? — De, răspunse lucrătorulă, a fostă cenuşă şi încă destulă, dar nu mi-a trecută prin minte, că veţi pune vre ună preţă pe dănsa. Cenuşa era albă şi curată şi de acea amă adunat’o la nevastă-mea să facă leşiă de rufe. — Astfelă cenuşa unui Cesară şi a mai multoră patrician! romani, după optă-spre4ece vecurî dela mârtea loră, a trebuită să servâscă la spălarea unoră rufe murdare ale unei spălătorese din Roma. I Amazone negre. — Esploratorii Africei ne vestescă^ , că există în statele regelui din Dahomey o armată de a-|inaz6ne, nu din acelea de cari ne vorbesee Herodotă, I din acele femei răsboinice ale Capadociei, ală căroră sînă dreptă era arsă şi cari călăreau pe nisce cai focoşi, ci jde o adevărată infanteriă femeiască. Aceste femei răs-boinice suntă în numără de mai multe mii; ele suntă |cunoscute sub numele de «femei ale regelui* şi formeză, pentru a 4ice astfelă, garda lui personală; ele se distingă | prin curagiulă, disciplina şi devotamentulă loră. Cu tote că amazânele regelui din D homey îlă însoţescă pe acesta Jn espediţiunile sale răsboinice, ele pară că formâză mai .multă o gardă de onâre. Din cea mai fragedă a loră tinereţe, fetele suntă esercitate la cântă, la danţă şi dresate pentru manevrele laolaltă, pe cari le execută cu o iprecisiune ce ar face onore unei trupe de liniă. Amazânele suntă nisce femei tinere dela 18 şi până la 25 ■ ani; suntă încuartirate în diferite părţi ale oraşului şi se | adună pe ună locă virană când suntă chemate să ia parte la o serbare. Atunci le ve4I trecândă în bună ordine, salutândă în trecere pe suveranulă şi soţulă loră, numită şaşa; ele tâte suntă nisce fiinţe frumâse, svelte | şi bine proporţionate, âr nu ca negrele de sânge ames-' tecată. Costumulă ce-lă pârtă aceste femei ar seduce în-! dată pe organisatorulă unui baletă nou; ca coafură e’e pârtă ună felă de bonetă albă, pe care suntă brodate (chipuri de animale; piciârele suntă gâle; ună panta-,lonă roşu, galbenă sâu albastru descinde pănă ceva mai Josă de genunchi; ună corsetă le strînge peptulă lăsândă , descoperite braţele şi gâtulă: o cingătore împestriţată | susţine ună pumnală scurtă, care le este atârnată de jcâpsă; în sfirşită o eşarfă mare, în felulă unui cordonă ; de decoraţiă le ornâză bustulă. înainte de eserciţiurî, amazânele depună pe pământă armele ce le portă cu ; mândriă pe umâră. 6re întregi corpulă de amazone ese-'cută cântândă nisce jocuri bizare şi însufleţite, fără a părea câtuşi de puţină obosite; precisiunea în executare este o adevărată minune: le ve4î înco!ăcindu-se ca şerpii, sârindă în susă şi înainte, aruncândă în aeră o secure şi întonândă cânteculă loră de răsboiu. Aceste eserciţurl i ’ nu suntă nici decum erotice sâu grotesc!, din contră sunt | pline de artă şi de originalitate. | Vezuviulu. — fiarele neapolitane conţină primele ! detalii asupra erupţiunii Vezuviului. La 3 Maiu, cătră j 7 âre sâra vulcanulă a intrată în mare activitate. Ună !nou crateră s’a deschisă spre partea satului Tore del [ Greco şi o imensă crăpătură s’a formată în urma unei | delunărî puternice. Lava. eşindă în mare cantitate prin crăpătură, s’a îndreptată spre Tore del Greco. Crăpă-: tura se mâresce continuu şi lava de asemenea. De mai .multe 4»le, Vezuviulă da semne de o activitate neobicî-nuită şi trei mici cratere se deschiseră la baza conului centrală care se ridică în mijloculă vechiului crateră. «Le Matin* din Parisă publică informaţiunile următâre asupra erupţiunei Vezuviului: Erupţiunea nu produce sguduiturî tari. Lava ese din trei crăpături deschise una sub alta. Pentru momentă situaţiunea drumului de feră funiculară nu e ameninţată. Lava curge spre Tore del Greco, deja de optă ori distrasă, şi spre Pompei, şi pâte sâ înceteze dintr’ună momentă într’altulă, lucru ce s’a mai vă4ută adeseori. Profesorală Palmieri, directorulă observatorului muntelui Vesuvă, crede că erupţiunea nu va lua proporţiunî mari, Vâ4ut.ă din Neapole, spectacolulă este feerică. Streinii vină cu grămada pentru a admira fenomenulă. -----------------------af ^----------------------------—------- *) God verdoemen, e o înjurătură flamandă. **) Epitetulă Chinesiloră: locuitorilortt imperiului cerescă. EditOru • lasobti jliureşiam Redactorii responsabilii: Dr. Aurel Jur?$iat*u Nr. 96. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Bursa de Bucuresci. Cota oficială dela 27 Aprilie st. v. 1885. Cump. vând. Renta română (5°0). . . 85 86 Renta rom. amort. (5°/0) . . 91»/* 92 » convert. (6°/0) . 87 V, 88 împr. oraş. Buc. (20 fr.) . 31 32 Credit fonc. rural (7°/0) . 99 100 * j? jj (5%) 84 84V* » » urban(7%) . 97 97Vs • • . (6°/.) . oo 00 89 » » » (5°/o) • . «IV* 81 Banca naţională a României 1110 1130 Ac. de asig. Dacia-Rom. . 315 320 « » » Naţională 235 240 Aură h-*- i^" O o 141/a°/o Bancnote austriace contra aură — Anunţâmu aceloru onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abonâ la f6ia nbstră de aici încolo că avemu încă în reservă numeri dela începutul!! anului 1885 prin urmare potu să aibă colecţiunea întingă. Nr. 2552—1885. 1—3 Publicatiune! 9 Ordinea de tergii pentru oraşiulă Bra-şovă, statorită de cătră representanţa comunală prin conclusulii din 26 Martie a. c., se află din 13 pănă inclusive 24 a lunei curente în localul!! protocolului de exhibite magistratualti spre examinare din partea fiecărui. Se publică acăsta cu aceea observaţiune, că eventualele recurse în contra disposiţiuniloră a-cestei ordine de târgu, au să se aştărnă subscrisului magistrată în decursulft timpului statorită pentru esaminarea acestei ordine. Braşovă în 6 Maiu 1885. Magistratulii orăşenescii. Cursulu pieţei Braşovă din 9 Maiu st. d. 1885. Bancnote românesc! .... Cump. 8.73 Vând. 8.75 Argint românesc................... » 8.65 » 8.70 Napoleon-d’orî.................... * 9.83 » 9 85 Lire turcesc!..................... » 11.08 » 11.12 Imperial!......................... » 10.07 » 10.10 Galbeni........................... » 5.80 * 5.84 Scrisurile fonc. * Albina* . . » 100.50 » 101.— Ruble Rusesc!..................... * 120.— , 121. Va Discontulă » ... 7—10 °/o pe ană. WJF* Numere singuratice din „Gazeta Tran- WJF* Numere singuratice din „Gazeta Transilvanieiw se potti cumpăra în tutungeria lui I. Gross. Subsemnata comisiune esmisă pentru administrarea averei ţinătdre de biserica gr. or. din cetatea Braşovului dela Sf. Treime voiesce a edifica din nou morile numitei biserici aflătdre în comunele Poiana Mărului şi Sâmbăta superi 6râ. Spesele de edificare s’au statorită pentru mdra din Poiana Mărului cu 863 fi. 16 cr., ăr pentru acea din Sâmbăta cu 1065 fi. 68 cr. v. a. Intreprindătorii ’şi potă preda ofertele loră provă^ute cu 10°/o vadiu subcomisiunei încredinţate cu pertractarea oferteloră, care pertractare se va ţină la 20 Maiu a. c. 11 6re a. m în cancelaria bisericei la Braşovă, tărgulă cailoră în casa de sub Nr. 34. Planurile, preliminarele şi condiţiunile se potă vedea la notariulfi comisiunei d-lă Iordană I. Munteanu, asesoră la scaunulă orfanală. Din şedinţa comisiunei administrative ţinută în Braşovă la 30 Aprilie 1885. — Grf. A. Beţiilen, m. p. 3—3 comite supr. corn. min. Mersul!! trenuriloril O uraniu la bursa de viena din 9 Maiu Rentă de aurO 4°/0 . . . 96.20 Rentă de hârtiă 5% . . 92.80 ImprumutulQ căiloră ferate ungare................146.50 Amortisarea datoriei căi-lorQ ferate de ostG ung. (1-ma emisiune) . . . 97.— Amortisarea datoriei căi-lorQ ferate de ostd ung. (2-a emisiune) .... —. -Amortisarea datoriei căilorQ ferate de ostd ung. (3-a emisiune) .... 107.— Bonuri rurale ungare . . 102 50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.25 Bonuri rurale Banat-Ti- mişQ..................102. — Bonuri cu cl. de sortarel01.80 Bonuri rurale transilvane 100 90 st. n. 1885. Bonuri croato-slavone . . 101. -Despăgubire p. dijma de vino ung............... 96 50 ImprumutulQ cu premiu ung....................11620 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.20 Renta de hărtiă austriacă 81.45 Renta de arg. austr. . . 82.00 Renta de aurQ austr. . . 10725 Losurile din 1860 . . . 139 — Acţiunile băncel austro- ungare................. 853 - Act. băncel de creditQ ung. 288 50 Act. băncel de creditQ austr. 287.75 ArgintulQ —. — GalbinI împărătesei..............6.85 Napoleon-d’orI............9.86— Mărci 100 împ. germ. . . 61.-Londra 10 Livres sterlinge 124.90 >53 ti qj 03 03 CA CA «3 U m o > > rH Wr 2 O «2 ci s-t O O a 2 • f i Ph O Ph xd ■+=> • r-H xn „că • P-H că ^ > o $s r u PQ $ P o o >i—i S-i P Ki <33 •4-3 O a