REDACŢHJNEA ŞI ADMIKISTRAŢIITNEA t BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe unfl anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe a n fi 36 fr., pe ş 6 s e luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUHOIUBILE: 0 seriă garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlaorT nsfranoate nu aa prlmeaou. — ■anuaorlpte nu ae retrimltfl. m 89. Sâmbătă 20 Aprilie (2 Maiu) 1885. Aşa şi este. De unde se afle d-lti Tisza despre prigoniri ? Cei ce le facil sunt organele lui şi d6ră aceste nu se voril denunţa pe ele însăşi. Şi cei prigoniţi? Tăcu şi înghitu mereu la noduri. Dacă dar însuşi d-lu Tisza se crede scutitu prin atitudinea ndstră d’a mai ţină contă de durerile poporului română şi d’a cunăsce „prigoniri u îndreptate asupra ndstră cum va pută să afle Corăna adevărata stare a lucruriloră din ţără, Corăna, faţă cu care d-lă Tisza se folosesce, spre a o linişti, chiar de acte — de acte de-o tristă importanţă, cum sunt cercularele politice — n’ar mai fi fostă — ale Archiereiloră noştri ? bârbatulă de stată ală unei mari naţiuni; Ii pare însă straniu foiei rusescî, că Gladstone s’a esprimată asupra modului de lucrare a oficeriloră ruşi în {Asia. Ună generală rusă, (Jice »Novoje Vremja*, nn e responsabilă guvernului englesă, prin urmare nici să nu se tragă în sfera politicei naţionale a lui Gladstone. Prin acăsta — continuă foia rusă — ministrulă englesă a atinsă ună obiectă, pe care nu trebuia să ’lă atingă, şi e de temută că observarea lui asupra relei impresiunî ce a produs’o răulă modă de lucrare a unor persăne, adecă a celoră rusescî, asupra altora va turna numai uleiu în focă. Din Odessa se telegrafiază, că corpulă ală optulea de armată de acolo a primită ordină să plece spre Marea caspică, pentru ca de acolo să mergă în Asia centrală. PLANURI PANSLAVISTE. Braşovâ, 19 Aprilie (1 Maiu) 1885. In scrisdrea ce amă publicat’o în numărulu de alaltăeri, unu amicii alu organului nostru descriea cu viue culori câtă de multă persecutată -este limba română în ţinutulă Năsăudului, care, precum scimu, este curată românescă. Acest ă stimatu frate ni-a arătată în ce modă scie tractâ cu legea de naţionalitate vestitulu fişpană Banffy, ni-a spusă, că convocările şi programa adunări-loru judeţene se scriu numai unguresce, ca să nu fie înţelese mai de nimeni, ni-a asigurată în fine, că corespondenţa organeloru administrative cu senatele şcolare din comunele române se face adi numai în limba maghiară. T6te aceste ni le-a spusă şi ni le-a arătată amiculă nostru, numai cu o desluşire ni-a rămasă datoră. Nu ni-a împărtăşită dacă locuitorii din comunele române Nâsăudene an luată său nu vre-o măsură în contra ilegalităţiloră vădite ale fişpa-nului Banffy; dacă suntă hotărîţi d’a întrebuinţâ cu cea mai mare energiă t6te mijlăcele legale spre a face să se curme aceste abusuri; dacă au făcută paşi la autorităţile superidre, la guvernă In casă de lipsă chiar şi la cordnă ? Despre tdte aceste n’aflămă nimică. Lpviri île ce le aplică Nâsăudeniloră voinicosulă Ey, sunt de natură a deştepta din somnulă îrentismului şi pe cei mai blântjî de fire. Cu astea amiculă nostru nu ne scie spune ni-despre mişcarea de protestare, ce s’ar fi pro-între urmaşii eroiciloră grăniceri în potriva eloră călcări de lege şi a volnicieloră actua-fişpană şi a subalterniloră săi. Tăcerea asupra puncteloră atinse deştăptă )i temerea, că Năsăudenii întâmpină cu 6re resignaţiune mută t<5te actele de violenţă, precum au întâmpinată Românii din comita-Solnocă-Dobâca lovirile aceluiaşi fişpană; tăcere ne face a crede, că conducătorii po-lui română năsăudână nu sunt la înălţimea iei lorii, că nu este destulă de strînsă legă. dintre ei şi poporă, că nu sunt, în fine, pă-ji de seriositatea momentului şi de importanţa energice şi comune conlucrări pentru apă-i limbei şi a naţionalităţii române. Dacă Românii din alte ţinuturi voră face şi irecum se pare că facă Năsăudenii şi precum ă.cutu şi cei din Solnocă-Dobeca şi voră în-! mereu la gălusce tari şi fierbinţi, înecândă eptulu loră durerea, ce-o suferă, atunci să ie mirămă că ună „ binevoitorii “ atâtu de iată ală poporului română, ca d lă ministru-edinte şi ministru de interne Tisza Colomană, mai găsesce destule cuvinte spre a asigură, ;6te câte le-au povestită în dietă deputaţii Ba-i şi Truţa despre prigonirea naţionalităţiloră partea organeloră statului şi a presei maure nu suntă adevărate, precum şi că nu esistă ii pe lume, unde diferitele naţionalităţi să se i desvoltâ aşa de liberă, ca în Ungaria!“ D-lă Tisza aderă la maxima: „quod nonest ictis non est in mundo.w De aceea dânsulă nu nimică pe ceea ce spune ună deputată său dă, nici pe ceea ce scrie o f<5iă său alta. „Prigonirile sistematice nu le voiu curmă, t)ise d. Tisza — pentru că asemeni prigoniri Conflictiiîă anglo rasă. Discursulă, ce l’a ţinută ministrulă englesă Gladstone în camera comuneloră, a produsă ună nespusă efectă în totă Anglia. Chiar oposiţiunea a rămasă înmărmurită de energica atitudine a prim-ministrului. Pe când până mai alaltăieri maioritatea preponderantă a camerei considera ca asigurată menţinerea păcii cu Rusia, telegramele din Petersburg ale biuroului ,Reuter* şi discursulă lui Gladstone au schimbată cu totulă situaţiunea. Cuvintele lui Gladstone au deşteptată mare nelinişte, mai cu sâmă partea aceea din discursă, care spune, că banii destinaţi pentru Sudană s’ară putâ întrebuinţa pentru alte scopuri, că guvernulă încă totă îşi va da silinţa, ca conflictulă să se resolveze cu ondre prin mijlâce pacinice, dar că re-sultatulă nu mai atârnă de elă şi că guvernulă englesă până la încheiarea controversei se va purta astfelă, încâtă în casă de a degenera conflictulă în luptă, Anglia să pătă apela la sentinţa lumei civilisate, ca guvernulă englesă să nu fie responsabilă, dacă două mari naţiuni începă a vărsa sânge. Gladstone a acusată din nou pe Ruşi, că ei neprovocatî au atacată pe Afgani şi că guvernulă englesă cunâsce fapte, care au produsă în elă o impresi-une nefavorabilă în privinţa modului de lucrare a unoră persdne, care în aceste tractări represintă partea cealaltă. T6te aceste declaraţiunî facă chiar pe acele organe, ce până acum judecau situaţiunea ca forte favorabilă, să ’şi slăbâscă speranţele în menţinerea păcii. După {cum spune o telegramă din Petersburg, înarmările au începută în (^lele din urmă şi în Finlanda. Pentru înarmarea fortificaţiiloră litorale s’a dată ordină, ca din Chievă să se trimâţă în Finlanda 50 de tunuri. In Helsin-fors, oraşă fortificată ală Finlandei, s’au luată deja măsuri, ca să se aducă în siguranţă archiva statului şi colecţiu-nile universităţii. Comandanţii ală fortăreţii Sveaborg să se fi numită şefulă corpului de geniu din Finlanda, loc. generală Sederholm, er comandantă ală flotilei miniere contra-admiralulă Novicov, care în răsboiulă trecută ruso-turcă a condusă închiderea Dunării prin mine. Oficeri-loru ruşi, cari ’şi-au absolvită studiele în institutele militare superiore, li s’a propusă să intre în regimentele destinate pentru Asia, înaintându-se în acelaşiTimpă şi în rangă. ♦ Standard* anunţă, că ar fi sosită o telegramă oficială, care comunică, că Ruşii au ocupată Meruciaculă; nu se scie încă, dacă Afganii au opusă resistenţâ ia acâstă ocupare O telegramă din Petersburg cjfice, că faima împrăştiată de câteva t^ile, că Ţarulă se va duce la Moscva ca să facă declaraţiunea de răsboiă, n’a fostă tocmai neîntemeiată. Este faptă constatată, că de Joia trecută ună conductă împărătescă stă gata, ca să plece din Gacina la Moscva, pentru ca împăratulă să anunţe isbucnirea răs-boiului, în casă că situaţiunea nu s’ar schimba. Monito-rulă oficială publică ună ucasă împărătescă, care ordonă formarea unei miliţii turcomane sub comanda lui Koma-rovă. Peste totă în cercurile politice din Petersburg, unde încrederea în neutralitatea stateloră vecine nu este tocmai mare, se consideră o declaraţiune de răsboiu ca în-ceputulă unei complieaţiuni europene generale. Asupra discursului lui Gladstone se pronunţă deocamdată numai ,Novoje Vremja*, numindu-lă demnă de Pressa rusă a întocmită la 28 Aprilie ună banchetă în onârea ospeţiloră slavi, cari au asistată la serbarea lui Metodiu şi Cirilă. Cu acâstă ocasiune s’au ţinută multe discursuri. Exministrulă sârbă Risticî a (jisă între altele, că e necesară unirea religiosă a Ruşiloră şi Sla-viloră din Sadă. Spre acestă scopă elă recomandă o federaţune a celoră din urmă, căreia apoi Rusia să ’î întindă mâna. Prin acâsta inimicii esterni s’ar paralisa şi slavismului i s’ar face posibilă prosperarea. înainte de t6te, 4'se Risticî, e{ necesară desvoltarea pu-teriloră naţionale a fiecărui nâmă slavă, şi numai după acea cosmopolitismulii p6te ocupa locă în desvoltarea în-tregei lumi slave. Academiculă Besobrasov ’şi esprimâ părereă, că oxministrulă sârbă unesce în sine pe adevăratulă patriotă cu adevăratulă europenă, şi de aceea elă este idealulă omului culturii. -----O------ coNFLicrruLtr anglo-francesG. ♦ Journal des Dâbats* este informată, că conflictulă dintre Anglia şi Francia în cestiunea »Bosforului egiptână* s’a aplanată prin mijlocirea Angliei pe următ6rele base: Egiptulă ’şl va cere scuse dela agentulă diplomatică fran-cesă. Tipografia ^Bosforului egiptână* se va deschide ârăşi, aşa ca (Jiarulă să p<5tă reapărâ imediată. In vederea scuseloră, ce le va cere Egiptulă, Francia să abdică de pretenţianea sa de a fi depuşi din funcţiune agenţii, cari au călcată în piciâre dreptulă domiciliară. -----o------ R^spunsulu la interpelările d-lorii Băbeşti şi Truţa. Budapesta în 29 Aprilie 1885. Stimate D-le Redactoră! Amă prinsă şi de astă-dată până în mână, deşi a priori sunt convinsă, că ea nici pe departe nu va fi în stare a vă descrie bucuria ce au simţit’o toţi acei Români, cari avură fericirea de a luâ parte atji la şedinţa camerei deputaţiloră şi de a aucj! vorbirile adevăraţiloră deputaţi naţionali Babeşă şi Truţa, la răspunsurile ministrului Tisza, date la interpe-laţiunile înaintate de dânşii. Când ministrulă-preşedinte se ridică şi deehiarâ, că mai ântâiu voiesce să răspundă la inlerpelaţiunea 'D-lui deputată Truţa, o adâncă tăcere domnia în sală. Ministrulă-preşedinte negă făţişă aserţiunile d-lui Truţa, că s’ar fi scosă poporulă din biserică şi că âmenii au fostă mânaţi în birtă. Chiar la casă dacă s’ar fi întâmplată acâsta — 4’*ce naai departe d-lă ministru — faptele şi procedarea gendarmiloră apară justificate prin cercularele Mitropoliţiloră români, cari de asemenea au oprită ţinerea serviciului dumnetjeescă. £tă unde amă ajunsă, cu umilirea şi servila supunere, că tocmai faptele acelora suntă aduse dreptă dovadă contra nâstră, cari mai multă decâtă ori şi cine suntă chiemati a ne apără interesele naţionale, dar cari câtă e draga de piuliţă nu facă decâtă a se omorî cu »pre-cauţiunea.* După finirea vorbirei ministrului - preşedinte, ia cu-vântulă deputatulă naţională Truţa declarândă verde» ,că d-lă ministru-preşedinte în răspunsulă d-sale nu face Nt 89. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. altă ceva decâtă nâgă, însă nicidecum nu se basâză pe adeverii, din care causă răspunsulă ministrului nu-lii ia la cunoscintă.« Resoluţiunea ce a dovedit’o deputatulă nostru Truţa întru apărarea causei naţi nei române, şi atitudinea lui bărbătescă şi adevăraţii românesca, m’a entusiasmată astfelă, încâtă mărtusescă sinceră. dacă buna cuviinţă nu mă reţinea de pe galeriă aşii fi strigată că: «şi eu suntă Română ca d-lă Truţa.* După vorbirea d-lui Truţa, ministrulă - preşedinte răspunde şi la interpelaţia D-lui Babeşă, 4ic^nclfi că «densulă n’are cunoscinţă c’ar esista conspiratori contra patriei. Numai ună singură casă s’a ivită pân’acum*)» dar dânsulă scie că suntă soboli, cari sapă pe sub pă-mentă «ameninţândă patria.* Ministrului-preşedinte îi răspunse D-lă deputată Babeşă şi între multe alte adevăruri, cari îlă făceau să schimbe feţe şi de cari nu credă sâ’i mai fi aurită urechile, îlă întrebă, că dacă pote esista o conspiraţiune ce stă dintr’ună singură individă, şi dacă scie că suntă soboli (vakondok) pe sub pămăntă, cum se pote că în decursă de 10 ani de când e ministru încă totfi nu s’a ivită la suprafaţă şi că nici dânsulă nu e în stare săi scotă la ivâiă? Ore să n’aibă d-lă ministru gendarmî şi pe sub pământă? ,Amă făcută — 4^ce m&i departe D-lă Babeşă — interpelaţiunea, căci am fostă sigură, că d-lă ministru nu va pute să-mî arate nici o conspiraţiune contra patriei şi îi spună, că dacă va mai şedea 10, 20 ba cbiar şi 30 de ani ca ministru, nici atunci nu va fi în stare.* D-lă Babeşă a vorbită timpă de o oră spunendu-le, că »dacă are vr’o importanţă idea ioră, după care pretindă ca statulă să esiste după idea de stată maghiară^ atunci cu atâta mai multă e dreptă idea nostră, când pretindemă ca Ungaria să esiste şi mai departe ca stată ■poliglotă, aşa după cum a esistată şi pănă acuma de anî o miiă.« Vorbirile deputaţiloră noştri pe câtă de tare au copleşită inimile contrariloră şi mameluciloră,**) pe atâtă de multă ne-au întărită pe noi în covingerea, că mai cu-xendă ori mai târ4iu va trebui să sosescă şi timpulă acela, în care naţiunea română îşi va crea o sorte mai bună, decâtă aceea, în care — durere — se află de presentă. Noi însă toţi aceia, câţi amă avută rara fericire de a au4i vorbirile deputaţiloră, nu amă putută să rămâ-nemă numai simplu cu bucuria în inimile nostre; ci a trebuita să o lăsămă să isbucneze, să i dămă cursă liberă, ceea ce amă şi făcută cu toţii, întempinândă pe mândrii noştri deputaţi, Babeşă şi Truţa, la eşirea din camera deputaţiloră, cu ună asaltă de strigăte »să trăiască Babeşă şi Truţa nostru.* Amu 4^ Şi mă simtă mai uşoră. Litia de V... SOIRILE DILEI. »Ellenzek« propune, ca comitatulă Sibiului, pentru hotărîrea ce a luat’o în contra reuniunei ardelene de ma-ghiarisare, să fie pedepsită şi anume: comanda corpului să se transfereze la Tergulă-Mureşului, er direcţiunea poş-teloră la Cluşiu. Noi propunemă altă pedepsâ: institu-tulă de nebuni din Sibiu să se transfereze în Cluşiu. —0— Primarulă din Alba-Iulia a deschisă o subscripţiune pentru întemeiarea unei filiale a reuniunei ardelene de maghiarisare. Deja reuniunea de maghiarisare din Cluşiu a şi înfiinţată în Bărâbanţi, lângă Alba-Iulia, ună institută pentru întreţinerea copiiloră mici. —0— Suntă aprope doi anî de «ţile de când a fostă aso-ciaţiunea Transilvană în Braşovă, şi nici până a4î încă nu s’au publicată socotelele respective. Scimfi, că d. advocată I. Lengcră a făcută t6te incassările şi la adunareă ce s’a convocată în Sâmbăta Pasciloră, din causă că era o 4i nepotrivită, n’au luată parte decâtă vr’o 15 membri din comitetulă de primire. Acolo s’a dată »socotela« despre venite şi în generală despre cheltuelî. Ne-a surprinsă când ni-s’a spusă, că făcându-se o propunere de a se da socotelele unei comisiuni ca să le re videze, însuşi cassarulă a votată contra acestei propuneri de a se alege o comi-siă reve4etore. De ce ? — Aflămă că venitulă curată s’ar fi declarată de 324 fi. Din aceştia, au4imă că jumătate s’a dată la fondulă Asociaţiunei, er jumătate se va da la fondulă Reuniunei de gimnastică şi de cântări. —0— Sâmbăta trecută tinerii comercianţi au avută a dona întrunire în localuiă casinei române. La acestă convenire d. Ionă Duşoiu jun. a vorbită despre «industria bumbacului,* er d. Porescu despre institutele de credită. —0— Joi în 7 Maiu consiliulă industrială din Sibiu va *) Afacerea lui Miletid. **) Mameluculu Racz Atanasz aproba din capă tot ii ce 4icea Tisza şi în continuu, par’ că l’ar fi apucatfi strechea. ţine şedinţă, în care va desbate propunerea eătră minis-teră în afacerea convenţiunei comerciale cu România, şi altele. —0— Curia din Pesta a întărită sentinţa de morte pronunţată de tribunalulă din Sibiu şi de tabla din Târgu-Mureşului, în urma căreia Robert Marlin şi Anton Klee-berg voră fi esecutaţî prin spen4urătore. Sentinţa de morte se va supune subscrierei Maiestăţii Sale. —Clin tipografia Reissenberger din Sibiu erî nopte au intrată nisce hoţi, furândă dintr’ună scrină 80 fl. Făptuitorii nu suntă încă cunoscuţi. —0— ţ)iarele din Bucurescî desmintă scirea dată de «L’Indep. roumaine,« că s’ar fi hotărîtă trimiterea unei divisii în Dobrogea şi a flotilei la gurile Dunării. —0— In 4iua de 5 Aprilie curentă, o femeiă din comuna Hilişâu, judeţulă Dorohoiu în Moldova, a născută trei copii; atâtă copii câtă şi muma îoră suntă pe deplină sănătoşi. --0- Semânăturile în România prospereză forte bine. Dintre bucatele de tomna au fostă puţină atinse de îngheţă orzele, pe când din contră grâulă promite forte multă. In împrejurările de faţă, 4*ce »Pester Lloyd, o recoltă avantagiăsă în România va ridica pe agricultori, câcl de sigură esportulă va lua dimensiuni mari. Dr. Rohmeder despre Saşii din Ardeiu. Germanii din Germania au înfiinţată în diversele oraşe ale Germaniei reuniuni, prin cari să ajutoreze pe fraţii loră Saşi din Ardelă. O astfelă de reuniune s’a formată în oraşulă Munchen, capitala regatului Bavariei. şi Dr. Rohmeder unulă dintre membrii acestei reuniuni germane, care în vera trecută a fostă la Sibliu şi a vă4ută cu ochii săi tote festivităţile, ce le-au sărbătorită Saşii întru pomenirea descălecării părinţiloră loră pe pământulă Ardeiului, acuma vine şi ţine o confeiinţă despre acesta festivitate naţională săsescă, esprimându-se cam în următorulă chipă : Conferenţiarulă motiveză mai ântâiu simpatiile Ger-maniloră pentru păţaniile şi suferinţele poporului săsescă, care îşi apără cu eroismă drepturile sale naturale, ameninţate. De aceea reuniunea nostră «pentru apărarea intereseloră germane în străinătate* a căutată la diverse ocasiunl a da espresiune viuă simţernint^oră, ce le nu-tresce pentru element ulă germană din Ardelă, ba a luată în causa acesta şi resoluţiunî şi ş’a arătată simpatiile sale pentru fraţii germani din Ardelă chiar şi prin presă. Chiar din causa periclitării Saşiloră s’a intemeiată acesta reuniune şi la dorinţa ei conferenţiarulă a luată parte la festivităţile ce le-au sărbătorită Saşii in Augustă 1884 intru aducerea aminte a descălecării loră de 700 de ani. Mai ântâiu conferenţiarulă dă o schiţă sinoptică, etnografică şi geografică despre Ungaria, apoi despre Ardelă. Arată că Românii lormezd maioritatea locuitoriloră în Ardelă, apoi că Saşii facă cam la 200,000 de suflete. Ţera loră este mărginită de munte şi este mai rădicată iu Vestă, Sudă şi Ostă. In suta a 12-a regele ungurescă Geiza II (1141—61) a dusă colonii germane în părţile meridionale ale Ardeiului şi anume a dusă omeni, cari întreceau cu cultura pe ceilalţi supuşi ai regelui ungurescă. Regele a publicată în tute oraşele germane, că garantezâ libertatea proprietăţii, a pământului şi a forţii bărbătesc!, mai încolo, că ei se voră administra după dreptulă germană, obligându-se a plăti regelui o mică contnbuţiune anuală şi că voră apăra frontierele. După dialectele şi după vederile loră juridice se tragă Saşii din ţinutulă Mosulei, Meusei, Lupei şi ală Lanului. *) Mai apropiată e graiuiu săsescă de celă din Luxen-burg şi cu cela de pe lângă Colonia. Ună legată papală de peia 1195 îi numesce pe Saşi fiandenses. Ei descă-iecară mai ântâiu la Sibiiu, la Nochrichă, Cincuiă mare, apoi la Sebeşă, Mediaşă, Sighişora şi Gohalmfi. Din causă că acâsta descălecare pe la 1184 s’a fostă terminată, de aceea serbară ei în anulă trecută 700 de anî dela venirea loră. încă înainte de Geiza 11 s’a colonisată ţinutulă Bistriţii. Pela 1211 au venită Saşii in ţera Bârsei. Regele Ungariei a dat’o cavaleriloră germani, ca să-o apere in contra Cumaniloră. In ţinutulă Bârsei, era mare pustietate, de aceea au adusă ei colonişti în acestă ţeră. Despre presenţa cavaleriloră ne arată multele turnuri, cas-telurî şi întăriturî pela tote bisericile săsesc!, cu câte două trei ziduri şi cu şanţuri pe unele locuri. Bucurându-se Saşii în decursulă timpului de administraţiunea loră naţională şi de teritorulă loră naţională n’au putută pătrunde în sânulă loră nobilii. Apoi descrie tâte festivităţile, cum au decursă, cu *) Românii până astădî îi numescfi pe Saşi „flonderO* şi »blonderQ«, ceea ce ne arată, ca ei au venită din Flandria şi că Saşii, când au venită au dată în totă loculă de Român!. TRADUCfiT. culorile cele mai vii. Mai în urmă descrie festivitatea pi porală din Dumbravă. fmpresiunea, 4*ce conferenţiarulă, ce au făcut o festivităţile asupra partieipanţiloră a fostă forte mare sji le-au dată nouă puteri pentru ca să potă lupta cu suc-cesă în lupta cea mare ce-o are poporulă săsescă pentru esistenţa sa naţională. Până aici conferenţiarulă. Dar astă4l n’au numai Saşii de a se luptâ pentru esistenţa loră ci şi Românii, şi dacă Saşii s’ar fi luptată aici acasă cu Românii pentru autonomia Transilvaniei, astă4I n’ar fi declaraţi de «nepatrioţr, ci s’ar bucura de drepturile cele mai fru-mdse constituţionale. Lucrările sinodului din Sibiu. (Resumată) (Urmare). In şedinţa a opta, 7 Aprilie 1885, presidiulă pre-senteză petiţiunile: 1) a protopresbilerului tractului Terna vei inf. Nicolau Todorană în numele comunei bisericeşti Cetatea de baltă, pentru a se concede ca materia-jl lulă adunată pe sema unei biserici să se pâtă folosi spre a se edifica o scolă totă în acea comună, precum şi pentru ună ajutoră de 500 fi. din ori ce fondă; 2) peti ţiunea paroehului din Eibpatak Ioană Moga, pentru a i se votâ o dotaţiune anuală de 200 fl.; 3) petiţiunea unoră membri ai comitetului parochială din Galeşă, prii care ceră a li-se da desluşire, că pre ce temeiu s’a hi rotonită ca preotă Elia Iosofă şi ce posiţiune are sS o-cupe acesta în biserica nostră. — Se predau comisiunei petiţionare. — La ordinea 4ifei se pune raportulă comisiunei şcolare, carea referăzâ asupra hârtiei consist orulni archidiecesană din 28 Martiu a. c. Nr. 6638 scol. 18$ în cestiunea introducerea învăţământului profesionalei îi preparandia şi scolele poporale. — şi propune, er şina dulă conclude: Gonsistorulă să coniereze unulă dintre stipendiile mai mari unui tineră, carele să fie îndatoraţi a face cursulă pedagogică la una dintre scoilile pedagogice din Germania, unde se predă şi acestă materiă, spre a se cuaiifica iu deosebi şi pentru predarea studiului profesională şi de a funcţiona ca profesoră la institutuli nostru pedagogică. In şedinţa a noua, 8 Aprilie 1885, presidiulă pre-sentâză ună memoriu ală paroehului Teodoră Lungu din Mărişelă, despre decursulă vieţei sale şi suspendarea dela funcţiunile preoţeşti, care se predă comisiunei petiţionare. La ordinea 4ilei urmeză alegerea asesoriloră în senatul! şcolară şi epitropescă la consistorulă archidiecesană. -Gomisiunea financiară raporteză asupra hârtiei consisto rului 30 Martie 1885 Nr. 1880 epitr. ca senată epitropescă, prin care se aşterne inventarulă generală ală averei archidiecesei nostre transilvane, şi celă ală depositelorfl precum şi raţioeiniile singuraticiloră fonduri cu inventarele loră speciale, pre anulă 1884 — cerândă totdeodată absolutoriu şi îndemnisare pentru supraerogatele în sumi totală de 4014 fl. 85 cr. La propunerea comisiunei nodulă decide: Raţioeiniile anului 1884 se redau vei consistoră spre rectificare cu următorele mandate: 1)i face ună conspectă specială despre venitele realităţilor! donate de G. Cristureanu, încependă dela anulă în care seminarulă Andreiană a devenită în folosinţă, şi asemenea despre venitulă pămenturiloră din Feldioră şi a le sub-şterne cu raţiociniulă anului 1884 la proesima sesiune 2) se îndrumă consistorulă, că ajutdrele bisericiloră, soâ-leloră şi a clerului deja votate au să se împartă câtl mai curândă, eră pre viitoră sumele votate de sinod! la titlurile de susă totdeuna să se împârţescâ în decursul! anului bugetară după putinţă; 3) în raţiociniulă anuli 1884 suntă prin raportă a se şi motivă supraerogt* tele — şi a se face raportă despre tote capitalele elo-cate la privaţi, că suntă asigurate cu ipotecă şi că primita -s’au regulată interesele; preste totă în viitoră a face evidente momentele cele mai însemnate ce s’au întâmplată în anulă espirată faţă cu fondurile şi averea archi-diecesei; 4) spre acestă scopă mai suntă a se induce I rubrica esistentă de ^observări* a raţiociniului rubrica •• restanţeloră şi asupra erogateloră; 5) ConvingeadiH» sinoduiu, cumcă afacerile esactorale se îndeplinescă prii oficialii cassei — spre a uşurâ şi a susţine sumele îi evidenţă — se decide ca referintelui respectivă să i concredă agendele esactorale avândă a controla, ca preste sumele votate în bugetă să nu se trecă. In şedinţa a 4ecea, 9 Aprilie 1885, presidiulă pre senteză rugarea comitetului parochială gr. or. dir ofl dulă Secă în privinţa ajutorului cerută in anulă treoi pentru repararea bisericei; — se transpune comisiuni petiţionare. — Deputatulă 1. Şandru face următoreăie tcrpelaţiune: Fericiţii în domnulă Ioană Trandafilă i sată la a. 1862 şi soţia sa Maria Trandafilă năs. Ni» licî PopovicI răposată în 18 Octomvre 1883, neguţători din Transilvania, domiciliaţi în Neoplanta, prin codicilul loră dto Esseg 24 Iuniu 1860, a căreia subscrieri s’a legalisată la Esseg 6 Iuniu prin notarulă publii Petru Vucovă şi care codicilă s’a publicată Nr. 89. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. fostulă magistrata ală oraşului Neoplanta. ca tribunală d-fo 18 Novembre 1862 Nr. 3185, a dispuşii între altele şi o moşiă pe teritoriulă Neoplanta de 479 pogdne a 250(Q° cu aceea destinaţiune, ca din venitulQ acestei moşii să se solvescă anuaiu 12 stipendii de câte 500 fl la 12 tineri de relig. gr. or. fâră deosebire de naţionalitate din provimiele austriace, dintre cari 4 indivizi să fie din Transilvania, studenţi de gimnasiu şi facultăţi In 3 Septembre 1884 s’a pertractatii ereditatea susnumiţi-lorii fundatori la tribunalulu reg. din Neoplanta, la care pertractare s’a presentatii şi plenipotenţiatulti patriarchu lui sârbescă din Garioviţă, care prin literile fundaţionali e denumită protectoră şi administratorii ală susamintit.ei fundaţiuni, şi s’a declarată pentru primirea fundaţiunei cu scopulă destinată. ’Mi iau deci voiă a întreba: Are înaltulă presidiu scire despre fundaţiunea susamintită, şi dacă are, ce paşi s’au făcută pentru asigurarea intere seloră archidiecesei nostre lată cu acăstă fundaţiune?* Presidiulă răspunde : că în consistoriu a fostă vorbă despre acesta şi în câtă i.şî aduce aminte s’au luată şi măsuri, ca să se câştige actulă fundaţională, pentru de a se pute lua fhulă acestui lucru în mână. Rogă însă pe Părintele archimandrită Popea, care s’a ocupată mai de aprope cu causa acăsta, de a da desluşiri mai amănunte. — Părintele ar?hirnandrită Popea ee se încolSeeece inprejurulO bra- Purcetjendă dela aceste adevăruri stabilite de sciinţa ţului său stingă. înaintea acestei pagode arde o gră-naţională - economică şi recunoscendă faptulă, că până madă colosală de lemne (rugă) de 24 de ore. După ce când naţiunea năstră nu şl va naţionalisa capitalulă, in-jse termină l6te ceremoniele înlroducâtore, se scotă afară dustria Şi comerciala, nu prite fi vorbi nici de o pro«pe-i|6te bttc#ţjle de lemn„ incă necarbonisa.e, jarula ce rf- misiunea de a funda ună instiiută de credită naţională m^ne se arangiază prţmă cu ajutorulă sapeloră şi se românescă cu centrulă aici în Oreştiă, spre scopulă de a; reschiră, aşa că se formăză o suprafaţă de 6 metri lun- înlesnl poporului nostru de aici condiţiunile existenţii şi gime şi 4 metri lăţime, acoperită cu ună strată de jară prosperităţii sale ecenomice şi a-’lă scăpa de tutela ©co-. înaltCk de 25 centimetri. Aceste lucrări le facă eroii săr-nomică străină. , îbării, tineri brahmini, cari s’au rugată a li se face punctă de vedere şi pentru a garanta caracterulă naţio -j on°rea Pnn Jar& până la statua idolului. Acestă nalţii şi românescă ală institutului de credită, ce voimă groznică covoră de focă au să ’lă trăcă cu picidrele găle, a înfiinţa — Ve învitămă prin acăsta să binevoiţi a su curge şi d-văstră cu subscripţii câtă mai numerose dimpreună cu noi la întemierea şi statornicirea acestei Societăţi pe acţii destinată a fi ună institută adevărată naţională-românescă pentru Românimea din Orăştiă şi dimprejură. Institutulă acesta de credita şi economii se va fundă pe timpă nedeterminată, cu ună capitală fundatoră de 50,000 fl., care se va realisâ prin emisiune de 1000 ac-iuni â 50 fl. La subscriere se voră plăti 10%, adecă 5 fl. de acţiune, 1 fl. taxă de înscriere după fiecare acţiă, ăr restulă se va solvi succesive şi în modulă ce-lă va stator! direcţiunea institutului proiectată. Fundatorii subsemnaţi nu-şî reservă nici ună dreptă faţă cu institutulă de credită, ce voiescă a-lă înfiinţa. Subscripţiile se facă la Samuilă Popă şi Dr. Ioană Mihu, advocaţi; Ioană Mihaiu, proprietară; George Ba-ciu şi Ioană Lăzăroiu, comercianţi în Orăştiă, cari suntă autorisaţi a încassâ rata primă de 5 fl., precum şi taxa de înscriere de 1 fl de fiecare acţiune sub răspunderea solidară a subsemnaţiloră. Subscripţiunile se voră încheia în 5 Maiu st. n. 1885. Orăştiă, in 15 Aprilie 1885. Samuilă Popă m. p., advocată; Dr. Ioană Mihu m. p., advocată; Dr. Ştefană Erdelyi m. p., medică; George Baciu m. p.; Simeonă Corvină m. p.; Ioană Mihaiu m p„ proprietară; Nicolae Trifu m. p.; Ioană Lăzăroiu m. p., comerciantă; George Vintiană m. p. —O ULTIME SOIRI. O telegramă din Londra spune, că guver-nulu rusii îşi mănţine pretenţiunile sale în cestiunea afgană şi că ruperea relaţiuniloră. diplomatice e în ajună. Dela 28 Aprilie pregătirile flotei englese se făcu cu a nespusă grabă. Ministrulă de răsboiu englesă e provocată pe inginerii civili să între în armată. In Kronstadt s’au pusă în stare de răsboiu, după cum se scrie din Petersburg, 52 de corăbi, cu 789 oficeri şi 17,487 6meni. In Samarcand se formăză cu mare grabă o tabără de muniţiuni şi provisiuni. pentruca să ofere lui Siva coşuri de flori, ce tinerii le părtă pe capă. Dacă vre unuîă din ei cu acăstă oca-siune şovăeşte şi cade, e lăsată să ar 11.20 * 11.25 Imperial!......................... » 10.15 * 10.20 Galben!........................... » 5.84 » 5.88 Scrisurile fonc. »Albina« . . » 100.50 » 101.— Ruble Rusesc!..................... * 120.— , 121. Va Discontulti » ... 7—10 °/0 pe anti. Mjt* Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potii cumpăra în tutungeria lui I. Gross. Vinuri albe Vinuri de desertd. Triestă 1882, Medalia de auru. Traminu fino butelia îniregă fl. — 60, jum. butelie fl. — 35. Rozsamâler-Ausstich »superbă* (vin grand) but. întrâgă fl. 1.30 jum. but. fl. — 75. dela I. B. Teutsch, SIGHIŞORA. la I. L. & A. Hesshaimer BRASOVU. (Nr. 30) Bursa de Bucurescl. Cota oficială dela 13 Aprilie st. v. 1885, Renta română (5°0). . . . Cump. 85 vând Renta rom. amort. (5%) . . 88 — * eonvert. (6%) , . 87 — împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . — — Credit fonc. rural (7%) . . 97 — * » » (5°/o) 83 — * * urban (7%) . . 95 — * » » (6®/0) • • 89 — » . » (5°/.) • . 80 — Banca naţională a României 1120 — Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 299 — « » » Naţională . . 226 — Aură lL°/0 — Bancnote austriace contra aură — — Anunţăm!! aceloru onoraţi cetitor!, cari voră bine voi a se abonâ la foia ndstră de aici încolo , că avemti încă în reservâ numeri dela începutului anului 1885, prin urmare potii să aibă colecţiunea completă. Administraţiunea »Gazetei Transilvaniei. < N—(§oncursu. Spre ocuparea postului de notară comunală în Comuna mare Ţînţarî, cu care postă este înpreunatâ lefa anuală de 400 fl., cuartiră liberă şi 4 orgii de lemne de focă, pe lângă tragerea taxeloră de lucru slatorite prin stătută, se escrie prin acesta concursă cu termină până în 30 Maiu a. c. Se provocă dec! toţi aceia, car! dorescă a dobândi a-cestă postă, cumcă să’şî înainteze suplicele loră instruate în sensulă §§-loră 74 şi 75 din art,. de lege XVIII din anulă 1871, apoia§-lui 6 din art. de lege I din auulă 1883, la subscrisulă până la terminulă de susă, cu atâta mai sigură, pentru că suplicele întârziate nu se voră lua în considerare. In fine se observă, cumcă se cere, ca notarulă ce se va alege să posedă perfectă limba maghiară şi română atâtă cu vorba câtă şi în scrisore. Brană în 25 Aprilie 1885. Alexandru Jftelle, (Nr. 55) 3—3 pretore. © ce fl fl o © 50 • i— G3 fl • ^ © ce- "3 >că o Fh © fl _© „fl Ch-i i fl ?h "S O © a .9 fl rg • r-ţ ^ ft oT © QO •-& $ Ph Ph ce -i 53 S-i © © pi w X u in W fl fl fl © fl fl S-i O > „fl fl s © © © 3 a © s > o> a o © 3 >eH Sh fl ,3 • p-4 © Sh ce* Ph i fl © Ph • fH • ^ Sh © fl ©H O O © e • & % ş r p $ O V *C fl 3 u a -H "55 o CC Ai o T3 Mersulti trenurilortl pe linia Predealil-Budapesta şi pe linia TeiuştUAradu-Budapesta a câlei ferate orientale de statii reg. nng. Trenft accelerat Bucurescl Predealu TimişO Feldidra Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sigliişora Elisabetopole Mediaşti Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelâ Teiuşti AiudQ Vinţulă de susti Uiora Cucerdea Ghiristt Apaliida Cluşiu Nedeşdu Ghirbfiu Aghiriştt Stana Huiedină Ciucia Bucia Bratca Râv Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Velinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta] Viena 7.15 1.09 1.33 2.06 2.16 2.44 3.03 3.18 3.51 4.51 5.11 5.39 6.00 6.29 7.02 7.38 7.55 8.24 8.48 10.08 10.18 11.33 12.06 12.25 1.11 1.49 1.54 3.14 5.10 7.30 2.00 în da pesta Budapesta- —Predeald Trenfl Trena Trena Trenii Trenft Trenft Trenft de omnibus de de omnibus accelerat omnibus persone 1 persone jJbrabne — — — Viena 8.25 ! 8.35 3.30 8.00 — — 9.5(J Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 — — 10.50 P. Ladâny 2.01 2.04 1.59 10.09 6.30 5.4E Oradea mare \ 4.11 5.13 3.20 7.09 6.28 ( 4.21 9.37 3.25 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 10.18 10.52 Râv 5.46 11.41 4.31 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — 1.45 3.22 GhirbSu 8.24 4.52 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — 2.48 4.44 flusin ( 8.57 5.40 7.08 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — 3.36 5.47 Ghiriş 11.15 8.14 8.29 4.10 6.38 Cucerdea 12.04 9.49 8.53 5.39 8.51 Uiora 12.12 9.58 — 5-59 9.18 Vinţulâ de sus ti 12.19 10.07 — 6.26 8.00 Aiudfi 12.45 10.42 9.17 6.54 8.34 Teiuşti 1.15 11.32 9.40 7.10 8.59 Gr&ciuneltt 1.44 12.03 — 7.25 9.35 Blaştt 2.00 12.24 10.12 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — 8.11 11.04 Copşa mică 2.52 1.22 10.45 8.52 12.17 Mediaştt 3.27 2.24 11,07 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 9.26 1.21 Sigişâra 4.50 4.17 12.15 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 11.04 4.06 Feldiâra 8.41 9.20 2.44 11.14 7.30 f 9.20 10.15 3.15 1.47 11.05 Braşovft S — 6.00 3.25 4.40 2.37 Timiştt — 6.57 4.03 7.44 6.40 Predeald — 7.32 4.28 6.20 2.00 Bucurescl — — 10.26 Nota: Orele de nâpte suntă cele dintre liniile grdse. Tipografia ALEXI, Braşovu. Teiuşfr-Aradft-Budapesta Budapesta-Aradft-Teiuşft. Trenft de Trenft Trenft Trenft de Trenă persftne omnibus omnibus persdne omnibus Teiuşft 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicîca 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Berzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopti 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 ( 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 Aradft J 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-Inlia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — Teiuşft 12.53 7.00 Aradâ-Timişâra Simeria (Piski) Petroşeni Trenă Trenft de Trenă omnibus persdne omnibus Aradft 6.00 12.30 simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Sireiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timlşftra 8.58 | 3.15 P etroşenl 7.00 Tlmiş6ra-Aradft Pet roşei* 1—Simeria (Piski) Trenft de Trenft Trenă persone omnibus omnibus Timişftra 12.25 5.00 Petroşeni 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nâmeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 Aradft 3.10 8.00 Simeria 12.37 I