RED ACŢIUNE A ŞI ADMINISTRAŢIEI* EA : BRAŞOVtj, piaţa mare Nr. 22. ,<3rAZETAK IESE ÎN FIECARE ţ)l. Pe unfl anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&nia şi străinătate: Pe anâ 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. St PRENUMEBĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: 0 seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorltorî nafranoate nu sa prlmeaou. — Manusorlpte nu se retrămltu. m 88 Vineri 19 Aprilie (1 Maiu) 1885. Braşovfl, 18 (30) Aprilie 1885. Din Pesta ni se telegrafâză, că ministrulu-preşedinte a răspunsă fdrte răstită la interpelările deputaţiloră Truţa şi Babeşă, pe când . pe Blasius Orban l’a liniştită declarândă, că juriulă din Sibiiu va fi suspendată. Negreşită că cuvintele de ,, nepatriotici “ şi de „contrari ai statului0 voră fi fostă din nou întrebuinţate cu acâstă ocasiune de d-lă Tisza. De aceea credemă, că va fi de interesă pentru cetitorii noştri de a cundsce cuprinsulă unui ar-ticulă ce’lă publică „ Siebenburgisch deutsches Tage-Uattu din Sibiiu, sub titlulu: „Ce este nepatriotică şi contrară statului?0 Acestă articulă cuprinde o aspră respingere a însinuăriloră din ordonanţa ministerială, prin care se anuleză conclusulă adunărei comitatului Sibiiu. „Sieb. d. Tageblatt0 scrie între altele: „Critica ministrului Tisza se resumă în cuvintele : că conclusulă comitatului Sibiiu este nepatrioticii0 şi că este în contra „ideei dc stătu ungarii...11 Părerile despre aceea, ce este „patriotică0 şi „nepatriotică0 suntă diferite şi încă după vederile individuale. Precum impută mînistrulă Tisza membriloră representanţei municipiului Si-biiană lipsă de patriotismă, tocmai aşa declară deputatulă Csanady pe d. Tisza de nepatrioticu. Patriotismulă este ună sentimentă, sentimentulă iubirei de patriă, nu pdte fi prin urmare supusă unei definiţiuni stricte şi valabile pentru toţi şi tdte caşurile. Corniţele Ştefană Szechenyi care este privită de toţi ca „patriotă,0 a caracterisată pe patriotulU în cartea sa „O privire asupra unei repriviri anonime0 în modulă urmâtoră: „Numai acela este ună adevărata patriota, care înainte de t6te respectâză demnitatea ome-n&că în persdna lui, care nu aruncă nici ună bană din propriulă său îndemnă în butoiulă Da-naideloră, ci întrdbă pentru ce şi de ce ş. a. şi care pe lângă legea dumne^eâscă se închină numai unoră adevărate „legi,0 celă ce în fine se opune cu curagiu esceseloră organeloră guvernului.0 Adunarea comitatului Sibiiu a procedată în acestă sensă. Membrii ei, Germani şi Români, au respectată înainte de t<5te demnitatea ome-născă în propria loră persdnă respingândă invitarea reuniunilolă de căltură maghiare, ca să contribue cu bani germani şi români, cu munca germană şi română la propaganda limbei şi a moravuriloră maghiare, la maghiarisarea locui-toriloră nemaghiari, aşadâr şi a Germani-loră şi Româniloră, ne-aruncândă nici ună bană în butoiulă Danaidă ală maghiarisărei şi adu-cândă omagele loră legei dumnecjeesci şi adevă-rateloră legi, cari nu legitimâză „propaganda limbei şi moravuriloră maghiare între cetăţenii nemaghiari şi pe cale socială.0 Representanţa municipiului Sibiiană este convinsă, că tocmai condamnă ndă nisuinţele „reu-niuniloră maghiare de cultură0 a lucrată în modă patriotică şi a adusă patriei ună serviciu.... Reprezentanţa municipiului Sibiiului este convinsă că tocmai „reuniunile maghiare de cultură0 suntă acele, cari lucră în modă nepatriotica cîLnd se îmbul-zescă a lăţi limbă şi moravuri maghiare între cetăţenii nemaghiari. Aici amă ajunsă la punc-tală principală ală cestiunei. Ministrulă-preşedinte Tisza declară în contrazicere directă cu convicţiunea adunărei comita-tense din Sibiiu că „nisuinţa reuniuniloră maghiare de cultură, de a lăţi limba oficială a statului ungară între cetăţenii nemaghiari ai ţării şi de-a le da ocasiune şi pe cale socială de a-şi {araşi limba statului0 este patriotică; elă tjice mai departe, că reuniunile maghiare de cultură „în scopurile loră şi în alegerea mijl<5celoră° stau pe basă legală şi găsesce, că representanţa municipală Sibiiană a dată espresiune „antipatiei sale vădite faţă cu limba - statului Introdusă prin lege precum şi faţă cu cetăţenii loră maghiari într’ună modă regretabilă, care pune într’o lumină f6rte nefavorabilă sentimentele patriotice ale acestei representanţe.0 Der de o antipatiă faţă cu cetăţenii maghiari nici vorbă nu este în conclusulă municipiului sibiiană. Din contră acesta a declarată, că „nimeni nu ar desaprobâ o reuniunne, care şi-ar alege de scopă cultivarea şi moralisarea în sî-nula naţionalităţii maghiare. O asemenea reuniune s’ar bucură de simpatiele adunărei comitatului Sibiiu şi acâsta n’ar avă nimică în contra dacă ea ar fi în stare a ridică astfelă cultura şi literatura maghiară, încâtă să căştige cu putere iresis-tibilă şi pe naţionalităţile nemaghiare pentru stu-diulă limbei maghiare. Dâr nu acestă drumă este pe care au pornită memoratele reuniuni, ci mijlăcele pentru lăţirea limbei maghiare suntă înfiinţarea de „asiluri de copii, grădini de copii froebeliane, scălepoporale elementare şi superiăre0 între poporaţiunea nemaghiară, împărţirea de premii în bani între învăţătorii, ce şi-au câştigată merite pentru lăţirea limbei maghiare ş. a. Aceste mijlăce n’au de scopă de a mări puterea cucerităre interiără a limbei maghiare, ci de a infiltrâ în modu artificială naţionalităţiloră limba maghiară în loculă limbei materne, tocmai acum când ele în copilăria desvoltării loră au mai puţină putere de resistenţă.... Din legea, care declară limba maghiară de limbă a statului nu este iertată a trage couclusiu-nea, că şi poporaţiunea poliglotă a statului ungară trebue să devină maghiară, pentru că limba oficială a statului este maghiară. O asemenea con-clusiune ar avă urmarea, că, ca reacţiune naturală a poporaţiunei nemaghiare, antipatia ei s’ar îndreptă şi în contra premisei — limba oficială maghiară — şi că cârta în ţâră s’ar perpetuă, ear statulă ar fi espusă celoră mai grave sguduirl. Ministrulă în ordonanţa sa face acâstă con-clusiune; elă se identifică cu nisuinţele, cu scopurile şi mijldcele reuniuniloră de cultură maghiare. Elă vede în resistenţă cetăţşniloră nemaghiari faţă cu acâstă nisuinţă o „oposiţiune aşa ^.icândîi ostilă contra ideei de stată ungară.0 Nici o lege nu defineşte idea de stata ungara dar idea unui stată ală rassei maghiare este chiară eschisă prin legile nouă şi vechi. Este aşadâr numai o părere subiectivă a ministrului, dacă consideră lăţirea limbei maghiare între Nemaghiari său cu alte cuvinte maghiarisarea ca ideă de stată ungară şi dacă declară atitudinea adunărei municipale sibiiene care combate maghiarisarea ca inimiciţiă în contra Statului. Adunarea municipiului Sibiiană stă pe basa legală, când nu sufere ca maghiarisarea să fie declarată ca „ideă a statului14. Prin urmare imputarea ministrului nu e basată în lege. Din punctulă de vedere ală maghiarisărei ministrulă ar trebui să declare de inimici ai statului şi pe regii Ştefană celă sfântă, Ludovică şi Matia apoi pe Deak, Szechenyi şi Eătvds, căci principiele desvoltate în cestiunea limbei de adunarea comitatului Sibiiană suntă identice cu cele proclamate de aceştia.“ -----o------- Conflictul!! anglo-rustL Speranţa de pace a dispăruta aprâpe cu totuia şi în Paris. »PoI. Corr.« este informată din capitala Fran-ciei, că cercurile politice de acolo se ocupă mai multa cu cestiunea, cum s’ar putea localisa răsboiulă ce bate la uşă. Cei din Paris nutresca speranţa, că P6rta va rămână neutră chiar şi după isbucnirea răsboiului. Ca-binetulă francesa a şi sfătuit’o pe Pdrtă în acesta sensa, funda observarea neutralităţii chiar în interesula Turciei* Francia, se (}ice, doresce cu orice preţă menţinerea păcii în Europa şi evitarea oricărei complicaţiunl. Corespondentuia din Constantinopole ală (fiarutei »N. fr. Presse* scrie despre atitudinea Porţii în casa de răsboiu următărele: Pârta nu păte şi nu trebue să ia partea nici uneia din cele două puteri beligerante. Precum se asigură cu hotărîre în cercurile politice ea va observa cea mai strictă neutralitate şi la nevoiă va apela la ajutoruia puterilora, care au semnata tractatula strâmtorilora mării, pentru ea să se asigure neviolarea strîmtorilora de mare. Trei din oficerii germani, ce se află în serviciuia turcesea, între cari maiorula Rtistov, au plecată să inspecteze forturile Dardanelelorfl, spre a esamina starea lora de apărare. Cu atitudinea Rusiei în cestiunea neutralităţii se aduce în legătură şi agitaţiunea panslavistă, ce ’şi ridică din nou capulQ în Rumelia osticâ. La ună meetingă în Ka-zanlik participatorii au jurato, ca să nu renunţe la pla-nulO de a invada Macedonia. Jntre demonstranţi se aflsu precum se spune, eomandantulfl rusă ală gendarmeriei ostrumelice şi mai mulţi oficerl bulgari. Cu privire la acestă mişcare, zace în îndoitulfl interesă ală Turciei de a păstra neutralitatea. Ce privesce observarea neutralităţii din partea Turciei, se (fice că Bismarck s’ar fi esprimatO, că nici elă nici Turcia nu pote împedeca pe Anglia d’a trece prin Dardanele în Marea năgră. Discursulă, ce l’a ţinută Gladstone la 27 Aprilie în camera comuneloră, a entusiasmată chiar şi pe oposiţiune. Intre altele a (fisfy că are deplină încredere în onbrea şi inteligenţa oficeriloră englesî. Lupta dela 30 Martie a fostă ună atacă rusă. • Times* crede, că numai e nici o îndoială, cumcă cabinetuiă englesă a propusă ca ultimă încercare pacl-nică, să se supună casulă dela 30 Martie unui tribunală independentă. Rusia încă n’a răspunsă, dar în casă când acâstă putere ar respinge ultima propunere a Angliei, atunci negreşită va urma ruperea relaţiuniloră diplomatice. ------o------ CONFLICTUL# ANGLO-FRA.NCEStT. Scirile cele mai nouă ne spună, că conflictulă dintre Francia şi Anglia în afacerea , Bosforului egiptână,* încă totă nu s’a resolvată. Francia a dată instrucţiuni consulului său din Cairo, ca să se retragă în Alexandria, ceea ce s’a şi făcută. P6rta a încercată să se amestece în acâstă afacere, dâr Freycinet a respinsă orice amestecă. Fitzmaurice a declarată în camera comuneloră, că conflictulă e pe cale de a se aplana, într’ună modă care să satisfacă atâtă pe Francia, câtă şi pe Egiptulă. Trac-tările în acâstă privinţă se facă directă în Londra, între ministrulă'englesă Granville şi între ambasadornlă francesă Waddington. E chiar în interesulă Angliei, să caute a înlătura câtă mai iute acestă conflictă, dândă Franciei satisfacţi-unea cuvenită. ——O---------- Concentrări rnsesci în Basarabia. •Naţiunea* dela 17 Aprilie, vorbindă în articolulă său de fondă despre conflictulă anglo-rusă, (fice între ai" tele, că se şoptesce de câteva (file, cumcă Rusia face însemnate concentrări de trupe în Basarabia. Aceste faime face pe numitulă (fiară să scrie următorele: •Mârturisimă, că dacă aceste sgomote s’ară adeveri, nu înţelegemă cu ce scopă Rusia ar grămădi armată în vecinătatea fruntariiloră nâstre, când nu are nimică a se teme din parte-ne, adevăratulă ei inimică trebuindă să o atace în Marea Neagră, în casă când Turcii ar deschide strâmtorile. De altfelă,: interesulă nostru bine înţelesă nu este d’a ne arunca într’o politică de aventuri, care ne-ar aduce mai multă neajunsuri decâtă folâse, ci d’a ne ocupa seriosă deor-ganisarea statului, unde, din nenorocire, totul este de făcută. Rusia trebue să scie acâsta, afară numai dacă guvernanţii noştri nu voră fi lăsată să le scape pe ici pe colea ameninţări, că pe dată ce Rusia va întră în luptă cu Anglia, Românii, susţinuţi de Germania şi Austro-Un-garia, voră relua Basarabia. Ar fi însă de dorită, ca ţâra să fiă luminată asupra acestei concentrări de trupe în Basarabia — dacă lucrulă este esactă, — căci noi nu o înţelegemă de câtă ca re-sultatulă unei ameninţări, eşite din cercurile âmeniloră, cari au raporturi intime cu puterea, Nt 88. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. Armata Rusă Dela 1 Ianuariu 1874 Rusia este supusă regimului serviciului militară obligatorii. Durata totală a acestui j serviciu e de douăzeci de anî, din carî Zece în armata | act .vă, nouă în reservă şi cinci în miliţiă. In fie-care j ană1 vre-o 650,000 de tineri se înfăţişâză înaintea con- | silieloră de revisiă; din aceştia se încorporâză numai | 212,000. Din ceilalţi 440,0( 0, 200,000 sunt reformaţi seu amânaţi din causă de constituţiune nesatisfăcătore; 240,000 în sfârşita, traşi la sorţi, sunt imediată trimişi ! înapoi la vetrele loră şi formeză reserva de recrutare; un ore-care numără sunt chemaţi, mai târdiu, sub drapelă pentru a înlocui, în corpurile de trupă, pe soldaţii morţi |j sâă liberaţi prin anticipare. | Unele clase ale societăţii se bucură de mari privi- I legii: mai ânteiă tinerii, carî urmâză cursurile unei uni- i versităţî, servă numai timpă de şese luni, elevii gimna- sieloră şi scoleloră superiore, cari au depusă examene sa-1 tisfăcătore la eşirea loră din aceste stabilimente de in- strucţiune, nu rămână decât opt-spre-dece luni sub drapelă; 1 în sfârşită, toţi aceia, carî justifică o instrucţiune elemen- j tară şi cari dirigă o manufactură, o casă de comerciă, lî suntă liberaţi la expirarea anului ală patrulea. Neguţă- ţ torii de vinuri şi de spirtuose sunt escluşî în modă for- mală din aceste diferite categorii. In resumată, armata activă de ânteiulă rendă, pri-1 meşte în fiecare ană 180,000 recruţi, cari slujescă şese anî, ast-felă că efectivulă său totală atinge cifra formidabilă de ună milionă de omeni! Jj Teritoriulă rusă se împarte în 17 regiuni de corii puri de armată. Gaucasulă mai dă şi elă, afară de asta, '• două corpuri de armată. Fiecare corpă de armată co- prinde 3 divisiunî de infanteriă şi 1 divisiune de cava-;j leriă. Infanteria se compune din 48 divisiunî active şi din 24 divisiunî de reservă, adică 1,192 batalione de li-:j niă şi 32 batalione de vânători. Fiecare regimentă e I comandată de ună colonelă, şi fiecare batalionă de un ;jl locotenentă-colonelă seu de ună maioră, regimentele din ,i gardă au în fruntea loră generalî-maiorî. Sunt 21 divi- ij siunî de cavaleriă, dintre carî 10 regimente suntă din ! ' gardă, 47 regimente de dragon! şi 21 regimente de ca- zaci regulaţi. Aceste regimente, afară de casacî, au câte 4 escadrone, ceeace face ună totală de 356 escadrone. Cazacii neregulaţi formeză801 sotnii, grupate în 131 regimente de Don, de Cuban, de Terec, de Orenburg, de Ural, de Astrahan şi de Siberia. Constrânşi la serviciulă mi-| litară dela etatea de optsprcdece ani pănă la etatea de treizeci şi şese, aceşti casacî rămână sub drapelă patru ani; după aceea mai suntă siliţi încă patru ani a avea ună cală de arme, şi a-şî întreţine echipamentulă în bună stare. Cavaleria regulată oferă ună efectivă de 54,192 6menî; la aceştia ar trebui se mai adăogâmă în timpă de răsboiu 138,000 casacî. ' Artileria de c-âmpă a armateloră din Europa şi dm jj Caucasă presintă 54 brigade de câte 6 baterii de 8 tunuri, 34 baterii călări şî 32 baterii ataşate pe lângă trupele casace neregulate. Cele 6 brigade ale geniului se j sub împartă în 3 batalione de sapierî, 1 batalionă de pontonierî, 3 parcuri telegrafice, 1 parcă de câmpă şi 4 companii de minierî-torpilierî. Câtă despre trenă elă : n’are o existenţă propriă: fie-care unitate tactică îşi are trenulă ei particulară; apoi, ună şefă ală transporturiloră armatei este însărcinată, pe timpă de răsboiu, cu trans-portulă hranei, ce se efectuâză cu căruţe rechisiţionate. Acum se recapitulămă: armata de ânteiulă rândă, ( coprinclându-se şi trupele Zise regulate, numără 1558 batalione de infanteriă, 1157 escadrone seu sotnii de cavaleriă, 511 baterii de artileriă, adecă preste totă 2,303,145 omeni şi 427,410 cai. Afară de acesta legea dela 1864 începe să-şi dea fructele: 400,000 soldaţi învăţaţi, din ânteiele clase chemate acum Zece ani, au trecută în reservă şi suntă gata să constitue 96 regimente nouă de infanteriă, destinate pentru paza fortăreţeloră şi a veghia asupra siguranţei interiore a vastului imperiu ală Ţariloră Armata rusă e comandntă directă de cătrâ împă-ratulă, care se ocupă cu o îngrijire deosebită de instruc-< ţiunea trupeloră. Cea mai mare parte din ofiţeri iesă din scola iuncăriloră seu din corpulă pagiloră Ţarului. Tit-j lulă de ofiţeră conferă nobleţă personală; colonelă şi ge-neralii capătă de dreptă nobleţă ereditară. ------0-------- SOIRILE ţ)ILEI. Aflămă, că ministrulă Trefort, îndată ce s’afostă hotărîtă ţinerea esposiţiunii, s’a adresată la mai mulţi profesori, sculptori şi pictori din ţâră, cu rugarea ca să * inventeze« ună stilă vechiu de clădire »maghiară.* Ciudată cerere, dâr basată, căci în adevără numai prin in-venţiune s’ar pute produce o asemenea pocitură de stil Ci. Ni se spune, că unuia dintre esperţii din vorbă a găsită, că întrebuinţarea desemnului t u l i p a n u 1 u i spre decorarea clădiriloră este cea mai corăspumjătore închipuirei a unui »vechiu stilă maghiară.* ; —0— Părechea princiară de coronă a sosită în Pesta* ; De asemenea a sosită acolo archiducele Albrecht. La gară au fostă primiţi cu tote onorurile. Curtea şi-a adusă i în Pesta şi echipagele. —0— I Reuniunea de maghiarisare din Cluşiu a adresată I cătră naţiunea maghiară ună apelă, în care ’i cere spri- , jinulă, nu atâtă intelectuală, câtă celă materială, pentru j î ca s’o scape de a nu fi îngropată de viuă, căci iată ce ; 1 a Ţisă Kossuth: »Gu fiecare urmă de pământă, ce o i,» perde aci, în Ardeală, ungurismulă, slăbesce şi siguranţa caracterului milenară de stată ală patriei nostre.* Ape- lulă mai Zice> c& naţiunea maghiară să nu uite, că partea ardelenă este „mâna drâptă a Ungariei.* —0— Legea asupra reformei camerei magnaţiloră s’a publicată în f6ia oficială. Titlulă oficială este: Articululă de lege VII, 1885 asupra modificării organisării camerei magnaţiloră. Legea a fostă sancţionată de M. Sa la 25 Aprilie 1885. —0— Prea Veneratulă Consistoră metropolitană gr. cat. din Blaşiu, în şedinţa sa din 20 Aprilie pre d. Iacobă Macaveiu, preotă rom. gr.-cat. din Dicio-Sânt-Mărtină, 1 a înălţată la demnitatea de Protopopă ală aceluiaşi tractă. —0— La 28 Aprilie a isbucnită după amâdî focă în strada Kulkozep din Cluşiu, care a luată mari dimensiuni. Au arsă şese case, 3 edificii partere şi mai multe edificii laterale. —0— Dr. Ionă Turcia este numită medică de regimentă cl. I în reg. de inf. 51. —0— O ţărancă a dusă alaltaerî în Cluşiu ună viţelă cu două capete, pe care l’a vândută institutului zoologică ală universităţii. —0— Din Deva ni se scrie, că timpulă e secetosă, sâ-menăturile crescă încetă din causa lipsei de ploiă. —0— Ni se scrie din Câmpia Turcii, că în acele părţi domnesce o secetă mare, ce umple de griji şi temeri pe agricultori. N’a ploată de locă, sămânăturile de primă-vâră nu potă răsări, mare parte, încolţite fiindă de puţina umeZtiă a pământului, s’au uscată. Sămânăturele de tomnă le-a nimicită aprope de jumătate multele vânturi ce au suflată totă primăvâra, alungândă ploile. Semne de ploiă nu se arată nici acum. —0— Se vorbesce, că parlamentulă română se va convoca în sesiune estraordinară pentra resolvirea mai mul-toră cestiunl economice şi comerciale. —0— Prinţulă Alexandru Cuza a făcută, în vacanţa Pas-teloră, o călătoriă în Spania şi Portugalia, Zice »l’Indâp. roumaine.' Trecândă prin Madridă, prinţulă Alexandru a avută onorea să fiă primită de Regele Alfonso XII. —0— Ună americană, colectoră de arme vechi, a cumpărată cjilele trecute, spune »Răsboiulă«, la o licitaţiă ţinută la Parisă o frumâsă sabiă cu inscripţiune cirilă, care a fostă a domnitorului Brâncovânu. —0— In Sluha, lângă Praga, ună ginere şi-a omorîtă pe socrulă şi pe sâcra sa, fiind ajutată şi de cei doi fii ai acestora. Ucigaşii suntă arestaţi. CORESPONDENŢA PART. A »GAZ. TRANS.* Din centrulă Ardâlului 26 Aprilie. Istoria Ardâlului e plină de esemple, cum Români de ai noştri de mai bună stare, adecă »nemeşi*, pentru interesele loră particulare se lăpădară de legeâ românâscă şi apoi deveniră renegaţi şi apăsători ai nâmului ro-mânescă. Pentru ca publiculă roraânescă să scie, că acesta soiu de năpârce mai esisistă şi acjl între noi, îi atragă atenţiunea asupra următorului casă : In Nrul de acjil 26 Aprilie 1884 ală Ziarului cluşiană »Kolozsvâri Kozlony* se publică o listă a acelora cetăţeni din oraşulă Alba Iulia, cari s’au făcută membri la reuniunea de maghiarisare a Ardealului. Intre aceste per-sonage aflămă şi două familii numite românescl. Unulă este George Popă, secretară financiară şi preşedintele oficiului de măsurarea competinţeloră în Alba lulia, apoi soţia senatorelui magistratuală Iosifă Roşea. Celă dinteiă s’a făcută membru cu 10 fi. tacsă anuală, âră cea din urmă cu 2 fl. George Popă este născută din opincă şi a avută mai mulţi ani stipendie din fundaţiunile clerului, blăşiană, şi numai cu acele a putută să ’şî facă studiele în dreptă. Iosifă Roşea asemenea se trage din opincă şi Blaşulă i-a dată ajutore la completarea studieloră sale. Ambele per-sonage au ajunsă aşa dâr pe umerii poporului românescă la posiţiune socială, şi care este acumă recunoscinţa loră?... Este de necretJutQ, dar e faptă, cumcă ordina-riatulă din Blaşiu primesce pe ună George Popă între âmenii săi dea încredere. Astfelă de stări nu documentâză nici mai multă nici mai puţină, decâtă că naţiunea română şi organele ei mai esprese şi mai înalte nu esercâză nici o controlă asupra aceloră membri ai săi, cari celă puţină după ajutorele date loră suntă moralicesce obligaţi la recunoştinţă faţă cu binefâcătdrea naţiune. Onoruri se facă şi celoră slabi, ba pre adevăraţii luptători mulţi suntă aplicaţi a-i lua în rîsă. Ună curentă ca acâsta este nu numai vătămătoră, dâr va putâ aduce cele mai mari scăderi atitudinei bărbaţiloră devotaţi causei Românismului, deorece prea marea cruţare a deserloriloră va aduce cu sine slăbirea spiritului de resistenţă. Aceste şiruri voescă ca să servâscă de ună „memento* celoră din centrele românesc! şi bărbaţiloră. cari mai voescă a lupta pe terenulă naţională, ca să cunoscă lipsa controlei, ce la noi ar aduce cele mai bune serviţii sbiciuindă pe cei ce din slăbiciune seu din rea credinţă îndrăsnescă a înfruta sâmţulă poporului românescă. Vi-deant consules! Hanibal. ------O------- Lucrările sinodului din Sibiu. (Resumată) (Urmare). In şedinţa a şâsa, 5 Aprilie 1885, presidiulă presentâză: 1) raportulă consistorului din 29 Martie Nr. 1917/1885 despre starea fundaţiunei lui *Andronică«; 2) raportulă consistorului despre starea averei comuneloră bisericesc! din archidiecesă şi despre administrarea şi controlarea loră dela anulă 1881; 3) rugarea preotului din Lomneşă Si-meonă Dorea pentru conferirea unui ajutoiă de 100 fl. Se trimită la comisiunile respective. — Urmâză la ordinea (jdei raportulă comisiunei bisericesc!. In desbaterea specială comisiunea propune şi sinodulă decide: Punctulă I ală raportului referitoră la numărulă şedmţeloră şi pie-seloră intrate la senatulă strinsă bisericescă — se ia spre ştiinţă. — Incâtă privesce punctulă II din raportă, referitoră la purtarea referadei, apoi trecerea unui referinţe din senatulă bisericescă la celă şcolară şi a altui referinţe la celă epitropescă, precum şi conspectulă referinţelor ă şi lucrăriloră loră — comisiunea propune şi sinodulă decide: — Punctulă II se ia spre sciinţă cu a-ceia, că consistorulă se îndrumă a se conformă pe vii-toră decisiunei sinodale aduse sub Nr. 78 din anulă trecută. — Punctulă III din raportă referitoră la persona-lulă clerului, precum şi conspectulă despre numărulă comuneloră bisericesc!, numârulă sufleteloră, ală familiilorii parochieloră, numârulă naşteriloră, cununaţiloră, răposa-ţiloră, ală convieţuiriloră nelegiuite, numârulă prunciloră nelegiuiţi şi în fine numârulă celoră, cari sciu scrie şi ceti, la propunerea comisiunei: — se ia spre sciinţă cu aceea observare, că consistorulă va avâ a luă măsurile de lipsă, ca pe viitoră toţi protopresbiterii să trimită datele recerute complete şi la timpulă său, âr încâtă pentru convieţuirile nelegiuite se susţine conclusulă sinodală adusă în anulă trecută sub Nr. 79. Totodată pen- * tru uniformitate şi uşorarea procurărei dateloră, consistorulă se însărcinâză, ca încă cu anulă acesta să dispună tipărirea blancheteloră de lipsă pentru compunerea unul conspectă, care să cuprindă tote datele, ce aparţină resortului senatului strînsă bisericescă şi să le trimită de timpuriu protopresbiteriloră, pentru împărţire între preoţi avândă a luâ în acelea, afară de rubricele amintite, şi ru-bricele despre trecerea dela religiunea nostră la alta şi din contră. Punctulă IV ală raportului despre numărulă preoţiloră chirotoniţl în decursulă anului 1881 la propunerea comisiunei, — se ia spre sciinţă. Cu privire la punctulă V ală raportului, referitoră la numărulă biseri-celoră zidite şi sânţite în decursulă anului trecută, comisiunea propune: să se ia spre sciinţă cu aceea, că consistorulă po viitoră va avâ să subştârnă şi ună conspecta despre comunele unde s’au zidită biserici nouă. Totodată va îngriji consistorulă pentru luarea măsuriloră de lipsă, ca bisericile să fie asigurate contra focului. — Se primesce propunerea comisiunii cu amendamentulă deputatului Dr. Ilarionă Puşcariu, ca sinodulă să studieze lucrulă şi să facă propuneri la sinodulă proximă. Punctulă VI din raportă, despre numărulă parochieloră întregite în anulă trecută şi despre numărulă celoră râmase vacante cu finea anului; — punctă VII referitoră la numărulii ascultătoriloră de teologiă; punctă VIII despre numărulii celoră insinuaţi şi admişi la esamenulă de calificaţiune preoţâscă; puntă IX despre trecerile religionare; punctă X despre numărulă proceseloră matrimoniale; şi punctă 1 XI despre numărulă proceseloră disciplinare, Ia propu- nerea comisiunei, — se iau spre sciinţă. Referitoră la punctă XII ală raportului despre afacerea ajutorului de stată — după ce consistoriulă n’a îndeplinită sarcina impusă prin conclusulă sinodală din anulă trecută Nr. 52 punctulă 3 şi din acâsta causă unii dintre preoţi s’au abătută dela conclusulă unanimă ală sinodului, — comisiunea propune, ca sinodulă esprimându-şî regretele sale pentru întârzierea consistoriului în afacerea ajutorului de stată, îlă însărcinâză, ca fără amânare să satisfacă conclusului sinodală susamintită. Sinodulă la propunerea deputatului Zacharia Boiu decide: Se ia spre sciinţă punctulă XII ală raportului şi trece preste propunerea comisiunei la ordinea deârece sinodulă a luată deja concluse cu privire la afacerea ajutorului de stată. In câtă privesce partea raportului despre împărţirea ajutoreloră din fundaţiunea »Şaguna« în considerare, că comisinnea fundaţiunei nu a presentată raportulă său nici. \ Nr. 88. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. consistorului, nici sinodului — comisiunea propune a se decide că, pe lângă desaprobarea întârdierei dovedite din partea comisiunei, consistoriulă se însărcineză de nou a solicitâ la presidiulu comisiunei fundaţiunei împărţirea a-jutâreloră şi a-lă rugă pentru delăturarea pe viitoră a irregularităţiloră, avândă apoi consistoriulă a relată la sinodulă viitorii despre resultată. Faţă cu acesta propunere a comisiunei deputatulă Ioană cav. de Puşcariu face contra propunerea, ca consistorulă archidieeesană sS facă propuneri concrete la procsimulă sinodă archi-diecesană pentru regularea referinţeloră între comîsiunea fundaţiunei »Şaguna« şi consistoriulă, şi să se ia măsurile de lipsă, ca pe viitoră să se presenteze destulă de timpuriu raportulă anuală ală acestei fundaţiunî la con-sistoriu, ca ăstă modă acesta să fie în posiţiune a-lă presenlâ sinodului regulată. — Sinodulă primesce contrapropunerea deputatului Ioană cavaleră de Puşcară, er propunerea comisiunei s’a respinsă. Urineză la ordinea 4flei raportulă comisiunei şcolare. Intrândă în desbaterea specială, Introducerea din raportulă consistorială referitore la numărulă pieseloră Intrate şi resolvite, numărulă şedinţeloră, apoi purtarea referadei — la propunerea comisiunei: să ia spre sci-inţă. In ceea ce privesce punctulă I din raportă, refe-ritoră la situaţiunea materială a învăţătoriloră şi stăruinţele pentru ameliorarea acestei situaţiunî — comisiunea propune şi sinodulă decide: Luându actă despre pro-gresulă realisată până acuma prin sporirea salarieloră învăţătorescl, se însărcineză consistoriulă archidieeesană a face întrebuinţare de tote mijlocele ce-i stau la dispo-siţiune, pentru ca în curgerea viitorului ană să urce câtă se pote mai multă media salariiloră învăţătorescl şi a arăta anume, care este acâsta medie pentru fiecare pro-topopiată şi cu câtă s’a sporită ea. Referitoră la punc-tultt 2 ală raportului despre frecventarea scoleloră — comisiunea propune, ca acestă punctă să se ia spre sciinţă cu aeeea, ca conststoriulă să fie însărcinată a da pe vii-: toră date şi asupra duratei frecventărei, — se primesce. Incâtă privesce punctulă 3 ală raportului, referitoră la conferinţele învăţătorescl — la propunerea comisiunei sinodulă decide: acestă punctă ală raportului se ia spre sciinţă cu aceea, că se îndrumă consistoriulă a chibzui, dacă nu cumva s’ac găsi vre-ună modă de a întrebuiuţâ şi mai cu folosă timpulă destinată pentru conferinţele în-văţătoresci. Punctă 4 ală raportului despre modulă de distribuire a sumei de 1200 fl. votată spre ajutorarea scoleloră şi a învăţătoriloră din archidiecesă, punctă 5 despre conferirea ştipendiiloră archidiecesane, punctă 6 despre participarea la esamenulă rigurosă de cualifica-'ţiune învăţătorâscă — conformă propunerei comisiunei, — se iau spre sciinţă. — In urma acesteia punăndu-se la ordinea (Şilei raportulă comisiunei financiare, raportulă comisiunei refereză asupra hâtiei consistoriale de dto 17 Noemvre 1884 Nr. 2820 Ep. prin care concederea co-masărei posibile şi succesive a pământuriloră semina-riale de pe hotarulă comuneloră Rotbav etc. donate seminariului de fericitulă Georgiu Cristureană. Comisiunea luândă în considerare, că acăsta propunere a consistorului nu consumă cu intenţiunea fericitului donatoră, propune a se trece preste ea la ordinea 4ilei, âr ce privesce testamentulă fericitului donatoră acela să se tipă-răscâ şi acludă acteloră acestui sinodă. — Sinodulă pri-misce propunerea comisiunei. In şedinţa a şeptea, 6 Aprilie 1885, se presentăză următârele: 1) cererea sinodului parochială din Hon-dolti pentru ună ajutoră de 500 fl. pe sema seo-lei; 2) cererea comunei bisericeşti din Cigmeu, proto-presbiteratulă Gioagiului 1 pentru ună ajutoră de 150 fl. pe săma bisericei; 3) cea a comitetului parochială din Huniădâra pentru ună ajutoră anuală de 100 fl pe sâma scdlei; 4) a clericului de cursulă I Vasile Naşcu pentru a fi eliberată dela solvirea tacsei seminariale în restulă de 30 fl. — Tote se transpună comisiunei petiţionare. — Deputatulă Dr. Nicolau Popă face propunerea, pe care amă publicat’o, în cestiunea premierei aceloră învăţători, cari se distingă în propunerea limbei maghiare. — Constatându - se necesitatea de a înmulţi numărulă învăţătoriloră cualificaţî, consistorulă archidieeesană prin raportulă dto 28 Martie 1885 Nr. 1984 are a fi auto-risată, ca devenindă vacantă cu finea anului curinte şcolară vre-ună stipendiu de 500 fl. din fundaţiunea «Fran-ciscă-Iosefină,« ori din fundaţiunea «Mogaiană,* adăogân-du-se încă 100 fl. din venitele fundaţiunei «Franciscă-Iosefine,* să formeze 10 stipendii pentru ascultătorii de pedagogiă în seminarulă Andreiană, şi să le confere aceste prin concursă la 10 tineri, cari voră întră ca elevi în anulă primă ală preparandiei de învăţători, acesta însă Intru câtă aceste stipendii nu au o destinaţiune specială, şi rămâindă neatinsă voinţa pioşiloră testatori. In acelaşi timpă consistoriulă este însărcinată a stărui, ca şi din contribuirî de bună voiă ale particulariloră şi ale comuneloră bisericeşti să se creeze câtă de multe stipendii pentru elevii de preparandiă. — Punctulă ală doilea din partea a doua a raportului, cari tractâză despre datele statistice la scdlele năstre medii din Braşovă şi Bradă, la propunerea comisiunei — se ia la cunoscinţă. Cu primire la datele statistice în scolele elementare poporale, sinodulă esprimă încă odată dorinţa, ca consistoriulă să stăruiancă cu totă din adinsulă asupra esactităţii date-loră ce i se dau, verificându-se după putinţă prin comisari însărcinaţi a sprijini prin autoritatea loră pre cei chemaţi să le adune. Partea a III şi cea din urmă din raportă, în care se pune în vederea sinodului greutăţile ce le întâmpină scolele nostre în desvoltarea loră la organele administrative ale statului, — se ia la cunoscinţă şi consistoriulă se însărcineză a stărui prin organele sale, ca şcola nostră să fiă ferită de ori şi ce în-rîuriri, care ar pute să le dea autorităţiloră politice pre-testă pentru procederî mai puţini binevoitore faţă cu ea; a cere intervenirea autorităţiloră mai superiâre in t6te caşurile, în care cele inferiore îi refusă sprijinulă cuvenită, îi facă p6te chiar greutăţi, şi a face pe viitoră raportă amănunţită despre caşurile de acestă felă. Raportulă consistoriului archidieeesană despre nesuccesulă în-troducerei învăţătoriloră ambulanţi, şi promisiunea cu continuarea de asemenea încercări, şi că va raporta sinodului, la propunerea comisiunei — se ia la cunoscinţă. — Raportulă consistoriului în care se spune, că consistoriulă n’a primită încă răspunsă dela consistoriulă metropolitană în cestiunea fondului despre pensionarea învăţătoriloră, — se ia la cunoştinţă, şi consistoriulă se însărcinâză a cere din nou ună răspunsă. — Se pune la ordinea » (5°/o) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură.................... Bancnote austriace contra aură 85 88 87 97 83 95 89 80 1120 299 226 14.°/0 >fl fl a • rH o >fl X/l 08 > O u Ph o a că d CC*' O C3 d u o 02 O? O ş >fl i- o m ci că o a p d că > iO iO P © mb CC "O V \ ' .f ce- .a fl o t (fl o P* ’w O D Pi ui tu a- i i fl rs ei f* O a. a> H3 că11 o fl £> _o c. 6JD P- ei - a> <3 T3 cC Sd 4) b O « dl ~ •N ® Scs «r ° ~ P C ■ ® r >!= S g 2 a ce §§ 60 W 3 05 O ce b «*«2 w —> “ «s 4 j**- w- Ph O GO >fl f-H că O t- O > - O a OB)— «3- * £jH _ a, ® <= t?"-2 rv^ -’Ctf O a -g ^ *35- o •rt <- O 03 Că N 3 Nr. 1406/1885 preţ. ’ojicium Spre ocuparea postului de notară comunală în Comuna mare Ţînţarî, cu care postă este înpreunată lefa anuală de 400 fl., cuartiră liberă şi 4 orgii de lemne de focă. pe lângă tragerea taxeloră de lucru statorite prin stătută, se escrie prin acâsta concursă cu termină până în 30 Maiu a. c. Se provocă deci toţi aceia, cari dorescă a dobândi a-cestă postă, cumcă sâ’şî înainteze suplicele loră instruate în sensulă §§-loră 74 şi 75 din art. de lege XVIII din anulă 1871, apoia§-lui 6 din art. de lege I din auulă 1883, la subscrisulă până la terminulă de susă, cu atâta mai sigură, pentru că suplicele întârziate nu se voră lua în considerare. In fine se observă, cumcă se cere, ca notarulă ce se va alege sâ posedă perfectă limba maghiară şi română atâtă cu vorba câtă şi în scrisore. Brană în 25 Aprilie 1885. Alesandru Jfelle, (Nr. 55) 1—3 pretore. ifiibi de copii a domnei Hermina Lexen Uliţa funariloră Nr. 249. 1—6 n ALBINA a institute de credita şi de economii FILIALA BRAŞOYtT O 'd & 3 a b O m că face următerele operaţiuni: 1. Primesce depuneri spre fructificare cu interese: De 3x/a °/o fără denunciare. » 4 °/0 pe lângă denunciare de o lună. >5 % » » » >3 luni. şi plătesce îutregă contribuţiunea de stată; 2. Escompteza poliţe. 3. Pe efecte notate la bursele din Viena, Pesta şi Bucureştii împrumută 85 °/0 din valorea cursului, cu 7 °/0. 4. împrumută pe mărfuri şi producte, care representă o valore positivă şi nu suntă supuse stricăciunei. 5. Cumpără şi vinde totă felulă de monede şi efecte. 6. Răscumpără totă felulă de cupăne. 7. Mijlocesce la centrala sa din Sibiiu împrumuturi hipotecare pe 10 seu 20 anî, în fine 8. Cumpără şi vinde după cursulă (ţdei scrisurile funciare proprii de 5 °/o şi le lombordeză cu 90 %. se recomândă on. publică. Grădina dispune de localităţi spaţiâse, locă forte frumosă pentru jocă, şi o grădină plăcută şi umbrâsă. Copii se voru primi dela 9—12 <$re înaintea prânzului, şi dela 2—4 6re d. p. Tacsa lunară 1 fl. 50 cr. (Nr. 54) 3—3 ###########•••$•#•## O I P3 jd >! Q £ o » d o m TJl O >c8 o s 03 b O d o _o & c3 B c3 rt o o ca 09 >0 a o s <1—1 d d O) B w X u cn o rQ c8 B O «2 >3 > O ®- c8 CD © c8 B că 02 w 1—1 Uh că d o fl o o B >că 0 '5*6 >3 -2 o S & o co A s> fl — 6.00 3.25 4.40 2.37 Timişă — 6.57 4.03 7.44 6.40 Predeală — 7.32 4.28 6.20 2.00 BucurescI - 10.25 Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se. Tipografia ALEXI, Braşovtl. Teiuşft-Aradft-Biidapesta Teiuşft Alba-Iulia Vinţulă de josă Şibottl Orăştia Simeria (Piski) Deva Branicîca Ilia Gurasada Zam Soborşin Bărzova Conopă Radna-Lipova Paulişă Gyorok Glogovaţă Aradft Szolnok Budapesta Viena Trenii de pers6ne 2.39 3.40 4.04 4.35 5.02 5.44 6.05 6.34 7.01 7.15 7.49 8.32 9.19 9.40 10.16 10.32 10.48 11.17 12.32 12.00 4.00 7.44 6.20 Trenii omnibus 9.50 10.42 11.09 11.43 12.13 1.22 1.48 2.21 2.54 3.09 3.48 4.37 5.30 5.58 6.38 6.56 7.15 7.48 8.05 8.45 2.10 6.40 Trenii omnibus 8.20 9.10 8.24 8.41 9.01 9.30 9.45 6.10 7.27 Aradd-Timlş6ra Aradîk Aradulă nou Nâmeth-Sâgh Vinga Orczifalva Merczifalva Timişdra Trenii omnibus 6.00 6.26 6.51 7.28 7.49 8.09 8.58 Trena de persdne 12.30 12.54 1.19 1.50 2.12 2.30 3.15 Timişdra-Aradft Timiş6ra Merczifalva Orczifalva Vînga Nâmeth-Sâgh Aradulă nou Aradft Trena de persdne 12.25 1.16 1.34 2.04 2.25 2.54 3.10 Trena omnibus 5.00 5.56 6.16 6.50 7.11 7.44 8.00 Budapesta-Aradft-Teiuşft. Viena Budapesta Szolnok Aradft Glogovaţă Gyorok Paulişă Radna-Lipova Conopă Bârzova Soborşin Zam Gurasada llia Branicîca Deva Simeria (Piski) Orăştiă Şibotă Vinţulă de josă Alba-Iulia Teiuşft Trena de persdne 8.25 8.00 11.14 3.35 4.00 4.16 4.47 5.02 5.25 5.57 6.18 7.11 7.48 8.22 8.40 9.02 9.32 10.12 10.47 11.14 11.46 12.21 12.53 Trena omnibus 8.35 6.55 12.28 5.30 6.20 6.39 7.19 7.39 8.11 8.49 9.18 10.27 11.18 11.57 12.27 12.57 1.45 2.58 3.46 4.20 5.06 6.15 7.00 Simeria (Piski) Petroşeiift Simeria Streiu Haţegă Pui Oivadia Baniţa P etroşenft Trenă omnibus 3.08 3.45 4.33 5.19 6.05 6.43 7.00 Petroşeiii—Simeria (Piski) Petroşeit! Baniţa Crivadia Pui Haţegă Streiu Simeria Trena omnibus 8.56 9.37 10.09 10.48 11.26 12.06 12.37 j