RED ACŢIUNEA ŞI ADOTNISTRAŢIUNEA t BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe unfl ană 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bomânia şi străinătate: Pe anii 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUB1LE: 0 seriă garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare BorlsorT nefranoate nu se prlmesou. — Manuaorlpte nu se retrămltfi. Ni 95 Duminecă 28 Aprilie (10 Maiu) 1885. BraşovtL, 27 Aprilie (9 Maiu) 1885- In paharulu de bucuriă ce-o simte totu Mâ-ghiarulă sărbătorindu inaugurarea esposiţiunei din Peşta, s’a strecurată o picătură amară. Juriulă esposiţiunei a comisă o mare nedreptate, a ofensată făr’ de nic! o causă şi în modulă celă mai grosolană pe bătrânulu „guvernatoră44 dela Turmă, Kossuth Lajos, Lucrulă s’a petrecută după cum ne spune „Budapeşti Hirlap“ de Vineri 8 1. c. astfelă: 0 ucenică a artei picturei, cu numele Vilma Par-laghi, s’a dusă anume la Turină spre a zugrăvi portretulă lui Kossuth pentru esposiţiune. Chi-pulă s’a făcută şi a devenită proprietatea lui Kossuth, care vătj^ndu că a reuşită fdrte bine s’a învoită, ca să fie espusă la esposiţiunea din Budapeşta. In permisiunea acesta a lui Kossuth ,,Bud. Hirl.“ vede primulă casă, că dânsulu se apro-piă de Ungaria, de care îlă despartă de treizeci de ani şi mai bine convicţiunile^sale politice. Dar vestea despre esposiţiune, despre progresele oraşului Peşta şi succesele vieţei publice maghiare a electrisată inima bătrânului patriotă ,,fâră de patria44 aşa de multă, în câtă s’a aprinsă şi şi-a trimisă portretulă în Ungaria, ca să fie „celă puţină chi-„pulă său de faţă la serbarea, unde Regele, membrii casei habsburgice, curtea vienesă şi tră-„mişii suveraniloră europeni se închinau cu res-„pectă dinaintea mărirei acestei naţiuni. “ („Bud. Hir.44 dela 8 Mai.) Dar ce să vecă de o persecutare a naţionalităţiloră în ţâră peste totă seu în părţile ardelene ale ţării prin organele statului, prin presă şi prin societatea maghiară nimenea nu pâte avea cunoştinţă, pentru că aşa ceva nu esistă.« Gumcă nimenea nu pâte avea cunoştinţă despre aceea, e prea multă România liberă:* In anulă ăsta a începută la Paris o interesantă publica ţiune lunară întitulată .Revue franţaise,* sub direcţiunea cunoscutului filo-română, d. Edouard Marbeau, care a vizitată ţara nostră în anulă 1879 şi a publicată apoi mai multe arti-cule, prin tiarele franceze, despre noi şi interesanta carte »Un nouveau royaume.* In revista de acum, d. Marbeau conrinuă a se ocupa cu interesă de ţara nostră. Astfelă, în numerulă din Maiu găsimă următârele articole: Roumaine. — Situation âconomique, I. Em. Kostachi Epureano. Constantin Rosetti — Ed M. Confârence du R. P. Ollivier sur Bucarest. Totă în acestă numără flgurâză: Charta regatului României şi costume de ale ţăraniloră Români. Sperămă că acestă Revistă va întâlni cititori în ţara nâstră, cari să încuragieze astfelă pe simpaticulă filoromână, în a face cunoscută străinătăţii mai de aprope ţara nostră. Abo-namentulă pe ană costă 30 franci şi se adresâză librăriei Chaix, 20 rue Bergâre, Paris. O întâmpinare. D. căpitanu alu poliţiei de aici ne trimite unu răspunsă la corespondenţa ndstră privitdre la afacerea nenorocitului V. Olteanu. Suntemă şi noi de acordă cu d. căpitană, ca să aşteptămă resultatulă cercetărei judecătorescl. Ne mirămă însă, că înainte d/a se cunăsce acestă resultată d. căpitană declară, că informaţiunile ndstre n’ar^ fi de totă corăspunBarbariă poliţienâscă,* Vă rogă ca să-mi publicaţi următorele observaţiunl: Cum şi pe basa cărora date autentice şi-a basată D-lă Redactoră informaţiunile asupra acestui casă nenorocită, acesta nu o sciu şi nici voescă să o sciu, numai însă atâtă îmi permită de a observă, cumcă aceste in-formaţiunî nu corăspundă de felă referinţeloră faptice. Prin fasionarea organeloră oficiăse, cari au fostă de faţă, s’a constatată păn’acum, cumcă soldatulă de poli-ţiă Biro Iozsef a comisă faptulă, împreunată cu ună sfârşită atâtă de durerosă, fără intenţiune. Arma a fo-losit’o pentru apărarea personei sale proprie în contra iritaţiunei omeniloră, causate prin incidentulă cu preva-ricantală ramuriloră de frunză verde. De altcum recomandă, ca să se aştepte resultatulă inquisiţiuniloră suscepute deja de competentulă foră ju-decătorescă, punândă de sigură pe fiecare în posiţiune, de a şî da o opiniune cu totulă obiectivă asupra Gestionatului casă. Braşovă în 8 Maiu 1885. Cu distinsă respectă Fr. Hiemesch, căpitană orăşenescă. -----o------- Afaceri locale. Primirămă o scrisore subscrisă de d. G. Navrea jun. cu privire la cele publicate în Nr. 93. ală foiei nostre despre şedinţa sinodului parochială ală biseri-cei Sf. Nicolae din Scheiu, în care s’a alesă comite-tulă parochială, epitropia şi delegaţiunile şcolare. In numita scrisore se dice între altele, că schimbările esenţiale nu s’au făcută decâtă prin alegerea în epitropiă a d-lui primară D. I. Pascu în loculă colegului d-sale I. M. Burbea şi că sinodulă a avută în vedere interesele sco-leloră alegândă în delegaţiunî 3 profesori, pre când în delegaţiunile dela biserica din cetate nu se află nici unulă alesă. »Aicî pote ar fi putută fi vorbă de mâhnire,* adauge scrisărea. Că şedinţa sinodului a fostă turbulentă, admite scriitorulă, dar dice că turbulenţa ar fi provo-cat’o chiar d. epitropă. I. Manole, apostrofândă aspru pe ună membru din sinodă, şi dacă d. prolopopă nu l’a chemată la ordine, causa ar fi că a luată în considerare etatea înaintată a d-sale. Scrisorea mai susţine, că * mâhnirea inteligenţei* de care se vorbesce în Nr. 93 ală »Gazetei* ar fi numai închipuită, că nu s’arfi fi comisă abusurî şi că demisiunea d-loră Andreiu Lupană şi I. Manole din epitopiă n’ar sta în legătură cu cele petrecute în sinodă, căci celă dintâiu mai de multă a disă că se retrage, er celă din urmă a mai demisionată şi altădată. Scrisorea se finesce cu următârele cuvinte: »Mi se pare curiâsă în darea de sâmă espresiunea > clică,* nu sciu ce vrea sâ însemne acestă cuvântă, dâr dacă vrea să înţelâgă prin cuvântulă clică marea maioritate a sinodulni parochială, apoi atunci espresiunea e rău alâsă.* N’amă publicată corespondenţa în întregulă ei, pentrucă nu voimă să se ocupe f6ia nostră cu persone, ci numai cu principii şi cu fapte. Lăsămă ca să judece cei ce au fost d* faţă dacă afirmările de mai sus sunt mai corăspun4ătore adevărului decâtă cele din Nr. 93. Ce privesce espresiunea de „clică* sub acesta se pdte înţelege chiar şi o maioritate, care nu lucrâză din pro-pria’i convingere, ci se face instrumentulă unei singure său câtorva persone. fir «clicaşî» suntă toţi aceia, din cari se compune * clica.* Numai în sensulă acesta cre-demă, că a întrebuinţată corespondentulă nostru numirea de .clică* şi .clicaşî,« fără a voi să vateme pe nimenea personală. -----o------- CORESPONDENŢA PART. A »GAZ. TRANS.* Pesta, 6 Maiu n. 1885. (D’ale esposiţiund). Domnule Redactoră! Voiescă a vă împărtăşi una altă dela esposiţiunea din Budapesta, mai alesă cu privire la Români. In prima 4i de deschidere au putută întrâ cei chiemaţi cu bilete roşii şi bilete albe, şi cari şi-au scosă bilete de intrare cu 5 fl. de persână. Cei cu bilete roşii au putută întrâ în apropiare nemijlocită a suitei curţii regale, er cei cu bilete albe au stată pe loculă dintre porta de Intrare şi pavilionulă industriei, celă mai mare dintre pavilione, fiind despărţiţi prin cor-donă de trupa celoră cu bilete roşii, grupaţi în juruiţi pavilionului regală. Pompa desvoltată cu acestă ocasiune, numele ce lor presenţî din familia regală, ale ambasadorilor străini, ale magnaţiloră şi autorităţiloră publice şei., discursurile cetite, t6te le-aţi putută ceti din 4*are> ma* cu deamă-nuntulă, decâtă cum vi le-aşă pută eu descrie ; am numai să mai însemnă, că cei chiemaţi cu bilete albe, deşi era prescrisă să se înfăţişeze în fracă şi cravată albă, nu s’au ţinută de acestă ordină, ci au intrată fiăcare după gustulă propriu şi nu prea sărbătorescă, fără ca să fi fostă împedecaţî la intrare. Industria propriu ungară culminâză în ceramica (pocelaneriă) dela Pâcs (Funf-Kirehen, Cinci-biserici) a lui Zsolnay, şi într’adevără de nu e superioră celei chi-nese, îi este egală, frumosulă colorită variată ce-lă dau obiecteloră cu puterea focului, este ună secretă ală acelei fabrice, carea scie aplica forţa focului cu 40—50 de grade mai tare, ca alte fabrici de porcelană ale Europei. Princesa de coronă Stefania a cumpărată mai multe o-biecte, se înţelege că preţurile suntă pipărate. După ce amă dată tributul recerut industriei prime ungare, nu mă demită cu acestă ocasiune şi la amintirea altora, căci atunci ar trebui să fiu prea lungă în acestă referadă, ci mă mărginescă cum disei mai susă, la cele ce interesâză deocamdată pe publieulă română, căruia trebuie să-i scrie 4'aristica română. De sine se înţelege, că ori la care esposiţiune, în prima săptămână, ba se p6te 4ice în prima lună aran-giarea obiecteloră nu este complectă. Şi aici multe pachete, lă4î etc. suntă încă nedesfăcute, altele acuma so-sescă, prin urmare expunerea tuluroră obiecteloră se p6te calculă abia pe la mijloculă lui Tuniu. Din celea ce amă putută vedea în grabă mare ca obiecte românesc! suntă: 0 casă română din comitatulă Huniă-dorei, prea simplă, primitivă, în carea nu poţi găsi industria de domne ajută, îmbrăcaţi ună bărbată şi o fe-meeă în costumă ţărănescă, ună pată cu covoră, masă, cuieră cu ştergare brodate, nu sciu cine le-a trimisă, dâr dacă voia sâ arăte publicului industria casnică română, pute să afle obiectele de frunte şi nu câda acestora. Altă casă, totă în acelă pavilionă, adecă ală industriei casnice (hâzi ipar csarnok), este una din comi-tatulă Caraşului, cu totulă superiâră celei din Huniădâra, şi aici ună bărbată şi o femeeă costumaţi, mai multe o-biecte, instrumente de casă, ţesături, cusături, brodării, lucruri de mână etc., nu voescă să le laudă eu, ci tre-bue să amintescă, că Maiestatea Sa regele, Duminecă (în 3 Maiu) punctă la 1 oră a ajunsă, cu cei ce-lă conduceau prin esposiţiune, la acestă casă, şi eu avândă o* casiune norocită de-a pute sta în apropiere, am au^ltl când 4ise regele: Aceştia suntă Români? — Da Maiestate! Regele: Asta e frumosă, chiar frumâse lucruri, e frumoşii ! adecă cuvântulă »frumosă* l’a espriraată de trei ori. Totă în acestă pavilionă este şi ună costumă feme-escă română, espusă de dâmna Leontina Romană, soţia d-lui deputată şi profesoră universitară Ales. Romană, este frumosă şi merită o atenţiune espresă. Sârbimea de pela Szabadka şi Kikinda este representată tare în a-cestă pavilionă, prin obiecte din industria casnică; suntă espuse în mai multe despărţituri şi se p6te observă, că damele, cari dau esplicaţiunî ospeţiloră mai înalţi, le arată FOILETON tJ. Istoria unei păpuşi*). Scumpele mele păpuşele! odată mi-a povestită o frumosă păpuşă istoria ei şi eu vă voiu povesti-o aşa după cum mi-a spus’o ea, — deci ascultaţi-mă: .Mai înainte de tote trebue să sciţi, că amă fostă fabricată la Nurnberg şi pusă fiindă într’o ladă d’impre-unâ cu multe alte companione da-ale mele, m’au espe-dată la Bucurescî. Nu vă voiă povesti tote întâmplările călătoriei — sciu însă atâta, că deşi pe ladă era scrisă: »lucruri frângibile*, am fostă în totă timpulă călătoriei năstre aruncate încăce şi încolo, şi e minune că nu mi-amă ruptă gâtulă şi că amă ajunsă sănătosă şi intrâgă la Bucurescî. *) Ce atinge literatura cărţilorti ilustrate seu neilustrate pentru copii, la noi Românii s’a făcuţii încă forte puţină. Afară de câteva cărticele, traduse din limba francesă seu germână, n’avemă mai nimicii, şi şi acele sunt mai multă răspândite în România, âr la noi în Ardâlfl, Ungaria etc. se vădit rari familii române, cari posedă aceste puţine cărticele. Sperăndă că se voră afla şi între noi ceşti de dincoce de CarpaţI omeni competenţi în materiă, amă tradusă acestă frumosă istorioră din eleganta limbă italiană, sora nostră cea mai bună. O amică a coptiloră (Cordelia) a scrisă mai multe volume cu de aceste istoriore şi ilustrate, cari făcură la apărerea loră mare fu-6 re. Câte lucruri frumose se facă la alte popore pentru fericiţii ■)pilaşî!! Cartea, din care s’a tradusă acăstă noveletă, se numesce: _____ţtre nevica*, tip. Milano la Treves. Abia ajunsă la destinulă meu, ună domnă mă luă cu multă delicateţă în mână, mă privi, şi apoi 4ise către o dâmnă, ce era acolo : Uite-o! câtă e de frumosă! Şi câtă e de elegantă îmbrăcată! Cine va voi să-o cumpere trebue să o plătescă scumpă. Astfelă 4^c^ndă, acăţâ ună biletaşă de vest-mântulă meu, pe care era scrisă ună numără, mă acăţâ apoi la ferâstra boitei, îngrijindă de a mă acoperi cu ună clopotă de sticlă. In acâstă posiţiă amă stată multă timpă; în I6tă diminâţa domnulă boitei mă curăţâ cu-o periuţă, ca să nu mă strice prafulă, şi apoi mă punea eră la loculă meu. Mai târ4iu vedeamă venindă copiliţe frumâse însoţite de dame elegante şi — spunândă dreptă — tote mă privâu, 6r copiliţele arătau mereu cu mâna spre mine. Mamele însă, când au4iau de preţuia ce costamă, 4iceu: —N’am atâţia bani pentru a cumpăra acestă păpuşă. Alegeţi alta! Şi ele se îndestulâu în sfârşita şi cu alta, mai puţină frumâsă ca mine şi se ducâu acasă. Mie insă nu ’ml mergea chiar rău în acestă boltă, dâr mă urîsemă să stau totă la ună locă şi dorâmă fârte multă să vină cineva şi să mă cumpere. Dorâmă să vădă câte ceva nou şi visâmă sămergă şi să locuescă în ună paiaţă frumosă sâu să amă ună pată de aură şi ună salonă cu tapete de damască ori să fiu în societatea unei patrone graţiâse, care să mă ducă pe ici pe colo, spre a vedâ lucruri frumâse, şi invidiamă pe companionele mele ce se ducâă una câte una, lăsân-du-mă singură. Insă nimeni nu voia să scie de mine! — E prea scumpă ! 4ip6u şi V alegâu alta. In sfârşită într’o 4h stătu înaintea boitei o calâscă frumosă. din care se scoborî o damă învelită într’unti elegantă vestmântă cu blană şi o fetiţă îmbrăcată în catifea. Abia intrate, privirele fetiţei se şi îndreptară spre mine, şi ea 4ise arătându-mă cu degetulă: — Mamă! vrâu asta. Dama într’adevără află că costamă prea multă, dâr vâ4ândă că altfelă fetiţa se punea la plânsă, mă cumpăra 4icendu’i: — Ţi-o facă presentă, cu condiţia însă că vei avea grije de ea şi nu o vei strica în câte-va 4ile. Fetiţa mă strîngea în braţele ei şi sărea de bucuriă şi eu încă eramă de totă mulţămită, că amă putută scăpa odată din prinsârea în care amă fostă, spre a vedâ câte ceva nou. Intr’aceea amă traversată cetatea în calâscă, apoi intrarămă în ună paiaţă frumosă şi aşa de mare cum nu mai vă4usemă până atunci, şi fetiţa, care se chiăma Flo-rica, mă conduse îndată la tata ei, la camerieră, la bu-cătărâsă, Ia vizitiu, în sfârşită la toţi — cărora mă arăta ca pe o minune, 4icândă că sunt frumâsă, că amă pără blondă ca aurulă; mă luau apoi fiecare tn braţe ca să mă privâscă mai de aprâpe şi în cele dintâiu momente eram admirată şi onorată. In cea dintâiu nâpte Florica voia să mă aibă în pată cu ea şi a doua 4i nu voia nici bareml să mârgă la preumblare, voindă mai bucurosă să rămână cu mine ’ acasă. Astfelă credâmă a fi ajunsă culmea fericirei şi în acestă chipă restulă vieţei mele l’aşă fi petrecută , forte veselă; dar nu fu chiară aşa. Câteva 4«le mai tânjiu o mătuşe a Floricei îi aduse o păpuşe dela ParisO, de, Nr. 95. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. cu simpatiă şi predilecţiune; de sine se înţelege, că a-ceste dame maghiare sântă din societăţile cele mai bune. Dar să mergemă la pavilionulă orientală. Cum întri aici, prima cameră în dreptă este, precum se vede, destinată pentru România; în aste trei dulapuri cu uşi de sticlă, scrisă de-asupra: articlii industriali din România (Român belfoldi czikkek) — poţi găsi paltâne, (ţundre, şube) ţărănescî din habă albă, ciorecî, cojoce din pei, lucruri de mână, brodate, ţăsute, cusute etc., pe păretele stângă ală camerei covore, ştergare, brâne, etc. lucruri de mână cu inscripţiunea: »espuitoră Carolă Szatmâry* (Kiâllită Szatmâry Kâroly), mai stau lângă aceste nisce lucruri de mână din Graiova, cu numele română ală espuilorului, dar mi-am uitată a mi-lă însemnă. Lângă acestea cu inscripţiunea: »Româniâba importâlt czikkek* »articli importtaţî în România* este ună ce curiosă: lucruri cari ară pute ave va-I6re la popore barbare şi anume obiecte pentru cuhnă, din tinichea (plevâ), sticlăriă, porcelane, dar ce-ţi poţi închipui mai ordinară şi primitivă, încâlă trebue să cugeti că este o batjocură, arătândă lumii pe ce nimicuri ai să •capeţi bani în România, şi ca consecinţă, că România nici d’acelea nu pote produce, ci trebuescu importate. Eu dm parte-mî nu seiu ce altă scopă pote ave acostă caricatură; apoi dâră esposiţiunea ungurâscă a voită să arate lumei productele României, nu trebuia să espună articlii importaţi, ci esportaţi din România; dreptă aceea ar fi bine, ca consululă României din Budapesta sB le privescă cu atenţiune, şi să-şi ceră informaliune, cine ca ce scopă le-a trămisă? Şi că ore chiar din Ro mânia suntă? apoi ar pute pretinde cu totă dreptulă îndepărtarea loră. Finescă cu aceea observare, că şorţurile lotăriei esposiţiunei, cari se voră trage in 31 Octomvre a. c., în faţă au inscripţiunea maghiară şi germană, în dosă fran-cesă, italiană şi în trei limbe slavice, cari nu le pricepă, dar abună-semă voră fi croată, serbă şi polonă sâu slavă; însă limba română nicăirî ca în palmă. Trei mi-lione de Români din monarchia austriacă n’au meritată atâta atenţiune, ca şi când n’ar esistâ. Botuna. bine a-i ţine în evidenţă, ca să-i cunăscă naţiunea română, fiindcă aceştia aducă — ca şi ună Georgiu Popă şi Iosifă Roşea din Alba-Iulia (ve(jî Nr. 88 a. c. din .Gazeta Trans.*) bune serviţii maghiarismului, — şi apoi nu se genâză a se gerâ pre sine totodată de Maghiari şi de Români! Dar ca să nu se 4>că, că facă personalitate, de as tădată — sperândă îndreptare — le refacă numele! Sacrificatul [Teatru maghiarii în Deşiu. Formându-se acum vre-o 3 ani aici ună comitetă pentru înfiinţarea unui teatru maghiară sub preşedinţa prefectului, s’au emisă acţii şi s’a pusă la cale câştigarea fondului trebuinciosă prin colecte dela comune şi privaţi . aratyându-se şi o lotăriă de obiecte. Resultatulă acestora lucrări este, că acum de vre-o lină lncăce se lucră la săparea fundamentului şi dărîma-rea unei case vechi, spre edificarea casei de teatrn ma-jhiarfi, care e dată în întreprindere cu 32,000 fl. v. a. la ună măestru din Cluşiu. Loculă l’a donată oraşulă Deşiu. In provocările pentru subscrieri îmi aducă bine a-minte, că s’a scrisă în 4,aru^ săptămânală ,Szolnok-Doboka«, că Maghiarii fiiindă încunjuraţi şi ameninţaţi cu desnaţionalisare de Români şi Saşi, fiecare să jertfesc! pentru teatrulă maghiară, ca scută ală naţiunei brii; şi totuşi s’au aflată dintre Români suflete servile, cari sărută bâta ce-i lovesce! şi contribuiră câte 10 fl. escusându-se ca cum ar fi ei chiar Maghiari, că nu potă dâ mai multă pentru ună scopă atâtă de folositoră; — dar la >Asociaţiunea trunsilvană* nu dau nici câte 1 fl. | od 5 fl.! Pre unii ca aceştia, cari altcum mâne J cere ştipendii pentru fii loră dela »Asociaţiune«, este' SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz Trans.*) Pesta, 9 Maiu. — Autorulu omorului du-plu din Harisbazar, Emerich Balentics, în urma propunerei procurorului statului, la pertractarea finală, a fostă condamnată la m6rte prin spă (Jurătdre. Balentics a declarată, că după părerea sa nu merită pedăpsa cu mdrte, cu t<5te a-cestea n’are intenţiunea să apeleze. — Comisiunea financiară a camerei deputaţiloră s’a ocupată cu proiectulă de lege asupra procurărei capitalului trebuinciosă pentru căile ferate ale statului, pentru fabrica de maşine a statului şi lucrătoriiloră de feră şi oţălă dela Diosgyorîn sumă de 18,700,000 fl. pe calea unui împrumută de stată emiţându-se o rentă de 5 percente. După o desbatere a-mănunţită şi după respingerea propuneriloră lui Helfy, proiectulă de lege s’a primită în t6te punctele sale. O caracteristică. Ună raportoră ală foiei ,D. Ztg.« Nr. 4788 dela 4 Maiu caracteriseză pe ministrulă - preşedinte ungurescă Tisza în modulă următoră: »Are ceva din »bătrenulă avară* seu din »Alchi-mistă;* dar mai multă decâtă tdte, din acestă fisionomiă vedî pe rabulistulă. Pasiunea tresare în aceste trăsuri şi acăstă pasiune ar pută fi »îndreptată* Iotă aşa de bine asupra baniloră seu asupra »petrei înţeleptului,* ca şi asupra maghiarismului. Vă(}ăndă pe Tisza te gândescl la trăsurile sarbede ale unui Calvină seu Zvingli, — da, ar fi ună escelentă modelă pentru ună »rabină, care ţine o conferinţă asupra talmudului.* Zace ceva In aceste trăsuiî, ce cu hotărîre îţi spune: »Dacă credeţi, că partea cea mai mică din ceea ce In. M. Clain.* Blaşiu, 6 Maiu 1885. Nicolau Toganti, Parteniu Birlea, preşedinte. not. coresp. cmrsnia ia bursa de Vlena din 8 Maia st. n. 1885. Rentă de aură 4°/0 . . . 9610 Rentă de hârtiă 5% . . 92.25 tmprumutulă căiloră ferate ungare................146. — Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostd ung. (1-ma emisiune) . . . 97.— Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... —.— Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostfl ung. (3-a emisiune) .... 107.40 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.25 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă...................102.— Bonuri cu cl. de sortarel02. — Bonuri rurale transilvane 100 75 Bonuri croato-slavone . . 101.— Despăgubire p. dijma de vină ung.-...............96,50 împrumutului cu premiu ung....................116 25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119 40 Renta de hărtiă austriacă 82.20 Renta de arg. austr. . . 82.40 Renta de aurii austr. . . 107 25 Losurile din 1860 . . . 139 — Acţiunile băncei austro- ungare................. 853 — Act. băncei de ereditO ung. 288.50 Act. băncei de credita austr. 287.75 ArgintulQ —. — GalbinI împărătesei............ 5 85 Napoleon-d’orl............9.86— Mărci 100 împ. germ. . . 61. — Londra 10 Livres sterlinge 124.90 Editoră: Ia#obft MureşiasiiL Redactorii responsabilă: Br. Aisrel Muresiami a: »tata« şi »mama« şi cânta din piană. Florica de fericită acum cu acâstă păpuşă nouă, începu a mă şi a mă lăsa prin vr’ună unghiuleţD, fără de a I mg mai privi măcară, şi vă puteţi închipui câtă suferâm [K^ndu-mă tractată astfelă, după ce fusesemă cât-va fl predilecta ei. Totuşi amă resistată tuturoră aces-maltratări şi eramă încă frumăsă; der într’o 4i Flo-|rica voindâ a’şi pune în ordine uneltele de cuhnă, ce le presentă, făcu între altele ună felă de plăcintă \'& ună pică de lapte şi avu frumăsa inspiraţiune de a arunca într’o 6lă cu capu ’n josă şi cu piciărele ’n fl, ca să o gustă, ba nu se îndestuli de a’ml mânji jfiţa şi perii mei cei blon4i cu acestă papă, ci mânji cu Io linguriţă şi ună câsornică frumosă, pe care ’lă căpă-|tase presentă dela tata ei. Intr’adevără, când mă duse să mă arate mamei sale, Infesta o mustră, căci mi-a mânjită faţa şi ’i 4is© că nu nramai cumpăra alte păpuşi nouă. Florica îi promise jeâ nu va mai face astfelă de lucruri, der după aceea In mai voia să mă mai va4ă, pentru că devenisemă urâtă; |să aruncă, deci într’ună unghiu la o parte între alte jurii rupte şi stricate şi t6te onorurile ce le avusemă eu |trecură la păpuşa din Paris. De aţi sci cum plângemă în unghiuleţulă meu celă |htonecosă după bolta ven4ătorului de jucării şi câtă de îmi părâu orele în acestă grămadă de prafă şi de fii stricate! In întristarea mea gândemă că de ară fi DUfi cela puţină ună şoricelă să mă rodă şi astfelă să i pună odată capătă vietei. La celă mai mică sgomotă, gândâmă că a fostă e, ce trebuia să ’mi facă sfârşitulă şi avârnă o frică aşa de mare, încâtfi de aşă fi fostă de carne şi 6se — aşă fi tremurată. Şi odată într’adevără că şi au4ii 6re-care sgomotă, care mă făcu să credă, că mi-a sosită ca-pătulă, când vă4ui că vine Florica, mă luâ de ună braţă şi mă duse în cuhnă, unde era o fetiţă răă îmbrăcată, der cu o faţă simpatică. — £eă aici o păpuşe—4*se Florica,—ec’o, tu încă te vei putea juca şi petrece cu densa. Fetiţa se puse pe rîsă şi nu se încredea de fericită ce se simţea; mulţămi Floricei, şi deşi ar fi dorită să o sărute, nu cuteza, de 6rece era rău îmbrăcată, pe când Florica avea ună vest-mentă fârte elegantă. Fetiţa mă duse scasă la ea, ţinendu-mă în braţe ca pe ună lucru scumpă şi, după ce ajunse in odaia ei, mă curăţi multă timpă, ’mi ordina părulă, ’mi spălâ faţa ce’mi era acoperită de prafă, şi deşi nu devenii aşa frumosă cum amă fostă, eram celă puţină curaţică. Fetiţa acesta se chîâma Maria, şi despre marea feri fire ce era în acestă sărmană căsuţă n’avea nimeni nici cea mai mică închipuire în palatulă celă bogată ală Floricei. Maria mă purlâ mereu cu densa, mă culcă, mă îngrijea — ’mî povestea năcazurile ei; când mergea la scolă mă punea cu bunăvoinţă pe pătuţulă ei şi când venea acasâ, cea dintâia sărutare erâ a mea. In cele dintâi 411© temeamă că Maria, căpătândă şi alte presente, mă va uită şi ’ntr’o bună diminâţă mă va aruncă la o parte precum făcu Florica; der’ nu fu aşa. Mai ântâiu de t6te nu căpătă presente, deărece erau săraci, apoi mă şi avea atâtă de dragă, încâtă credă că nu s’ar fi putută despărţi de mine cu una cu două. Astfelă i-am fostă mulţi anî companiănă şi când primea câ presentă ceva sdrenţe, cea mai mare plăcere a ei erâ să ’mi facă ea însăşi ună vestmântă nou; aşa încâtă în tăte ’mi mergea mai bine ca la Florica. Intr’o 4i însă mama Măriei i-4ise, că acum este mare şi că mai ânteiu să mergă şi să înveţe a cose la vr’o cusătorăsă — apoi să se ocupe cu jucăriile ei. ţ)iua în care Maria a trebuită să renunţe de a se mai juca cu mine, a fostă forte tristă pentru biata fetiţă; ea mă luâ în braţe, me strînse câteva momente la inima ei — apoi deschise o cassetă din dulapulă ei, mă aşe4â în mijloculă albituriloră celoră plăcută mirositore şi mă închise suspinândă. Decă nu erâ găuricea cassetei, pe unde vedeamă pe Maria când umblâ prin chiliă şi o au4iamă vorbindă, mi-ar’ fi părută că sunt în ună mormântă. Astfelă închisă am stată mulţi ani, până când Maria, fundă destulă de mare, se căsători după ună lucrătoră. Acum simţii, că er se reîntărce lumina sărelui spre mine, deorece prin găuricea cassetei au4isemă pe Maria spu-nendă bărbatului ei, că doresce să-mi facă ună vestmentă nou, pentru ca să mă dea presentă de crăciună copiliţei sale. Inchipuiţi-vă câtă sunt de fericită! şi vă asigură, că e cu multă mai bine în miserele căsuţe, unde se află ună pică de iubire, îngrijire şi bunăvoinţă precum erâ în acestă familiă, decâtă în palatele cele avute şi pompose, unde domnii în mijloculă petreceriloră nu se mai gân-descă la noi. Trad. din 1. italiană de f. Mercură. Nr. 95. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Bursa de Bucuresci. Cota oficială dela 24 Aprilie st. v. 1885. Cump. vend. Renta română (5°0). . . 85 86 Renta rom. amort. (5°/0) . . 913/4 92 * convert. (6°/0) . 871/a 88 împr. oraş. Buc. (20 fr.) . 31 32 Credit fonc. rural (7%) . 99 100 * J5 » (5°/o) 84 84’/* * » urban (7°/0) • 97 97 V8 * * , (6%) • . 88V. 89 » . » (5°/.) • . 81V. 81 Banca naţională a României mo 1130 Ac. de asig. Dacia-Rom. . 315 320 « » » Naţională 235 240 Aură . 14.1/4°/o UVa0/ Bancnote austriace contra aurii — (Nr. 56) 3 - 6 §r. (Edward Myss, Boctorît în medicină şi chirurgiă, mamosă şi oculistU, operatorii, fostă oculistă alu ţărei, are on6re a face cunbsentu, că ârăşi s’a stabiliţii în Braşovu ca medicu practică, şi că a înfiinţată în Uliţa negră în casa Dlui luga nr. 339 Unu atelierii dentisticu unde p6te ori-cine av£ ajutoră medicală atâtă pentru conservarea ‘ dinţiloră, îmbunătăţirea posi-ţiunei loră s. c. 1., precum şi pentru înlocuirea dinţiloră perduţi cu alţi artificiali, singuratici sâu den tura intrigă, cu platca din cauciucă s6u aură. Dinţi se scotă cu, s6u fără întrebuinţarea narcosei. Preţurile moderate. La cerere se spune pre-ţulă înainte pentru fiecare lucrare. Orele de cosultaţiune dela 10 până la 1 a. m, şi dela 3 până la 4 ore d. m. Dumineca şi în sărbători numai înaintea prânzului. Scosulă dinţiloră şi consultaţiune pentru săraci dela 9 până la 10 fire a. m. gratis. Cursulu pieţei Braşovii din 9 Maiu st. n. 1885. Bancnote românesc! .... Gump. 8.73 Venei. 8.75 x\rgint românesc............... » 8 65 * 8.70 Napoleon-d’ori................. » 9.83 » 9 85 Lire turcesc!..................... » 11.08 » 11.12 Imperial!......................... * 10.07 » 10.10 Galbeni........................... » 5.80 * 5.84 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 » 101.— Ruble Rusesc!..................... » 120.— , 121-Vj Discontulă » ... 7—10 °/o pe ană. MT* Numere singuratice din „Gazeta Tran- MT* Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potfli cumpăra în tutungeria lui I. Gross. Subsemnata comisiune esmisă pentru administrarea averei ţinâtfire de biserica gr. or. din cetatea Braşovului dela Sf. Treime voiesce a edifica din nou morile numitei biserici aflâtfire în comunele Poiana Mărului şi Sâmbăta superifiră. Spesele de edificare s’au statorită pentru mfira din Poiana Mărului cu 863 fl. 16 cr., fir pentru acea din Sâmbăta cu 1065 fl. 68 cr. v. a. întreprinzătorii ’şî potă preda ofertele loră provăZute cu 10°/o vadiu subcomisiunei încredinţate cu pertractarea oferteloră, care pertractare se va ţine la 20 Maiu a. c. 11 fire a. m. în cancelaria bisericei la Braşovă, târgulă cailoră în casa de sub Nr. 34. Planurile, preliminarele şi condiţiunile se potă vedea la notariulă comisiunei d-lă Iordană I. Munteanu, asesoră la scaunulă orfanală. Forte potrivi IU ca daru pentru confirmare. Norocii neaşteptată Am cumpărată la o licitaţiune întregulu de-posită ală unei renumite Fabrice de cesornice din Geneva cu jumătate preţulă regulată, prin care sunt în plăcuta posiţiune a es-pedia promptă mai josă însemnatele ceasornice fine la ori-cine ’mî va comanda, cu preţuri de batjocură, an costată mai ’nainte capacele şi regu-larea acestora atâtă, câtă se cere a-cum pentru întregulă căsornică, şi spre dovada unei stricte solidităţi se primesce îndărătă ori-ce ceasornică, care nu va conveni, astă-felă suntfi tfite comandele fără risică. Numai cu fi. 5.10 ună ceasornică de buzunară, cilindru din celă mai fini aură do ble, seu argintă de nikel franţuzescă Ifirte fim gravată, şi guiloşată, regulată pe minută. Totă asemenes' din argintă curată de 13 probe, punciată de oficiu c. r., bine aurite fl. 7. — Numai fl. 7.40 ună ceasornică anker din celă mai fină aură doublesea argintă nikel, fină gravată şi guiloşată, cu 15 rubine cu secundară, repassată după secunde. Totă acesta din argintă de 13 probe, punciată de oficiu c. r. şi bine aurită fl. 11. — Numai fl. 8.50 ună remontoire de Washington din aură-double, seu argintă nikel, de întorsă fără eheiă, cu aparată pentru îndreptarea minutareloră şi cu ună mehanismă fină de nikel, totă acesta din argintă curată de 13 probe, punciati de oficiu c. r. fl. 13. — Pentru mersulă regulată ală tuturoră acestoră ceasornice se dă ga r an ţi ă pe cine! ani. Pe lângă t6tă ettinătatea fabulosă se mai dă gratis la fie-care ceasornică şi ună lanţă de aură-doublt cu brelocă, eheiă şi carabină. Comandele cu ban! gata, seu prin rambursă poştali să se adreseze la Din şedinţa comisiunei administrative ţinută în Braşovu la 30 Aprilie 1885. — Grf. A. Bethlen, m. p. 2—3 comite supr. corn. min. Uliren- Fabriks-HauptdepOt Wien, III Hintere Zollamtsstrasse 9. I. H. R ab inov i c s w Forte potrivita ca dartt pentru confirmare. Comande din provincie (Nr. 25) -= execo-tă, purLctiialiă. =— Pentru saisonulti. de primăvară Toalete ■ de promenade, de mirese şi de casă M M M M M -K M M « M M M M -X M M M M M k • • ############################•# S Mantale de pl6ie? Jaquete şi Mantile după cea mai nouă modă se confecţionezi de grabă şj cu preţuri moderate la (Kovdsznai & (Keresztesy în salonul îi loru de confecţiuni de dame Braşovii (piaţa mare.) Mostre se trimită la cerere franco. IM- î $ $ I M- & l m m m • • m m Plătibilu seu cu bani CţSI/ti&h în rate 10 procente mai eftmu! • m m m # s • m m 9 9 vândă ceasornice remontoir de aură şi de argintă, pendule, ceasornice pentru salonă, odăi şi cu musică, cântândă dela 1 până la 10 piese, inele de aură şi de brilantă, lanţuri de ceasă, medalione, cruci, brăţări şi garnituri, şi adică cu plata în rate lunare. Marfa se va trimite îndată fiecărui comandatoră, după trimiterea primei rate. Vemjare sub garanţii. Tarife de preţuri ilustrate, în car! se cuprindă şi mărimile rateloră, dimpreună cu mostrele pentru alegere, se trimită îndată franco, după trimiterea de 20 cr. în măre! poştale seu ban! gata. Singurulă locă de vânijare ^ de platce cu numeri, car! lumineză clară nfiptea, patentate. w Totă felulă de reparaturi, orolfige şi juvaeruri se efeptueză f|| eftină şi promptă. Numai la producătorulă. — Adresa: ^ Jacob Fiiclis. Uhren- und Goldwaaren Fabricant fg| fH (Firma înregistrată la tribunalulă de comerciu.) ^ WIEN I, Schulerstrasse Nr. 1 (Rotschild - Palais.) 999999999999999999999999999999 * m Mersulă trenuriloru pe linia Predeală-Budapesta a călei ferate orientale de stată reg. ung. PredealA-Budapesta Budapesta- -Predealti Trenu Trenfi Trenfi Trenfi Trenfi Trenfi Trenfi Treni accelerat de de de omnibus accelerat omnlbni persone persfine perafine 1 Bucuresci 7.15 — — — Viena 8.25 8.35 3.30 8.00 Predealu 1.09 — — 3.50 Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 TimişG 1.33 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 Braşovă { Feldiora 2.06 — — 10.50 P. Ladâny Oradea mare | 2.01 2.04- 1.59 10.09 2.16 2.44 6.30 6.45 4.11 5.13 3.20 7.09 6.28 4.21 3.87 3.25 Apatia 3.03 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — Agostonfalva 3.18 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — Homorodd 3.51 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 Haşfaleu Sigliişora 4.51 10.18 10.52 RAv 5.46 11.41 4.31 5.11 10.55 11.56 Bratca 6.02 12.15 — Elişabetopole 5.39 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — Mediaşfl 6.00 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 3.21 5.28 Copsa mică 6.29 12.35 2.07 Huiedin 7.32 6.01 Micăsasa — 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — Blaştu 7.02 1.29 3.06 P> ghiriş 8.12 4.34 — Crăciuneld — 1.45 3.22 GhirbSu 8.24 4.52 — Teiaşă 7.38 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — AiudQ 7.55 2.48 4,44 Clnşin | 8.57 5.40 7.08 Vinţuia de susa — 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 Uiora — 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — Cucerdea 8.24 3.36 5.47 Ghiriş 11.15 8.14 8.29 flhirisft 8.48 4.10 6.H8 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 Apahida — 5.39 8.51 Ui6ra 12.12 9.58 — Cluşin ) 10.08 5*59 9.18 Vinţulă de susa 12.19 10.07 — 10.1.8 6.26 8.00 Aiuda 12.45 10.42 9.17 Nedeşdu — 6 54 8.34 Teiuşă 1.15 11.32 9.40 1 GhirbSu — 7.10 8.59 Crăciuneia 1.44 12.03 — Aghirişa — 7.25 9.35 Blaşa 2.00 12.24 10.12 Stana — 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — Huiedina 11.33 8.11 11.04 Copşa mică 2.52 1.22 10.45 Ciucia 12.06 8.52 12.17 Mediaşa 3.27 2.24 11.07 Bucia — 9.11 12.47 Elişabetopole 4.01 3.06 11.29 Bratca — 9.29 1.21 Sigişdra 4.50 4.17 12.15 R6v 12.25 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 Mezd-Telegd 1.11 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 Fugyi-Vâsârhely — 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 Vârad-Velinţe — 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 Oradia-mare | 1.49 11.04 4.06 Feldiora 8.41 9.20 2.44 1.54 11.14 7.30 Braşovă | Timişa 9.20 10.15 3.15 P. Ladâny 3.14 1.47 11.05 — 6.00 3.25 Szolnok 5.10 4.40 2.37 — 6.57 4.03 4.28 Buda-pestaj 7.30 7 M 6.40 Predeald — 7.32 Viena 2.00 6.20 2.00 Bucuresci — — 10.26 Nota: Orele de n6pte sunt a cele dintre liniile gr6se. Tipografia ALEXI, Braşovă.