RED ACŢIUNEA ŞI ADMININTRAŢIUNEA :
BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe anfi antt 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anfi 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUXt XL E:
O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoats nu se prlmesofi. — Hanusorlpte nu se retrimită.
m 90.
Duminecă 21 Aprilie (3 Maiu)
1885.
BraşovH, 20 Aprilie (2 Maiu) 1885.
„Ruşii au fostă cei ce au atacată; scimă că „au redicată arma în contra autorităţii unui domnitorii, a protegiatului şi aliatului nostru,*) care „n’a comisă nici unu inconvenientu. Totu ce am „sâ (Jicu, este, că în astfelu de împrejurări nu „putemu să încliidemu acostă carte şi să (fieemu: „nu mai voimă să ne uitămu la ea.u
Cu aceste cuvinte a caracterisatu Mr. Grlads-tone în şedinţa camerei Comuneloru dela 27 Aprilie a. c. situaţiunea, care constrînge pe En-glesi a se pregăti p< ntru unu mare răsboiu. Cine scie câte mai sunt scrise în acea carte misteridsă, despre care a (fisă primulu ministru englesă: „nu o putemu închide “ ?
Suntemu siguri că nu numai unulu, chiar dintre cei mai puternici ai acestei lumi îmbătrânite, pe care o numimu Europa, ar dâ fdrte multă să p6tă aruncă, fie şi numai pentru o clipită, o privire în cartea răsboiului, ce se pregătesce. Dar nu este dată muritorului de a se uitâ în cartea viitorului.
Este numai „presâmţulău şi ,,prevederea“ ba-sată pe conclusiuni logice, de care putemă vorbi noi muritorii. Presâmţulă publicului europână este, în ceea ce privesce conflictulu anglo-rusescă, că acestă conflictă va nasce în cele din urmă şi şi o mare încurcătură în Europa. Cursurile dela ! bursele europene au dată	aceste espresiune
reală acestoră temeri.
Câtă pentru „ prevederi “ este la rendulă gu-verneloră diferiteloră state mari şi mici de a dovedi, că le-au avută şi că prevederile loră n’au fostă greşite.
In timpulă din urmă situaţiunea a devenită şi mai critică. Ce e dreptă, faimele privitdre la publicarea manifesteloră şi schimbarea ultima-teloră între Londra şi Petersburg nu s’au adeverită încă, dar ele sunt basate pe starea reală a lucruriloră şi pe împrejurarea, că trupele rusesi au începută a înaintâ pe t6tă linia spre Herată, „cheia Indieiw
O schimbare a situaţiunei nu se mai pdte a<fl presupune, decâtă numai în casulă puţină probabilă, că cancelarulă germană va întreveni cu t6tă autoritatea sa în momentulă supremă, pentru ca să paraliseze efectele ce le-ar pută avă conflictulă anglo-rusescă asupra Europei.
Spiritele în Rusia suntă fdrte agitate în contra Angliei. Cererea cabinetului Gladstone de a se cercetă incidentulă dela rîulă Kuşk, şi de a se pedepsi său desavuâ generalulă Komarov a produsă mare indignare între Ruşi şi nu mai puţină sânge rău a făcută şi ocuparea portului Hamilton în Canada de cătră trupele anglese. In Anglia asemenea iritaţiunea [este mare şi numai guvernulă singură se distinge printr’o surprin-(j&tdre moderaţiune.
Aceeaşi iritaţiune, deşi nu în măsură aşa de mare, o întâlnimă a(fl pretutindeni în Europa. Toţi suntă îngrijaţi de viitdrea atitudine a Turciei şi de complicaţiunile ce se voră nasce prin aceea, că Anglia, vrândă a usâ de dreptulă de apărare propriă, va căută să-şi facă drumă cu puterea prin Dardanele.
De acâstă eventualitate pară a se teme şi
L*) Emirulă din Afganistanfi.
cei din Germania. De aceea ne surprinde şi mai multă reserva şi tăcerea ce-o observă cancelarulă germană faţă cu t6tă afacerea. Presa francesă să încărca ală persvada pe d. Bismark d’a lua ro-lulă de mijlocitoră spre a împiedeca catastrofa. Insă anevoie putemă crede într’o intervenţiune se-riăsă a Germaniei în favdrea Angliei.
Trăgănările ce se facă de-o parte şi de altă ni-se pară omindse. Bălă lungă, mărte sigură.
Conflictulă anglo-rusă.
Două depeşi, ce le-a trimesă generalulă Lumnsden la 23 şi 25 din Asia şi anume din Tripulă la Londra, aducă scirea, că Ruşii din nou au înaintată pe teritoriulă Af-ganiloră şi au ocupată Maruciaculă care se află lângă apa Murghabului. Maruciaculă, se află două-spre-<fece mile mai spre mia(fă(li dela Penşdeh, de unîe se pote vedea, că Ruşii n’ară fi putută ajunge până la acelă locă, dacă ei n’ară fi ocupată mai înainte Penşdehulă, ceea ce ei până acuma au tăgăduit’o pe mărte. Convenţiunea dela 17 Martie au călcat’o Ruşii până acuma de două ori. Generalulă Comarov de sigură, că nu va sta muliă în Maruciacă. Ţinta marşului său vn fi Riia-Murghab lângă apa Murghabului. Acesui locă are nm atâta o valăre strategică, încătă de aici merge ună drumă pe de o parte la Balcă peste Maimeneh, eră pe de alta la Herată.
Dacă Ruşii voescă să clarifice prin aceea situaţiunea, că ocupă Heratulă, atunci ajungândă la Bala-Mur-ghabă, le stă două drumuri deschise. Drumulă apusenă merge dela Ac-tepe şi dele Pul-i-Chisti în direcţiunea meridională peste pasulă Robată la Herată, şi drumnlă răsărit ână peste pasulă Baba dela Murghabă duce totă la Herată. Diplomaţia crede, că Ruşii prin ocuparea Hera-tului voră să (fică, că acuma s’a îndeplinită o faptă. Diplomaţia rusăscă crede, şi sperăză că şi atunci se mai pote menţinea pacea. Că ore prin acesta Ruşii nu pună la prea mare probă răbdarea Englesiloră, ne voră arăta evenimentele.
Adeverirea scirei despre ocuparea Maruciacului, precum şi scirea dală de »Daily News«, »Standard» şi , Daily Chronicle*, că răspunsulă Rusiei la propunerea Angliei, d’a se numi o comisiune mixtă pentru cercetarea incidentului dela Penşdeh, este nesatisfăeătoră său mai bine (fisă respingătoră, facă pe tăte foile să considere ca neevitabilă răsboiulă.
Din Petersburg se telegrafiază, că împrejurarea, că din partea oficială se încuvi'inţâză modulă de acţiune ală lui Komarov, face ca (fiarele ruse se întrebuinţeze ună tonă, care prevestesce o mare catastrofă. Iată ce scrie ,Petersburgskija Vjedomosti:«
D. Gladstone nu numai crede în răsboiu, ci îlă şi vo-iesce, căci alttelă s’ar fi abţinută dela unele insinuări, pe care le-amă putea ierta unui organă ală ministerului dar nu representantului guvernului englesă. Ce atitudine ia Anglia se vede limpede din discursulă primului ministru. Regularea graniţeloră rămâne la o parte, şi guvernulă englesă se ţine strânsă, de aceea ce ’i trebue ca pretextă pentru răsboiu*«
Pe de altă parte «Novosti* scrie astfelă:
Anglia provăcă răsboiulă. Tote au o margine. Noi suntemă convinşi, că pretenţiunile englese şi-au ajunsă culmea. Răspunsulă la pretenţiunile Angliei numai prin fapte se pote da. Imediata înaintare spre Herată este primulă cuvântă ală acestui răspunsă.
Aceeaşi făiă constată, că cercurile diplomatice ur-mărescă cu cea mai mare încordare silinţele ce şi-le dau unele puteri, spre a face imposibilă trecerea flotei englese prin Dardanele în Bosiforă. In cercurile competente esistă temerea, că nedestoinicia Porţii de a împedeca întrarea corăbiiloră englese în marea negră, va fi semnalulă pentru ună amestecă ală Austriei. Esistă chiar îndoială, că diplomaţia rusă va fi în stare să împedece acestă amestecă.
Din Simla se scrie foiloră englesescl, că pregătirile de răsboiu în Indii se continuă cu mare activitate. In casă că Ruşii ară ocrna Heratulă, atunci din India se va trimite o divisiă la Candahar, ără celelalte trupe se voră întrebuinţa la alte servicii. Presenţa unui corpă de observaţiune în Candahar ar îmbărbăta pe Afgani de a face răsboiu de guerilă şi ar împedeca pe Ruşi de a tri-
mete o colănă în Helmundă. Ruşii au trecută în luna trecută din Bacu preste marea caspică 10,000 de ămenî. Dintre aceştia desbarcară 6000 în Cichislară, eră 4000 în Grasnovodsc. Alte 2000 s’au trimesă din Turchestană la Mervă. înainte de a se trimite acestea trupe 8000 se aflau în provinciile de dincolo de marea caspică. Mer-vulă este punctulă celă mai apropiată de hotarulă Afganistanului şi aici se concentreză multe trupe rusesc!. Mai înainte garnisăna acestui locă făcea numai 4000 de omeni.
0 nouă întâlnire monarchică.
♦ Pester Lloyd* raporteză din Viena despre o nouă întâlnire a celoră trei împăraţi în cursulă acestei veri următorele:
Dacă întâmplările dela graniţele Afganistanului nu voră aduce o schimbare în disposiţiunile ce le-a luată Ţarulă pentru o călătoria în vera acesta, atunci elă va ti în luna Augustă pentru câteva (file ospele împăratului Franciscă Iosifă şi va petrece în Işl. Întâlnirea celoră trei monarchî, cari în tomna trecută s’au întâlnită în Skiernevice, este şi pentru acestă ană ună faptă hotărîtfi de câteva luni. Ca <fi a întâlnirii este proiectată (fiua de 9 Augustă. Impăratulă Vilhelm la întorcerea sa din Gastein va veni în Işl, ca să visiteze curtea austriacă, şi în aceeaşi (fi cu câteva ore mai târcfiu va sosi împă-ratulă Alexandru III venindă din Danemarca, dacă — acum amă (fisă — cestiunea Penşdehului şi Heratului se va aplana pe cale pacinică.
Se vede, că cei trei monarchî au lăsată la Skiernevice lucrulă încâtva neisprăvită, reservându-şî ca acum la noua întâlnire să stabilâscă definitivă planulă viitâre-loră acţiuni.
-----o------
SOIRILE PILEI.
Comandantulă militară ală Transilvaniei locotenentă de feldmarşală br* Schonfeld a petrecută câteva (file în Braşovă. A fostă mai de multe ori ospele fişpanului comite Bethlen, Alaltăerl a fostă în Săcuime la Hedigă, se visiteze pe corniţele Nemeş. In aceeaşi $ deminâţă a ţinută revistă peste garnisăna de aici. După ce s’a întorsă la Hedigă a luată parte la o cină comună a corpului oficerescă la »Pomulă Verde.« Erî Escelenţa Sa s’a reîntorsă cu trenulă accelerată la Sibiiu.
—0—
Astăzi la încheiarea foiei ni-a sosită ună raportă amănunţită din Peşta, conţinândă discuţiunile asupra in-terpelăriloră d-loră BabeşăşiTruţa din şedinţa dela 29 Aprilie. Le vomă publica în numărulă viitoră. Până atunci nu vomă mai reproduce nimică din fiarele străine, care aducă rapdrte necomplete şi neesacte.
—0—
«Naţiunea* spune, că d. Ioană Brătiană a avută o lungă întrevedere cu d. Dimitrie Ghica. După câte află numitulă (fiară, d. primă-ministru a înfăţişată preşedintelui Senatului situaţiunea politică generală a Europei ca forte gravă, şi a exprimată părerea că o convocare în sesiune extraordinara a corpuriloră legiuităre ar fi neapărată necesară. Intre altele se spune, că d. primă-ministru n’ar fi negată, că Rusia concentiâză trupe în Basarabia.
—0—
Acelaşi (fiară comunicăi că s’a ţinută la paiaţă ună consiliu de miniştri sub presidenţa Regelui. Diseuţiunea a urmată mai cu sâmă asupra cestiunei dacă, în situa -ţiunea actuală, n’ar fi necesară a se convoca corpurile legiuităre.
—0—
Cetimă în «Voinţa Naţională :* Ni se comunică în ultimulă momentă scirea, că ună torpilieră (vas-torpilă) austriacă suie Dunărea dela Tulcea la Turnu-Severină şi că se crede, că ’I voră mai urma şi altele.
—0—
Sub titlulă „Nem ertjiik* (Nu pricepemă), «Ellen-zâk« scrie următorele: «Amă primită ună biletă scrisă într’o limbă necunoscută nouâ, despre care credemă că, tocmai fiind că n’o pricepemă, e importantă şi îlă co-municămă verbală.« «Ellenzek* reproduce apoi ună a-nunţă germană, că în Cluşiu musica militară va cânta pe promenadă în fiecare Mercure.
Nr. 90.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cetimă în »Westungar. Grenzboten:« Deja adî ’şî răsbună destulă uşurinţa guvernului, că permite fiecărui jidovă a ’şî maghiarisa numele pentru 50 cr., ba mai multă, încuviinţeză chiar ca ună nume jidcvescă deja maghia-risată să se schimbe ârăşi într’un al doilea, eventual într’un ală treilea nume. Asta se va răsbuna amară cu timpulă şi nu înţelegemă miopia »cercuriloră dătătore de tonă,* că încă totă nu potă vedea, că numele maghiarisată este pentru jidovă numai mijloculă d’a ajunge la' scopă. In Aradă ună comerciantă de cereale jidovă se numia Korn hofer. Ca Kornhofer a falimentată şi se ivi apoi în De breţină ca Rozsvary, unde ’şi-a continuată afacerea. Cause urgente îlă făcură erăşî pe Kornhofer-Rozsvary să ’şi schimbe numele în Sozsay, şi aşa merge, după ne-voiă, în infinită.*
—0—
D. Calistrată Coca a ţinută la 6 Aprilie, în sala societăţii »Armonia* din Cernăuţi, o conferinţă asupra „des-cendinţii omului din momiţă.*
—0—
»Fremdenblatt« din Viena spune, că căile ferate române nu voiescă să transpârte mărfuri de provenienţă austro-ungară după aceleşî tarife, ca mărfurile germane. In ultima conferinţă Românii au cerută, că dacă e vorba ca ei să acorde paritatea tarifeloră, mărfurile austro-un-gare să se transporte esclusivă prin Predeală, fiindcă pe aci căile ferate române ară obţine o reni abilitate mai mare, decâtă pe la Vârciorova. Representantulă română a dată chiar a se ’nţelege, că eventuală mărfuri austro-ungare s’ar încărca înpătrită mai multe decătă de cele germane. In conferinţa viitore se aşteptă contrapropuneri hotărîtâre.
■o-
Unu soldată din armata română arestată.
Mediaşă, 30 Aprilie 1885. Onorabilă Redacţiune!
In 28 Apr. n. a fostă arestată aici Petre One ea, soldată în corpulă II., divisia IlI-a, Regimentulă I de geniu compania Re(?) din România sub pretestă, că n’ar fi
Seu totuşi crede cineva, că s’a născută în 1848 acesta pătrime? Dacă se va fi născută, de atunci a bună semă a crescută, s’a întărită, va fi înflorindă şi se va fi aflândă între noi. Să o cercetămă dară în Zilele nâstre, acum, când — precum se Zice — suntemă stăpânii sorţii n6st,re şi nu ne mai sumuţă pe unulă asupra celuilaltă multă defăimată camarillă.
Libertate ?!
Der este la noi libertate, când şi din biserică te scotă cu gendarmii, decă te rogi pentru aceia, cari ieşiţi din sângele tău, au murită pentru drepturile omenesc!? Este la noi libertate, când nu-ţi e ertată a serbâ mc moria deşteptării tale şi să aibî sânţii tăi, decă aceia nu se chiamă Kossuth, Grunwald, Beksich, Ugr6n Gâbor şi cine scie încă cari nesdravenî?
Seu numai atâta însemnâză libertatea, să nu fimă iobagi? Der libertatea cugetării, sămţirei, şi libertatea de a-ţî esprima aceste simţiri unde rămâne ? Libertatea adevărată consistă în aceea, ce nimeni, nici ministru, nici gendarmă, să nu te p6tă nepedepsită împiedecă a face ceea ce-ţî concede legea, er legea să fiă făcută aşa, în-câtă să nu te mărginăscă întru nimică, ce nu e strică-ciosă concetăţeniloră şi binelui publică.
Câtă de departe stămă noi de acăstă libertate, când dela ministru pănă la scriitoră toţi suntă lege, — numai legea, aşa rea cum e, nu-e lege ?
Dreptate ?
Dreptate e, când foile maghiare potă să te insulte, să agiteze în contra ta, să se restescă cătră tine pe fiecare <}i cum le place, şi să propage idea că statulă numai prin absorberea, adecă prin nimicirea ta naţională p6te deveni puternică, fără de a se teme nici câtă de puţină de pedersâ, er pe tine te tragă înaintea legei penale, dacă te căescl asupra nedreptăţiloră, ce ţi-le facă pe fiecare cji? Dreptate e că totă puterea şi tăte mijlâ-cele statului se întrebuinţeză pentru ridicarea în cultură a unei rasse, 6r celelalte rasse sântă împedecate a se cultiva fie şi numai din punga loră?
Departe stămă de dreptate!
Egalitate?
Egalitate e, când concetăţenulă maghiară, ori unde
satisfăcută obligămentului militară pentru Austro-Ungaria.
— Se 4*ce> că după ce a stată câtva timpă în arestulă1 se întorce şi are de lucru în ţeră, p6te să se servescă destinată pentru toţi făcătorii de rele, luându-i-se baioneta J de limba care i-a dat’o Dumnezeu, er ţie nici bilete pe şi despoindu-se cascheta de insemnulă, pe care era scrisă calea ferată nu ţi-se dau pe bani, dacă nu te rogi un-devisa Regelui * Nimica fără de Dumneijău*, fu escoitată (guresce? Egalitate e, când Maghiariloră li se ertă a în-
cu gendarmi la Şeica mare, unde în 29 Aprilie n. a fostă asentată la Regimentulă austriacă Strelitz.
Numitulă soldată afirmă, că elă în etate de 10 ani, ca orfană de tată, a trecută in România, âră de 2Va ani este înrolată în sus numitulă corpă şi regimentă din România. Avândă a rădica dela oficiulă orfanală din Mediaşă
fiinţa societăţi de maghiarisare, adecă de sterpirea celorlalte naţionalităţi, er Nemaghiariloră nu li se ărtă a face nici reuniune de binefacere.
Frăţietate ?
Frăţietate e, când nu poţi să-ţî petrec* în societate românescă, să cânţi, să vorbesc! românesce, fără de a fi
o mică sumă de bani, ca parte din averea părintâscă, espusă la insultele din partea concetăţeniloră tăi ma-
şi-a cerută dela comandantulă regimentului său un concediu de 15 (jile şi aŞa în uniforma sa militară a venită înedee, fără a’i fi trecută prin minte, că în loculă său natală o va păţi astfelă.
Vomă vedea ce paşi va face ministeriulă română în acăstă afacere nu de puţină însemnătate.	of.
Liberalismd ungurescu ?
I.
Mare plângere în «Israilă* asupra bătăiei ce a su-ferit’o liberalismulă prin reforma camerei magnaţiloră. T6te foile maghiare neguvernamentale se vaieră, că în Ungaria guvernulă a ajunsă a depinde de discreţiunea camerei magnaţiloră, adecă că domnesce reacţiunea în locă de liberalismă.
Plângă asupra morţii aceluia, ai cărui părinţi nu s’au născută încă. Seu îşi păle cineva cugeta liberalismă:
ghiarî ?
Poftimă apoi liberalismă pe lângă asemenea libertate, dreptate, egalitate şi frăţietate.
încă o „poruncă.“
Din Câmpiă 26 Aprilie 1885.
D-lă notară cercuală Zongor Lâszlă din Şamşudă j din ordină mai înaltă ne surprinde cu o »poruncă,* prin care provocă pe preoţii români ca directori ai sc6-leloră confesionale, ca să nu admită ţinerea esameneloră cu pruncii de scălă, fără de a fi de faţă şi domnulă no- ( jtară. Acâstă poruncă emanată dela oficiulă notarială cu data 23 Aprilie Nr. 693—1885. în versiune românăscă este următărea:
Onoratului Presidiu scolastică
în.....
In urma ordinaţiunei domnului solgăbirău cercuală Nr. 2338, provocă (felkerem) pre on. senată scolastică
fără de libertate, dreptate, egalitate şi frăţietate? Şi a-ceste nu s’au născută încă în statulă ungară. La 1848 1 (iskola szâket,) ca în sensulă acestei ordinaţiunî să bine-s’a ivită ântâia dată la noi acesta pătrime, der numai I voiască a mă încunosciinţa despre timpulă ţinerei esa-
! AM a! amX /I n AnArtA 1 M	AAAnfAI AM/ll V« A11 lini *V» 1
Români, şi în loculă loră jdenumeşte substituţi pe do Unguri. Mirarea cea mai mare este, că în comună se află destui Români capabili şi peţitori Ia aceste posturi, pe când Ungură pentru a pută purta colectoria nu a putută afla în tătă comuna nici unulă şi aşa, ca nu cumva acestă postă să pice în mâna unui Română, d. solgăbirău s’a vă4ută constrânsă a denumi de colectoră pe ună Ungură din altă comună.
Acum ce s’ar întâmpla, dacă colectorulă denumită ar păgubi seu ar defraudâ banii adunaţi? Negreşilă că comuna românescă ar trebui să-i plătescă din nou, deărece noulă colectoră nu a depusă nici o cauţiune şi nici nu are de unde să depună, er alţii pentru elă nu au garantată. Fiindă însă colectorulă Ungură şi încă ună Ungură din sată străină, trebuia ca să aibă şi o plată mai mare, ca alţii, de aceea s’a sciută întortoca lucrulă aşa, ca fiăcare porţieşă să plătescă câte 50 cr. v. a. Fnn urmare celce plătesce dare 1 fl. va trebui să dea încă 50 cr. pentru d. colectoră. In modulă acesta se urcă plata colectorului la ună venită curată de 180 fl. v. a. bani românescl, cu cari dl^u că şi ună Română din comună s’ar fi putută ajutora încă câtă de bine.
Altă casă. Tot în acestă comuni s’a întâmplată o certă, ună conflictă bagatelă între poporenî, în urma căruia lucrulă a ajunsă la judecată. Dl solgăbirău dictâză unora amendă de câte 60 fl. v. a., altora 30 fl. v. a. şi mai nu sciu ce arestă. Spre ce scopă au fostă meniţi aceşti bani nu sciu, dar sciu atâta că nici pentru biserică, nicţ pentru scola românăscă n’a fostă destinată nici ună cru-ceră, er Românaşiloră noştri numai câteva sentinţe asemenea acesteia le-ară mai trebui şi moşiorele loră ară rămânea pustie.
încă ună casă. D. solgăbirău se duce într’o comună românăscă, voiesce să împărţescă »poruncile,* dar limbile se amestecară ca la turnulă Babilonului, ne’nţele-gerea era mare, căci poporulă nu scie unguresce, ăr dom-nulă solgăbirău nu scie românesce. Cuprinsă de furift şi năcază d. solgăbirău recurge la ajutorulă preotului provocându-lă cu cuvintele: >Tiszteletes ur, mon-dja meg ezeknek a paraszt marhâknak....« (Cinstite părinte, spune-le acestoră vite prăste.) Poftimă tractare 1
Pentrucă d. Dozsa e pusă de judecătoră preste ună poporă, a căruia limbă nu o pricepe chiar de locă, noi nu ne mirămă; lăsâmă să se mire popărele altoră ţări, căci la noi aşa ceva e pre în datină. Aşa se întâmplă de esemplu şi cu Românii dinjurulă Ludoşului, căci poporulă română dacă ’şl înalţă plângeriie sale în limba sa, judecătorulă nu’lă pricepe şi de interprete îşi aduce pe pârcălabulă, apoi vai de interpretarea »pârcălabului,* mai vârtosă dacă causa e între ună Română şi ună Ungură.
Dacă aşa este purtarea d-lui solgăbirău Dozsa En-dre din Oşorheiu faţă cu Românii, Z^u nu e mirare, dacă din susă Z*sa ordinaţiune noi tragemă conclusiunea, că d. Dozsa şi-a pusă gândă rău de totă pe scălele nâstre confesionali.
Ori câtă de mare domnă ar fi d. Dozsa, noi nu-lfi recunăscemă de mai marele scdleloră nostre confesionale, pentru că ori ce scdlă numai până a-tuncî se p6te numi confesională, până când stă sub puterea şi conducerea superioriloră săi confesionali. Pe a-ceştia îi recunăscemă, ordinaţiunile acestora le primimă şi ne supunemă loră, dar’ trebuie să scie d. Dozsa, că demnitatea unui preotă română e cu multă mai mare, decâtă ca să sufere a fi controlată de ună nu sciu ce »Korjegyzău« ungurescă.	Ună câmpână.
în guri, nu şi în fapte şi inimi. Starea deplorabilă, în care a ajunsă patria numai decâtă după svonulă celă mare, ce s’a făcută cu acăstă sântă pătrime, dovedesce numai prâ apriată, că ce a fostă atunci atâtă de multă în gurile ămeniloră, nu a fostă şi în inimile loră, er faptele loră au fostă chiar derîderea, batjocura, chiar insulta patriei.
Său dâră mai suntă încă hăbăuci de aceia, cari
meneloră, deărece în sensulă acestei ordinaţiunî mi s’a impusă să fiu de faţă la esamene.	j
Şamşudă 23 Aprilie 1885.	subscrisă I
Zongor. j
Nu scimă dacă acăstă ,poruncă« a emanată din, îndemnă încă şi mai înaltă său dără numai dela d. Dozsa Endre] solgăbirăulă Oşorheiului, dar destulă atâta că ea j a produsă asupra năstră o impresiune cu atâtă mai rea,; cu câtă pre d. Dozsa îlă cunăscemă ca pre unulă, care,
să crădă, că popărele nemaghiare în 1848 să nu fi|se arată a fi jurată mărte Româniloră, ca pe ună omă,
înţelesă vocea cucerităre, dulce învitătăre a libertăţii, frăţietăţii şi egalităţii adevărate ? Popărele pe acele timpuri au fostă cu multă mai setăse de libertate, dreptate, egalitate şi frăţietate decâtă să nu’şî fi întinsă cu doră mâ-nile după ele şi să nu’şî fi deschisă inimele pentru ele, dar vorbeloră şi promisiuniloră frumăse urmară numai decâtă fapte, cari făcură ca ămenii să-şi per<Jă tătă speranţa şi încrederea în cuvintele frumăse.
Şi la 1848 ca şi a(Jî se îmbiau libertatea, dreptatea, egalitatea şi frăţietatea numai ca preţă ală morţii naţionale, adecă numai cu condiţiune, ca să abdici de a fi română etc. Dar ce-i folosesce celui mortă libertatea, dreptatea, egalitatea şi frăţietatea?
despotică, a căruia devisă este: sic volo sic jubeo!. Din fapte se cunăsce omulă, âtă-lă:	|
Intr’o comună românescă se întâmplă alegere de ( jude comunală. D. solgăbirău vine la faţa locului şi, deşi comuna este aprăpe curată românăscă, era câtă pre aci ca de jude să reâsă ună Ungură. La aşa ceva Românii nu erau tocmai dispuşi, ceeace observândă unguraşulă nostru, decâtă să pice cu ruşine a preferită desă de timpuriu a se retrage din candidaţiă. Aşa dară a reeşită ună Română de jude, căci Ungură capabilă spre aşa ceva nici nu era afară de unulă. De atunci nu trecu multă şi etă că solgăbirăulă din nou vine în comună, pre jude îlă depune, pe colectoră asemenea, cari ambii erau
Lucrările sinodului din Sibiu.
(Resumată)
(Urmare şi fine),
In şedinţa a unsprezecea, 10 Apriîie 1885, presi-diulă presentâză rugarea presbiterului Titu V. Gheaja, preotă la institutulă corecţională din Gherla, pentru apla-cidarea unei remuneraţiunî băneşti pentru serviciile de catechetă ală scolariloră gr. or. dela scălele rom. şi gr. catolice din Gherla, — se transpune comisiunei petiţionare. — Deputatulă Augustină Nicără propune: In vederea regulărei oferirei de ajutore în genere, şi în specială a ajutăreloră pentru protopresbiterii emeritaţl, si-nodulă însârcinâză pe consistorulă a veni cu ună proiectă de regulamentă în sesiunea următăre. Propunerea se transpune comisiunei organisătăre. — La ordinea (Jilei se pune continuarea raportului comisiunei organisătăre. Raportulă comisiunei referâză asupra raportului consistorului archidiecesană ddto 30 Martiu a. c. Nr. 1743 Epitr. cu privire la edificarea şi respective a-daptarea seminariului archidiecesană conformă conclusului sinodului archidiecesană din 27 Aprilie (9 M du) 1884 Nr. 149. Se dă cetire actului consistorială cu privire la acestă obiectă, care se alătură, sub /. Sinodulă ia ur-mătorulă condusă: Să se ridice ună nou edificiu semi-narială pe terenă liberă, spre care scopă se încuviiuţ&â suma de 150,000 fl. în sarcina fondului seminariului An-
Nt 90.
GAZETA TRANSI1YANIEI
1885.
HreianO. ConsistoriulQ se însărcinâză a pune în lucrare tărâ amânare acestâ condusă, contragendfl ună împrumută amortizabila din fondurile archidiecesane spre acoperirea sumei de edificare, cuota de amortisaţiune sg se inducă anuala în proiectulă de bugeta ala fondului, şi despre stadiuia în care se află cestiunea edificărei con-sistoriula să raporteze din ana în ana sinodului. — Ace laşi raportora referâză asupra raportului consistoriului din 29 Martiu a. c. Nr. 1917 Plen., prin care se aduce la eu noscinţa sinodului: că fundaţiunea »Andronic« s’a pusa în activitate în anula 1885, împărţindu-se din venituia e* pe basa concursului:	100 stipendii â 30 fl., la învăţăcei
şi sodalî, 11 ajutăre â 100, 150 şi 200 fl. la sodalî, ce au a deveni măestri; consistoriuia se rogă mai departe a fi autorisată şi pentru anula 1886 a împărţi suma de 5000 fl. v. a. îndusă în bugeta după bunele sale vederi în consonanţă cu disposiţiunile actului fundaţionala. La propunerea comisiunei sinoduia decide: Raportuia se ia spre sciinţă şi aflâneu-se scusată lipsa planului de distribuire, se autorisâză consistornla a distribui ajut orele şi stipendiile pentru anula 1886 în marginile bugetului şi îie actului fundaţionala. — Se pune la ordinea cailei ra-portula comisiunei petiţionare. Raportoruia aceleia refe-rfeă asupra următoreloră cereri:	1) a poporului din
Petea de Câmpiă contra parochului Ioana Vătăşană!
2)	a lui Macsima Şopteanfl din Iclandula mare, pentru a i-se termină proeesula divorţiala intentata la foruia matrimoniala ala tractului Mureşă Oşorheiului; 3) a mai multora parochieni din Berghia, protopresbiteratula Mu-rfişa-Oşorheiului, contra fostului parocha Petru Morariu pentru o despăgubire de 392 fl.;	4) a comunei biseri-
ceşti Murăşă-Sângeorgiu, protopresbiteratula Mureşa-Oşorheiului, pentru sistarea abusurilorâ comise acolo;	5) a
mai multora creştini de ai noştri din Mureşă-Sângeorgiu, protopiesbiterrtula Mureşa-Oşorheiului, pentru resolvirea causei cu preotuia lora Ioana Runcana; 6) a mai mul-torâ poporenl din Corunea, protopresbiteratula Mureşa-Oşorheiului, pentru una ajutora; 7) a poporenilora Antone Lazara şi Iosifa Roba din Cigmeu, protopresbitera-tuia Gioagiului I., pentru una ajutora; 8) a sinodului paroehială din Hondol, protopresbiteratula Gioagiului I. pentru una ajutora de 500 fl. pe seama scdlei; 9) a clericului de cursuia I. Vasile Naşcu pentru a i-se erlâ reslulfl de 30 fl. din tacsa seminarială; 10) a parochului ioană Moga din Elopatak pentru una ajutora anuala de 200 fl. pe sâma bisericei;	11) a protopresbiterului trac
tului Ternavei inferiore, Nicolau Todorana, ca parocha lift comunei bisericesc! Cetatea de Baltă pentru una a-iptoră de 500 fl. eventuala ca împrumuta pe sema sc6 i; 12) a comitetului paroehiala din Huniădora pentru mă ajutora de 100 fl. pe sâma scdlei; 13) a unora membri din comitetula paroehiala ala comunei Galeşa ipre a li-se spune, pe ce temeiu s’a sânţita întru preota lie losofă şi ce posiţiă ocupă acesta preota în aceea comună. — Cererile se transpună Ia consistoriu spre competentă afacere, atrăgendu-se deosebita atenţiune a con-jistoriului asupra ajutorărei scolei ndsire din Huniădora.
- Raportoruia comisiunei petiţionare refereză asupra cererei mai muliora paroohienî din Câmpeni pentru re-gularea posiţiunei capelanului Michaila Contes. Comisiu nea propune a se transpune cererea consistorului spre a regulă acâsta cestiune fără amânare ; — se primesce. — Raportoruia comisiunei petiţionare refereză asupra cererei eforiei scâleloră ndstre din Braşova pentrn o sub-renţiune anuală de 2000 fl, pentru cabinetula fisicală şi laboratoruia chemica şi propune, ca aeesta să se tran-tpună consistorului spre a o consideră după putinţă între marginile bugetului — se transpune consistoriului spre competentă afacere. — Urmâză raportuia comisiunei financiare. Raportoruia aceleia refereză, că scon-Mnda comisiunea cassa consistoriului arehidiecesană i aflată tâte fondurile în ordine, totodată însă a ifiată şi aceea, că senatuia epitropesca în anula trecută numai odată a scontrata cassa fondurilorO. Face ied urmâtdrea propunere: A se luă la cunoscinţă starea In regulă a cassei fondurilora, şi să se decidă eurfică jentru scontrarea cassei, consistoriuia plenara archidie-îsană să alâgă una comisiune din trei membri din sî-iulă său, cari ca scrutinătorî să fie însărcinaţi de aci nainte celă puţina în tota cuartaluia să îndeplinâscă eontrarea de cassă. Sinoduia ia la cunoscinţă starea o regulă a cassei fondurilora şi însărcinâză pe senatuia ipitropescă să scontreze cassa mai adeseori. Cu privire iraportulă consistoriala despre procesele pendente, tota wlaşl raportora refereză că faţă, cu starea din anula recută puţină său mai nici o înaintare nu se arată, a propunerea comisiunei: Sinodala îndrumeză pe con-itortt a demandâ fmalisarea proceselora, şi numai ace-ora dintre debitori să le dea amânare, cari vora plăti *11 puţină interesele decă4ute până la aeesta timpa. — folii acelaşi raportora refereză asupra raportului con-■torială despre starea averilora în singuraticile colane bisericeşti. La propunerea comisiunei sinoduia de-|e: La procsima sesiune sinodală se vora aşterne din |i aceste conspecte făcute pre basa datelora celorti mai
prdspete şi mai sigure. Pentru asigurarea edificielora publice contra daunelora elementare să se ia cele mai stricte măsuri faţă cu organele subalterne. Să se câştige asigurarea dreptului de proprietate şi siguranţă că reali* tăţile bisericilocă sunta induse pre numele acelora în registrele cărţei funduare. — Comisiunea financiară prin raportoruia său face următârea propunere şi sinoduia o primesce ca condusa: Consistoriuia se însărcineză a pune biblioteca rămasă după fericitula archiepiscopa şi metro-polita Şaguna în una hxală acomodată din edificiele nâstre, încredinţândă manipularea ei unui bărbata ala bisericei nostre.
In şedinţa a douăspre4ecea, 11 Aprilie 1885, raportorul comisiunei financiare i eferâză asupra proiectului de bugeta ala archidiecesei pro 1886, presentata cu hârtia consistorului archidiecesana de datlo.... Nr.... şi la propunerea comisiunei sinoduia decide: Proiectula de bugeta ala archidiecesei gr. or. din Transilvania pe anula 1886 presentata sinodului eu hârtia consistorului de ddtto
Nr... se primesce de basă la desbaterea specială. In-
trânda în desbatere specială la propunerea comisiunei sinoduia conclude: I. Fondula generala administrativa, proiectula consistorului se primesce naschimbata. In ceea ce privesce II Fondula seminarului andreiana — se primesce cu aceia că, în urma conclusului adusa cu privire la edificarea noului seminara în locuia sumei pro-vâtjute pentru capitalisare — sub posiţiune 13 a rece-rinţelora — se voteză ca cuotă de amortisare pentru împrumutula ce este a se contrage pentru zidirea noului seminara o sumă de 7500 florini. Referitora la III Fondula Rudolfma conforma propunerei comisiunei — sinoduia conclude: Preliminariuia venite-lora acestui fonda amăsurata proiectului consistoriala se primesce cu suma de 10657 fl. 23 cr. — Se primesce că la recerinţe posiţia 3 dotaţiunea clerului archidecesana în loca de 6500 11. se voteză 7000 fl. £h* ceea ce privesce recerinţele acestui fonda, pe anula viitora proiectula consistoriala pentru capitalisarea a 20% din venita precum şi pentru spesele provătjute sub posiţiunile 1, 2, 4 şi 5 — primindu-se neschimbata, âr dotaţiunea clerului archidecesanb provătjută sub posiţiunea 3 cu suma de 65()0 fl, urdlndu-se la suma de 7000 fl. suma totală a reeerinţelorb acestui londă se prebunueză pe anula 1886 cu 10628 fi. 47 cr. v. a. lncâta privesce IV Fundaţiunea Mogaiană preliminată cu 3380 fi. 22 cr. venite şi 3323 fl. 14 cr. recerinţe — V Fundaţiunea Francisoă-losefină cu 2667 fl. 88 cr. venite şi 2405 fl. 61 cr. recerinţe—VI Fundaţiunea Pantaziană cu 4153 fl. 67 cr. venite şi 4153 fl. 67 cr. recerinţe — VII Fofidulă şcolara eparchială cu 1784 fl. 75 cr. venite şi 1658 fl. 84 cr. recerinţe — la propunerea comisiunei sinoduia decide : Se primesce propunerea consistorului întocmai. Cu privire la VIII Fondula bisericilora la propunerea comisiunei sinodului ia următoriula condusa • Preliminariuia VIII Fondula bisericeloră în conformitate cu proiectula consistoriala se stavereşte pe anula 1886 cu 3175 fi. Iar ceea ce priveşte recerinţele acestui fond pe anula 1886 proiectula consistoriala pentru capitalisarea a 20% din venitele acestui fonda, precum şi pentru erogatele pro văzute sub posiţiunile 1, 2, 4 şi 5 primindu-se neschimbat, er ajutoriulă biserieelora sărace preliminată sub posiţiunea 3 cu 1500 fl. ridicându-se la 1800 fl. suma totală a recerinţdorâ acestui fond se prelimineză pe anula 1886 cu 2923 fl. şi 97 cr. Referitora la IX Fondula catedralei cu 6465 fl. şi 73 cr. spese; X Fundaţiunea Peioviciu cu 74 fl. 25 cr. venite, 73 fl. 85 cr. spese; XI Fundaţiunea Cologia cu 411 fl. venite şi 406 fl. 58 cr. spese; XII Fundaţiunea Şagunaiană cu 7882 fl. 75 cr. venite şi tot atâtea spese, la propunerea comisiunei sinoduia conclude: Preliminariuia IX Eonduia catedralei, X Fundaţiunei Peioviciu, XI Fundaţiunei Cologia, XII Fundaţiunei Şagunaiană se stavereşte pe anula 1886 conforma proiectului consistoriala adusa sub ./. lncâta priveşte XIII Fondula tipografiei archidiecesane sinoduia conclude: Preliminarula XIII fondului tipografiei archidiecesane se primesce pe anula 1886 precum este propusa de consistoruia archidiecesana în proiectula său. Se însărcineză însă consistoruia ca: 1) studiânda căuşele cari au produsa micşorarea venitelora tipografiei archidiecesane, să ia tâte măsurile de lipsă pentru delătura-rea acestora cause, precum şi posibila sporire a venitelora tipografiei; 2) să îngrijâscă ca proximului sinoda ar-hidiecesana să î să presinte la timpa atâta raţiociniile anului premersa, câta şi una inventară despre averea tipografiei archidiecesane; 3) să subşternă în fiecare ana una conspecta ala tuturora văduvelora preotese din ar-chidiecesă, precum şi lista celora împărtăşite cu ajutorula în anula premersa. — Referitora la XIV fundaţiunea »Andronică« cu una venita de 8787 fl. şi recerinţe de 8721 fl. 40 cr., la propunerea comisiunei sinoduia decide: Preliminarula fundaţiunei *Andronică« se stavereşte conforma proiectului consistorială adus sub ./• Bugetuia votata se aclude sub ./• — Urmeză raportuia comisiunei petiţionare.
Raportoruia acestei comisiunl referăndtf asupra: ru-
gă r ei presbiterului Titu V. Gheaja pentru a i se aplacida una ajutoriu în bani întru remunerarea serviţiilora sale de catecheta la gimn. rom. cat. din Gherla; rugărei comitetului paroehiala din opidula Secu pen»tru acordarea unui ajutora în bani; la propunerea comisiunei sinoduia decide: Ambele acestea petiţiunî se transpună consisto-riului spre competentă afacere. —
Urmâză la ordinea (Jilei raportuia asupra bugetului cassei. Sinodulă acceptânda propunerea făcută pe basa regulamentului afacerilora interne staloresce diurnele, spesele de călătoriă computate pentru deputaţi, cari locuiescă afară de arcbidiecesă numai dela centrula cercului lora electorala şi pauşalula biroului cu suma totală de fl. . . . cr.
Presidiuia constatânda că agendele sinodului archidiecesana pentru sesiunea presentă sunt resolvite, încheie sesiunea sinodală prin cuvântarea ce am publicat'o în-preună cu răspunsuia ce i s’a data.
ULTIME SOIRI.
„Pol. Corr.“ află din Petersburg, că dispo-siţiunea Rusiei devine totu mai răsboinică. Se crede, că în (filele acestea se vorii decide sorţii rSsboiului sâu păcii.
In consiliulu imperială, ce s’a ţinută în săptămâna trecută în Petersburg, maioritatea a fostă în contra lui Giers şi prin urmare în contra păcii. In cercurile bine instruite se vorbesce, că în cu-rândă va pleca Ţarulă la Mosc va.
In Petersburg se consideră ca sigură scirea, că ună despărţământă mai mare de trupe rusesc! a fostă atacată nâptea de Afgani şi în parte mare măcelărită. Uuii (Jică, că Ruşii au avută 1000 de morţi, ăr alţii 300. Lucrulă însă se ţine secretă.
In Berlină a dispărută orice speranţă de pace. „Vossische Zeitungw anunţă, că Rusia mo-bilisăză o armată sudică de 200,000 6menî, şi în parte şi pe cealaltă armată.
SOIRI TELEGRAFICE.
Pesta, 2 Maiu. — Părechia princiară de co-r6nă, însoţităde archiducele Ludovică Yictoră, a a-părutuasâra în teatrulă germană din Wollgasse, unde trupa lui Feleky a începută a^I stagiunea un-gurâscă. S’a representată piesa poporală „Stri-cke,u în care a jucată d-na Blaha. AA. LL. au asistată mai până la fine, petrecându-şl minunată.
Pesta, 2 Maiu. — Pentru deschiderea es-posiţiunei au sosită ambasadorulă englesă Eliot, ambasadorulă germană prinţulă Reuss cu soţia, ambasadorulă italiană Robilant cu soţia, ambasadorulă francesă Foucher de Careil, ambasadorulă rusă Lobanov, ambasadorulă turcescă Sa-dullach, însărcinatulă de afaceri brasiliană Dal-medo, ministrulă de răsboiu Bylandt Rheidt.
Conchemare.
Societatea braşoveniloră pentru ajutorarea prisone-riloră îşi va ţine adunarea generală pentru anulă 1884 în 3 Maiu a. c. n. la 11 6re a. m. în sala comitatensă (Strada Vămii Nr. 1.) la care suntă toţi membrii societăţii prin aeesta cu onore conchemaţî.
Obiectele de pertractare voră fi:
1.	Raportulă Direcţiunii comitetului şi socotelele.
2.	Propunerea Reverendisimului Domnă Franz Obert, pa-roehulă ev. ală Cetăţii Braşovului, cu referinţă la instruirea moralităţii prisoneriloră.
3.	Pertractarea altoră propuneri, cari se voră face de cătră membrii Asociaţiunii şi cari trebuescă a se da preşedintelui cu o naai înainte de adunarea generală
Braşovă în 25 Aprile a. c. 1885.
Direcţiunea Comitetului Asociatiunei.
CursulU la bursa de Vle&a
din 1 Maiu st. n. 1885.
Rentă de aurd 4°/o • • • 93-60 Rentă de hârtiă 5®/0 • • 89.10 fmprumutulfl căilorti ferate
ungare................144—
Amortisarea datoriei căilorti ferate de ostti ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.25 Amortisarea datoriei căilorti ferate de ostd ung.
(2-a emisiune) .... —. Amortisarea datoriei căilorti ferate de ostti ung.
(3-a emisiune) .... 103 50 Bonuri rurale ungare . . 101.75 Bonuri cu cl. de sortare ICI 50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişO..................101.25
Bonuri cu cl. de sortarel00.50 Bonuri rurale transilvane 99.50
Bonuri croato-slavone . . 101.— Despăgubire p. dijma de
vmO ung................gO-—
Imprumutultt cu premiu
ung....................113.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 117.10 Renta de hărtiă austriacă 80. — Renta de arg. austr. . .	90.25
Renta de aurit austr. . . 105 50 Losurile din 1860	. . . 139 —
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 850 —
Act. băncel de creditQ ung. 277.50 Act. băncel de creditQ austr. 290.60 ArgintulQ —. — Galbinl
împărătesei............ 5.88
Napoleon-d’orI.............9.94‘/2
Mărci 100 împ. germ. . . 61.65 Londra 10 Livres sterlinge 126.90
Editoră: laeoba Mnreşiaim.
Etedaetor& responsabili: Dr. Aurel Mureşiftae
Nr. 90.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Bursa de Bucurescl.
Cota oficială dela 13 Aprilie st. v.		1885.
	Cump.	vând.
Renta română (5%). . .	85	—
Renta rom. amort. (5°/0) .	88	—
» convert. (6%)	87	—
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	—	—
Credit fonc. rural (7%) .	97	—
• „ .. (5°/.) •	83	—
* » urban(7°/o) .	95	—
* * » (6°/o) .	89	—
» > * (5°/o) •	80	—
Banca naţională a României	1120	—
Ac. de asig. Dacia-Rom. .	. 299	—
« » * Naţională	. 226	—
Aură		. 14.<7o	—
Bancnote austriace contra aură —		—
Cursulu pieţei Braşovu		
din 2 Maiu	st. d. 1885.	
Bancnote românescî . . .	. Cump. 8.73	Vând. 8.74
Argint românesc		. * 8.65	♦ 8.70
Napoleon-d’ori		. » 9.90	* 9.94
Lire turcesci		. » 11.20	» 11.25
Imperiali		. * 10.15	* 10.20
Galbeni		. » 5.84	» 5.86
Scrisurile fonc. »Albina*	. » 100.50	* 101.-
Ruble RusescI		. * 120.—	» 121. V.
Discontulă * . .	. 7—10 °/0 pe ană.	
2—6
11
ALBINA»
institute de creditu şi de economii
FILIALA BRAŞOVtT face următorele operaţiuni:
1.	primesce depuneri spre fructificare cu interese:
De 31/a °/0 fără denunciare,
» 4 % pe lângă denunciare de o lună,
*5 °/o *	*	*	* 3 luni,
şi plătesce întregă contribuţiunea de stată;
2.	escompteza poliţe,
3.	pe efecte notate la bursele din Viena, Pesta şi Bu-curescî împrumută 85 °/o din val6rea cursului, cu 7 °/0,
4.	împrumută pe mărfuri şi producte, care representă o valore positivă şi nu suntă supuse stricăciunei,
5.	cumpără şi vinde totă felulă de monede şi efecte,
6.	răscumpără totă felulă de cupăne,
7.	mijlocesce la centrala sa din Sibiiu împrumuturi liipotecare pe 10 seu 20 ani, în fine
8.	cumpără şi vinde după cursulă scrisurile funciare proprii de 6 °/o şi le lombardeză cu 90 °/0.
(Nr. 56) 1 6
gr, (Edward (Myss,
Doctorii în medicină şi chirurgiă, mamosă şi oculistă, operatorii, fostă oculistă alu ţârei, are on<5re a face cun<5scntu, că ărăşi s’a stabilită în Braşovti ca medicii practică, şi că a înfiinţată în Uliţa negră în casa DEui luga nr. 339
Unu atelieru dentisticu
unde p6te ori-cine avă ajutoră medicală atâtfi pentru conservarea dinţiloră, îmbunătăţirea posi-ţiunei loră s. c. 1., precum şi pentru înlocuirea dinţiloră perduţi cu alţi artificiali, singuratici său dentura intrigă, cu platca din cauciucă său auru,
Dinţi se scotă cu, său fără întrebuinţarea narcosei.
Preţurile moderate. La cerere se spune pre-ţulă înainte pentru fiecare lucrare.
Orele de cosultaţiune deda 10 până la 1 a. m, şi dela 3 până la 4 ore d. m.
Dumineca şi în sărbători numai înaintea prân* (Jului. Scosulă dinţiloră şi consultaţiune pentru săraci dela 9 până la 10 bre a. m. gratis.
gepositulu fabricei de rufăriă
ală lui
I. B. Teutsch în Sighişoră
vinde en gros şi eu detail cu preţurile cele mai eftine ficse:
Cămăşi bărbătesc!,
din pânză de ină, Şiffon, oxfort. creton şi Şirting englezescă, albe şi colorate, după sasonulă englezescă, eu pieptă în cute şi sadea â fi. 10 — tl. 14.50 — fl. 22 —
până fl. 32 duzina, apoi
Cămăşi pentru lucrători
în colori â fl. 6.50 până fl. 10 duzina, şi adecă: cu guleră, fără de gulerfi său cu guleră separată; mai departe: gulere bărbătesc!, manşete.
Ismene bărbătesc!
spre cea mai bogată alegere cu diferite preţuri.
Rufăriă pentru dame (la acestea se face rugarea a arăta, dacă dama este mică, mijlociă. său corpulentă).
Cămăşi fine pentru dame.
Cămăşi pentru dame din Şifonă, fărte de recomandată lucrate elegantă. Pantaloni pentru dame, fini cu cusături şi broderii.
Corsete de negligă (camisăne) său pentru năpte.
Mantile pentru frisată.
Gulere pentru dame — Şemisete şi manşete.
Fuste pentru dame, corsage, batiste de ină veritabile de batistă fran-ţuzescă, batistă clair, batistă de bumbacă, său imitaţiă ş. a. şi rufăriă pentru copii noui născuţi.
Trusouri complecte pentru mirese se confecţionăză în timpulă celă mai scurtă după mostră, măsură său comandă dela soiulă celă mai simplu până la celă mai fină.
Comandele prin scrisăre se voră esecuta promptă sub garanţiă şi preţulă se pote trimite seu în bani gata, seu cu rembursă la primirea mărfei. La comandele prin scrisăre pentru cămăşi bărbătesc! rugămă a ni se arăta lărgimea gulerului în centimetre dela gaura nasturelui până la nasture.
I. B. TEUTSCH, la Sighişoră.

Comande din provincie -= se execută, pia.n.ct-u.al'Ci se-
(Nr. 25)
— Pentru saisonulu de primăvară —
Toalete
de promenade, de mirese şi de casă,
Mantale de pldie, Jaquete şi Mantile după cea mai nouă modă
se confecţionăză de grabă şi cu preţuri moderate
la
(Kovdsznai & (Keresztesy
în salonul u loru de confecţiuni de dame Braşovti (piaţa mare.)
Mostre se trimită la cerere franco.
Zambaeh şi Gavora
Fabrică de vestminte şi recuisite bisericesel
de rîtă latinii şi grecii
în Budapesta, strada Vaţului, Văczi utcza Nr. 17.
Falonu său Odăjdii, Albe, Stihare, Dal-matice, Baldachinu, prapuri. Tăte felurile de stăgur!, şi pentru societăţi industriale (şi pentru pompieri) Covoru pe
altariu, potiruri, Pie-tohlebnica, cădelniţe, Pacificalu, candele de altară, policandre pentru biserici, Ri* pide, Chivotu, cărţi de Evangeliă etc.
Comande se efectuescă promptă. — Obiectele, care nu voră conveni, se voră
schimbă cu altele.	(Nr. 142)
Mersulu trennrilorn
pe linia Predeală-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
	Predealii-Budapesta					Budapesta—		-Bredeald		
		Trenft	Trenft	Trenft	Trenft		Trenft	Trenft	Trenft	Tren#
		accelerat	de	omnibus	de		de	omnibus	accelerat	omnibui
			persone	|	persone		persone			
								1	1	
	Bucurescl	7.15	—.	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00 2.47
	Predealtk	1.09	—	—	a.5o	Bndapesta	8.00	6.55	9.45	
	Timişft	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
	Braşovft | Feldiâra	2.06	—	—	10.50	P. Ladâny Oradea mare |	2.01	2.04	1.59	10.09
		2.16	6.30	5.45			4.11	5.13	3.20	
		2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
	Apatia	3.03	7.41	7.07		Yârad-Velencze	4.29	9.45	—	
	Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
	HomorodO	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
	Haşfaleu Sighişăra	4.51	10.18	10.52		Râv	5.46	11.41	4.31	
		5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
	Glisabetopole	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	5.28	
	Mediaşă	6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48		
	Copsa mică	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
	Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
	Blaşiu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
	CrăciunelG	—	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
	Teiuşti	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
	AiudO	7.55	2.48	4.44		Clnşiu |	8.57	5.40	7.08	
	Vinţuld de susâ	—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
	Uiora	—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
	Cucerdea	8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
	Ghirisft	8.48	4.10	6.38		Cucerdea	12.04	9.49	8.53	
	Apahida	—	5.39	8.51		Uiora	12.12	9.58	—	
	. ( Cluşm ^	10.08	559	9.18		Vinţulfi de sustt	12.19	10.07	—	
		10.18	6.28	8.00		Aiudâ	12.45	10.42	9.17	
	Nedeşdu	—	6.54	8.34		Teiuşft	1.15	11.32	9.40	
	GhirbSu	—	7.10	8.59		Crăciunelti	1.44	12.03	—	
	AghirişO	—	7.25	9.35		Blaşă	2.00	12.24	10.12	
	Stana	—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
	Huiedină	11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
	Ciuda	12.06	8.52	12.17		Mediaşti	3.27	2.24	11.07	
	Bucia	—	9.11	12.47		Glisabetopole	4.01	3.06	11.29	
	Bratca	—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
	R6v	12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
	Mezâ-Telegd	1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
	Fugyi-YAsârhely	—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
	Yârad-Velinţe	—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
	Oradia-mare |	1.49	11.04	4.06		1 Feldiâra	8.41	9.20	2.44	
		1.54	11.14	7.30		Braşovft | Timişfl	9.2C	10.15	3.15	
	P. Ladâny	3.14	1.47	11.05				6.00	3.25	
	Szolnok	5.10	4.4C	2.37			—	6.57	4.03 4.28	
	Buda-peata'	| 7.3C	IM	6.40|		Predeală	—	7.32		
	| Yiena	2.00	6.20	2.00		Bucurescl	—	—	10.25	
	1	1	1		1	I				
	Nota: Orele de n6pte suntQ cele dintre liniile gr6se.								—	
Tipografia ALEX1, BraşovU.	A