REDACŢIUNEA ŞI ADXIMSTRAŢICItfEA t
BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE Jpl.
Pe untt antt 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe antt 36 fr., pe şăse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu «e prlmeaoO. — Manuiorlpte nu se retrimite.
m 93
Vineri 26 Aprilie (8 Maiu)
1885.
Braşovtl, 25 Aprilie (7 Maiu) 1885.
Se împlinescti şâse ani, de când s’a inauguraţii în Austria o nouă direcţiune politică mai favorabilă naţionalităţilor^ din imperiu. Programa de împăcare a cabinetului Taaffe, ce e dreptă, a rămasă încă până în cjiua de a<jl neresolvată, dar noua eră a avută celă puţină aceea urmare bună, că popârele negermane au începută a mai resuflâ.
Slavii: Cehii, Polonii şi Slovenii au sciută 86 tragă celă mai mare folosă din acostă situa-ţiune pentru naţionalitatea loră şi plângerile continue ale Nemţiloră austriac!, că suntă ameninţaţi de slavismu, ne dovedescă acesta în modă învederată. Nu totă aşa de multă au sciută a se folosi Românii din Bucovina de ocasiune în aceşti şâse ani diu urmă.
E naturală, că Românii bucovineni fiindă puţini la numără şi fiindă încunjuraţi totă numai de elemente contrare, au a luptă cu greutăţi mai mari decâtă Slavii din Austria. Cu t6te aceste s’ar fi putută dobândi în aceşti şâse ani din urmă, resultate multă mai însemnate pentru naţionalitatea română din Bucovina, dacă cărturarii români din acâstă ţărişâră ară fi fostă cu toţii pătrunşi de adevăratulă spirită naţională ro-mânescă şi ar fi îmbrăţişată în unire strânsă ca-usa poporului ţărână, care este a<}i părăsită şi-şi 'găsesce aşa de greu adevăraţi apărători.
Iluştrii bătrâni, cari au luptată pentru drepturile şi bunăstarea poporului română bucovi-n£nă nu mai suntă şi astăzi se pare că n’are cine să’i înlocuâscă.
Amă <}isu »se pare,M pentru că amă trebui 8& disperămă în viitorulă fraţiloră noştri bucovineni, dacă amă admite posibilitatea, că nu se voră mai aflâ între ei în sînulă junei pleade române bărbaţi de spirită şi de inimă, cari să pâtă înlocui cu timpulă pe bătrânii stâlpi ai Românismului în Bucovina.
Din contră suntemă de convingere, că încă de aci înainte va răsări sămânţa naţionalismului sâdită în Bucovina de iluştrii propagatori ai românismului. Dovadă pentru acâsta este mişcarea, ce se observă în timpulă din urmă în sînulă ju-nimei române patriote şi de caracteră din Bucovina.
Articlulă de mai josă, ce ni l’a trimisă ună aderentă ală fâiei nâstre din Cernăuţi, este o dovadă mai multă despre marea îngrijiri ce a pătrunsă pe Românii bine sâmţitori bucovineni I pentru viitorulă românismului în acâstă ţâră. To-I nulă în care e scrisă articlulă pâte fi ceva prea I pesimistă, dar scopulă e lăudabilă. In contra I răului numai atunci vomă fi învingători, dacă ilă I vomă sbiciuf prin arătarea adevărului şi dacă ne I vomU dâ tote silinţele spre a-lU îndreptă.
I Naţionalismul* românii în Bucovina.
I La noi în Bucovina se face multă vuetă cu I naţionalismulă română, care de faptă de abia ve-I getâză. Spiritulă naţionalismului n’a pătrunsă I încă nici la cei cu cultură mai înaltă cu atâta I mai puţină la poporulă de rândă, care este I lăsată, pradă celorlalte naţiuni din ţâră. Dovada I cea mai sigură, cumcă poporulă română bucovi-I nânft scade pe (ji ce merge, este statistica. Ea I ne arată respicată, că în (jece ani aă scăcjutu ■ Românii cu 20,000 de suflete. Pe cândă a ve-m uită Bucovina sub dominaţiunea Austriei (1775)
au fostă într’ânsa numai Români, astăzi însă se compune poporaţiunea din mai multe naţionalităţi: din Români cu numărulă de 190,000, din Ruteni cu 210,000, din Germani cu 50,000, din Evrei cu 60,000, din Poloni, Armeni, Lipoveni, Unguri şi Ţigani cam cu 20.000.
Pericululă celă mai mare pentru Români sunt Rutenii, a cărora numără cresce rapidă parte prin imigraţiune din Galiţia, parte prin rutenisa-rea poporului română necultă. Cu tâte aceste nu se aude de nici o măsură ce ar fi luat’o Românii culţi ca să pue într’ună chipă ârecare stavilă desnaţionalisării, ci din contră poporulă este lăsată pradă slavismului, pare că într’adinsă.
Ce este causa, că Românii culţi nu sunt consolidaţi de felă şi nu lucrâză în unire ca ună singură corpă, ca cei de altă neamă, spre sporirea numărului şi a bunăstării conaţionaliloră săi? Causa este, că ’n sînulă Româniloră culţi s’au furişată cu ’ncetulă în tâte stările elemente străine precum: Poloni, Germâui, Jidovi botezaţi âr mai alesă Ruteni, atâtă prin căsătorii câtă şi prin renegare de naţiune. Acâstă stare a lucru-riloră este în detrimentulă naţiunii. Şi âre elementele străine furişate în mijloculă nostru de dragulă nostru s’au romanisată? Nu! ci de dra-gulă, ca să ajungă ei la mărire şi apoi la timpă binevenită să ne sugrume cu dragostea loră. Am cunoscută prin gimnasiu Ruteni incarnaţi cari astăcfl sunt ultra-români cu gura, au ajunsă de a fi înaintaţi de corifeii Româniloră, pe când Românii cei buni şi nu gureşi sunt preteraţi. Sunt Români şi de aceia, cari la tâtă oeasiunea se dau de Români dară când vorbescă schimonosescă limba română ca vai de dânsa. Acasă la ei vorbescă numai ruseşce sau germâneşce. Alţii şi-au schimbată şi numele pe româniă lăsândă schi şi viei nu viciulti afară, dară se cunoscă pe fapte căci ajungând* la putere sunt cei mai mari des-poţi şi tirani.
Să nu ne bucurămă de astfel ă de renegaţi intraţi în sînulă nostru, ci să ne ferimă de ei mai rău decâtă de adevăraţii Ruteni, Poloni şi Germani. „Ferâscă-mă Dumnezeu de amici, că de inamici mă voiă apără eu însu-mi.w Cunos-ceamă pe ună amică ală meu de „Română bună,“ care nu de multă îmi arătă ună tablou pe care era desemnată şi ună generală polonă cu sabia în mână, despre care (jicea cu fală că ar fi strămoşulă său — ună generală dacă nu mă înşelă „Poniatovschi.“ Ecă românulă!? Altă Română nu de multă a purtată ca studinte de universitate căciula societăţii rutene „soiusă.“ Astfelă de elemente să află mai alesă în starea preoţâscă, care în cea mai mare parte ne dă amploiaţi şi profesori.
O mare nenorocire pentru naţiunea română bucovinână este că familiele ilustre române s’au rărită. De Hurmuzăcheni nu se mai aude nimica, Popovicenii mai că s’au perdută, este ună Zota, ună Stîrcea, ună Vasilco, ună Flondoră, dară boerii cei tineri — puţine escepţiuni — dela universitate începă a face politica cu Jidanii şi Polonii, par’ că ar avâ ună presâmţă că ca mâne voră fi înlocuiţi de ei şi voră trebui să ’ndure mîla loră. Altă periculă este, că unii Români ajungândă la rangă şi avere, averea câştigată cu sudâre românâscă şi pâte şi de pe spinarea Româniloră o împrăscia mărităndu-şi fiicele după neamicii naţiunii nâstre, cărora prin acâsta le dă putere materială ca se pâtă lupta contra românismului cu mai multă tăriă.
Câtă despre politica unoră amploiaţi, cari se fălescă de a fi Români numai ca să pâtă fi aleşi la dieta ţării sâu în senatulă imperială a-câsta o cunâscemă noi prea bine. Folosulă este totdâuna a Domnieloră sale, înaintândă în rangă dară Românulă rămâne totă împilată şi se perde cu încetul ă.
Ce se atinge de preoţi, pâte fi vorba despre
tâte cele, despre stolă, despre numărulă îngropă-ciuniloră şi a cununieloră, despre mărimea lefe-loră, numai despre naţionalismă nu! Unii preoţi facă politică cu naţionalismulă dar o facă numai ca să ajungă demnitari sâu să-şi tragă altă folosă.
Să întrebămă câţi suntă membrii ai „societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina,M sâu mai bine câţi din ei sciu unde-i localitatea „societăţii ?w Câţi preoţi suntă membri ai societăţii „Scâla românăw câţi ai „Armoniei ?“ Câţi preoţi procură (jiare române? — Ecă românismă! ?
Puterea de a recâştiga pe Românii desnaţio-nalisaţl, de a face să prospereze poporulă română este în mâna preotului. Dacă preotulă ar merge mână în mână cu învăţătorulă şi cu primarulă (rară unde este armonia) şi ar lucra spre sporirea culturii însemnândă la tâtă oeasiunea pe părinţi ca să-şi trimită copii la scâlă, atunci nu amă avâ a ne plânge cumcă naţiunea nâstră scade şi are numai 5°/o de cărturari şi că stă îndărăptulă celorlalte naţiuni din ţâra acâstc.
Nu putemă (jice că guvernulă n’ar îngriji de scoli. Stă numai în bunăvoinţă preoţiloră de a atrage la scâlă pe tineretă împărtăşindă cu mai multă zelă învăţămentulă din religiune. Unii preoţi şi astăzi, cu tâte că consistoriulă îndato-resce pe fiecare preotă la învăţământulă religiunii în scâlă, încunj ură îndatorirea acâsta şi au că nu predau învăţămentulă din religiune de felă în scâlă, au că suntă numai âspeţi mergându la scâlă celă multă de 5 sau 6 ori pe ană. Dovadă suntă arătările căpitaniloră districtuali (mirare cei mai mulţi suntă străini) cătră consisto-riu în privinţa predării învăţământului din religiune la tineretulă şcolară. Ecă cum stă cu românismul ă în Bucovina! E tristă dar adevărată!
Ce face junimea bucovinână în faţa pericu-lului, ce ameninţă românismulă în Bucovina ? Repeţimă că nu e de ajunsă d’a arătă râulă, ci trebue să căutămă şi mijloculă de lecuire. Junimea română de a<}i în genere are mare aplecare spre critică.
Dare-ar Dumnezeu ca în aceeaşi măsură, în care vede şi cunâsce neajunsurile să caute a le înlătura prin fapte nobile românescl.
Fie ca şi junimea română bucovinână să se pătrundă de sacrulă entusiasm naţională, care înalţă popâre şi ţări şi le apără de peire!
Conflictul* anglo-rnsti.
Speranţa în menţinerea păcii a începută să crâscă, şi se pare că confllictulă dintre Anglia şi Rusia se va puie aplana deocamdată fără nici o vărsare de sânge.
Lordulă Granville a declarată în camera lortjiloră, că Rusia doresce pacea, dar nu găsesce cu cale, ca ofi-cerii, cari au luată parte în lupta de la Ak-Tepe, să fie trimişi din amândouă părţile înaintea tribunalului. Rusia e gata să se transpună t6te diferinţele judecăţii unui suverană streină, ca astfelă cestiunea să se reguleze în modă onorifică pentru amândouă ţările.
Acâstă declaraţiune a ministrului englesă n’a produsă nici ună entusiasmă, nici chiar între sprijinitorii cabinetului, aşa scrie * Times*. Declaraţiunea ministrului este neclară, t|.icâ foile englese. »Standard« şi ,Morning Post* ’şl esprimă în cuvinte amare consternaţiunea loră asupra umilirei Angliei şi asupra renunţării la ptetenţiu-nile englese. Rusia, (Jicâ. numitele foi, obţine fără îndoia^ totă ce cere.
Piarele rusesc! spună, că cestiunea afganistană se va supune judecăţii regelui Danemarcei. Se vorbesce că însuşi cancelarulă germană ar fi dispusă acuma să intervină în acâstă afacere, şi a avută chiar o convorbire în astă privinţă cu împăratulă Vilhelm.
------O-------
Nr. 93.
GAZETA TRANSI1YANIEI
1885.
OCUPAREA MITROVIŢEI.
Din Constantinopole i s’a trimişii (Jiarului ,N. fr Presse * o telegramă, de cătră unii corespondentă bine informată, care comunică următorea scire interesantă :
»Ambasada austro-ungară a notificată deunăcple Porţii intenţiunea cabinetului din Viena, de a cere ese-cutarea acelei clausule din tractâtulă privitoră la ocu-paţiunea Bosniei şi Herţegovinei, după care Austro-Un-garia ’şî reservă dreptulă de a ’şî înainta garnisonele sale pănă la Milroviţa, pentru ca să apere siguranţa pro-vinciiloră ocupate. Ună răsboiu anglo-turcă ar pute esercitâ o reacţiune asupra peninsulei balcanice şi cu privire la o asemenea eventualitate Austro-Ungaria cere ocuparea Mitroviţei. Consiliulă de miniştri s’a ocupată cu acestă pretenţiune, der n’a hotărîtă nimică, deorece ces-tiunea n’a ajunsă în astfelă de stadiu şi situaţiunea iu Bulgaria şi Macedonia nu justifică temerile, pe care ’şî întemeiază cabinetulă din Viena cererile.«
»N. fr. Presse* dă acâstă scire sub totă reserva, der nu se contestă, că o apropiată schimbare în peninsula balcanică se pregătesce de cătră cele trei imperii aliate. In vera acesta negreşită are să se întâlnescă Ţa-rulă Alexandru III cu monarchulă Franciscă Iosifă, şi a- ( nume în luna Augustă. In principiu s’a stabilită şi par- covicî trece la Sulina, ticiparea împăratului Germaniei la întălnire, care se va face într’o localitate a Austriei.
Negreşită peninsula balcanică dă multă de lucru şi repetămă şi acum ceea ce amă mai tjish» că numai temerea de vr’o schimbare radicală la Balcani opresce pe Rusia d’a nu grăbi răsboiulă cu Anglia.
dată acea parte o jumătate de 6ră. Elă va pleca spre Turnu-Severină l)ilele acestea se aşteptă sosirea şi a altoră bastimente totă de felulă acesta.*
—0—
Parchetulă de Ilfovă este în ajună de a pnne mâna, (Jice »l’Indep. roumaine.* pe mai mulţi negustori israeliţi, cari suntă înţeleşi cu coreligionarii loră faliţi d’a le vinde mărfurile şi a se înfăţişa cu poliţe false, frustrândă astfelă drepturile creditoriloră adevăraţi.
—0—
>Răsboiulă« scrie, că în (Jdele de la 18, 19 şi 20 ale curentei s’au protestată poliţele: d-nei Paulă şi Comp., d-loră Panaitescu, Heinrich LebovicI din Bucurescî şi N. G. Stătescu din Buzău.
—0—
> Dunărea de josă* ne spune, că Sâmbătă a sosită în portulă Tulcea d. generală Pencovicî, membru ală co-misiunei europene, cu vaporulă nou ală comisiunei, Ga-rolus primus. Construcţiunea vaporului este forte elegantă, are 10 cabine mobilate cu totă gustulă şi în fie-care din ele suntă zugrăvite însemnele unei puteri din cele optă, cari compună comisiunea. D. generală Pen-
SOIRILE PILEI.
—o—
Prinţulă Alexandru Carageorgevici a murită în Ti-mişără în etate de 79 de ani.
Ni se scrie din Teaca, că lepra maghiari să-] rei s’a încuibată şi acolo. In 26 Aprile Ungurii, două-deci la numără, au ţinută adunare la »Cor6na Ungariei* 1 sub conducerea solgâbirăului Gyulai şi s’au constituită în filială, alegendu-şî de preşedinte pe Gyarfas Benedek pro-mu^lcj£Cn.j ţ j prietară în Socolă. Caracteristică este, că între cei 20	§l
de Maghiari întruniţi au fostă jumătate funcţionari: 1 sol- j găbirău, 1 subjude judecâtorescă, 1 referentă la judecă-! toriă, 1 cancelistă la cărţile funduare, 1 judecătoră de: pace, 1 tutoră orfan dă ş. a. 6re nu dovedesce acesta destulă de lămurită, că funcţionarii maghiari suntă aceia, cari agitezâ?
_	.	.	^	,	,	J curţile ___ ____________ ___________ _
Cu ocasiunea mspeeţiunei ce a făcut o comandan- *	,	„ t. „ y *
,	,	„ ,	w j	,	0 ... , u , igăsesce	lucru, nu mai are câştigă, sărăcesce.
tulă	de	corpă loc.	mareşală de	câmpă br. Schonfeld ba-‘
Necazurile Românilortl din Scheiu.
Braşovfi, 24 Aprilie.
Astătjî se înmormântâză nenorocitulă costenă*) care a cătjută victimă crudelităţii unui slujbaşă poliţienescă. Vasile Olteanu a aprinsă candela dela cruce pentru ultima 6ră în ndptea sfântului George.
Era ună timpă, când lumina acestei sfinţite candele nu licuria atâtă de posomorită ca acum. Locuitorii români ai Scheiului trăiau p’atuncl cu mai puţine griji. Negoţulu era în flore şi draenii câştigau. Cei ce erau îşi agonisiau multă, er cei ce munciau mai puţină aveau ce le trebuia
Timpurile aceste au fostă şi nu scimă dacă se voră mai întorce. Acum şi celă mai muncitoră costeană abia , îşi pote agonisi atâtă ca să-şi hrănesc ă copiii şi să-şi I plătăscă birulă greu. Negoţulă de odinioră a perită-jL’au mâncată cei cu şinore dela Peşta şi dela vama Ti-: mişului. Spălătoriile de lână suntă pustii, urlă cânii prin loră. Românulă muncitoră din Scheiu nu mai

talionului 3 din reg. 2 de inf. ce staţionăză în Făgăraşă, o deputaţiune de orăşeni i-a adresată rugarea, ca să intervină pe lângă cercurile mai înalte să nu rămână Fă-găraşulă fără garnisdnă după plecarea batalionului în Bosnia. Comandantulă a promisă, că va face totă ce’i va stâ în putere.
—0—
Din raportulă societăţii braşovene pentru ajutorarea prisonieriloră luămă următârele date despre activitatea sa în 1884. Numărulă membriloră fundatori e de 25, ală celoră ordinari de 190. S’au ajutorată 61 de ares-tanţi săraci, eliberaţi dina rest, cu bilete pe calea ferată pănă acasă, 71 de arestanţl cu bani de întreţinere pe drumă cu totulă în sumă de 85 fl. 71 cr. Pentru construirea unei scole a arestantiloră, s’a obţinută dela ministrulă de justiţiă 10,000 fl. şi scota, situată în grădina arestului, e aprdpe gata. îndată ce întocmirea interioră va fi terminată, va începe instrucţiunea în morală şi în obiectele elementare. In anulă acesta societatea, pănă va pute întemeia ună asilă pentru arestanţii eliberaţi, a în chiriată ună locală unde se voră întreţinea cu t6te cele necesare pănă la găsirea vre unei ocupaţiunî. Pentru mărirea fondului, societatea primesce dela tribunalele din Braşovă, Făgăraşă, Şercaia, Zârnescî şi Satulungă 30 procente din amenzile bănescî. La finea anului 1884, a-verea societăţii număra 248 fl. 29 cr.
—0—
..Curierulă Balasană* **) din Iaşi spune, că Vineri a plecată regiment ulă 7 de liniă în Dobrogea. De odată cu regimentulă au plecată şi d-nii coloneii Lipoianu, loc. colonelă Grozea şi maioră Teodorescu.
—0—
Stabilimentulă de arte grafice Socecă şi Teclu din Bucurescî a editată în eliografiă ună portretă ală lui C. A. Rosetti. Ca lucrare de artă, acestă portretă e bine reuşită. Elă va fi vândută cu 10 lei esemplarulă, din carif 5 voră fi destinaţi pentru ridicarea statuei lui C. A. Rosetti.
—0—
,Posta* din Galaţi scrie în numărulă său dela 21 Aprilie: »Aseară la orele 8 p. m. a sosită în portulă nostru ună nou vaporă de răsboiu austro-ungară, cu 4 tunuri şi cu numele de , Taurus. * Acestă vaporă a venită prin Constantinopolă şi a ancorată în dreptulă bursei n6stre. După informaţiunile ce avemă, acestă basti-mentă eri, pe când trecea pe la gura Şiretului, a son-
Mai de demultă numărulă celoră săraci din Scheiu era neînsemnată, dar mila ce o căpătau era însemnată, căci omenii aveu de unde să le dea. Aslâ(JI sărăcimea e multă în suburbii şi mila e puţină. Înainte, când şi săracii o duceau mai bine, le era ertată să-şi aducă gă-teje şi uscături din pădurea dela spatele Tâmpii, ca să şi mai încălfjescă şi ei 6sele erna, ăr vara să-şi mai po'ă fierbe o sărăcăciosă zamă.
Comuna nostră e vestită de bogată în păduri mari şi frumdse. Gătejele şi uscăturile ce le luâ din pădure sărăcimea din Scheiu nu erau nici ca sfărmiturile dela masa risipitorului. Inspecţiunei păduriloră îi este întru nimică a perde mii de florini prin rele speculaţiunî şi negligenţe, a plăti despăgubiri grase unoră liferanţi — dar de ună ană de (Jile a apueat’o dorulă d’a economisi la gătejele şi uscăturile sărăcimei din Scheiu. Eftinî la făină şi scumpi la tărîţe! Acestă inscripţiune ar trebui să se pună pe chipiurile forestierii oră comunei.
Costenii au fostă opriţi d’a mai merge în pădurea din apropiere după găteje şi uscături!
Bieţii costenî pe lângă acâstă grea oprelă, mai au să guste şi din amărăciunea »egalei îndreptăţiri,* de care i-se face a(JI parte Românului în josă ca şi în susă, în comună ca şi în comitată şi în ţeră. Costenii trebue să vedă cum conlocuitorii loră din curmătura Braşovului *) sunt mai omenesce tractaţi decâtă ei. Curmătureniloră li-s’a dată voiă să-şi aducă găteje ca şi până acum din pădurea dinaintea loră, pe când sărăcimea din Scheiu e constrînsă, în puterea noului ordină ală marelui pădu-rară, să mârgă cale de trei ceasuri dela casele loră, dincolo de Poiana Brâncă pe sub munte, ca să-şi aducă câte ună gătejelă.
Pe costa de sub Tâmpă locuescă numai Români, pe când în curmătură suntă mai mulţi Unguri şi Saşi. Nu cumva acesta este pricina, că costenii trebue să mergă trei ceasuri în capă de ernă după găteje? Sărmanii potă să se prăpădescă pe drumă!
Şi vai şi amară de acelă costeană sărmană, care cade în ghiarele vr’unuia din jitarii, cari păzescă pădurea din apropiare, căci îlă aştăptă o aspră pedepsă.
Vasile Olteanu este mărturia mută — mută pentru veciă — a acestei prigoniri, ce se face în urma măsuri-loră draconice luate de administraţia păduriloră. Ună
băiată de pe costă este întâlnită în noptea de sf. Georgij de ună poliţistă, care trăiesce în credinţa, că Românii costenî suntă numai o calamitate pentru acestă oraşH? că capetele loră n’au mai multă preţă decâtă verbele do grădina lui. Poliţistulă pune mâna pe băiată şi 'lămâi-tratâză, pentru căjitarulă ce’lă urmărea se temea, ca ramura să nu fie din pădurea oprită. Vasile Olteanu vine dela cruce şi nenorocirea ’lă duce în calea poliţistului. Acesta socotindă, că a sosită momentulă ca să răl.ezâscâ capetele costeniloră, îlă lovesce cu sabia de ’lfi o-moră.
întâmplarea înfiorătOre dela Crucea Muşicoiului o tragică ilustraţiune a ignorârei şi desconsiderărei de care au parte Românii scheieni, mai alesă de ună şirll de ani încdce
Scheienii suntă copii vitregi ai comunei. Pentru toţi se face câte ceva numai pentru dânşii mai nimici N’au nici fântâni, nici vale, nici drumă — le merge ma; rău ca celoră din VlădenI, cu t6te că şi ei trebue si1 plătescă adausulă comunală de 24% la florinulă de dare. Acum li-se semănă locurile şi li-se strîmtâză păşiunea şi nu se scie ce va mai hotărî comisiunea din urmă acesta afacere, căci comisiuni au fosţă destule în Scheiu, dar nu s’a vă<Jută până acum nimică în urma loră.
Nu potă fi omeni mai pacînicî, mai blânrjl şi cu mai puţine pretensiunl ca Românii din Scheiu şi poteci tocmai naturelulă loră prea domolă a adusă cu sine, ci cei dela cârma comunei se îngrijescă aşa de puţină de sârtea loră. Dacă Scheienii ară fi mai iuţî, mai energici şi mai pretenţioşi, dacă ar cere cu mai mare insistenţi să li-se facă dreptate pretutindenea, dacă în fine s’ar afli în fruntea loră nisce conducători harnici şi cu caracteră firmă, astăzi interesele loră nu ar fi aşa de năpăstuite,
Să speră mă, că păţania îi va învăţă să-şi caute mai multă dreptulă şi să fie mai solidari în apărarea lui. E timpulă, ca să se deştepte odată Românii de aici, cei cu carte ca şi cei fără de carte, şi să facă ca să se respec-teze cum se cuvine interesele unui întregă suburbiu.
Se pare, că după vechiulă obiceiu rău, cei dela cârmă suntă înclinaţi a luâ în apărere fapta barbară a numitului poliţistă din noptea de sf. George şi a descrie lucrulă astfelă, ca şi când pacînicii costenî s’ar fi revoltată contra unui singură poliţistă, şi ea şi când aceşti poliţistă ar fi victima nesupunerei loră. (A se vede »Kronst. Zeitung* din 6 Maiu).
Cei ce cunoscă pe Scheieni se voră mira, că poliţistulă din vorbă este acum declarată greu bolnavă în spitală după ce a vulnerată doi 6meni şi a omorîtă pe unulă, făcândă abusă de întrebuinţarea armei, şi după ce a scăpată cu pielea întrâgă.
Aşteptămă dela d-lă căpitană ală poliţiei, ca să facă o cercetare strictă şi să stăruiască, ca poliţistulă barbari să fie pedepsită cum se cuvine şi ca nu cumva liniştea unui suburbiu întregă să fie sacrificată pentru cuvântul!), că poliţia, dispună ea de puteri câtă de slabe şi nesufi-ciente, trebue să fie totdâuna în dreptă.
*) Locuitorii de pe costa de sub Tâmpa.
**) Burghals, Martonfalva.
Braşovă 24 Aprile v.
Sinodulă din Dumineca trecută ţinută la biserica Sf. Nicolae din Scheiu a fostă forte turbulentă. In acestă sinodă avea să se alegă comitetă parochială, epitropiăşi delegaţiuni şcolare, cari împreună cu delegaţiunile din cetate administrâză scâlele centrale din locă. — Sinodulă a fostă condusă de d. protopopă I. Petrică. — Fiindcă în comitetă sunt necesari 30 de membri, de aceea s’a alesă o comisiune de 9 inşi, ca să compună o listă, să otipă-râsca şi să o împartă la parochieni, ca cine va vrea să voteze acea listă, âr cine nu va avea plăcere să compună altfelă lista.
Ce s’a făcută?
După cum au spusă mai mulţi votanţî, listele împărţite s’au schimbată de cătră o clică de omeni şi li s’au dată alte liste, din cari a ştersă acea clică pe unii domni cari ’şî-au împlinită totdeuna chemarea loră. Astfelă a ştersă din epitropiă pe d-lă primară I. M. Burbea, din delegaţiuni pe d-lă Davidă Almăşanu şi din comitetă pe dl Andrei Voina jun. Alte schimbări ce s’au făcută nu ne suntă cunoscute. Pentru ce aceste schimbări pe o cale aşa de nepotrivită? Pentru ca în loculă d-lui profesorii pensionată Davidă Almăşană să ajungă în delegaţiuni, cari au să decidă în cestiunî şcolare, dmeni nepricepătorl? Aceste manopere au produsă în cerculă inteligenţii mare mâhnire.
Când s’a începută votarea, a presentată dlă epitropă Ionă Manole, tata d-lui Diamandi Manole, o listă a unui votantă, care a mărturisită că a fostă chemată într'o cârciumă din Prundă, unde i s’a schimbată lista dându-i-se alta ştârsă în modulă cum amintii mai susă, D. Manole protestă în contra acestoră abusuri constatândă, că alegerea e influinţată prin manopere neerlate. Dlă prof. Davidă Almăşanu, vă4ândă că l’au ştersă din listă, să fi indignată: »va să c^ică după ce 30 de ani din tinereţe mi-amă jertfită ca profesoră pentru DuraneavâHrfl, acum la bătrâneţe nu vă mai trebuescă?*
Nr. 93.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
IM Ionii Manole, venerabilulii epitropii indignaţii şi dânsulfi, proteslâ din nou eerândă, ca alegerea să se facă prin comisari consistoriali, căci s’a lucrată prin câniume La aceste vorbe îlă întâmpină umilă din clică adre-sându-se în modă fârte aspru cătră Dlă Ionii Manole. Cu mirare amă observată, că d. protopopă Petrică, deşi chemarea sa de presidentă era ca sg provâce la ordine pe clicaşă, totuşi d-sa a tăcută făeândă pe publică sg credă, că d-sa ară consimţi cu astfelă de procederî.
Ce voiesce acâstă clică şi de cine este influinţată şi condusă, aci la noi e pe deplină cunoscută. Deocamdată nu mai amintimă şi alte lucruri, fără numai că amă aflată, că d-nii epitropl Ionă Manole şi Andrei Lupană şi-au dată demisiunea.
Ajunulu alegerii pentru senatulu imperialii în Bucovina.
Cernăuţi, Aprilie a. a,
Senatulă imperială s’a disolvată şi străinii au începută a se mişca deja înainte de disolvare, pentru a fi pregătiţi la luptă cu noi în cestiunea alegerii viitâre. Ei şi-au pusă până acuma candidaţi şi se înţelegă în privinţa acâsta prin 4iare şi prin adunări, pre când noi suntemă nepregătiţi şi stămă cu mânile în sînă. »Aştep-tămă mură în gură.* Se vede că ne sâmţimă destulă de tari faţă cu alegerile aceste, însg nu şciu pănă când, Guvernulă trebue sg ne fi asigurată de sprijinulă sgu,
rală rurală Viţniţă-Zastavna este neîndoiosă realegerea representantului lui de până acum Dr. Ionii Zotta, deşi conducătorii Ruteniloră voră candida în acestă cercă pe ună funcţionară rutână; în cerculă electorală rurală Ră-dăuţi-Solca-Suceava-Dorna minisfrulă de comerţă br. Pino, representantulă de până acum ală cercului, va avâ de contra candidată pe ună Română.
După cum comunică foile polone din Cernăuţi, marii proprietari români au alesă ună comitetă de acţiune, care nu va face cu nimenea nici un compromisă. Comitetulă a hotărîtă sg combată realegerea deputatului Grigorcea şi sg pună candidaţi pe baronii Stîrcea şi Mustaţă.
Sângeorgiu, 25 Aprilie 1885.
Cestiuni bisericesci. Suntă trecuţi doi ani de 4'le de când se agită aici mereu cestiunea aducerei unui ca-pelană lângă parochulă actuală. Acestă agitaţiune a luată nascere din nisce interese particulare destulă de rgu, înţelese pentru că se ciocnescă cu interesele parochiei.
E dreptă, că aici în n^rochiă în trecută a fostă capelană, căci parochia numgră la 2700 suflete; dar e dreptă şi acea, că nu se ţine minte ca preoţii de aici sg fi trăită vr’o dată în pace şi unire, căci n’au avută cu ce; de aceeu cu vr’o 15 ani mai nainte se adause pentru cooperatoră lângă terţialitate încă doug pământuri dela comună şi 100 fi. v. a. din visteria comunală. Cu rândă şi sâmă se pote negreşită şi acuma aduce ună cooperatoră. dar lucrurile încă dela începută s’au încurcată, şi astăzi tocmai aşe4area noului capelană în paro-ehiă a căşunată o fierbere atâtă de mare încâtă p6te deveni periculâsă pentru liniştea comunei. Şi pentru ce
căci şi noi amă fostă în periodulă trecuta cu densulă, adecă:
representanţii noştri au făcută placidă guvernului şi gu-Jsg nu o spunemă, că vina este tocmai la S. Consis'oră?
vernulă placulă representanţiloră.	I Inainte cu doi anî » veni dlui L Niamţu, parochă în
a	.	...	. .	,	, ,wj xi>to x Nimigea, pofta dea se strămuta ca cooperatoră aici la
Ore representanţii noştri n au lucrată destulă ? că- . . ’ J^	,	x ,	„	* a - > - aa
K	v *	... i noi şi petrecendă in comună vr o 3 sgptgmâm şi află
pgtămă căi ferate pentru esploatarea Bucovinei prin strâ- _ negreşită câţi-va aderinţl, cari începură a lucra în acesta
ini, fabricele de vinarsă se voră spori; fotă aşa se va' direcţiune. Parochulă actuală alesă câteva luni mai na-
face şi ună 'gimnasiu inferioră pentru Evreii din Ger- inte era tocmai în luptă cu poporenii, cari voiau a reduce
njuţj	stolele după gustulă loră, şi au rugată pe aderinţii dlui
,	.	/ -	, -i .	... .w i	Niamţu ca sg mai amâne aducerea de cooperatoră pănă
La noi se facă alegerile pentru candidaţt la sena- ^ val a|ege, d6câi glolele reduse, va remJe destulă de
tulă imperială în următorulă modă: Ceva înainte de a- trăitâ pentru doi Acestă sfată nefolosindă nimica, paro-
legerî se adună multă 10 corifei români si pună candi- chulă de aici încolo au fostă ignorată şi partisanii dlui N.
daţi în numele Româniloră pe unnlă şi altuia dintre ei. ne mai încetândă cu agitările lucrulă s’a sfârşită cu o
»Ce ironiă în numele Româniloră?!* Apoi facă listele 1 c.erAcetare’ în. ur*Pa c^re*a d- a trebuită sg se retragă
si încă să si sufere
,1 le trimită împreună cu o proclamaţiune măgulităre ( Crede;mfl! că'lucrum se va sfirşf cu atâtaj dar se cătră alegătorii respectivi. Tr6ba alegătorilor este dea alege pe j vîrâ din nou altulă la mijlocă, d. V. Popă, parochă în candidată, de ce pănură va fi elfi, de va lucra pentru sine seu (B. Bistriţă, care îşi deschide mai ântâiu calea la S. Con-pentru naţiă acâsta este trgba lui. Programă nu esistă, sistorfi, se înţelege cu aderinţii neastâmpăraţi, cari perla ce? Destulă că periodulă trecută nu ne-a adusă nicljdur^ P^e d* ^ isbutesce în urmă a fi numită de co-
ună bine, poporulă este totă într’o situaţiune aşa de rea, jA^siTnamire Intru atâta a aţlţată spiritele po-dacă nu mai rea ca cum a fostă.	j poreniloră de aici, încâtă era câtă pre aci ca sg-lfi scătă
Auijinifi, că între candidaţii de mai nainte ar figură j din comună, dar s’au mărginită — spre onârea loră — şi persâna Domnului consilieră superioră dela tribunalulă.a face pre cale legală:	1) Ună protesta cătră S. Con*
ţgrii în Cernăuţi, Mihailfi Peteiu pentru periodulă acesta s’sto.r^ de ^erla !n contra denumirei d-lui V. Popă şi în
şi anume pentru ţinuturile Sucevei, Rădăuţilorfi, Şiretului. chiaraţiune} prin care 450 capi de familia arată, că nu Înainte de acâsta însg l’amă întreba, pentru ce a depusă recunoscfi pe d. V. P. de păstoră sufletescă ală loră, nu mandatulfi în periodulă trecuta, de dragulă nostru sâu întră în relaţiunl bisericesc! religiâse şi-i denâgă totă aia ministrului de comerţă Pino? Alegătorii din ţinutu-!sprijinulă materială. 3) Ună condusă, în puterea căruia
rile amintite au pusă tâtă încrederea în persâna Domniei I e?arend6ză în ,favdrea cassei bisericesci pământuri ecle-
' siastice, ce î-s’ară cuveni lui.
Lăsândfi acuma la o parte nesocotinţa d-lui V. P., care l’a împinsă a’şî părăsi o parochiă cu aprâpe 70 juggre porţiune canonică, şi a veni la una cu 5 juggre, cari încă i se denâgă; trecândfi preste slăbiciunea lui,
15 ori totă pre acei ţgranî alergândă după popă, sg nu tragă conclusiunea, că loră şi numai loră le trebue, dar nu poporului. Şi cu ce s’au legitimată acei »perde vară*, că suntă representanţii poporului ? — Şi nu era lucru înţelepţescă a-i sfătui sg stea pe pace şi sg se pună în conţelegere cu parochulă?
8.	La numirea unui capelană nu se cere niciodată consensulă parochului? — Dâcă nu, apoi aţi nimerit’o! Aţi tîlnită elemente, cari veclnică se voră ciocni şi voră dâ scîntei. Dâcă da, s’a întrebată parochulă?
9.	A ţinută S. Consistoră contă de dechiaraţiunea deputaţiunei oficiâse mersă cu protestulă în mână la 6 Martie a. c. şi carea l’a rugată sg-şî schimbe hotărîrea şi sg revâce pre d. V. Popă, căci se potă întâmplă tur-burărl cu sfirşită tristă ?
10.	A ţinută S. Consistoră contă de părerea R. d. vicariu, care cunâsce împrejurările nâstre?
Dâcă acestea le-a cunoscută, pentru ce a dată cre<J6mântă malcontenţiloră şi niciodată autorităţiloră ?
Ne place a crede, că S. S. d. Episcopă a fostă râu informată în tâtă afacerea şi se va grăbi a îndrepta rgulă. Dâcă însă lucrulă s’a făcută aşa cu intenţiune, cu scopă ca sg pâtă pescui în tulbure, cu scopă ca fratele „sg ridice mâna în contra fratelui, atunci şi-a ajunsă scopulă, căci iritaţiunea e la culme şi numai atunci va încetă, când se va ţinâ sâmă de voinţa poporului.
Şi noi credemă, că S. scaună este pusă de D-4ău pantru întărirea păcii între âmenî.
Mai mulţi poporeni.
Sale şi l’au alesă. Scurtă timpă după aceea aut|imă că Domnia sa a resignată la mandatulfi încredinţată. A întorşi spatele Vienei şi nu ne a aflată de demni de a ne spune causa supărării, ba nici nu a mulţămită aleggto-riloră sâi pentru încrederea arătată. Îndată după depunerea mandatului, vedemă pe agitătorii de mai nainte ai Domniei Sale mergândfi împreună cu poporală la urnă şi alegândfi pe ministrulă Pino unanimă, pe când totă acei alegători luptau scurtă timpă înainte din răsputeri contra lui. »Tempora mufantur et nos mutamur in illis.
De ce nu recomandămă pentru ţinuturile amintite candidaţi ca Domnulfi Sbiera Ioană, profesoră la universitatea din Cernăuţi, Domnii advocaţi din Suceava Dr. Samuilă Isopesculfi şi Dr. Mateiu Lupulă, Domnulfi Dr. Seleschi Emiliană, advocată în Cernăuţi ş. a. toţi bărbaţi tineri şi nu îmbătrâniţi în ani şi moravuri. Aceşti bărbaţi suntă independenţi în tâtă privinţa...
M. Scaevola.
Alegerile în Bucovina
Din Cernăuţi se scrie, că Românii ’şl păstrâză cercurile loră electorale aprâpe neturburaţi. In colegiulă ma-rilorft proprietari e sigură realegerea representanţiloră lui de până acum, a baronului Victoră Stîrcea şi a cavalerului Dr. Grigorcea, cu tâte că alegătorii poloni şi ru-, tenl încârcă totulă, ca să pâtă isbuti representanţii naţionalităţii loră. Profesorulă Dr. Mitrofanovicî, representantulă consistoriului şi mânăstiriloră gr. ortodoxe are în faţa sa ca contra candidaţi pe archimandriţii Ţepercovicî, C&linescu şi Coţubă; dar resultatulă alegerei acesteia atârnă de archiepiscopulă şi mitropolitulă Dr. AndrievicI-Moraru.
In cerculă electorală rurală Cernăuţl-Siretă, ce l’a iepresentată până acum Dr. Tomasciucă, candidâză trei | naţionali: lonă Lupulă, George Flondoră şi adjunctulă de itribunalfl Moraru — fiulă mitropolitului; în cerculă electo-
că s’a lăsată sedusă şi adusă de câţl-va prăpădiţi şi a ocolită cu nătângiă neertată pre parochulă locală, câtă şi celealalte autorităţi; nepomenindă nici păcatulfi acela’ că şi-a dată învoirea la S. Consistoră, că va merge co* operatorfl în Sângeorgiu şi fără emolumentele date ante-cesoriloră; iertându-i şi aceea, că încă n’a învăţată a sci, cumcă Sângeorgiulă e parochiă mare, dar rea de lapte; trecândă şi preste prostia aderinţiloră sgi, cari au bătută drumulă până la Gherla de 15 ori şi ş’au pusă traista; ne mărginimă a adresă cu respectă câteva întrebări S-lui Consistoră, cu care credemă, că putemă sta de vorbă, şi anume:
1.	Ţinut’a S. Consistoră contă de votulă poporului de aici, care cu ocasiunea alegerei d-lui S. Sohorca de parochă în Noemvre 1882 a dechiarată la protocolfi, că n’au lipsă de capelană, că nu’lă potă plăti şi nu’i potă da pământuri?
2.	Are S. scaună cea mai mică dovadă, că actua-lulă parochă ar fi lipsită dela datoria sa şi că oficiulă ar fi suferită ori nu s’ar fi făcută la timpă?
3.	Are sâu avut’a S. Consistoră la mână ună simplu actă dela vr’o auctoritate competentă, dela vi-cară, dela representanţa bisericâscă, prin care s’ar fi cerută cooperatoră aici?
4.	Dacă a cerată poporulă prin suplica acoperită de 360 subscrieri, scie S. Consistoră câtă de falsă a fostă aceea suplică? A luată în sâmă relaţiunea re-presentanţei bisericesci din Iuliu 1883, prin care acâsta arată până la evidenţă: că în suplică este subscrisă u-nulă, care murise înainte cu doi ani, câţiva înfirmî, câţiva minorenî, 3 gr. or., 44 cari sciu scrie suntă subscrişl de mână streină, pre când alţi 30, cari nu sciu o literă, suntă subscrişi ,manu propria.4 ?
5.	Dâcă representanţa comunală şi cea bisericâscă au denegată prin condusă actualului capelană emolumentele date antecesoriloră, precum şi ori ce sprijină materială, nu însemnâză acâsta, că n’au lipsă de capelană?
6.	Fapta d-lui V. Popă de a veni în parochiă şi fără emolumentele avute de alţii, faptă prin care strică causa fiitorilorfi capelani, nu este punibilă?
7.	Este de necrezută, că vg^ândă S. Consistoră de
DIVERSE.
Petră nepomenită. — Citimă în »Râmnicu-Sărată«: In <Jiua de 11 curentă a căzută o plâiă însoţită de grindină într’o cantitate nepomenită. Venindfi despre Nordă, după ce a bătută oraşulă s’a lăsată spre Sudfi-Vestfi, bătândă parte din moşiile Băltaţii, Costieni-MarI, Costieni-MicI (Zidurile), Joiţa, Chochirleanca, şi puţină din Si-lisce, până la Găgeanu. Omenii spună, că n’au mai văzută aşa piatră. Şanţurile ogrăijiloră erau încă pline de grindină, cinci 4'le după acâsta; poduri, podeţe, şosele, tote le-a spglată apa. Eleşteulă ţâraniloră din Costieni-marî l’a spălată de totă. Miei, oi, pasgrl s’au găsită multe mârte pe câmpă. Pe malurile văgaşeloră formate de apă, grindina puteai s’o iai cu baniţa. Mărimea grin-dinei variată: dela mărimea bâbei de mazăre pănă la mărimea oului de porumbă. Pe unde a ajunsă, grâ-nele au suferită multă. Săcara decum era de mare, abia se mai zăresce verde; grâulă asemenea a suferită; numai orzulă fundă încă mică a scăpată nevătămată. Despre fructe nu mai vorbimfi.
* *
*
Ună Matusalemti. — Ună 4'ară rusescă citâză ună casă de longevitate cu totulă escepţionalfi. Acâstă fâiă spune, că printre locuitorii din Saratofă se găsesce ună bătrână în verstă de 130 de ani. Acestă Matusalemă pârtă numele de Savină şi este francesă de origină. Soldată din armata cea mare a lui Napoleonfi I., elă a făcută campania din Rusia cu gradulă de oficerfi. Rămasă în Rusia după rgsboiu, d. Savin locuesce în Saratof de şâpte-4ecî şl doi de anî. Elă şi-a conservată memoria sa întrâgă şi vederea nevătămată, dar de câtva timpă sufere de o surditate parţială. Tâte evenimentele, la cari elă a asistată şi a luată parte, se conservă de minune în memoria acestui patriarchă. Elă face încă plimbări 4ilnice şi când se întârce dm târgă duce fără ostenâlă pachete de două 4ecî până la patruzeci de livre greutate.
* *
*
Descoperiri archeologice. — In săpăturile făcute la Tunis s’a descoperită ună apeductă subterană, de 500 metri lungime, în starea cea mai bună, fârte largă şi fârte înaltă. S’au mai găsită asemenea doug-4ecî şi doug morminte feniciane din prima epocă, jvase feniciane şi etrusce bine conservate şi o mare inscripţiune latină, care
arată loculă unde se aflau băile.
* *
*
Mijlocii contra friguriloru. — Ecă ună mijlocă bună şi puţ'nă costâtorfi d’a face sg înceteze îndată frigurile intermitente: A pune în apă o mică câje de vişină tânără tăiată măruntă, a bate apa bine şi a bea din ea din două în doug ore câte o linguriţă în timpulfi frigu-riloră. A nu mări nici odată acâstă dosă, căci câja de vişină cere a fi întrebuinţată cu băgare de sâmă.
Cursuiu pieţei Braşovu
din 7 Maiu st. d. 1885.
Bancnote românesc! . .	. Cump. 8.76	Vând	8.78
Argint românesc ....	. * 8.70	â	8.72
Napoleon-d’orI		. . » 9.80	»	9.84
Lire turcescl		. » 11.15	»	11.15
Imperiali		. . » 10.10		10.12
Galbeni . . 			. » 5.80	»	5.86
Scrisurile fonc. »Albina*	. » 100.50	»	101.—
Ruble RusescI		. » 121.—	»	122,—
Discontulă »	. 7—10 % pe	ană.	
Editoră: IacoM Mureşianu.
Bedactorfi responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu
Nr. 93.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
O ars al ii la bursa de Vlena
din 6 Maiu st. n. 1885.
Rentă de aurfi 4°/0 . . . 95.75 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 90.75 împrumuturi căilorG ferate
imgare................146. —
Amortisarea datoriei căilorG ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.— Amortisarea datoriei căilorG ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... —. -Amortisarea datoriei căilorG ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 107.— Bonuri rurale ungare . . 102.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişG...................101.75
Bonuri cu cl. de sortarel01.75 Bonuri rurale transilvane 101.—
Bonuri croato-slavone . . 101. -Despăgubire p. dijma de
vinii ung................96.50
ImprumutuIG cu premiu
ung....................117.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119. — Renta de hărtiă austriacă 81.80 Renta de arg. austr. . .	82.15
Renta de aurii austr. . . 107 20 Losurile din 1860	. . . 138 75
Acţiunile băncel austro-
ungare...................851.—
Act. băncel de credită ung. 287.25 Act. băncel de credită austr. 287.70 Argintulă —. — Galbinl
împărătesei.............. 5.84
Napoleon-d’ori...........9.83—
Mărci 100 împ. germ. . . 60 85 Londra 10 Livres sterlinge 124.55
Bursa de BucurescI.
Cota oficială dela 22 Aprilie st. v. 1885
Renta română (5°0). . . .	Curnp. 85 V*	vând
Renta rom. amort. (5°/0) . .	88	—
» convert. (6°/0) . .	87	—
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	31	—
Credit fonc. rural (7%) . .	97	—
• „ „ (5«/.) • •	82 V,	—
» » urban(7°/0) . .	941/1	—
. (6<7.) . .	86	—
» » » (5°/0) • •	80	—
Banca naţională a României	—	—
Ac. de asig. Dacia-Rom. . .	—	—
« » » Naţională . .	—	—
Aură		H.°/o	—
Bancnote austriace contra aură		-
Anunţămu acelorfi onoraţi cetitori, cari vorfi binevoi a se abond la f6ia năstră de aici încolo că avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885 prin urmare potă să aibă colecţiunea întrâgâ.
(Nr. 56) 2 6
gr. (Edward Myss,
Doctorii în medicină şi chirurgiă, mamosU şi oculist operatorii, fostă oculistă alu Urei, are on6re a face cunăscntă, că ărăşî s’a stabilită în Braşovă ca medică practică, şi că a înfiinţată în Uliţa negră în casa Dlui luga nr. 339
Unu atelieru dentisticu
Subsemnata comisiune esmisă pentru administrarea averei ţinătdre de biserica gr. or. din cetatea Braşovului dela Sf. Treime voiesce a edifica din nou morile numitei biserici aflătdre în comunele Poiana Mărului şi Sâmbăta superiără.
Spesele de edificare s’au statorită pentru m6ra din Poiana Mărului cu 863 fi. 16 cr., ăr pentru acea din Sâmbăta cu 1065 fi. 68 cr. v. a.
întreprinzătorii ’şl potă preda ofertele loră provă^ute cu 10°/o vadiu subcomisiunei încredinţate cu pertractarea oferteloră, care pertractare se va ţină la 20 Maiu a. c. 11 6re a. m. în cancelaria bisericei la Braşovă, tergulă cailoră în casa de sub Nr. 34.
Planurile, preliminarele şi condiţiunile se potă vedea la notariulă comisiunei d-lă Iordană
I.	Munteanu, asesoră la scaunulă orfanală.
Din şedinţa comisiunei administrative ţinută în Braşovă la 30 Aprilie 1885. —
Grf. A. Bethlen, m. p.
1—3	comite supr. corn. min.
unde păte ori-cine avă ajutoră medicală atâtă pentru conservarea dinţiloră, îmbunătăţirea posi-ţiunei loră s. c. 1., precum şi pentru înlocuirea dinţiloră perduţi cu alţi artificiali, singuratici său dentura întrăgă, cu platca din cauciucă său aură. ;
Dinţi se scotă cu, său fără întrebuinţarea narcosei.
Preţurile moderate. La cerere se spune pre-ţulă înainte pentru fiecare lucrare.
Orele de cosultaţiune dela 10 până la 1 a. m. şi dela 3 până la 4 ore d. m.
Dumineca şi în sărbători numai înaintea prânzului. Scosulă dinţiloră şi consultaţiune pentru săraci dela 9 până la 10 ăre a. m. gratis.
Publicatiune!
3
Prin care se face cunoscută, că în comuna Bacsfal (Săcele) se află de ver^are oi 500 de prăsilă, — dela 10—18 Maiu a. c. trecute graniţa României. —
Informaţiuni esacte se voră cere dela preo-tulă din locă Toma Frateşă.
3—3
Mersultl trenurilortl
pe linia l^retlealil-Biidapesta şi pe linia Tei uşii» Aradii-Budapesta a c&lei ferate orientale de stată reg. ung.
Predeală-Bndapesta					Budapesta—		-!Predealtl		
	Tren*	Trenfi	Trenfi 1	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi	Trenfi
	accelerat	de	omnibus	de		de	omnibus	accelerat	omnibus
		persone	1	persone		persone			
								1	
BucurescI	7.15	—	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
Predealu	1.09	—	—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
TimişG	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşovă | Feldiâra	2.06	—	—	10.50	P. Ladâny Oradea mare |	2.01	2.04	1.59	10.09
	2.16	6.30	5.45			4.11	5.13	3.20	
	2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia	3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
HomorodG	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu Sighişora	4.51	10.18	10.52		Râv	5.46	11.41	4.31	
	5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
MediaşG	6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mică	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaşiu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
CrăciunelG	—	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
Teiuşfi	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
AiudG	7.55	2.48	4.44		Clnşin |	8.57	5.40	7.08	
VinţulG de susQ	—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Uiora	—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cncerdea	8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
Ghirisă	8.48	4.10	6.38		Cncerdea	12.U4	9.49	8.53	
Apahida	—	5.39	8.51		Ui6ra	12.12	9.58	—	
( Cluşin S	10.08	559	9.18		VinţulG de susG	12.19 12.45	10.07	—	
	10.18	6.28	8.00		AiudG		10.42	9.17	
Nedeşdu	—	6.54	8.34		Teinşă	1.15	11.32	9.40	
GhirbSu	—	7.10	8.59		CrăciunelG	1.44	12.03	—	
AghirişG	—	7.25	9.35		BlaşG	2.00	12.24	10.12	
Stana	—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
HuiedinG	11.33	8.11	11.04		Copşa mică MediaşG	2.52	1.22	10.45	
Ciuda	12.06	8.52	12.17			3.27	2.24	11.07	
Bucia	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca	—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
R6v	12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
Mezd-Telegd	1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugyi-Vâsârhely	—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vârad-Velinţe	—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
Oradia-mare |	1.49	11.04	4.06		Feldidra	8.41	9.20	2.44	
	1.54	11.14	7.30		Braşovă j TimişG	9.20	10.15	3.15	
P. Ladâny	3.14	1.47	11.05				6.00	3.25	
Szolnok	5.10	4.4C	2.37			—	6.57	4.03	
Bnda-pesta]	7.30	7.44	6.40		Predeală	—	7.32	4.2b	
Viena	2.00	6.20	2.00		BucurescI	—	—	10.25	
									
Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se.
T’irtnarr&fia ÂDEXI. Braşovă.
Teiuşft'Aradft-Budapesta				Budapesta-AradA-TeiuşA.		
	Trenfi de	Trenfi	Trenfi		Trenfi de	Trenfi
	persdne	omnibus	omnibus		persdne	omnibus
				Viena	8.25	8.35
TeiuşA	2.39	9.50	8.20			
Alba-lulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43		AradA j	3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13			4.00	6.20
Shneria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Braniclca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Bărzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
Pauliştt	10.32	6.56	8.41	Braniclca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţtt	11.17	7.48	9.30	Shneria (Piski)	10.12	2.58
AradA |	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vintulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-lulia	12.21 12.53	6.15 7.00
Viena	6.20		—	TeiuşA		
AradA-TlmişAra				Simeria (Piski) Petroşeul		
	Trenfi	Trenfi de			Trenfi	
	omnibus	persdne			onmibns	
AradA	6.00	12.30		Slmeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timişăra	8.58	3.15		F etroşeni	7.00	
TimişAra-AradA				Petroşeul—Simeria (Piski)		
	Trenfi de	Trenfi			Trenfi	
	persdne	omnibus			omnibus	
TimişAra	12.25	5.00		Petroşeul	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nâmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	IM		Streiu	12.06	
AradA	3.10	8.00		Simerin	12.37	
i