RE»ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢII) NEA t BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe untt anii 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bomânia şi străinătate: Pe and 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUBILE: 0 seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorl nefranoate nu se prlmesoS. — Manusorlpte nu se retrimită. NS 94 Sâmbătă 27 Aprilie (9 Maiu) 1885. Răspunsurile d-lui Tisza. lordinei încă neîntâmplate, deosebindu-se de acela Braşov*, 26 Aprilie 1885. justiţiei, care urmăresce ofensarea deja rea Dacă d-lti ministru-preşedinte şi ministrula - . rvY ay Acesta este deosebirea intre stătută pohţienescă de interne Tisza a pututu sâ amane răspun- Lj între stătută basată pe drepţii, că celu dintâiu şurile, ce le datoria deputaţilor* Babeşu şi păşes.ce în contra fapteloru cetăţenilor*, încă în-Truţa asupra unor* cestiuni de mare însemnă- ainte de a fi trecut* aceste în unii stadiu alu ile tate, mai bine de două luni de dile, credem* că nu galităţii, pre când celu din urmă păşesce numai va surprinde pe nimeni, că şi noi amu lăsatd să “ Potriva adeyfiratelora violări de drepte. Este . , , * A, j , v v clar*, că omul* pote greşi mai uşorii când se mai trecă cateva dile înainte de a tace o analisă A P. ^ Y . ,.lv 7 . pune pe teremulu suspiţiumlorii; este neevitabilu a acelorii caracteristice răspunsuri. ca şj pericule închipuite sâ fie combătute de sta întârzierea acesta ni-a veniţii spre bine, tulii poliţienescii. Libertatea fapteloru omenesc! pentru că astăzi suntem* în plăcuta posiţiune depinde dela judecata subiectivă a organelor*, cari d’a publică mai întâiu judecata unei foi germane Iacii poliţia preventivă, prin urmare acâstă liber- asupra espectorăriloru d-lui Tisza, care f6iâ mai ra^e nu, esî8^ ^oca' Volnicia, care este strînsu , „ * 1v . . . ş . legată de judecata subiectivă a organelor* politie- alesu încatu pnvesce casulu cu oprirea serviciului ° J , v . . „ ° r ¥ JT r v . .a nescii a produsu acea puternică reacţiune, care divină dela Lupşa nu este directă interesată în a pUs^ £n Europa apusană statulă de drept* în cestiune. „Siebenburgisch d. Tageblatt“ scrie sub ti- locul* statului poliţienescu. tlulă „Glose la răspunsurile d-lui Tisza “ în numă- In casulu de faţă avemă de a face fără în- rulu său de Joi 7 Maiu între altele: (doială c’unu act* alu poliţiei preventive. Inter- Zicerea liturgiei de Duminecă în Lupşa voia să împiedece d’a se ţină cu acâsta ocasiune şi ună „Deputatulă Truţa a adusă în vorbă ună casă, care şi în partria nâstră este estraordinară. ^ . „ , L • • ™ xt t . , Y r A , „ i ■ m j parastasu pentru Hona şi (JJoşca. Nu era mai Inrt» a ăArnnnâ vnm u rma/->a q nnnnirâtiilni I ’iivno.l 1 # A ’ » bine s6 n asteptatu, că sS v6dă, dacă se adeve- Intr’o comună românâscă a comitatului Turda-Arieşă se oprise ţinerea obicinuitului serviciu divină de Duminecă de cătră autoritatea politică şi. , w 0 , ., . a .w a j • i •- v.. , „ menea parastasur Bă admitemu, ca suspiţiunea în taptă se impedecase prin gendarmena, fiindcă , n , -.v • y • • i* j- • * t * r o 7 I qopaq a ar ti dnpiranrn ai na aornmn n nnzinn reşce suspiţiunea, privitâre la ţinerea unui ase- se bănuise înscenarea unei serbări a lui Horia şi Cloşca. Ministrulu-preşedinte a admisă în răs aceea sar fi adeverită şi că serviciulă divină s’ar fi ţinută în adevără. Ore acestă casă în- irxiuioMuiu uiv^n^uuitij a auuiiou iu ± wo l /1 v ♦ y / v j p , y « v* Y .v r v • ş i vOlva o crimă său unu deiictă, pentru a căruia punsulu său acestu laptu; citămu propriele sale j . „ , , , * . , wr, i i r . , * a jv i fl r j- • pedepsire ară trebui să intervină tribunalele pe- CUVrnte * Atrarmn onaniniinn hoaafa ______ rlico mi. I ^ * r : „Avendu suspiţiune basată —Zlse mi- K i o xt j ^ i- v , « j-,v -a w T naler Nu credemă: celă puţinu namu auditu ni8trulă — că m aceea comuna serbarea ce se . . . , 1 ry j. ■, c,A « x- / tx nimicu despre aceea, ca procurorulu să fi acu- opnse pentru diua de bambăta o voru ţine Du- , i • tt • • r. v V x . i-x •• , • . 7. y sată pe cei ce au araniatu serbarea lui Hona şi minecă sub pretextulă unei liturem, s a interdzsă r A . . J y j A , y v 7 ., v y t . . .® . w I a Uloşca in celelalte locuri, unde în adevăru sa mtraaev&rit ţinerea acestui serviciu divmu. nu însă ,. Y.y , A « j . -x- , n n 11 y x* *i * j- v • - - a 1y ţinută. Ue era insă, daca suspiţiunea s ar li do- pnn scOterea creştimloră din biserică, ci în acelă * j-x- j u x« • j - • * > £ x* modă, că preoţii în urma interzicerii n’au putută [veditu de nebasată şi dacă nici nu s’ar fi ţinută .v • - a * • s.unu parastasu pentru Hona şi Cloşca în luurgiâ şi că poporulu, care începuse să vină • j. • „ a y t o * v i t_» • * jv r • x* j cursulă serviciului divinu in comuna JLupşar în mare număru la biserică, fiindu avisată de T ,w ^ ,. . .. .... , y - vx rx x- i : • • -x* Un acestu casă credincioşii comunei bisericesc! gmdarmL că liturgia nu se pote ţine, s a risipită T M va t xixx T-x •!** -yrj- j* * x Lupşa aru fi fostu fără de nici o causă împie- in riSră hmarPQ ai ra.va. nmi r% nianrninp Anoaro I ri # # f # decaţi în ţinerea rugăciumloră lorii, numai şi numai pentru că organele poliţiei şi-au închipuită Espunerea ministrului-preşedinte şi raportulă I ceva, ce nu esistă. tatului Truţa asupra neobicinuitului casă se T6te actele religidse sunt puse sub scutulă deo8ebescă una de alta numai într’ună punctă legei penale a statului; împiedecarea său contur-neesenţială. Deputatulă Truţa Z7sesei g1611" barea cu forţa a serviciului divină unei religiuni darmii ară fi năvălită cu baioneta in biserică recunoscute este o faptă abusivă ce se pedepsesce ţi câ ară fi scosu afară pe 6menî, pe când sensulă § 190 a legei penale ungurescl (Art. ministrulă nâgă acâstă împrejurare secundară. Nu de lege V. 1878,) care Z^e: „Celă ce împedecă suntemu in posiţiune a decide, că 6re espunerea | s(ţ.u conturbă cu forţa serviciulă divinii ală unei lui Tisza său a lui Truţa corăspunde în acestă religiuni recunoscute din partea statului, comite practă faptelor*; totuşi pentru a judecă lucrulu Lnă deiictă şi este a se pedepsi cu închisdre ne vomă ţină numai de espunerea lui Tisza, ^ ce pană la ună ană şi cu amendă în bani pănă la se basâză pe rapdrte oficiale, care fără îndoială 0 miiâ florini. încercarea chiar este a se pe-încă nu suntă totdâuna demne de credinţă, mai depsi.“ N’amu auZită să se fi făcută vre-o cerca s6mă când vină dela organele interesate m cetare nici măcaru spre a adăce claritate asupra causă, prin urmare mai multă sâu mai puţinu îrupedecărei cu forţa a serviciului divină de Du-preocupate. In esenţa lucrului, cum amu Zisă, nu mineC£ fn biserica greco-orientală recunoscută de ,se schimbă nimica, dacă gendarmii au alungată stată. Cercetarea trebue sâ-o facă judecătoria, pe 6menl din casa lui DumneZeu cu forţa sâu care are a stabili, dacă împedecarea cu forţa a i-au împedecată d’a intra in ea. Lucrulă princi- serviciului divină în comuna Lupşa nu învâlvă “iromâne interZicerea serviciului divină de delictul* fie conturbai e a religiunii, prevâZută în ricei în Lupşa au fostă împiedecaţi în esercitarea dreptului lor* pusă sub scutulă codului penală, dreptulă de-a se rugă lui DumneZeu.u Daminecă şi împedecarea faptică a acestuia. InterZicerea este o mesură preventivă poliţie-niscă, prin care autoritatea a voit* să întîmpine eventuala serbare a lui Horia şi Cloşca. Nu schimbă nimică din caracterul* poliţienesc* ală aţestei măsuri nici răspunsul* ce l’a dată minis-twiii Tisza mai târZiu d-lui Babeş*, Zic^n(ih: „Ae&ta nu este o măsură preventivă din punc-tahi de vedere ală statului poliţienesc*, ci este, M a mea părere, datoria fiecărui guvernă pre-tqjaadenl în lumea acâsta.u Acâstă replică a mi-nistrului remâne o frasă, care nu schimbă ni-aiea din clasificarea caşului, ori câtă de multă fi fostă aprobată de drâpta camerei. Căci acela gopulă polifai, de a împiedecă pericolele îna-de realisarea loră si de a nreveni turhnrărei § 190 ală codului penală. Prin aceea, că ministrulă - preşedinte, care n’are putere judeeăto-râscă, justifică împiedecarea cu forţa a serviciului divină de Duminecă în comuna Lupşa, nu s’a făcută destulă legei. In totă casulă este lucru ciudată, că minis-trulă-preşedinte, în aceeaşi şedinţă a adunărei deputaţilor*, în care a admisă că s’a interZisă serviciulă divină de Duminecă în Lupşa şi c’a fostă împiedicată, a adresată cătră deputatulă Babeşă provocarea, că „d. deputată să arate ori şi când, dacă pote, că cum şi prin ce a fostă împiedecată cineva în acâstă patriă în eserciţiulă drepturiloră sale prin măsuri preventive ?u Deputatulă Babeşă a răspunsă la acâsta fârte corectă provocând u-se la casulă de. mai înaivrte._in_nava_vicifufn. _LL Conflictul* anglo-rusA. Ministrul* Gladstone şi Granville au declarat*, că Anglia şi Rusia sunt gata a supune t6te diferenţete cu privire la interpretaţiunea convenţiunii dela 17 Martie judecăţii unui suveran* amic*, mai încolo, că în Londra âră vor* să începă negcţiaţiunile despre stabilirea hotarelor* afgane. Prin acâsta Europa âră s’a mai liniştit* puţintel*. Până când era râsboiulfi în perspectivă, totă lumea credea, că râsboiulfi acesta se va purta mai mult* pe apă, decât* pe uscat*, şi că se va purta pe uscat* numai în Asia centrală, unde din causa greutăţilor* teritoriale şi topografice, nu se pot* concentra mase mari de trupe şi unde din causa terenului celui anevoios* nu se pote provedea armata cu proviaotul* necesar*, pentru că căile de comunicaţiune lipsesc* mai cu totul*. Dacă într’ade-ver* s’ar fi luat* la luptă pe mare aceste două puteri mari, atunci ne puteam* aştepta la stricăciunile cele mai mari, la împedecarea negoţului şi a producţiunii, la periclitarea proprietăţii şi la multe alte calamităţi, cari ar* fi isvorât* dintr’un* răsboiu pe mare. Dâcă se va mănţinâ pacea, atunci meritul* este al* partidelor* litigante şi anume al* lui Gladstone şi al* împăratului Alesandru III. Ministrul*-preşedinte Gladstone a păzit* interesul* păcii până în ora din urmă cu o evlaviă apostolică şi tot* mereu a apelat* la iubirea de pace a Ţarului Alesandru, şi după multe sbuciumărl şi frământări Gladstone l’a făcut* şi pe Ţarul*, ca să nu asculte de glasul* partidei militare. Preparaţiunile militare englese n’au făcut* nici o impresiune asupra Rusiei, dară nici petecele de locuri din Asia nu putâu îmbărbăta pe Ruşi la o acţiune în contra Angliei. în Indii vom* ajunge, îşi (Jiceau unii bărbaţi uşi, pe altă cale : făcând* pe domnitorii indigeni indieni, ca să se revolteze în contru domniei englesesci. In urmă au înţeles* Ruşii, că pentru o luptă atât* de gigantică nu sunt pregătit! şi că Englesii dispun* de bogăţii colosale, prin cari ei tot* mereu sunt în stare să pună în luptă nouă mijlâce. Rusia ar* fi reportat* la început* resultate strălucite în Afganistan*, dară apoi Englesii prin tenacitatea şi prin constanţa lor* totuşi până la cele din urmă ar* fi triumfat*. Unanimitatea cu care a votat* parlamentul* din Londra creditul* pentru răsboifi au avut* efect* în Petersburg*. Se vor* fi gândit* Ruşii, că nici Napoleon* cel* Mare n’a putut înfrânge pe Anglia, care tot* mereu a pus* în mişcare tote coaliţi-unile. Consideraţiunea, că răsboiul* cu Anglia nu se pote termina iute, ci din contră se va continua cu anii pe tote mările şi în tote continentele va fi îndemnat* pe Ruşi, ca să fie mai pacînici. Dar nu mai puţin* Anglia, care nu s’a interesat* de cealaltă Europă până ’i-a venit* apa la gură, ’şi-a dat* tote silinţele să eviteze răs-boiulfi, fiindcă s’a vătjut* isolată. Şi causa acestei isolări este politica lui Gladstone, care voind* să facă cuceriri în tote continentele, în Egipt*, Sudan*, Africa sudică, în Asia centrală, în Australia, pe tâte puterile europene le a vătămat* şi vecsat*. Cancelarul* Germaniei în tot* timpul* frământărilor* dintre Anglia şi Rusia tăcu şi numai presa se aruncă din când în când asupra Angliei îmbărbătând* pe Rusia. Acâstă atitudine duşmănâsă a Germaniei faţă cu Anglia sili pe Gladstone să se prefacă în apostol* al* păcii. »N. fr. Presse* găsesce, că din acâstă schimbare spre pace a situaţiunii două partide es* cu mânile gâle. Ele se retrag* desamăgite între culise: Italia şi Polonii. Italia credea, că încurcătura Angliei cu Rusia o va scăpa din grâua situaţiune, în care a adus’o espediţiunea ce a întreprins’o la Marea roşiă. In suita Angliei, ar* fi putut* profita ceva Italia. Polonii de altă parte, Z7ce vienesă, prin emisarii lor* ar* fi putut* provoca orevo- Nr. 94. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. rată cu Anglia. Pacea a eşită învingetâre, dar Rusia va înghite în dose mici Asia centrală şi Europa nu ova opri, precum n’a oprit’o nici până acuma. ----O------- SOIRILE PILEI. Ministrulă ungurescă de interne a permisă, ca comunele, care în legătură cu Branulă de joşii şi cu celă de susă formau comune mari, să formeze de aci înainte comune mici de sine stătătore. —0— Cariola poştală, ce comunică pănă acum între Vulcanii şi Petroşenî de patru ori pe săptămână, dela 10 Maiu va face acestă cale în fiecare 4» totă după ordinea de drumă de pănă acum. -0— Din Cracovia se telegrafiază 4iarului vieneză »N. Fr. Presse: »In biserica catedrală, la Wawel, s’a celebrată cununia contelui Ernst Adolf Miinster, fiiulă ambasadorului germană din Londra, cu princesa Melania Ghica.» —0— »Românulă« află din sorginte f6rte autorisată, că convocarea cameriloră române este strînsă legată de evenimentele din afară. Deocamdată 4iua convocării nu se scie. —0— Autorităţile francese începă a sa ocupa de cesciunea concurenţei ce produsele germane şi austriace facă celoră francese pe pieţele române. >Românulă« scrie, că în-sărcinatulă de afaceri ală Franciei la Bucurescî crede, că lupta nu e cu neputinţă şi, în raportulă său, recomandă esportatoriloră francesî d’a imita pe cei germani şi austriac*, adică d’a occorda clientelei loră române credite de şese, nouă şi două-spre-4ece luni. Dânsulă sfă-tuesce pe esportatorii francesî a adopta sistema celoră germani şi englesî, care constă întru a fi represintaţî prin case corespondente (ună felă de agenţii), unde să se es-pună mostre de mărfuri de totă felulă şi de tote calităţile , precum şi preţurile de fabrică ale fiecăreia. Raportulă adaogă, că ia Bucurescî suntă patruzeci şi trei agenţi comisionari însărcinaţi a represinta mai multe case din Austria, Germania, Elveţia şi Englitera. —Clin Laibach petrarulă Kossier eşindă. în 3 Maiu la preumblare cu cei trei copii ai săi, i-a împuşcată indată ce a ajunsă în câmpă. Petrarulă era smintita şi autoritatea nu îngrijise, ca să fie pusă sub supraveghiare. —0— Prinţulă Alexandru Garageorgevici a testată din averea sa de 2 miliăne florini: 38,000 pentru stipendii, 4000 oraşului său natală, 200 fi. bisericei gr. or. din Timişora. -Q— După ună raportă publicată de curendă de »Propaganda fide« din Roma, în cele 25 de vicariate din China şi Anamă au primită catolicismulă 16,500 de adulţi şi la 130,000 de copii. Prigonirea limbei române în municipiul^ Solnocii-Doboca. Dela întrunirea Someşeniloră. Pre aici nu numai şefii diferiteloră autorităţi publice, ci întregii aparatulă administraţiei politice şi judiciare, şi societatea maghiară, pune mare trudă pentru e-liminarea limbei române din graiulă viu ală Românului, provocendu-te pre totă momentulă să nu vorbesc! ro-mânesce, ci numai unguresce, fiindcă »hivatalos olâh nyelv nem letezik, beszeljen az ur vellunk magyarul*) !?* şi decă vr’ună Ungură mai modarată vorbesce — din întâmplare — românesce cu ună Română, altă Ungură ultraistă ţi’lă dojenesce în absenţa ta, că de ce vorbesce românesce!? T6tă pătura maghiară din Deşiu este cuprinsă de pofta maghiarisării, proclamate în Cluşiu, ca de nisce friguri. Multă ’şî sfarmă capulă cu maghiarisarea nume-loră Româniloră. ceea ce se vede din indicele publice. Din comerciulă scripturistică limba română e sc6să cu desăvârşire, decă se mai află vr’o scrisore română, aceea e batjocurită, că e scrisă »a franczia nyelvben,* şi nutorulă ei este înjurată cocişesce şi ameninţată!? De pe la institute de credită nu se dau bani împrumută Româniloră, dacă nu’şî scriu unguresce numele. Strămutându-se în 22 Aprilie a. c. preşedintele celft umană dela tribunalulă reg. de aici d. Iosifă Keul la Tabla regescă în Târgulă Mureşului, care funcţionară totă mai făcea orecare dreptate Româniloră cunoscândă limba loră bine, amă înţelesă, că e dată acuma prin d. preşedinte substitută maghiară ordină la personalulă ju-decătorescă, ca numele advocaţilorU români să nu se mai scrie cu ortografiă românâscă d. e. Mânu, *) Pe românesce: »Limbă română oficială la noi nu esistă, vorbesce unguresce cu noi Domnule.« Munteanu, Steţiu, ci unguresce: Mân, Muntyân, Stâtz etc. îndată după depărtarea d-lui Keul, substitululă a-cestuia’şi-ainaugurată activitatea prin acea faptă, că pă-rându-i-se pote, că fiind între 26 diurnişti 9 inşi români aceştia suntă pre mulţi, pre 2 dintre ei pe dd. Gabriel Ilieşiu şi Dumitru Floriană, cei mai buni scriitori, i-au destituită din posturile loră, deşi dintre Unguri sunt, cari nici nu sciu scrie cum se cade. Ce va mai întreprinde noulă preşedinte denumită aici — judele cercuală din Boroşineu — Ballâs Mate, nu cumva îi va afla pre toţi Românii superflui? Aici nici barem! diurnistă nu p6te fi Românulă, deşi are calităţile recerute. — Aşa departe au ajunsă lucrurile! Iată respectarea legei de naţionalitate sancţionată de Maiestatea Sa, intr’ună municipiu şi teritoră judicială, unde poporaţiunea română face 9 percente şi unde Ungurii aici au numai 2 comune curată maghiare: Dămă-cuşienii şi Dicea ung. formândă 10 percente la o-laltă cu t6te celelalte naţionalităţi: germani, armeni şi ţigani. In Năsăudă e denumită la judecătoria cercuală ună ungură de aici Bârthos Dezso. — Videant con-sules! ------o------ O voce asupra maghiarisârii Din munţii Abrudului, Aprile 1885. Reuniunea din Cluşiu s’a formată, scopulă ei este a maghiarisa pe Români; fiarele maghiare tdte aplau-deză; guvernulă o ajută; lucrarea s’a începută, deci tre-bue să ne apărămu. Modulă apărărei ni-lă arată istoria Româniloră. — De ce Românii nu s’au făcută Goţi, Avari, Huni etc ? Pentru că nu le-aă învăţată limba, nu le-au luată dati-nele şi s’au ferită de orl-ce raportă şi atingere strînsă cu ei. Maghiarii dela celă dintâiă până la celă din urmă sunt fanatisaţî de cjliaristica loră; lucră cu t6tâ hotârîrea la maghiarisarea Româniloră; lucră ministerulă prin ordonanţe, prin scole şi prin legislaţiă; lucră funcţionarii administrativi şi judecătoresc! prin presiune şi lucră acum publiculă maghiară prin asociaţiunile loră fără nici o genare. Deci nu trebue să stămă pasivi faţă cu acestă luptă ci să le arătămă, că Românulă are tăriă, are consciinţă naţională superioră. Adune Maghiarii pre tote lichelele, pre toţi curciţii de prin oraşe şi Comitate unde nu sunt Maghiari şi cu ei să represinte pe Maghiari. Aceşti renegaţi, ca să capete favoruri, se silescă a da dove4l de maghiaris-mulă loră şi strigă cu fapatismă: maghiarisare! Intr’ast-felă de adunături potă să tragă ei şi câte ună Română, fără simţă, fără caracteră şi mortă moralicesce. Astfel 0 de Români sunt ca ramurile uscate din pomulă naţională ori rămână ele în pomă, ori se tae, nici ună folosă nu aducă, căci ce folosă aduce fii vitregi? Ne mai strică Maghiarii prin campania loră de a ne maghiarisâ, fiind că ne împedecă de a progresa în cultură, nu ne lasă să ne facemă scoli, ne oprescă a ne face reuniuni culturale, ne slăbescă in puteri, pentru că junimea nâstră trece în România, âr prin Episcopii noştri slăbescă po-porulă nostru în curagiu. Der răulă celă mai mare ce ne facă ei este, că ne sărăcescă materialicesce, der şi ei se calicescă şi ţâra e aprâpe de prăpaste. După piofeţii maghiari nu e departe acâstâ sorte. Pe ei nu-i d6re, că au acjî bugetulă, au bunurile ţării şi facă datorii pe ele, însă au capătă şi acestea, deci pe noi ne d6re, că ne ducă la ruină cu tote sacrificiile ce le facemă pentru patriă. Ar trebui să facemă ca acestea să le scie Curtea, să le scie lumea. Ar trebui să angajămă prin ună bărbată rutinată în politică o f6ie germană europeană, acelă bărbată se scrie în diferite cercuri şi de sigură va face cinci şese sute de prenumeranţî români la foia europenâ, care să buciume aceste rele, ca să le audă cei cu influinţă asupra tării, pentru a opri răulă şi prăpastea. Tractândă din altă parte 4icemu : Nu trebue să ne înfiorămă fiind că totă răulă are şi binele său, aşa şi campania Maghiariloră de a ne maghiarisâ. Mare bine au făcută şi facă d-nii Tisza şi Trefort, cari au declarată răsboiulă maghiarisârii şi toţi cei inspiraţi de ei de a maghiarisâ pe Români pentru că au deşteptată pre Români, punându - i în po-siţiune de a se apărâ. Din nenorocire pentru această patriă, şoviniştii maghiari mărescă prăpaştia dintre Români şi Maghiari, după esemplulă Englesiloră cu Ir-landesii. In asemenea lupte şi suferinţe au trăită Românii cu Maghiarii 9 secol! şi nu i-au înghiţită în lupte; voră trăi câtă le va fi scrisă, căci lupta este viaţă şi celă ce trăesce în trândăviă nu se păte asemăna cu ună rîu ce curge, ci cu o baltă infectă. Căci împăciuire pe basa le-giloră de maghiarisare e cu neputinţă. ——o—— Prinţulfl Al. Karageorgevicî. Din Timişăra se anunţă, că prinţulă Alexandru Ka-rageorgevici a murită acolo la 21 curentă 7 6re dimi-nâţa, după o bălă îndelungată. Când s’a născută elă la 11 Octomvrie 1806, părintele său, care, dintr’unfi fiu de ţărână şi haiducă urmărită de lege, a ajunsă să co-mandeze pe Serbii răsculaţi, bătuse deja pe Turci în mai multe lupte. In etate de 7 ani elă a fugită cu tată-său în Ungaria şi avea unsprezece ani, când Rusia, după asasinarea tatălui său, luă băiatulă puindă să îi se dea o educaţiă militară Ca bărbată tânără se întărse în patriă şi Milanfi Obrenovicî numi de adjutantă ală său pe fiulă liberatorului Serbiei. In curendă poporulă, nemulţumita cu Obrenovicî, se întorse spre urmaşii lui George celă Negru (Kara-George) şi la 14 Septemvrie 1842 familia Obrenovicî fu detronată de Scupcină şi Alexandru Karageorgevicî proclamată ca domnitoră. Insă Porta i-a acordată numai titlulă de Baş-bey şi mări tribatulă; acestă împrejurare fu exploatată contra noului prinţă de cătră parti4anii lui Obrenovicî sprijiniţi de Rusia. In fine atâtă Rusia câtă şi P6rta cedară şi la 1843 permiseră să se aleagă Al. Karageorgevicî de prinţă. Elă stete 15 ani în fruntea poporului sârbă. Partida naţională nu era mulţămită cu prinţulă, care în luptele Muntenegrului cu Turcia a rămasă neutrală şi se arăta afabilă şi Austriei. La 22 Decemvrie Scupcină hotărî să-lă silească să ab4ice. Prinţulă ceru ună ter-menă de o 4» să se gândescă, dar fiindă îndemnată de soţia sa să se opue, fugi în cetatea ocupată de Turci, după care Ia 23 Decemvrie Scupcină făcu cunoscută, că Al. Karageorgevicî a încetată de a mai fi prinţă ală Ser- ; biei. Ca şi tată-său, cu 45 ani înainte, aşa fugi şi elă în Ungaria şi se stabili în Pesta, unde cumpără o casă, pe când bătrânulă Miloşă Obrenovicî întră în palatulă din Belgradă şi puse pe Scupcină să proclame familia Obrenovicî de ereditară. ţ)ece ani mai târ4iu Mihailfi, fiulă lui Miloşă, fu ucisă în grădina Topcider. Cercetarea a constatată, pe dreptă seu pe nedreptă, că Al. CarageorgeovicI tocmise pe ucigaşă şi atâtă elă, câtă şi pretinşii lui complici Trifcovicî şi Stancovicî fură condamnaţi în lipsă la 20 ani reclusiune. Guvernulă sârbă a cerută dela celă un-gurescă extrădarea celoră 3 criminali, der guvernulă un-gurescă respinse cererea şi dete ordină tribunalului din Pesta să judece pe acusaţî. Prinţulă Alexandru a stată ună ană de 4^e sub pasă în pavilionulă unei casarme din Pesta aşteptândă resultatulă procesului. Acusaţii fură condamnaţi la 9 ani închisore ca autori ai omorului. Insă curtea de Casaţiă a casată acestă sentinţă, admiţândă hotărîrea primei instanţe, adecă achitarea. După achitarea sa, fostul prinţă ală Serbiei a trăită la moşiile sale din Ungaria. In timpulă răsboiului turco-rusă s’a au4ită vorbindu-se, că fii lui CarageorgeovicI ar fi încercată să pue mâna erăşî pe domnia Sârbiei şi se 4icea, că şi răscola nereuşită din Kraguevaţ ară fi aran-jat’o radicalii în favorea lui Carag°orgevicî, ceea ce însă nu s’a putută dovedi. „Băsboiulâ.“ Sinodalii gr. or. din Caransebeşti. înainte de deschiderea sinodului s’a chemată spiri-tulă sântă şi s’a ţinută serviciulă divină pentru Emanuelă Goszdu, Demetriu Hăţiegană, D. Peţia şi Ana Alesan-drovicl. După deschidere, secţiunile sinodului au verificată pre toţi deputaţii afară de Vasilie Nemoiană dintre preoţi, a cărui alegere mai târ4iu sinodulă a şi anulat’o din motivulă, că alesulă ca comisară consistorială la ac-tulă de alegere n’a sciută, că şi elă trebue să subscrie protocolulă de alegere şi să inducă numele votanţilorfl şi pre ală aceluia, pre carele a votată. Coriolană Bredi-ceanu şi Andriană Diaconu din Bogşia, mai târziu au fostă verificaţi; asemene şi Antoniu Mocioni şi Ioni Oprea din cerculă Prebulă. Raportele senateloră bisericesc!, şcolare şi epitropescl din cari s’a constatată progresă în îmbunătăţirea stărei religidse şcolare şi financiare, s’au luată la cunoscinţă, luându-se totă odată concluse speciale pentru asigurarea contrclei şi spriginirea înaintărei. Celă mai însemnată condusă ală acestui sinodă a fostă votarea sumei recerute pentru înfiinţarea unei tipografii diecesane şi a unui 4*ar^ biserieescă-scolară ală diecesei — (10,000 fl.), precumă şi votarea sumei de 20,000 fl. v. a. pentru ridicarea unui etagiu Ia casa diecesei. Mari speranţe se legă de aceste concluse, — <)ice ,Luminătorulă« — căci toţi dorimă să se pună la dispo- < siţiunea consistoriului tdte mijlocele de a se înfăţişa ca demnitate şi a-şî representa vederile în publicitate prin-tr’ună organă, pentrncă numai în ăstă modă se frângă vârfurile spiniloră maliţiei şi se răspăndesce lumina adevărului. De însemnătate e şi conclusulă sinodului, prin carele s’a alesă o comisiune sinodală, constătătore din d-nii F. Musta preşedinte, I. Ianculescu, Cor. Brediceanu, I, Budinţiană, At. Cimponieriu, A. Ghidiu şi Filipă Adamă, care se va întruni cam 3 4^e înainte de sesiunea flăcărui sinodă şi va pregăti căuşele şi agendele ordinare ale sinodului. Prin acestă comisiune se va eruâ starea lucruriloră şi mai lămurită, se voră pregăti pe base tari conclusele sinodului, şi — p6te că se va cruţa şi timpii şi bani. In fine se constată cu bucuriă, că între membra sinodului s’a restabilită buna înţelegere, delăturându-sa ori ce desbinare între fraţii d’ună nemă şi d’unO sânge, Nr. 94. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. } fii unei şi aceleiaşi biserici şi naţiuni de o potrivă asuprite şi avisate la sprijinuld flăcărui Românii cu inima la locfl. Admirabilă a foştii tactica şi răpitâre a fostă argumentarea logică a d-lui Dr. Alexandru Mocioni în a-câstă cestiune, din t6te părţile s’a arătată bunăvoinţa de a realisâ , armonia* celoră chiămaţi în representaţiunea bisericei, şi aşa pre câtă de sfiiţi au fostă membrii sinodului între sine la începută, pre atâtă de intimi ca fraţii au fostă sub durata sinodului. Hrana ţăranului. Hrana este o cestiune imensă în istoria şi starea de civilisaţine a unui popotă. S’ar pute scrie volume asupra rolului ce jâcă hrana în tote manifestaţiunile sociale şi politice ale unei naţiuni, asupra vastei întinderi de fapte, ce alimentaţiunea ţine prin urmare sub dependinţa ei. Astătjî istoricii şi filosofii positiviştî, cănd voră să-şi esplice fasele istorice sâu starea unui neamfi 6re-i care, ei cercetâză, între căuşele ce lămurescă enigmele ! ' eveniraenteloră şi ale situaţiuniloră sociale, — cerceteză, (jicemă, şi regimulă alimentară ală masei acelui neamă. I Hrana este trecută, în sciinţa modernă a Sociolo- giei, printre cei dintâiu factori, cari hotărăscă şi esplică sortea şi apucăturile orl-cărei naţiuni. Rolulă aliment.e-loră ce neîndurata gură ne reclamă Zilnică, ca tribută datorita corpului, nu se mărginesce dar, după cum s’ar putâ crede la prima impresiă, numai la satisfacerea unei trebuinţe curată fisiologice, la astâmpărulă f6mei, la răs-punsulă ce suntemă nevoiţi a da ţipătului surdă ală pân-tecelui tirană. Influenţa hranei se reflectă din contră, după cum (Jiserămă, asupra unui vastă cuprinsă de fapte, asupra activităţii unui poporă, asupra regulării timpului de muncă, asupra bogăţiiloră ce p6te acumula, asupra stării sale culturale, asupra strateloră sociale ce se for-meză în sînulă unei naţiuni, asupra înălţării sale politice, asupra întregului organismă socială. Aşa d. e. celebrulă istorică Buckle esplică totă se-cretulă vechiloră civilisaţiunl ale Indiei, Egiptului şi Mexicului, prin abundenţa de hrană, sub formă de oreză, de curmale, său porumbă, ce s’a găsită în t6te timpurile în acele roditore ţări. Totă organisaţiunea socială, cu vechile ei caste, întrâga cultură străveche, t6tă starea politică de atunci, viaţa, sub tâte manifestaţiunile ei în fine, a celoră dintâiu popdre ce au strălucită în istoria civilisaţiunei, ni se arată, în Buckle, cu t6te bunurile şi relele ei, ca ună resultată ală îmbelşugării alimentare, de care se bucurau pe atunci neamurile aceloră mănâse pământuri. Omenii, cari vădă mai departe de suprafaţa lucru-rlloră, susţină, şi cu dreptă cuvântă, că Anglia n ar pută să domine astăcjl Indiile, şi n’ar fi în stare să apese cu sarcini atâtă de grele pe răbdătorii Irlandesî, dacă acele popâre ar avă ună regimă mai substanţială, decâtă a-cela de care se folosescă ei, compusă la unii din oreză aprâpe golă, la ceilalţi din cartofi, pe când soldaţii Englezi, instrumentulă singuranţii de supunere ală colonii-loră tributare, consumă carne şi pâne de cele mai esce-lente calităţi. Dacă hrana unui poporă are, aşadar, înrîurirl atâtă de adânci asupra civilisaţiunei şi sortei de care se bucură elă, atunci se cuvine, credemă, să consacrămă ună studiu forte atentivă acestei piramidale cestiunî a hranei ţăranului română. Din nenorocire, noi avemă să ne batemă multă capulă. Alţii înaintea nostră au cercetată, cu t6tă com-petinţa dorită, hrana cu care se îndopă ţăranulă, şi ne-a scutită pe noi de a sta să urmărimă acum tâte funestele consecinţe ale miserabilului regimă ce duce poporaţiunea nâstră rurală. Câţl-va demografi şi economişti distinşi, ca d-nii Dr. Obedenar şi Felix, ca junele şi savantulă Dr. Istrati, ca d-nii Aureliană şi Ionescu, au semnalată deja relele şi pagubele imense, economice şi sociale, — rele cari isvorescă din nenorocita sistemă de alimentare a sătânului română. Dar e ună păcată mare pe noi, că tocmai de interesele cele mai vitale ale naţiunii ne ocupămă mai puţină, că tocmai lord le aruncămă din înălţimea........ întu- necimei ce ne domină indiferinţa şi despreţulă nostru nesocotită 1... Scriu şi strigă din răsputeri cei ce vădă şi Inţelegă pericolulă, dar nimeni nu citesce, nimeni nu aude I pe aci pe pământulă lui Traiană: ar Zice cineva, că sun- ■ temă o ţară de orbi, o ţară ce şi-a mai vătuită încă I urechile pentru orl-ce interesă de aprâpe ală ei......... Noi I s8 ne facemă totuşi datoria, până ce-o da pronia cerâscă ■ sfi lumineze şi să desfunde pe cei ce ar pută să ne a-I ducă reformele mari şi adevărate ale civilisaţiunii mo- ■ derne, reforma omului în traiu şi cugetare, după care au ■ sB urmeze neapărată reforma modului său de a munci, ■ şi tâte reformele câte le-omă fi visată. ■ Sciinţa, după tâte observaţiunile, teoriile şi cerce-ţările ei esperimentale, cjice că ună omă matură şi cu viaţă activă, cum ar fi de pildă ţăranulă, trebue să ia (jilnicfl o hranăjjcompusă ast-felă; 300 gr. carne. 1200 gr. pâne. 250 gr. legume şi verdeţuil. 2 litre vină (o jumătate de oca.) La cari se adaogă grăsimea trebuineiosă pentru pre-paraţiunea culinară a substanţeloră alimentare, şi cantitatea de hrană aci indicată cată să se ia, se înţelege, în două rânduri pe (Ji. Cifrele acestea n’au însă o însemnătate absolută; din contră, nimică mai variabilă decâtă hrana în composiţiunea şi cantitea ei. Nu tuturoră po-pâreloră, precum nici tuturoră individeloră, convine ace-laşă regimă. Hrana trebue să varieze, în cantitate cu clima, cu starea individului, cu felulă lui de muncă. Noi presu-punemă însă, în cifrele ce arătarămă, ună omă în stare normală, sub cerulă ţării nâstre şi de meseriă plugară. Hrana astfelă compusă ar fi pe de o parte îndes-tulălâre pentru desvoltarea căldurii necesare maşinei ome-nescl, spre a produce forţa reclamată de cele 10 său 11 âre de muncă agricolă, er pe de alta ea ar corăspunde esactă cu trebuinţa reparaţiunei ţăsătureloră organice, oxidate şi eliminate în timpă de o Zi- In alte cuvinte ună omă, care s’ar hrăni cu regimulă indicată mai susă, ar fi în stare să muncească, veselă şi harnică fără să pâr^ă nimică din greutatea sa corporală. In clima ţării nâstre acestă regimă ar pute să rămână constantă şi iarna şi vara, pentru că deşi munca ţăranului este incomparabilă mai uşâră iarnă, totuşi raţiunea lui alimentară i-ar fi necesară şi atunci, ca să p6tâ resista, fără să-i pese, rigorii frigului de iarnă, adesea f6rte simţitoră. Dacă comparămă acum ceea ce ştiinţă şi esperienţa prescriu unui omă muncitoră să mănânce, cu ceea ce consumă ţăranulă nostru, vomă rămânea surprinşi, cum de nu cadă d’anpiciârele omenii aceştia, cum de-şi mai ţină chiar sufletulă în ei. — (»Cultivatorulă«) DIVERSE. 0 nebună. — Cetimă în »Telegrafulă« din Bucu-rescî: Se Zice că mai toţi medicii alieniştl suntă nebuni. Fără a da crecJSmânlă acelora ce Zică că ne" bunia e contagiâsă, ne e permisă a ne mira de apucăturile ce au alieniştii de a declara de nebună ori ce persână ce i se presintă. E de observată, că mai nici odată doctorii nu suntă pentru neresponsabilitate mai alesă în caşurile judiciare. Câte, raporturi nu s’au văzută, în care se declară că individulă examinată nu e în tote minţile, şi cu tâte astea medicii alieniştl declară, că indivizii suntă cu t6te astea responsabili de faptele loră. In acestă chipă, adesea ori se trimită la închisâre indivizi, a căroră locă ar fi trebuilă să fie în o casă de sănătate. Ună asemenea casă s’a întâmplată cu o femeă numită Clary, pe care curtea cu juraţi din Drome a condamnat’o la doi ani închisăre. Acestă nenorocită şi-a ucisă bărbatulă în nişte împrejurări fârte curiâse. Ea e în vîrstă de 24 ani, cântărâţă de cafe-concert. Măritată de câţl-va ani cu ună bună cismară, trăiau bine, aşa că toţi vecinii sciau că trăiescă bine. In Ziua de 18 Februariu d-lă şi d-na Clary prânZiră la ună amică ală loră; măncară bine şi petrecură tâtă sără. fără ca să se întâmple ceva. Intorcându-se acasă, d-na Clary era forte iritată şi venindă în faţa bărbatului începu a strigă: — »Dacă te vei îmbăta necontenită ca prietenulă tău, să fii sigură că te ueigă.* Clary plecă capulă fără să răspundă nimică, se duse în camera de culcare şi încpu a se des-brăca. In acestă timpă, femeia se duse în bucutăriă, luă ună cuţită, pe care îlă ascunse sub haină, şi se în-târse în camera în care se culcase bărbatulă, Z^ndă: — ,Nu vreai să mă săruţi?* Elă înaintâ spre ea rîZendă, îndată însă scâse ună ţipetfl, căZendă josă şi vârsândă sânge. Justina scose cuţitulă de sub haină şi îlă împlântă în pieptulă bărbatului. — »Ai murită ?« strigă ea. Nenorocitulă nu răspunse nimică, îşi dăduse cea din urmă răsuflare, cuţitulă străbătuse inima. Ea a fostă arestată îndată; din causă însă că era într’o stare deplorabilă n’a putută fi întrebată asupra faptului imediată. A doua Zi (ta declară, că a făcută acâsta fundă beată, apoi se în-târse şi declară că l’a ucisă pentru că era gelâsă, apoi ea Zise: Nervii suntă causa. In privinţa acestoră fapte magistratulă înţelese că avea de aface cu o nebună. Doctorii însă conchiseră, cumcă nenorocita e responsabilă de faptele sale. Curtea însă, mai puţină convinsă decâtă doctorii de responsabilitatea fapteloră, şi luândă în consideraţia loviturile, rănile, a condamnat’o la doi ani de închisore. * * * Templulu cu şerpi. — Miculă oraşă Weida, în re-gatulă Dahomey, este renumită prin templulă său de şerpi. Acestă templu este o mică clădire, în care preoţii întreţină o mulţime de şerpi mici şi mari, pe cari îi nu-trescă cu găini, pasări, brOsce ce se aducă de indigeni, Nimică nu este mai ciudată ca o visită făcută în acestă sanctuară de Zei tîrîtorî, cari inspiră grâză ori cărui eu-ropână. Aceste reptile se vădă încolăcite suptă acope- rişulă templului, întinse la sâre său suspendate cu capulă în josă, ca nisce cabluri enorme. Dândă ună mică bac-şişă se păte obţină dela preoţi 6re-carî surprinderi: ţi-nândă în mână o baghetă, face ca şerpii cei mai mici să esecute totă felulă de eserciţii, dăr refusă d’a de-rangia pe cei mari; de altminteri ei suntă fărte mari şi potă să omâre ună bou strângângu-lă în inelele loră. Adesea se întâmplă, că aceşti Zei falşi, întreţinuţi în templulă din Weida în numără de peste o miiă, părăsescă locurile sfinte şi se răspândescă prin oraşă. Atunci preoţii începă o adevărată vânătâre; ei apucă pe cei mici cu mâna şi pe cei mari ii pună în saci pentru a-i duce la templu. A omorî ună şârpe cu intenţiune este o crimă dintre cele mai mari, care se pedepsesce cu mârtea. Dâcă este ună europână care a omorîtă reptila, atunci numai protecţiunea regelui pâte să-lă scape. Autorulă involuntară ală morţii uneia din aceste reptile trebuie să anunţe accidentulă preoţiloră şi să se supună la eserciţii de purificare, cari se repetă în fiecare ană. Tn acestă ţâră, ca pretutindeni, preotulă trăiesce cu ceea ce câştigă din1 templu, căci se pretinde că găinile, aduse de cei cucernici pentru a hrăni pe şerpii sfinţi, suntă jumătate şi fripte şi mâncate de preoţi. * * * Viaţă luugă. — Cu ocasia facerii recensământului pentru statistica României s’a constatată, Zice »Gaz. Buzăului,* în comuna GăvăneştI, plasa Câmpu acelă ju-deţă, o femee care numără 127 ani, şi care încă ’şi păs-treză tote facultăţile. ------o------- AYISfJ. Conformă conclusiunei protocolare a adunării reu-niunei învăţătorilorâ din acestă tractă, ţinută în tomna anului trecută, în par. Sambou, amăsurată §-lui 7 din statutele reuniunei, va ţină adunarea sa de primă vâră în parochia Nasală 14 Maiu a. c. st. n. 8 6re a. m. cu următârea programă: 1. Membrii voră asistă în corpore la celebrarea cultului divină. 2. Cuvântulă de deschidere îlă va ţină preşedintele. 3* Amăsurată §-lui 3 ală statuteloră reuniunei se va ţină alegerea secretarului reuniunei, şi prin acesta culegerea taxei de membru la reuniunea mamă (1 fi.) 4. Cetirea protocolului adunărei de tdmnă şi observaţiunile făcute din partea comitetului centrală ală reuniunei generale. 5. Ţinerea disertaţiunei ce o va predă domnulă în-văţătoră şi membru ală reuniunei mame Alesandru Cupşa, eventuală Simeonă Bedeleanu »Despre Albină»; şi după împrejurări, ascultarea mai multoră disertaţiunl şi decla-maţiunl din adunarea trecută benevole Insinuate. 6. Ţinerea propunerei practice din industria domes-lică, ce o va face domnulă Petru Grama, la care va preveni. 7. Lecţiunea practică »Descrierea fulgerului şi a tunetului, în sensă didactică şi metodică,* ce o va ţinâ în-văţătorulă locală. 8. Observaţiunile ce se voră face asupra disertaţiunei şi lecţiuniloră practice. 9. Pertractarea mai multoră propuneri şi tractate de interesă pentru reuniune, ce se voră însinuâ la timpă. 10. Desemnarea locului pentru ţinerea adunărei de tâmnă, a disertantelui şi propunătorului, precum şi materia ce se va prelucrâ. 11. Verificarea protocolului adunărei, conformă §-lui 15 ală statuteloră reuniunei districtuale. La acestă adunare amăsurată §-lui 6 toţi membrii ordinari se învită, precum şi întrega înteliginţă, ca pentru interesulă învăţământului, câtă în mai mare numără, a se presentâ la aceea adunare suntă rugaţi. Sântejude, 27 Aprilie 1885. Vasiliu Puscariu, v. prot. şi preş. reun. tract. ------O------- Avistr Adunarea generală de ăstă timpă a »Reuniunei învâţătoriloră români gr. cat. din giurulă Cherlei* se va ţinâ în 26 şi 27 Maiu nou, adecă a treia şi a patra Zi de Rusalii în Minthiulă-Gherlei, tractulă protopopescă ală Sân-Marghitei, — la care a participă membrii ordinari în sensulă statuteloră, âr alţi amici ai scâlei şi ai culture poporali ca âspeţl — cu tâtă stima sunt învitaţl. Din şedinţa Comitetului administrativă, ţinută în Gherla la 3 Maiu nou 1885. Mihailfi Şerbană, canonică. Ioană Hodoreană preşedinte. secretară. Editoră: Iacobti Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr Aure! Mureşiaau Nr. 94. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Bursa de Bucuresci. Cota oficială dela 24 Aprilie st. v. 1885. (5°.). Renta română Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7 °/0) * n ii (5%) » » urban (7%) » » » (6°/o) * * » (5°/o) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură................... Bancnote austriace contra aură Cump. vend. 85 86 9VU 92 871/. 88 31 32 99 100 84 84 Va 97 97V8 88 Va 89 81V* 81 1110 1130 315 320 235 240 14.Va°/o 14Va0/, Cursulu pieţei Braşov” din 8 Maiu st. d. 1885. Bancnote românesc! .... Curnp Argint românesc............... » Napoleon-d’orî................. » Lire turcesc!.................. * Imperial!...................... * Galben!........................ » Scrisurile fonc. »Albina* . . » Ruble Rusesc!.................. * Discontulă » . . Oanralfi la bursa de Viena din 7 Maiu st. n. 1885. 8.73 Vând. 8.74 8 65 » 8.70 9.88 » 9 94 11.08 » 11.12 10.07 * 10.10 5.80 » 5.84 100.50 * 101.- 120.— > 121.Va 7—10 % pe ană. Numere singuratice din „Gazeta Transilvanieiw se potti cumpăra în tutungeria lui I. Gross. t4f§ 20°|0 Tote preţurile scăcjute 20c|0 per comptantu. Magazinu de încălţăminte O f ală lui Ioanu Săbădeanu Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scădute tdte felurile de încălţăminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copil, gata s£u după mesure fabricate. Ghete de bărbaţi dela v. a. fl. 3.60 cr. în susă. Gliete de dame „ „ „ 3.— „ „ „ Pantof! şi ghete de copii dela 60 „ „ „ Pantofi de casă de piele, pîslă s6u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă. Specialitate. Cisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă » » fetiţe şi băieţi » » » , » » 4.50 , » » Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesescî. — Şoşon! cu talpe de pîslă lung! şi scurţi pentru voiagiorî. = Galocî de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine. Cisme de copii ordinare dela v. a. fl. 2 în susă » » bărbaţi » * » » » 51/a » » » » femei » » » - _ 4 * * Comandele din afară se efectueză după mesurile trimise promptă şi cela nepotrivite sc ian mderetft in schimbă. ’ O H3 Ox CD *-s CD CD m CD £2< CD O tt # # # m 20°|0 Tote preţurile scădute 20°|0 # m m m m m m m m m m m m m m m c3 —i p a o rO OS fl Ph 0) (U fl rO >fl CU a p a a sS > c3 O fl P B a> > rO c3 XD >fl >o3 O o Ah >fl O O o fl <1-1 >fl >«3 cS Ah iO 00 ao 05 'O fl fl .«8 ‘*6 Rentă de aură 4°/0 ... 96 40 Rentă de hârtiă 5°/0 • • 92.05 Imprumutuld căiloră ferate ungare................146 25 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 96.50 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung. (2-a emisiune) .... —. -Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostâ ung. (3-a emisiune) .... 107.20 Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişâ..................101.75 Bonuri cu cl. de sortarel01.75 Bonuri rurale transilvane 101.— 101.- de Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma vină ung...............96 bO Imprumutuld cu premiu ung.....................117- Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 11950 Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . 8235 Renta de aurd austr. . . 10675 Losurile din 1860 . . .13875 Acţiunile băncel austro- ungare................ 852.- Act. băncel de creditd ung. 282.— Act. băncel de creditd austr. 289.20 Argintuld —. — GalbinI împărătesei.............5.84 Napoleon-d’orI............9.83- MărcI 100 împ. germ. . . 60.85 Londra 10 Livres sterlinge 124.55 i «« O) D -fl (5 '3 ^ (N >3 x* tm O * t ® ’z Vi r=> CU 3 — .2? 3 O ° H 2 o a * <3 O :a f o3 >3~ 1 Jfl CCr' • c fl Ah CU Ph • --3 « .s Fc3 . PH fl >fl rfl >H )H cu Ah '■o 0 c» O OS CU £ 4* P. O > u x-O b£> CU • rH O fl cS <-1 • H O *cc- O NU CO r * 4 ■4— PQ m O m fl C m <0 a ti fl de fl tH 'Ph O ’ls 0 £ *43 ca Ph CQ cu H^> fl (U ai fl a 0 Ph <3 a O. 'C Ph -fl p- <33 T3 a ca B o U Mersuln trenurilora pe linia Predealii-Badapesta şi pe linia Teluşă-Aradă-Bndapesta a eălei ferate orientale de stată reg. nng. Predeald-Budapesta Budapesta—Predeal!! Trenfi accelerat Trend de persdne Trenfi omnibus Trenfi de persdne Trenă de persone Trenfi omnibus Trenfi accelerat Trenfi omnibus Bucuresci 7.15 — — — Viena 8.25 8.35 3.30 1 8.00 Predealu 1.09 — — 9.50 Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 Timişd 1.33 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 Brasovă S 2.06 — — 10.50 P. Ladâny 2.01 2.04 1.59 10.09 2.16 6.30 5.45 Oradea mare ) 4.11 5.13 3.20 Feldiora 2.44 7.09 6.28 4.21 9.37 3.25 Apatia 3.03 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — Agostonfalva 3.18 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — Homorodd 3.51 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 8.56 Haşfaleu 4.51 10.18 10.52 Râv 5.46 11.41 4.31 Sighişora 5.11 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 Elisabetopole 5.39 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — Mediaşd 6.00 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 Copsa mică 6.29 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 Micăsasa — 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — Blaşiu 7.02 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — Crăciuneld — 1.45 3.22 GhirbSu 8.24 4.52 — Teiuşă 7.38 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — Aiudd 7.55 2.48 4.44 8.57 5.40 7.08 Vinţuld de susd — 3.12 5.10 oiitţiu ^ 9.23 6.00 7.18 Ui6ra — 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — Cucerdea 8.24 3.36 5.47 Ghiriş 11.15 8.14 8.29 Gliirisă 8.48 4.10 6.38 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 Apahida — 5.39 8.51 Uiora 12.12 9.58 — flnsiu | 10.08 559 9.18 Vinţuld de susd 12.19 10.07 — 10.18 6.28 8.00 Aiudd 12.45 10.42 9.17 Nedeşdu — 6.54 8.34 Teinşă 1.16 11.32 9.40 GhirbSu — 7.10 8.59 Crăciuneld 1.44 12.03 — Aghirişd — 7.25 9.35 Blaşd 2.00 12.24 10.12 Stana — 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — Huiedind 11.33 8.11 11.04 Copşa mică 2.52 1.22 10.45 Ciucia 12.06 8.52 12.17 Mediaşd 3.27 2.24 11.07 Bucia — 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 Bratca — 9.29 1.21 Sigişâra 4.50 4.17 12.15 Râv 12.25 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 Mezd-Telegd 1.11 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 Fugyi-Vâsârhely — 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 Vârad-Velinţe — 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 Oradia-mare ( 1.49 11.04 4.06 Feldiora 8.41 9.20 2.44 ( 1.54 11.14 7.30 « ( 9.20 10.15 3.15 P. Ladâny 3.14 1.47 11.05 Braşovfi > — 6.00 3.25 Szolnok 5.10 4.40 2.37 Timişd — 6.57 4.03 Bnda-pesta] 7.30 7.44 6.40 Predeală — 7.32 4.28 Viena 2.00 6.20 2.00 Bucuresci 10.26 Nota: Orele de ndpte suntfl cele dintre liniile gr6se. rn:____ A T UVT 1J_ Teiuşfi-Aradft-Budapesta Budapesta-Aradft-Teiuşft. Trenfi de Trenfi Trenfi Trenfi de Trenfi persone omnibus omnibus persdne omnibus Teinşă 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-Inlia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branieîca 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Iiia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Bârzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branicica 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 ( 12.32 8.05 9.45 Orăştiâ 10.47 3.46 Aradft | 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 1 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-Iulia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — Tefuşft 12.53 7.00 Aradft-Timişâra Simeria (Piski) PetroşenI Trenfi Trenfi de Trenfi omnibus persone omnibus Aradfi 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nemeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Oivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timiş6ra 8.58 3.15 P etroşeni 7.00 Timişdra-AradA Petroşeni—Simeria (Piski) Trenfi de Trenfi Trenfi persdne omnibus omnibus Timişdra 12.25 5.00 Petroşeni 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Grivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nemeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06