REOACŢI1JNEA ŞI AUMINISTRAŢUIJiEA:
BRAŞOVO, piaţa mare Nr. 22.
.GAZETA" iese în FIECARE ţ>l.
Pe unfi an fi 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. România şi str&in&tate:
Pe anâ 86 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
Sl PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
0 seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu «a prlmesou. — Nanusoripte nu ae retrămltfi.
1
ţ
■f
m 9i.
Luni, Marţi 23 Aprilie (5 Maiu)
1885.
Din oauaa S-tei sărbători de Marţi, <|ia>rulâ nu va aparea până Mercuri sera.
Braşovti, 22 Aprilie (4 Maiu) 1885.
Alaltaerî s’au deschisă porţile esposiţiunei din capitala ungară. Mare pompă s’a desfăşurată. Oraşulu s’a îmbrăcată în haine sărbătoresc!, elă apare în t6tă strălucirea luxului, celă desvdltă de unu şiră lungă de anî, dinaintea curţii regale şi a mulţiloră şi iluştriloră visitatori de pretutin-denea.
Ce contrastă între strălucirea din capitală şi miseria din regată!
Unde este mulţumirea şi bunăstarea popo-raţiuniloră, ce voiescă a o înfăţişa lumei străine arangiorii esposiţiunei ?
Mulţumirea au păpat’o de multă d-nii Tisza-Trefort cu acţiunile loră politice interiăre pentru întărirea pretinsei idei de stată maghiară, ear bunăstarea câtă mai era a păpat’o „sovinismulă naţional ungurescu cu esperimentele lui costisităre, cu pofta de câştigă şi cu lăcomia celoră ce s’au înrolată sub stăgulă combatanţiloră pentru idea unui stată maghiară unitară, imaginară.
Credeamă, că celă puţină câtă timpă va dură esposiţiunea regnicolarâ din Peşta, puternicii (Jitei voru mai încetă cu prigonirea naţio-nalităţiloră, căcî principalulă scopă ală acestei esposiţiunî era de-a dovedi lumei superioritatea spirituală a rassei domnităre maghiare. Prigonirile însă suntă totă atâtea dovedi contrare, cari ne arată că acăsta superioritate în realitate nu esistă, căci dacă ar esista n’ar avă lipsă d-nii Tisza şi Trefort a ni-o impune cu forţa.
Credinţa ndstră a fostă deşartă. Nici păcinica lucrare a esposiţiunei n’a putută îmblânzi pe cei ce urăscă din sufletă totă ce nu este maghiară în acestă tată. In locă ca guvernanţiii noştri să fi luată vre-o măsură, care să mai astâmpere îngrijirile şi aşa destulă de mari ale naţionalitâţiloră nemaghiare pentru viitdrea loră desvoltare, ei le ameninţă în ajunulă festivităţii inaugurării esposiţiunei din nou cu măsuri restrictive în privinţa libertăţii presei şi a cuvântului şi cu totă felulă de şicanâri şi pedepse.
Impăratulă Iosifu ală II-lea 4^cea ca „po-porulă numai dacă va fi tractată cu iubire şi încredere pâte să fie ţinută în frâu pentru durată.“ Acestă principiu este cu totulă necunoscută gu-vernanţiloră din Peşta. Ei ere dă din contră, că celu mai bună mijlocă d’a ţină în freu pe Ne-maghiari este tractarea fără cea mai mică cruţare, cu ameninţări şi cu neîncredere.
După cele esperiate până acuma credemă, că nu este fără basă temerea, că gloria, ce au secerat’o arangiorii esposiţiunei, întrunindă la Peşta pe lângă curtea regală pe toţi ambasadorii, ba şi pe ună trimisu specială ală Prusiei, li se va fi suită la capă şi că îi va întări numai în idea, că acum este momentulă adevărată ca să nimicâscă totă ce li se pare contrară ideei statului unitară maghiară.
„Porţile esposiţiunei se deschidă—4^ce unulti din fiarele acreditate ale guvernului — într’ună timpă, care nu e favorabilă păcii.... Ne aflămă în mijloculu unei crise, pdte cea mai gravă şi plină de urmări, din câte au ameninţată pacea lumei de ună lungă timpă înedee... Cu
atâtă mai urgentă i se impune dar „naţiunei“ de aşi termina unitatea ei internă.“
Nu conţină şi aceste cuvinte o ameninţare? Unitatea internă a „naţiunei“ vedemă noi pe fiecare 41 în ce modă voiuscă să o stabilâscă guvernanţii. Ordonanţele d-loră Tisza-Trefort şi enunciările loră nu ne lasă nici ună momentă în dubui. Ceea-ce ne miră însă fdrte multă şi cu dreptă cuvântă este, că dânşii îşi alegă tocmai ună asemenea momentă de crisă generală, spre a face ca naţionalităţile nemaghiare să ingenun-che dinaintea dictatului loră despotică.
Mâne serbămă o serbătdre mare creştindscă, care ne reamintesce lupta S-lui George cu bâla-urulă. Legenda ne spune, că acestă bălaură era să îngbiţă pe fiica frumdsă a unui rege, dacă nu’lă omora lancea eroului.
Bălaurulu maghiarisărei, care ameninţă a4î a ne înghiţi limba română, „dulcea regină a sufletului nostru,“ îşi mişcă membrele în tdte părţile. Sun-temă însă tari în credinţă, că consciinţa naţională a poporului română va fi o lance destulă de tare spre a sfărîmâ capulă acestui bălaură.
------o-------
Liberalismă ungurescu ?
II.
Cum să se desvâlte la noi liberalismulă, când con-diţiunile fundamentale ale conveţuirel pacînice a concetă-ţeniloră ne lipsescă nu numai, ci se propagă, chiar se salută cu entusiasmă şi se practică totă ce e în contra loră. Liberalismulă nu cresce preste nâpte, ca ciuperca, elă trebue să aibă terenă fecundă şi condiţiuninile sale de desvoltare. Suntă ore acestea la noi? Nici pomană.
Fiâ că poporulă conducăloră în acăstă ţâră se trage din Asia, unde nu este şi n’a fostă de când e lumea vr’o instituţiune liberală, ci tâte se basâză pe despotismă, fie că n’amă ajunsă acelă gradă de cultură, care produce liberalismă: la noi lipsesce chiar şi dispo-siţiunea spre liberalismă.
In privinţa socială clasa aristocratică se închide cu muri chinezesc! de celelalte clase şi se alege; care aristocrată scăpătată se mestecă cu celelalte clase, îndată ce potă, se veră între aristocraţi său celă puţină se si-lescă a trece ca fâcendă parte din aristocraţiă.
In privinţa religionară domnesce mare netoleranţă. Reformatulă nu pâte suferi pe catholică, catholiculă pe reformată, amândoi nu suferă pe ceilalţi. Reformatulă, pe când biserica lui se bucură de cea mai largă libertate şi mai frumosă aufonomiă şi nici că ară suferi să i se ştirbâscă aceste nici câtă e negru sub unghiă, pe atunci salută cu bucuriă, ba cu adevărată fanatismă orî-ce ingerinţă a guvernului în afacerile celorlalte biserici. Nu 4ică lucru nou afirmândă, că reformaţii denâgă catholb ciloră chiar şi de a pute fi patrioţi buni din causa reli-giunei loră. Şi modulă acesta de cugetare nu se ivesce. precum ai cugeta, la poporulă prostă, ci chiară la cei din clasa inteligentă. Chiară şi în dietă i s’a dată es-presiune.
Poflimă apoi disposiţiune spre liberalismă.
Dar ce să t|ic£l în privinţa naţională?
Este 6re pe faţa pământului poporă, care să fie mai preocupată în privinţa însuşiriloră rasei sale decât Ungu-rulă? Cine nu ştie la noi, că Ungurii se ţină mai presusă de Germani, ba chiară şi de Francesl? Care poporă este capace de atâta şovinismă, câtă grasâză acŞl între UugurI? îngâmfarea naţională cea mai neautjită, celă mai încarnată şovinismă şi 1 i b e r a li s m ă ?! Cum încapă acestea lângă olaltă? Său şi liberalismulă şi-lă poftescă Ungurii ca libertatea şi constituţionalismulă numai pentru sine? ne-amă prinde că e aşa.
In guvernare observâmă dâră cevaşi aplecare spre liberalismă? Feresce Dâmne! La noi faţă cu »uram bâtyâm« se ascunde ori-ce dreptate. Apoi unde nu-i nici
dreptate, să vorbesc! de liberalismă? Când audă de a-cesta ’mi vine în minte observaţiunea acelei femei, pe care bărbatu-său acasă o maltratâ, âr în societate între omeni îi dicea, că o adârâ: »Lasă-mă, fătulă meu, nui mă adorâ; mai bine mă omenesce!«
Şi prin cine să fiă şi să domnăscă la noi liberalismulă r
Prin aristocraţiă dâră nu, căci acâsta representă ună principiu chiar contrară liberalismului, adecă con-servatismulă şi esclusivismulă.
Prin multă lăudatulă şi râsfăţutulă gentry ungu-rescă ? Dâr acesta şi pre-lângă cei 7 pruni ai săi e ma aristocratică, decâtă aristocraţii! Şi să-lă vedî încă dâcă ar ajunge la putere şi stare brilantă materială. Ce-lă culcă la pământă şi nu-lă lasă să se ridice pre lângă tâte jertfele ţârei pentru elă, pe gentry unguresc? Modulă de a trăi ca aristocrată, lucsulă; de a cugeta ca aristocrată nu-I ârtă să stea de lucru, neactivitatea grandseigneuriloră şi frica de carte. Gentry ungurescă e eâda aristocraţiei, cu multă mai rău decâtă acâsta în privinţa liberală, tocmai pentru că e câda. Liberalismulă pâte fl purtată numai de o clasă inteligentă, avută, prin puterea şi activitatea sa propriă şi generosă cugetă-târe. Tâte lucruri, cărora contradice tâtă firea şi tradi-ţiunea gentry-ului ungurescă.
Ar fi burgesia; dar de acestă nu avemă numai la oraşe puţină şi acâsta e, din causa decădinţei intelectuale şi materiale a poporului de rendă, faţă cu acesta atâtă de esclusivă, pre câtă e de esclusivă aristocraţia faţă cu ea.
Ar trebui să se recruteze şi înmulţâscă din sînulă poporului. Ei dar la noi poporulă e numai vaca cu lapte. Elă lucră pentru toţi şi tâte, pentru elă nimene. Elă trebue să asude pentru grando-mania celoră dela putere, pentru căile ferate familiare, pentru edificările monumentale ale d-lui Trefort, pentru şcolile şi teatrele de luesă, pentru susţinerea gentry-ului, care trebue din timpă în timpă să fie răscumpărată din mâna jidoviloră în care totă mereu ajunge. Aşa a fostă acâsta în Ungaria multe sute de anî şi aşa va fi încă cine scie câte sute. Aşa ni-e disposiţiunea ungurâscă spre liberalismă.
Pentru poporulă maghiară dreptă recompensă pentru atâte sarcini se face măcară atâta, că-i se făcu scoli i se înaintâză deşteptarea şi i se dă îndemnă a se lăudă că e maghiară, dar pentru celelalte nici atâta.
Când va ajunge dar poporulă din Ungaria între asemeni împrejurări la acea cultură şi stare materială, care este de lipsă, că înmulţândă clasa burgeoasiei se pâtă fi purtatorulă liberalismului? In veci.
Nu plângeţi deci, domniloră, asupra bâlei acelui fetă, care încă nu s’a născută, ba nici nu este speranţă ca să va nasce îngrabă.
-----O-------
Conflictul <1 anglo-rnsft.
Foile ruse au începută a deveni nerăbdătâre. Ele ceră, ca conflictulu să se resâlve odată, fiâ pe cale pacî-nică, fiă prin răsboiu. E timpulă, cjică ele, să se pună capătă jocului. Ceea ce a începută Anglia, trebue s’o ducă Rusia la sfârşită. »Nowosti« scrie, oă deârece răs-boiulă cu Anglia nu se pâte înlătură pe o lungă durată, ar fi mai bine să se preîntâmpine pericululă acuma. Numita fâiă e convinsă, că chiar şi cea mai paeînică societate rusâscă ar saluta cu mulţămire ori ce scire despre o înaintare a trupeloră transcaspice.
>Przeglond* a primită dela corespondentulă său din Petersburg, care de regulă e bine informată, scirea că mereu se trimită tiupe la Samarcand. La cererea lui Alikhanov s’a trimisă şi ună despărţămenlă de ponfo-nierî. In Astrahan s’au concentrată pe Marea caspică tâte corăbiele comerciale închiriate de intendantura rusă.
,Vossische Zeitung* aduce din Londra scirl fârte alarmatâre. S’ar fi dată ordină, ca flota să fiă gata de plecare, trupele de marină din Sudană să se întârcă, âr cuirasata »Aj«x« să plece, dar fără să se scie unde. In filele din urmă ale lui Aprilie, Anglia a convocată nu numai reservele pentru armata de uscată în numără de
50,000	âmenî, ci şi reservele marinei în numără de 32,000 âmenl. In tabăra dela Aldershot domnesce cea mai mare
i'i

■ i

l.j


i
'ii
;1
1!
tll
I
î
l
Nr. 91.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
activitate, se instrueză recruţi şi se eserciteză reserviştî In arsenalele dela Plymouth şi Chatam se lucrâză la echiparea cuirasateloră, crucereloră, torpilarelorii şi coră bielorti de transportaţii trupe. Anglia ptite opune fie cărui cruceră rusii cinci crucere englese. Prin urmare ce privesce puterea maritimă, Anglia e superidră Rusiei. Ce privesce însă armata de uscată, Rusia întrece mult pe An glia, dar referinţele solului, provisionarea armatei şi alte greutăţi suntă în desavantagiulă Rusiei.
Vijelia s’apropriâ.
(Coresp. part. a »Gaz. Trans.)
BucurescI, 29 Aprilie (2 Maiu) 1885.
Vijelia s’apropiă cu iuţâlă. Desele întrevederi ale împăraţiloră şi multele călătorii ale diplomaţiloră de când e lumea au fostă presemnele unoră furtuni apropiate.
Nu e de multă de când cei trei împăraţi: ală Germaniei, Austro-Ungariei şi Rusiei s’au întâlnită la Skier-nevice. Lumea laică nu da mare însemnătate întâlnirii, dar cei mai bine iniţiaţi în ale politicei se temeau, că întrevederea dela marginea Poloniei rusesc! va avea, decă şi nu în totală, dăr celă puţină în parte, aceleaşi urmări în privinţa »Porţiloră Orientului« ca şi întrevederea dela Reichstadt.
încurcătura iscată între Anglia şi Rusia în estre-mulă Orientă, în fundulă Asiei, pare a justifica pe (Ji ce merge prevederile acelora, cari desă de vreme îndemnau micele state dela gurile Dunării, ca să ia măsuri de întărire în întru şi în afară.
Resboiulă odată isbucnită în Afganistană cu anevoie va rămâne localisată în Asia. Elă
de valtire scadă necurmată. Agiulă aurului se urcă. Afacerile stagnâză cu desevârşire şi,jlecă sit.uaţiunea po-litcă nu se va limpecji într’ună felă seu într’altulă, adecă: >pace seu răsboiă,* crisa va continua şi va mai face încă multe victime.
Pdte acestea suntă presemnele unei apropiate vijelii.
telegramă şi a declarată, că religiunea şi înrudirea <7 sânge va fi o garanţiă pentru strînsa legătură între Rusia şi Bulgaria.
SOIRILE PILEI.
Aflămă, că consululă generală ală României la Pesta plecândă la BucurescI n’a fostă de faţă la deschiderea esposiţiunei. Despre acâstă deschidere amă primită ună raportă specială, pe care îlă vomă publica în nu-mărulă viitoră.
—Clin întrunirea de Sâmbăta trecută a Societăţei tine-riloră comercianţi români, ce s’a ţinută în localulă Ca-sinei române la 8 6re sera, a vorbită d. Grigorie Birea despre căuşele crisei comerciale ce băntue astăzi părţile ntistre şi despre remediele ei; âr d. Neculae Ciurcu a vorbită despre demnitatea omului.
—0—
Ni se scrie, că la 30 Aprilie n. în Teaca şi pe ho-tarulă ei punctă la 12 tire o furtună cu ghiaţă, care a inută <Jece minute, a nimicită cu deşăvârşire viile, grădinile de pomi şi flori. In sămenăturile de ttimnă, cari suntă forte mici şi slabe, n’a putută face pagubă. Locuitorii suntă forte îngrijaţî.
—0—
• Românulă* scrie urmâtOrele: »Suntemă informaţi,
,	„	,, „'că d. I. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, în
prâ uşoră pote să i	’ 1	(	s ’
, * . ^ _ .	* * - rv •	« 1* p •	(faţa temeriloră de răsboiu şi a crisei financiare ce băn
băntue mai cu semă in Orientulfi Europei.	v	%
r, „	_	u	. i i t. .	tue Europa, a decisă a suspenda punerea în aplicare a
Ori ce încordări şi silinţe ale diplomaţiei europene t	’	^ r	*
,, x n, .	.	„ x x	. x - w legei, care autonsă pe guvernă a face nouă construcţiunî
pe lângă Porta otomana, ca să rămaie neutră in casulă
.	.	. „ . .	„	, u	v	x	!În sumă de peste 10 miliOne. Se dice, că asemenea se
unei ciocnici intre Englesi şi Ruşi, cu greu voră avă suc-1	,	.	,	, ’	’
cesulă dorită	ivor^ susPenda S1 aplicăţiunile legiloră pentru construcţia
m .	.	. , x ,	•	.. ,	. . podului peste Dunăre, a îmbunătătirei portului Constanţa
turcia temându-se că la Skiernevice n sa cântată: . r	,	...
,	.	...	^ şi chiar aceea pentru construcţia poduriloră pe lima Bu-
»vecimca pomenire* cu privire la restulu provmcieloră 1 y .
pe care le mai are in Europa, că Austria înţelesă pe de-1	’	__q___
plina cu Germania şi Rusia la momentula data va in-j Se d;ce> oâ corpul.ile legiuit6re vora fl co„vocate în ainlâ până la Salonica, e neapărată presupunerea că ea>sesiune extraordinară pentru diua de 5 Mai. ar nutri simpatii pentru Anglia, şi chiar decă nu se va j	___q___
declară pe faţă ca aliată a ei, totuşi esle bănuită că stă j ,y0inţa Naţională, spune, că vasuia torpilară aus-la pândă, pentru ca la minutula data şi binevenita s« se'tl.iac0j care s-a	mergânda in susum Dunării, nu
are cu dânsulă nici o torpilă, nici muniţiunî de răsboiu;
alăture lângă Anglia şi să se arunce ca leulă turbată asupra Rusiei.
In faţa acestei împrejurări, se	că Rusia ar
elă este ună vasă modelă destinată pentru esposiţiunea din Pesta, şi guvernulă austro-ungară a cerută cuvenita
voi să ia măsuri militare pe Marea-Năgră, în speciala! autorisare guvernului româna pentru trecerea iui prin la gurile Dunării şi în peninsula balcanică, măsuri, cari apele romftne Nid una torpilara nc ,,a va urma în totă timpulă câtă va ţine răsboiulă la porţile Heratu-	__q___
lui, să facă pe Turcia a nu se pută mişca din locă şi	Diareic din România spună, că a plouată mai în
Anglia să lămâie singură ca parte beligerantă.	ttită ţâra. Sămenăturile suntă mai pretutindenea forte
Rusia se îndoiesce în sinceritatea promisiuniloră fmmtise.
Porţii de a rămâne neutră şi, pentru ca legăturile de J	—0 -
neutralitate încheiate de diplomaţi să rămâie respectate!	Amtt comunicată într’unulă din numerile trecute ale
în cursulă răsboiului, diplomaţii în timpurile ntistre s’au	ndstre, că profesorulă din Pesta Hermann Bamber- j naţionalităţi, şi — decă Ctirtina are eunoscinţâ de acesta?
deprinsă a pune armata la pândă său cum să 4ice În 8er seu pe unguresee Vambery s’a dusă în Anglia, unde*— am scurtulă răspunsă, că în întrebarea relativă la terminii diplomaţiei: a mobilisâ şi a pune ună corpăU*ne conferinţe despre Ruşi. In conferinţa ce a ţinut’o în de^.observare în contra acelora, cari suntă bănuiţi. jSheffield a vorbită mai ântâiu despre bunătatea şi no-Unde va pune Rusia acestfi corpă de observare în bleţa, ce a arătat’o naţiunea englesă totdâuna naţiunei contra Turciei? Acâsta e cestiunea (Jilei şi dela desle- ’ unguresc!, care e de acelaşi gândă cu Anglia, atacată acum de garea ei atârnă, dâcă statele dela »Porţile Orientului*! acelaşi tiran, care distruse odinitiră independenţa Ungariei.
Dela dieta ungară din Budapesta.
Discuţiunea asupra interpelaţiuniloru domniloru deputaţi români naţionali V. Babeşu fi l\ Truţa.
Acesta discuţiune s’a ţinută în şedinţa camerei de-putaţiloră dela 29 Aprilie a. c. şi fiindă pentru noi dt mare importanţă atâtă cele spuse şi enumcate de d Iii ministru-preşedinte Gol. Tisza, câtă şi reflesiunile făcute de d-nii inlerpelanfî, reproducemă ttite vorbirile în traducere câtă mai completa şi esaota, pentru ca să potă fi apreţiate şi de pubiiculă nostru românescă.
Min.-preşedinte Coloman Tisza: Onor. Cameră! R{-mână în seria în care a binevoită a mă provoca onora-bilulă d. preşedinte. Voiu răspunde deci mai ânteiu la interpelaţiunea d-lui deputată P. Truţa. (Citesce în toii! cuprinsulă loră întrebările relative la oprirea serviciului divină în biserica română gr. or. din Lupşa în Transilvania, apoi cjice:)
Mai nainte de ttite trebue să constată două lucruri, ântâiu: aceea, că naţionalităţile în viaţa socială, pestei totă seu desclinită în Transilvania, ar fi persecutate sis-' tematică din partea societăţii maghiare, seu a funcţiona-riloră publici, seu a jurnalisticei, nime nu pote să scie, (Aşa este!) căci nu esistă! şi acusarea este de totă fără temciu şi nedreptâ. (Viue aprobări.) Pentrucă în lume nu esistă o mai mare libertate de mişcare ca şi în Ungaria. (Adevărată, aşa este!) A doua: Asemenea ne* adevără este, că în comuna Lupşa gendarmeria ar fi intrată în biserică şi cu baioneta ar fi scosă afară atâti pe credincioşi, câtă şi pe preotfi In acâsta privinţă aveamă răptirte de mai nainte, şi în fine înformându-ne mai cu deadinsulă, ca să nu provocă o mai mică autoritate, mă rnărginescă a cita pe însuşi protopresbiterulă gr. or., care însuşi a ridicată plân^tirea, dar carele nimicfi nu scie despre aceea, că gendarmeria a întrată în bse-rică şi a scosă pe cineva afară d’acolo, (Mişcare în drepta.) pentru că acesta nu s’a înlâmpla'tă. Dar fiindcă, după informaţiunile sigure şi întemeiate, specială în acele ţinuturi, sub pretestuld de serbări pentru Horia şi Cloşca se pregăteau demonstraţiunî în contra statului şi naţiunei maghiare, acestea s’au oprită în totă ţâra, (Aprobări generale) şi au fostă oprite şi prin autorităţile bisericesc!. A-vândă suspiciune ba.-atâ, că în aceea comună serviciulă divină de Sâmbătă, în contra oprelii mai înalte, se va celebra Duminecă, acesta s’a înterdisă, nu însă în modulă afirmaţii de d-lă interpelante, prin scOterea creştiniloră din biserică, oi ţ preotu în urma intretŞicerii n’a[ celebrată, âr creştinii reflectaţi prin gendarmeriă că în aceea Duminecă nu se va ţine serviciu divină, s’au întorsă liniştiţi cătră casele loră. Acesta este faptulă adevărată. După aceste premise, credă că este naturală, cumcă alungarea dmenilorfl din biserica nu esle nici resultatulă direcţiunei mele politice, nid ală abusuriloră organeloră mele. — La întrebarea că — plănuit’au creştinii dela aceea biserică vr’o faptă ce ar periclitâ esistenţa statului? ■—răspundă: prin sine nici decâtă; căci statulO nu este d’o slăbiciune, ca să-lă pâtă clătină o astfelă de demonstraţiune; (Aplause) dar a fostă intenţionată o manifestaţiune contra ideei de stată maghiară, contra rasei naţiunei maghiare. 0 astfel ă de întreprindere apoi a o strivi în germenulă său este dătorinţa fiecărui guvernă. (Aprobări generale.) La întrebarea că — ce politică urmăresce faţă cu diferitele
Coronă se ivesce o armă vechiâ, dar ruginită, prin carea se intenţionâză aducerea în contrastă a Cortinei cu re-gimulă constituţională, (Aşa este, aşa este!) ceea ce nu va succede d-lui deputată. — In ce privesce părerea şi direcţiunea mea individuală faţă cu naţionalităţile, aceea este: a respecta, încâtă concede legea, drepturile fiecâ-
voră fi sâunu trase, în circumferinţa mişcăriloră militare! Vambery arată apoi, că Rusia urmăresce planulă de apune ™,a;.a na la îmî)edeca desvojtarea intre marginile legii; ale părţiiorO beligerante.	jmâna pe India. Anglia nu se lase, a ^isfl Vambery,,. ar cuteza7 „ se atinge de seo.nitatea .talului maghiari,
Se scie, că mai deunăzi Anglia a trimisă la Con-jdacă nu voesce sâ ajungă o putere de rangulă ală doi- pre câtă timpă l)-<Jeu îmi va dâ putere, de datorinţâ îmi stantinopole pe celă mai bună ală său diplomată şiceiă(*ea ca Olanda; Germania şi Ruş:a îi voră împărţi pu-,ţiu, a-i da peste ghiare. (Aprobări.) Mii adaugă, mai bine văzută de Ptirtâ, pe d. Withe, ambasadorulă M. S. Reginei Engliterei la BucurescI.
Misiunea d-lui Withe se pare a avâ o gravitate şi importanţă estraordinară, mai cu seină acâsta se pote judeca din aceîă punctă de vedere, fiindcă fiinţa de faţă a d-lui Withe la Constantinopole a pusă repede în miş-
terea şi comerţulă. Acum Vambery se află în Londra, j persecuţiunile sistematice nu am de scopă a le curmă, căci unde încă va ţinâ o conferinţă.	jna esistă, (Aprobări în drâpta,) pe cetăţeni însă i voiu
__O___	lua sub scutulă legii, faţă cu ori ce agitatori, şi aceşti)
D. adv. Lengără ne trimite o întâmpinare la o no- scu|fi a intenţion ită şi prin oprirea serbării lui Horia şi Cloşca Rogă a se luâ acestă răspunsă la cunos-
tiţă,ce a apăruta in număruitt de Sâmbătă ala faieinds- cjnţ4> (Aprobărl pre]Ungite)
tre. D-sa contestă esactitatea acelei notije afirmândă, Dep<lt. p. Truta: Rfepunsulu d-lui inin.-preşedini.
care pe diplomaţii Rusiei. FirulS demersurilorii lorii ăi- j neaducenda deocamdată nici o dovadă contrară )a interpelaţiunea mea, purcesă din buna sensa patriotica
,	..	_	n	^	,,	0l	  |	Până ce d. Lenger va	găsi	timpă de a	ne	da	,ampla*	cu scopă d a mijloci o	lmiscire a ingrijiriloră ce a deş*
informaţiune ce o promite,	menţinemă cele	t|ise în me- i teptată trista situaţiune	politică de astăzi, peste totă nu
morata notită. întâmpinarea din cestiune sună astfelă:	^a satisfăcută şi nu-lă primescă. Ună răspunsă atâtil
„ ,	' ,	,	*.	T	x on	j-	ort	a i-	de drastică (Ilaritate în	drepta,) mărturisescă că nu am
D-le Redactorii!_	In număruia 89	din	20	Aprilie a.	aştep,a,fli da'r am fosta	pregăl/ta ,a elo. Mi-amd fărntil
c. ală »Gazetei Iransilvaniei* aţi publicată între »Scirile j interpelaţiunea ca membru ală acestei Case şi adevărată pilei*, că eu aşă fi făcută ttite încasările cu ocasiunea \ representante ală acestei patrie, cerândă desluşiri, — serbăriloră Asociaţiunii Transilvane în anulă 1883. Acâstă j(Strigări din drâpta: le-ai primită!) eu din a mea parte comunicare este cu totulă falsă. Binevoiţi, D-le Redactoră, jnu ^ucru cuvdx5*0j^ până la o mai amplă informaţiune a publica aceste rânduri în pr^csimulă numără ală farului d-vtistră. Cu stimă-Braşovă în 2 Mai 1885.	Ioană Lengără.
plomatice pare a fi mai întinsă, din St. Petersburg prin BucurescI şi Sofia la Constantinopole, pentru a contraba-lanţâ acţiunea politică a Angliei.
A(Jî diminâţa se vorbea în cercuri fdrte restrînse, că Rusia ar voi să-şî pue ună corpă de armată la gurile Dunării, şi ună altă corpă să-lă trimită în Bulgaria pentru a ţinâ, în ori ce casă, în nelucrare, sâu cum se 4ice în eşecă, pe Turcia. Pentru atingerea acestui scopă ală ei, ar fi făcută încă erî demersuri la BucurescI pentru trecerea oştiriloră sale prin ţera românâscă.
Scirile răspândite totă a4î diminetă mai spună, că guvernulă română ar avâ de gândă, ca peste câteva 4fie să convtice corpurile legiuiltire, pentru ca în conformitate cu gravitatea situaţiunei să chibzuiaseă asupra atitudinei politice a Regatului română.
In calitate de 4iaristă am ţinută de datoria mea de-a înregistra aceste sgomote, cari au încă trebuinţă de confirmare, de aceea trebue primite cu multă reservă şi sub bene fi ciulă de inventară.
Piaţa nostră stă forte rău. Efectele publice, hârtiile
—Clin Lemberg s’a împrăştiată sgomotulă, că oratorii ruteni la serbarea lui Metodiu, cari acum se află incă în Varşovia, la întorcerea loră în Galiţia voră fi arestaţi.
—0—
Principele Alexandru ală Bulgariei ’şî-a esprimală printr’o telegramă, cu ocasiunea serbăaii lui Metodiu, recunoscinţa sa şi a poporului bulgară cătră ŢarulO, es-primându’şî dorinţa, ca marea putere slavă ortodoxă să
j are a guverna păzindă echdibrulă între concetăţeni, sg se producă prin astfelă de răspunsuri drastice. (Strigări: dreptă are!) De almintrea deşi sunt ună teneră membru ală parlamentului, sciu totuşi că drastica este arma cea mai puternică. (Aprobări.) Naţionalităţile se suspicio-neză continuu, dar eu ceră să se arate fapte. (Strigări din drâpta: serbarea lui Horia şi Cloşca.) La rândulă meu voiu răspunde şi la acâsta. Se facă acusărî, că gravitâză în afară, că propagă idei antipatriotice, etc. dar fapte dovedittire nu se aducă, şi totuşi faimele nu mai încetă. înainte cu 10 ani d-lă ministru faţă cu fos-tulă deputată Poliţă a deehiarafă, că Ungaria şi guvernulă său posede destulă putere, ca să sdrobâscâ pe contrarii săi naţionali (Drâpta: aşa!) Totuşi de 10 ani nu se scie să fi sdrobită pe vr’ună naţionalistă. C^ do-
propăşâscâ cu norocire. Ţarulă a mulţămită totă prin,vedesce acâsta? Aceea că — nu suntă inimici ai
N-r 91.
GAZETA TRANSUVANIEI
1885.
statului. Şi eu încredinţeză pe d-lă ministru preşedinte, că pote rămânea încă 10, 20 său 30 *anî în posiţiunea sa, totă nu-i va succede a turti la părete pe cineva. Precum am dechiarată în motivarea interpelaţiunei mele, susţiu şi acuma că răulă provine d’acolo, fiindcă atâtă societatea, câtă şi jurnalistica, precum şi abusurile orga-neloră statului nu mai încetă cu denunţările şi agitările contra naţionalităţiloră; mă angagieză a dovedi acesta o^arionalrninte ca date autentice. Acele denunţări şi agitări facă imposibilă o apropiare între naţiunea domni-tore şi celelalte naţionalităţi; căci în urmă iritarea vine reciprocă şi resultatulă este, că t6tă viaţa nostră pubbcă se consumă prin agitaţiuni şi certe, cari n’au sfârşită, pentru că guvernulă dândă credământă tuturoră denunţărilor 0, ori de unde ar veni ele, ţine contă de ele şi conformă îşi direge politica. Privindă răspunsulă d-lui ministru-preşedinte în fondulă interpelaţiunei, eu credă că acela este basată eschisivă pe rapdrtele oficiali ale cul-pabililoră. D’aceea eu aşă dori, să se facă o investiga-ţiune cât mai severă în scopulă de a se constata, cum întru adevără s’au întâmplată lucrurile? — On. Casa! Decă ar studia cineva cu seriositate viaţa nostră socială şi cestiunea naţionalităţiloră în acesta stată, am deplina convingere, că cu totulă altfelă ar coprinde relaţiunile nâstre; căci — ce pretindă naţionalităţile în acestă patriă ? Ele nu aspiră la putere şi domniă; pretensiunea loră se mârginesce chiar la aceea ce domnulă ministru-preşedinte vorbalminte a recunoscută a le compete, ca între marginile legiloră şi conformă împrejurăriloră să se potă des-volta, să ’şl pota conserva naţionalitatea şi asecura esis-tenţa. Acesta este totulă. Când acesta realminte li se va îndeplini, plânsonle voră înceta. Regretă că neînţelegerile şi certele dintre noi sunt a se atribui agităriloră şi abusuriloră oficiose şi jurnalisticei; decă ne vomă emancipa de sub influinţa acestora, apropierea va fi posibilă.
Dep. Yisi Imre: (redactorulă lui «NemzeU. Traducătorul.) »Tribuna !«
P. Truţa: »Tribuna* şi »Nemzet', una ca şi alta în punetulă agitaţiunii. (Ilaritate). Deci tocmai să ne eman-cipămă de sub influinţa atât a »Tribunei* cât şi a lui •Nemzet*. Incheiă mai Ţicând odată, că în meritulă răspunsului ministerială, adevărulă ar trebui să se constate printr’o investigaţiune; atunci d. ministru se va convinge, că faptulă s’a petrecută de totă altfelă de cum l’a enarat după raporturile oficiale. D’aceea răspunsulă ce mi-a dată nu ’lă iau Ta cunoştinţă
Urmeză răspunsulă d-lui ministru-preşedinte la in-terpelaţiunea deputatului V. Babeşiu.
Ministiulă preş. Coloinan Tisza: On. Casă! Din in-terpelaţiunea d-lui deputată V. Babeşiu, numai o parte mă privesce pe mine, şi numai la aceea voiu răspunde — forte scurtă. Dlă deputată luândă îndemnă din cu-prinsulă interpelaţiunei dela 4 Fev. a d-lui Orbân Balâzs, a adresată întrebări cătră Ministrulă justiţiei, apoi şi cătră mine acelea: decă ca Ministru de lOanî pentru interne, în acestă timpă ală funcţionării mele am descoperită u nde-v a printre naţionalităţi co n s p ir a ţ i uni secrete în contra statului? Ce felă au fostă acelea? In ce modă şi cu ce succesă am dispusă urmărirea aceloră? £r decă atari nu s’au putută descoperi, ceestecausa, de se totă scornesc Stpropagă faime despre esistenţa loră, prin foile maghiare, prin politicii maghiari, şi i să denunţă chiar şi în acestă Casă?« On. Cameră! Lasă să judecaţi înşi-vă, decă este cu cale, ca mai vertosă despre < e’e ce se întâmplă aici între noi, să se fliă că suntă scorniri şi denunţări. Declară însă din [ parte-mî, că unoră anumite mişcări li se atribue de multe [ ori o importanţă esagerată, repetă acesta, căci — har I Domnului, acelea nu merită acea atenţiune ce li se dă.
I (Aşa este! din drâpta.)
I De altmintre eu, de când sunt ministru, am pe-I trecută cu atenţiune activitatea naţionalităţiloră, cu cea I mai deplină bunăvoinţa acolo, unde ele, între marginile I legiloră, s’au nisuită spre binele loră propriu, dâr măr-I torisescă, că le-amă urmărită cu cea mai m re vigilaţiă I ^ acele tendinţe, cari voiau a eşi din marginile legiloră.
I Conspbaţiune — ce e dreptă, numai una am des-I coperită, şi a fostă şi acesta ună astfelă de casă, unde K de multă am observată lucrarea, der n’am disă nimă-I ani nimică, urmândă esemplulă acelui grădinară, carele I t&jAndă lucrarea sobolului, nu tace larmă, ci pândesce I p&nft-şl sc6 e capulă şi atunci Hă taia. (Vină plăcere şi I ilaritate în drâpîa).
I Astfelă am urmată atunci, astfelă voiu urmă şi I io viitoră. Gonspiraţiunea aşader — afară de aceea, alta I o'im descoperită, că decă descoperiamă, procedamă în-1 tocmai. Dâr aceea nu se p6te negâ, că a?ea lucrare a Iiceloră atinşi soboli (cârtiţe) se continuă de multe ori ■prin multe locuri. Unde, când şi în ce măsură, acâsta |Vo spună, Încredinţeză însă pe d-lă deputată, că o ur-Ijdirescă ca atenţiune, sciu şi aceea, că cine o facă mai ■TOrtosă, dâr aşteptă pănă-şl scotă capulă la lumină, şi ■alunei ne vomă trage socofela. Ăsta-mî e răspunsulă. IţPlăcere şi aprobare generală).	(Va urma).
Incliisiţiunea maghiară
Gluşă 1 Maiu 1884.
1 la Nrulu 80 ală preţuitului (Jiară ce redigeţî aţi litotă bunătatea a publica corespondinţa mea intitulată [jnchisiţiunea Iu universitatea din Cluşiu*, carea pe lângă pole a conţinută şi sentinţa senatului universitară din pi, adusă asupra tineriloră români, cari au gratulată Ikiloră redactori achitaţi: Bariţiu şi Slavici. In acea co-Ppondenţă am fostă amintită şi aceea că finerii români ■ Înaintată recursă, contra acelei sentinţe prea aspre şi ■jreple, la iscoditorulă dictatorială şi adevăratulă ei au-
toră, doctorului maestru de desnaţionalisare şi asuprire a Nemaghiariloră, ilustrului Trefort. Tot acolo am fost combinată că resultatulă recursului va fi nefavorabilă, tră-gândă conclusiune din precedentele caşuri precum şi din dreptatea evidentă ungurescă. Acestă combinaţiune a fost forte gîcită, după cum arată rescriptulă ministeriala de mai josă, tradusă fidelă în românesce şi comunicată ti-neriioră studenţi a<JI în 1 Maiu:
Ministrulă reg. ung. de culte şi instrucţiune publică.
Nru. 716. »Insciinţarea cu data 7 1. c. Nru. 784 în causa disciplinară a lui Silvestru Moldovană şi conso-ţiloră sSi ascultători de universitate împreună cu t6te actele aparţinătore aceleia, le retrămită pentru mai departe disposiţiune cu acelă adausă, că decisiunea disciplinară adusă în causa acesta prin senatulă universitară în a 8-a şedinţă estraordinară ţinută la 26 Martie a. c., în urmarea motivărei ei (indokainâl fogva) are să rămână valabilă (helybenhagyandonak) în întregă cu p rinsu 1 ă ei, şi recursulă înaintată din partea lui Silvestru Moldovană, Constantin Popă, Valeriu Morariu, Eugeniu Brană, Leonă Seridonă, Octaviană Boeră. Nes-toră Simonă şi Paulă Svinţiu contra aceleia, aflu de bine a-lă respinge (elutasitanddnak talâltam). Mai departe după ce pedepsiţii, conformă § 105 din regulamentulă disciplinară prin acestă decisiune disciplinară, sunt a se des-poia (meg fosztandok) şi de stipendiile de cari se au împărtăşită pân’acumă; prin urmare stipendiulă de stată în suma de 300 fl. v. a. conferită lui Silvestru Moldovană aseultatorft absol. de filosofiă prin or-dinatiunea mea de dtto 8 Octomvre anulă trecută Nr. 37259 şi pre anulă de rigurose 1884/5, şi legată de universitatea din Cluşiu. îlă detragă, şi ordinaţiunea mea memorată prin acesta o dechiară de nevalabilă, er stipendie le lui Eugeniu Brană ascul. de dreptă în suma de 63 fl. din fundaţiunea Remonţiană îlă o-prescă pre calea oficiului de dare, apoi ală lui Nestoră Simonă, Valeriu Morariu, Leonă Seridonă jurişti, precum şi a lui Constantină Popă ascult, de sciinţele naturale de câte 200 fl. din fondulă scolastică năsăudenă, în fine stipendiulă de 400 fl. v. a. din fundaţiunea .Simione Tanco» de care s’au împărtăşită Paulă Svinţă ascult, de filosofiă în anulă ală 2-lea le detragă prin (autorităţile) patronatele respective, pe timpulă restantă încă ală acestui ană scolastică şi observ-ză că chitanţele acestora pentru durata timpului arătată să nu se vidimeze cu clausula prescrisă in regu-lamentă.»
Budapesta, 20 Aprilie 1885.
Trefort, m. p.
0 judecată mai nedrâptă nu credă sâ se fi putută aduce nici în acele timpuri, când legea şi dreptatea nu aveu nici o valore. Judecăţi asemenea acesteia singură numai la şoviniştii maghiari astă-<Jî la putere încă, în acestă seclu numită ală luminei, mai întâmpinămă. Acestea ser-vescă ca documentă că cultura naţiuniloră eivilisate europene n’a avută asupra acestora pre lângă tbte frecările mai nici o influinţă în ceea ce privesce desvol-tarea sâmţului de dreptate şi de echitate.
După cum apare invederată şi din rescriptulă de mai susă maestrulă Trefort iea dela aceşti tineri suma de 918 fl. v. a., pentru ce faptă? este elă în dreptă? şi ce a intenţionată prin acâsta? Lasă să judece publi-culă cetitoră. Adaugă numai atâtă că mai toţi junii din cestiune fiindă astfelă lipsiţi de unicele mijlbce de subsis-tinţa după cum sum informată ne avândă cu ce trăi în Cluşiu suntă hotărîţi a părăsi Universitatea, suntă eon-strînşl a-şl perde semestrulă şl a se depărta cătră casă; unica speranţă ce i nutresce este că naţiunea ai cărei fii fide'I suntă şi voră fi le va lua în deplină considerare starea de compătimită în care se află. Se mângăe cu toţii, după cum se mângâie întrega nbstră naţiune în speranţa timpuriloră viitore mai bune precum şi în di-cerea lui Virgilă (Aenaida G. II.) »dabit deus his quoque finem.«	Munteanu.
------o-------
Rusia şi peninsula balcanică.
Corespondentulă din Petersburg aiă farului ,Prze-glond« a trimisă următbrea telegramă, care ne lămuresee asupra vederiloră actuale ale Rusiei faţă cu peninsula balcanic^
»D. Giers a declarată, în numele Ţarului, ambasa-doriloră Austro-Ungariei şi Turciei, că Rusia va lace totulă, pentru ca elementele binevoitore ei din peninsula balcanică să liniştescă spiritele agitate din Macedonia. Ministrulă şi-a esprimată părerea sa de râu asupra politicei neleale a Serbiei; faţă cu Rusia acea politică nu e liberă de imputări. Totă aşa de nerecunoscătbre — ar fi (fisă Giers — se va arătă acestă ţâră şi faţă cu Austro-Ungaria. Eiă are motive a admite, că se aşteptă numai timpulă potivită, pentru ca să se aducă, în modă forţată, la valore aspiraţiunile de mare Serbiă; este necesară să se facă atentă guvernulă grecescă la aceea, că nisu-inţele paneleniste nu corespundă nicidecum posiţiunei ce o ocupă Grecia în confederaţi unea stateloră europene.
In urmă, capulă oficiului de esterne rusă asigură, că Rusia nu doresce cu mai mare doră, decâtă de a se menţină pacea celă puţină în Europa. 0 înţelegere personală a monarchiloră ar fi fbrte de dorită.«
E aprope sigură prin urmare, că dacă Rusia amână începerea râsboiului cu Anglia, o face acâsta numai de
temă, ca nu cumva, în absenţa ei din Europa, să se întâmple niscaiva schimbări în peninsula balcanică, care nu i-ară conveni nicidecum. Dacă se va amenâ însă resboiulă până Ia o nouă întâlnire a monarchiloră, nu se scie; dar se pote întâmplă ca în privinţa peninsulei balcanice să se tracteze între cei trei monarchî pe cale diplomatică prin ambasadorii loră, fără a fi necesară o apropiată întâlnire.
----O------
ULTIME SOIRI.
Se scrie din Peterburg, că în fiecare di se ţinu consilii de răsboiu sub preşedinţa Ţarului.
Casele comerciale englese din Odessa începu a’şî descurca şi regula afacerile. In casulîi unui răsboiu supuşii englesl vora fi puşi sub scutulâ consulului italiană.
Consiliulu de miniştri, ce s’a ţinută Vineri în Petersburg sub preşedinţa Ţarului, a hotărîtu că nu p6te desaproba pe generalulă Komarov.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz Trans.«)
Pesta, 4 Maiu. — Maiestatea Sa apăru eri diminăţă la 7 6re, însoţită de părechia princiară de cordnă şi de archiduci, în esposiţiune, visitâ în trăcătu pavilibnele, obiectele esposiţiunii, espri-mându-şi de repeţite ori mulţămirea şi rămase pănă la lVa 6re după amedl. Părechea princiară de co-r6nă asistă după am&jl la alergările de cai, ăr săra la strălucita serată din castelulu regală, la care a luată parte întrăga diplomaţia, notabilităţile politice şi seienţifice, precum şi mulţi espo-sanţî. Curtea apără la 9 6re şi rămase pănă la 11 6re. Maiestatea Sa, AA. LL. prinţulu şi princesa de cordnă au convorbită cu mulţi dintre cei de faţă.
----o-------
DIVERSE.
înaintea tribunalului corecţionalu. — Ună individă este adusă înaintea tribunalului corecţională pentru furtă.
—	D-le preşedinte, advocatulă meu nu este aci, vă rogă să amânaţi procesulă.
—	Şi ce ar putea să 4ic& advocatulă d-tale, de vreme ce ai fostă prinsă în flagrantă delictă?
—	Tocmai acâsta, d-le preşedinte, aş voi s’audă
şi eu.
* *
*
0 Ponipeiă americană. — Nisce lucrători, cari săpau ună puţă de mină aprdpe de Moberly, Missuri, au descoperită la 360 piciăre adâncime ună veehiu oraşă care este acoperită c’ună strată grosă de lavă ce for-mâză d’asupra’i ună felă de boltă. Trămiţându-se îndată o scire despre acâstă descoperire la Moberly, ună numără de notabili din acestă oraşă au întreprinsă es-ploraţiă, care a ţinută 12 6re. Esploratorii credă că n’au văzută în acestă spaţiu de timpă de câtă o mică parte din oraşă. Stradele pe care le-au percursă erau fârte regulate, avândă de amândouă părţile nisce ziduri grâse. Ei au intrată într’o sală de 30 de piciâre lărgime şi 100 lungime, garnită cu bănci de piatră şi unde se află o mare canfita de instrumente mecanice. In mai multe clădiri suntă statue făcute d’o composiţiune, care sâmănă cu bronzulă, dâr puţină mai închisă. In mijloculă unei curţi mari se află o fântână de piatră, de unde curge o apă, din care au băută esploratorii; ei au găsită, că ea are ună mirosă de vară. Lângă fântână se află părţi dintr’ună seheletă de omă. Osele unui pi-cioră au fostă măsurate de unulă din ei, femurală este lungă de patru pici6re şi jumătate şi tibia de patra pi-ciore şi trei degete, de unde resultă că omulă a trebuită să aibă o înălţime de trei ori mai mare decâtă înălţimea mijlocie din calele ndstre. Esploratorii au mai zărită cuţite de bronză şi de silex, ferestraie de metală şi mai multe alte instrumente a căroră lucrare, deşi grosolană, comparată cu aceea a fabricanţiloră de astăzi, denotă o stare înaintată de civilisaţiă. Se va face în curândă o a doua esploraţiă.
* *
*
NECROLOG. — Dr. Ioană Cototiu, advocată în Şomcuta mare, după ună morbă greu de 4 luni, în 28 Aprile a. c. la 2 bre după ami8<JI, în etate de 28 de ani, ’şUa dată sufletulă în mânile Creatorelui.
Fiă-i ţărîna uşbră şi memoria binecuvântată!
Editoră: IaeoM Mnreşiann.
Redactoră responsabilă: Dr, Aurel Mnreşiaiiu
Nr. 91.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
GursuSu la bursa de Viena
din 2 Maiu st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 94.50 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 90,— Imprumutulă căiloră ferate ungare ....... 144.—
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 95.25 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... —
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 104.50
Bonuri rurale ungare . . 102.25 Bonuri cu cl. de sortare 1C2. — Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................102.50
Bonuri cu cl. de sortarel00.50 Bonuri rurale transilvane 99.25
Bonuri croato-slavone . .101. Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............96. —
Imprumutulă cu premiu
ung.....................114.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 117.25 Renta de hărtiă austriacă 81.50 Renta de arg. austr. . .	91.40
Renta de aurii austr. . . 106 40 Losurile din 1860	. . . 139. —
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 850 —
Act. băncel de credită ung. 250 75 Act. băncel de credită austr. 282.90 Argintulă —. — Galbinl
împărătesc!............ 5 87
Napoleon-d’ori.............9.897b
Mărci 100 împ. germ. . . 61.20 Londra 10 Livres sterlinge 125.70
Bursa de BucurescI.
Cota oficială dela 13 Aprilie st. v. 1885
Renta română (5°0). . . .	Cump. 85l/a	vând
Renta rom. amort. (5°/0) . .	88	—
» convert. (6°/0) . .	87	—
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	31	—
Credit fonc. rural (7°/0) . .	97	—
* ii tf (5%)	82>/2	—
» » urban(7°/0) . .	94V,	—
» » » (6°/o) . .	86	—
* » » (5°/o) • •	80	—
Banca naţională a României	—	—
Ac. de asig. Dacia-Rom. . .	—	—
« » » Naţională . .	—	—
Aură		lL°/0	—
Bancnote austriace contra aură	—	—
Cursulu pieţei Braşovti
din 3 Maiu st. d. 1885.
Bancnote românesc! . .	. Cump. 8.73	Vend,	8.75
Argint românesc ....	. » 8.65	A	8.70
Napoleon-d’ori		. . » 9.84	*	9.87
Lire turcesc!		. , » 11.20	»	11.25
Imperial!		. . * 10.10		10.15
Galben!		. . » 5.80		5.86
Scrisurile fonc. »Albina*	. » 100.50	»	101.-
Ruble Rusesc!		. > 120.—	>	122.—
Discontulă »	. 7—10 °/0 pe ană		
Forte potrivită ca dară pentru confirmare.
Nor o cu neaşteptată s-
Am cumpărată la o licitaţiune întregul ii de-
.'5\ A/J
positîi alu unei renumite
Fabrice de cesornice din Geneva
cu jumătate preţulu regulată, prin care sunt în plăcuta posiţiune a es-pedia promptă mai josă însemnatele ceasornice fine la ori-cine ’mi va comanda, cu preţuri de batjocură, au costată mai ’nainte capacele şi regularea acestora atâtă, câtă se cere a-cum pentru întregulă căsornică, şi spre dovada unei stricte solidităţi se primesce îndărătă ori-ce ceasornică, care nu va conveni, astă-felu suntă tdte comandele fără risică.
Numai cu fl. 5.10
ună ceasornică de buzunară, cilindru din celă mai fină aură do ble, seu argintă de nikel franţuzescă forte fină gravată, şi guiloşată, regulată pe minuiă. Totă asemenea din argintă curată de 13 probe, punciată de oficiu c. r., bine aurite fl. 7. —
Numai fl. 7.40
ună ceasornică anker din celă mai fină aură double seu argintă nikel, fină gravată şi guiloşată, cu 15 rubne cu secundară, repassată după secunde. Totă acesta din argintă de 13 probe, punciată de oficiu c. r. şi bine aurită fl. 11. —
Numai fl. 8.50
ună remontoire de Washington din aură-double, seu argintă nikel, de întorsă fără cheiă, cu aparată pentru îndreptarea minutareloră şi cu ună mehanismă fină de nikel, totă acesta din argintă curată de 13 probe, punciată de oficiu c. r. fl. 13. —
Pentru mersulă regulată ală tuturora acestoră ceasornice se dă garan ţiă pe cinci ani.
Pe lângă totă eftinătatea fabulosă se mai dă gratis la fie-care ceasornică şi ună lanţă de aură-double cu brelocă, cheiă şi carabină.
Comandele cu bani gata, seu prin rambursă poştală să se adreseze la
IUiren- Fabriks-Hauptdepot
Wien, III Hintere Zollamtsstrasse 9.
I II. Rabin ovic s
Numere singuratici» din „Gazeta Transilvaniei “ se potă cumpăra în tutuăgf-ria lui I. Gros*.
Publicatiune!
1—4
F6rte potrivită ca dară pentru confirmare.
Prin care se face cunoscută, că în comuna Bacsfal (Săcele) se află de vend.are oi 500 de prăsilă, — dela 10—18 Maiu a. c. trecute graniţa României. —
Informaţiuni esacte se voru cere dela preo- j tulă din locu Toma Frateşă.
1-3
Mersulu trenurilora
pe linia Predealâ-lSuilapesta şi pe linia Teluşii-Aradit-Rndapesta a eâlei ferate orientale de stată reg. ung.
Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-pesta;
Viena
1.49
1.54
3.14
5.10
7.30
2.00
10.46
10.56
11.04
11.14
1.47
4.401
3.39
3.55
4.06
7.44
6.20
7.30
11.05
2.37
Predealtt-Budapesta					Budapesta—		-I*redealil		
	Trena	Trenfi j	Trena	Trena		Trena	Trena	Trena	Trena
	accelerat	. omni bus		de		de	omnibus	iccelerat	omnibus
		persone |		persone		perBone	1		
BucurescI	7.15	—	—	—	Viena	8.25	1 8.35	I 3.30j	8.00
Predealu	1.09	—	—	3.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.471
Timişă	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36]
Braşovft ţ	2.06	—	—	10.50	P. Ladâny	2.01	2.04	1.59	10.09
	2.16	6.80	5.45		Oradea mare i	4.11	5.13	3.20	
Feldiâra	2.44	7.09	6.28		(	4.21	9.37	3.25	
Apatia	3.03	7.41	7.07		Vârad-V eleneze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodă	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	8.56	
Haşfaleu	4.51	10.18	10.52		Râv	5.46	11.41	4.31	
Sighişdra	5.11	10.55	11.56		Bratca	6.oy	12.15	—	
Elisabetopole	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
Mediaşă	6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mieă	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaşiu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Crăciunelă	—	1.45	3.22		Ghirbău	8.24	4.52	—	
Teiuşft	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
Aiudfl	7.55	2.48	4.44			8.57	5.40	7.08	
Vinţulă de susfl	—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Uiora	—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cucerdea	8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
Ghirisft	8.48	4.10	6.88		Cneerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	—	5.39	8.51		Ui6ra	12.12	9.58	—	
(	10.08	559	9.18		Vinţulă de susă	12.19	10.07	—	
Clnşiu ^	10.18	6.28	8.06		Aiudă	12.45	10.42	9.17	
Nedeşdu	—	6.54	8.34		Teiuşft	1.15	11.32	9.40	
GhirbSu	—	7.10	8.59		Crăciunelă	1.44	12.03		
Aghirişă	—	7.25	9.35		Blaşă	2.00	12.24	10.12	
Stana	—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	— ■■	
Huiedină	11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciucia	12.06	8.52	12.17		Mediaşă	3.27	2.24	11.07	
Bucia	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.2S	
Bratca	—	9.2S	1.21		Sigişdra	4.5C	4.17	12.15	
Râv	12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.0£	4.51	12.3(	)
Agostonfalva
Apatia
Feldiâra
6.401
2.00!
Braşovft
Timişă
7.36
8.09
8.41
9.20
Predealu
BucurescI
8.10
8.46
9.20
10.15
Teiuşft-Arad ft-Budapesta
Teiuşft
Alba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orăştia
Simeria (PLski) Deva Braniclca Ilia
Gurasada
Zam
Soborşin
Bărzova
Gonopă
Radna-Lipova
Paulisă
Gyorok
Glogovaţă
Trena de
peraine
Trenfi
omnibus
2.39
3.40 4.04 4.35 5.02 5.44
6.00
6.57
7.32
2.04
2.24 2.44 3.15
3.25 4.03 4.28
10.25
Aradft
Szolnok
Budapesta
Viena
6.05
6.34
7.01
7.15
7.49
8.32
9.19
9.40
10.16
10.32 10.48 11.17
12.32 12.00
4.00
9.50
10.42 11.09
11.43 12.13
1.22
1.48 2.21 2.54 3.09
3.48 4.37 5.30 5.58
7.44
6.38
6.56
7.15
7.48
8.05
8.45
2.10
Trend
omnibua
8.20
9.10
Budapesta- Aradft-Teiuşft.
Trena de peraâne
Trenfi
omnibtu
8.24
8.41
9.01
930
9.45
6.10
7.27
6.40
6.20 —
Viena
Budapesta
Szolnok
Aradft
Glogovaţă
Gyorok
Paulişă
Radna-Lipova
Conopă
Berzova
Soborşin
Zam
Gurasada
llia
Braniclca
Deva
Simeria (Piski)
Orăştiâ
Şibotă
Vinţulă de josă
Alba-Iulia
Telusft
8.25
8.00
11.14
3.35
4.00
4.16
4.47
5.02
5.25
5.57
8.35
6.5a
12.28
5.30
6.i«
7.11
7.48
8.22
8.40
9.02
9.32
10.12
10	47
11	11 11.46 12.21 12.53
6.H0
6.39
7.19
7.39 8.11 8.49
9.18
10.27
11.18
11.57
12.27
12.57
1.45 2.58
3.46
4.20 5.06
6.15
7.00
Aradft-Timişftra
Aradft
Aradulă nou
Nâmeth-Sâgh
Vmga
Orczifalva
Merczifalva
Tlmişftra
Trena
omnibua
6.00
6.26
6.51
7.28
7.49
8.09
8.58
Trena de
persone
12.30
12.54
1.19
1.50
2.12
2.30
3.15
Timişftra-Aradft
M«t. /S»ol0 An nAnto cuntfl fplf» dinfrp liniilp crrAso
Trenă de persone
Timişâra
Merczifalva
Orczifalva
Vinga
Nămeth-Sâgh
12.25
1.16
1.34
2.04
2.25
Trena
omnibua
5.00
5.56
6.16
6.50
7.11
Simeria
Petroşeul
Trena
omnibua
Simeria
Streiu
Haţegă
Pui
Grivadia
Baniţa
P etroşenl
3.08
3.45
4.33
5.19
6.05
6.43
7.00
Petroşeni—Simeria (Piski)
Trena
omnibua
Petroşeni
Baniţa
Grivadia
Pui
Haţegă
8.56
9.37
10.09
10.48
11.26