GAZETA RED ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA : BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unii aufi 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe aufi 36 fr., pe şâse luni 18 fir., pe trei luni 9 franci. SE PRENUMERA: ANULU XLVIII. la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIUBILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu ae prlmesou. — Manuaorlpte nu ae retrămltu. P 86 Mercurî 17 (29) Aprilie 1885. BraşovH, 16 (28) Aprilie 1885. „Răsboiulu e neîncungiurabilă!“ Eată în puţine cuvinte cuprinsulă celoră mai nouă scirl telegrafice, ce le primirămft a(jî. N’au folosiţii nimicii nici moderaţiunea cabinetului Gladstone, nici asigurările liniştitdre ale d-lui de Giers. Desnodarea conflictului anglo-rusescu, ce s’a începută prin bătaia dela Kuşk, nu se mai p6te face pe cale pacinică, nodulu trebuie tăiată cu sabia. Totă mai multă ne vine a crede, că răsboiulă dintre Rusia şi Anglia a fostă pregătită de multă vreme după ună plană sistematică, în care plană sunt prevâdute t6te eventualităţile. S’a aurită es-primându-se de cătră persdne competente şi părerea, că la Skiernievice Rusia a primită şi a dată unele garanţii pentru casulă unui resboiu cu Anglia. Dacă esistă o convenţiune secretă între cele trei mari împărăţii pentru casulă unui răsboiu ruso-anglesă în Asia centrală, atunci e mai multă ca probabilă, că acăstă înţelegere se estinde numai asupra sferei de interese europene şi că Germania a luată angagiamentulă de a face totă po-sibilulă, ca răsboiulă să rămână localisată şi să nu se estindă şi asupra Europei. Se pare într’adevără, că în momentele de faţă cabinetele nu se mai gândescă decâtă la lo-calisarea răsboiului, după ce a-lă împiedecă le-a fostă cu neputinţă. Fi-va 6re diplomaţia europână mai noro-c6să în acâsta privinţă? Fără îndoială, că încăierarea din Asia va slăbi posiţiunea Rusiei nu mai puţină ca şi a Angliei în Europa şi pres-tigiulă Germaniei va cresce în aceeaşi proporţiune. Cu t6te acestea nu e nicidecum sigură, că-i va succede cancelarului Bismarck, chiar să voiască, de a face ca răsboiulă să rămână localisată şi ca Rusia în partea ei europână să fie scutită deata-culă Angliei. Fărte multă, ba amă pută (Jice că totulă depinde în acăsta privinţă dela atitudinea Turciei. Cu cine va merge Sultanulă? Acesta este marea cestiune a (Jilei* Dacă este ca Europa să fie scutită de urmările răsboiului, atunci se recomândă Turciei ca cea mai corectă atitudine să rămână neutrală. Dar ăre diplomaţii Porţii nu voră avă poftă de a se folosi de momentă şi d’a se alătură la unulă dintre beligeranţi? Influinţa russă şi anglesă luptă acum o luptă desperată la Bosforă. Preţulă isbăndei e mare, căci purtarea Sultanului este deci^tăre pentru sorţii viitorului răsboiu anglo-rusescă. Păte că în momentulă, când scriemă să fi şi apărută manifestulă Ţarului tuturoră Ruşiloră care va anunţa declaraţiunea de răsboiu. Să nu fie ăre acăstă declarare inaugurarea unoră lupte crâncene, unoră încurcături mari, cari potă trage în vertejulă loră aprăpe tăte statele europene? -----o----- MEDIAŢIUNEA. Acum vr’o patru-sprece »N. fr. Presse* când totă se mai aflau ămenl, cari credeau că Anglia şi cu Rusia se voră înţelege dea-dreptulă una cu alta, se auriră vocf, care (Jiceau, că ar fi bine, ca cineva să ia iniţiativa şi să mijlocăscă între acestea două puteri o pace, dar se aflau şi omeni de aceia, cari diceau, că încă n’a sosită momentulă, ca să fie de lipsă o mediaţiune. Dară acuma încordarea între Londra şi între Peterburg e atâtă de mare, înoâtă nu mai este nici o speranţă, că se va pută delătura conflictulă printr’o înţelegere directă de aceea astăzi opiniunea publică pretinde, cu dreptă cuvântă, dela acelea puteri, care au ca programă susţinerea păcii, ca să lucreze din tăte puterile, ca acestă conflictO să se de-lătureze pe calea păcii şi să nu se încingă ună resboiu în Asia centrală pentru nisce puste sterpe, care ară pute produce o conflagaţiune periculosă în totă Europa. «Times* recomandă neutra liloră ca să recomande în Petersburg moderaţiune şi conciliaţiune. Din Parisă vine scirea, că mediaţiunea împăratului Germaniei la Petersburg ar fi bine primită, dacă şi Anglia ar primi-o fără nici o re-servă. Şi omenii din Petersburg începi! a se împretini cu ideia, că o mediaţiune ar fi multă mai folositore, decâtă ună răsboiu, ale căruia peripeţii şi catastrofe nimenea nu le păte prevedea Timpulă pentru o mediaţiune este dinaintea uşii, penlru că amândouă acestea puteri au ajunsă la astfelă de controverse, încâtu este peste pu tinţă, ca ele de capulă loră să se întărcă îndărăptă din înfundătura, în care s’au băgată. Onârea militară s’a trasă în discusiune. Ciocnitura dela Mai fie a făcută pe Anglia, ca să câră dela Rusia satisfacţiune, dară Rusia nu numai că n’a dat Angliei nici o satisfacţiune, dară din contră ea au remunerată pe generalula Komarov, care au produsă acesta mare încurcătură. Acuma este dară timpulă supremă, ca vre-o putere mare europână să intervină, pentru ca să scape Europa de mari primejdii, ce o ameninţă. Şi cine să fie acela, care să facă pace între Anglia şi între Rusia? Şi apoi nu să scie, că ore ămenii voră primi din amândoue părţile intervenţiunea bucurosă. Interveni pote o putere mare, când e vorba de a face pe nisce litiganţî mici de a se astâmpăra, avândă în vedere periclitarea intereseloră mari generale. Dară acum suntă tocmai două puteri mari în conflictă şi numai atunci ar pută păşi ună ală treilea ca mijlocitoră, când puterile singure s’ar’ arăta aplicate a primi pe ală treilea său ca mijlocitoră său cu arbitru. Numai să se afle aplicate aceste mari puteri, de a primi bucurosă intervenţiunea, atunci s’ar aflâ ună ală treilea care ar luâ asupra sa sarcina, de a împăoâ chitulă cu elefantulă. Apoi voră vrea Englesii, câtă şi Ruşii, ca să-şi slăbâscă posiţiunea loră în Europa şi să-şî jignâscă vacfa loră în Asia pentru nimica tâtă, în cele din urmă totă atâta este, ori că peteculă de pământă, pentru care să cârtă acestea două puteri să încorporeză Ia Turches-tană, ori că rămâne la Afganistană. Chiar principele Bismarck a avută o rolă fărte grea la congresulă din Berlină, când a delâturată tractatulă dela Sant-Stefano. Elă nu s’a gândită, ca pentru o ţărişoră ca Herzegovina se va cere ună aparată atâta de mare diplomatică. Şi când se aflau Ruşii dinaintea Constantinopolei şi Englesii cu flota loră în Galipoli, atunci ca să se încungiure ună răsboiu generală a păşită ună ală treilea cu tâtă energia. Totuşi numai lui are de a se mulţămi pacea actuală eu-ropenă şi soluţiunea provisorică a cestiunii orientale. Bine, astăcfi diplomatulă celă mai dibaciu să nu voescă să intervină provocată fiindă şi se delătureze ună răsboiu, care prin complicaţiunile sale s’ar pută generalisâ peste totă Europa? Să nu fie elă în stare de a afla o modalitate, spre a moderâ pretensiunile amânduroră păr-ţiloră? Omulă, care mai eri alaltă erî a declarată susă şi tare, câ ţine la pace, nu va vrea dâră acuma să sacrifice principiulă păcii antipatiiloră şi simpatiiloră sale personale. Numai Bismarck este astăzi diplomatulă, care ar pută fi ascultată atâtă în Londra, câtă şi în Peters-burgă. Bismarck are totă interesulă ca să nu se turbure pace şi nu credemă, că elă n’ar păşi cu fotă autoritatea sa, când l’ar provocă său una său alta dintre cele două puteri. Când este vorba de pacea europenă atunci Bismarck nici decum nu va sta pe gânduri, că ce să facă când va avă să alegă între petecuţele de pămentă din Asia centrală şi între pacea europână, pentru care atâta s’a trudită până acuma, ca să o susţină şi acuma pentru nişte pustietăţi din Asia centrală să-şî sacrifice şi să-şi nimicâscă marea sa operă. Niciodată nu putemă crede, că principele Bismarck va fi atâta de orbită de antipatiă, încâtă să şl pătă nimici opera sa. Agitaţiunea în Macedonia «Pol. Corr.« e informată din Constantinopole, că comitetele bulgare, care lucrâză la organisarea unei agitaţiuni în Macedonia şi în ţinuturile mărginaşe cu ea, în-roleză aprăpe pe faţă omeni, cari — întruniţi în bande — au să năvălâscă mai târ4iu în provinciile învecinate şi să revolte poporaţiunea. Iată ce i se scrie numitei foi: «Agenţi secreţi de ai comiteteloră amintite cutrieră totă Macedonia, pentru ca să facă pe poporu a se revolta în contra guvernului turceseă şi autorităţiloră lui. Aceşti agenţi sub masca de colportori şi bocceagii caută să se facă cunoscuţi cu topografia provinciei, pentru ca I în momentulă dată să potă servi bandeloră ca conducă- j torî. Unii din aceşti agenţi se aşâ<}ă pentru câtva timpă i în sate macedonene şi se ocupă în aparenţă cu o îne-seriă. Din timpă în timpă se ducă peste graniţă, ca să • rapor'eze despre observările şi succesele agitaţiunei loră | secrete. Autorităţile otomane civile şi militare observă , uneltirile acestoră ămenl, mergerea şi venirea loră, şi iau măsurile necesare ca să pătă întâmpina o eventuală in- i vasiune a bandeloră amintite în Macedonia. Se speră, că astfelă de încercări, precum şi revoltarea Macedoniei nu voră isbuti, din causa măsuriloră luate. ; ------O------ Din dieta Croaţiei. In şedinţa dela 22 Aprilie n. a dietei croate a fostă i o violentă controversă între oposiţionalulă Mazzura şi j între B a n u 1 ă. ; Mai ântăiu oposiţionalulă Z oriei critica procederea , presidiului, care a convocată comitetulă bugetară, fără ca I în acelaşi timpă să se fi întrunită şi dieta. Asta’i o călcare a ordinei lucrăriloră, precum şi a praxei parlamentare, prin care se degradeză dieta devenindă o caricatură. Starcevici: Nici nu e altceva decâtă o carica- î tură. | Preşedintele declară, că s’a lucrată numai cu | înţelegerea dietei. Camera trecu apoi la desbaterea bu-getului. Din rendulă deputaţiloră luâ cuvântulă Mazzura( oposiţională moderată, ca celă dintâiu oratoră. Când a 4isă, că oposiţiunea este îndreptăţită, că partida sa re-presintă vederile întregei inteligenţe a ţării, pe când stânga ! estremă represintă numai vederile masseloră poporului, se ivi o viuă controversă între amândouă oposiţiunile, pe care Starcevici o încheia cu cuvintele: Vă lăsămă (pe oposiţiunea moderată), a4I sunteţi în contra năstră, mâne veţi fi pentru noi. * Mazzura găsesce, că bugetulă nu oferă tipulă vieţii de stată; cele mai importante ramuri: comerţulă, : industria, comunicaţiunea, finanţele, economia se află în mânile Ungariei, care negligă, ucide interesele economice ale Croaţiei. Permită-i-se oposiţiunei a vărsâ lacrime la j crucea mormântală a Croaţiei. ] Starcevici: Scoteţî crucea afară şi omorîţî cu ea pe duşmanii Croaţiei 1 j Mazzura: Faceţi voi acăsta, sunteţi mai tarii > Starcevici: Să o facemă toţi în unire. ! Mazzura: Tendinţa guvernului merge într’acolo de a face naţiunea croată de sclavă a Ungariei. Spre a \ aduce dovedă, că Fiume nu este teritoriu croată, Banulă j n’a plecată la Fiume pentru primirea prinţului de coronă, la ceea ce ca consilieră sacrelă ar fi fostă îndreptăţită; elă, spre a se face plăcută Ungariei, a lucrată neleală. Banulă Khuen Hedervary, voindă să răspun4ă, nu păte la începută din causa larmei oposiţiunei. In ! fine isbutesce a vorbi respingândă bănuelile oposiţiunei. Krsnjavi critică cu violenţă secţiunea economică a guvernului, în care nu se află nici ună omă de specialitate. Starcevici: Josă cu elă ! Să nu-i încuviinţaţi nic ( ună bugetă 1 Krsnjavi arată defectuositatea instrucţiunei şi recomandă învăţarea mai seriâsă a limbiloră clasice, a li-teraturei francese, italiene şi germane. Starcevicianii: Literatura rusăscă, aceea ne place mai multă. Maioritatea fiindă a guvernului, acesta a isbutită cu proieclulă său de bugetă. GAZETA TRANSI1YANIEI 1885. Armata şi miliţia englesă. Se seie, că armata englesă se recruteză esclusivă prin îngagiaminte de bună voiă; durata îngagiamântului este astăzi de doi-spre*(ţece ani, der soldaţii regimente-loră de infanteriă trecă, după şepte ^nî de serviciu, în reservă. Acestă reservă numără 500 oficeri şi 42,500 omeni, cari surită destinaţi a întări armata activă în ca-sulă când, printr’ună votă altt parlamentului, voră fi rao-bilisate. Miliţia este compusă din voluntari în etate dela 18 până la 25 de ani; îmbrăcaţi cu cheltuelile statului, mi-liţianii iau o primă de îngagiamentă de 150 franci; ei stau 6 săptămâni sub drapelă pentru a primi o instrucţiune militară rudimentară; în urmă fundă trămişî la căminele loră, nu mai suntă îndatoraţi la altceva, decâtă de a face eserciţiari anuale, cari nu ţină mai multă de o lună. In principiu, aceşti miliţian! nu trebue se serve afară din teritoriulă insuleloră Britanice, der guvernulă are dreptulă de a face apelă la concursulă loră voluntară oferindu-le compensaţiunî pecuniare. In 1855, 50 regimente de miliţiă, representândă ună efectivă d’aprope 45,000 6menî, luară parte la espediţia din Crimea. Miliţia numără 125,000 omeni, din cari 18,000 artilerişlî şi 15,000 călăreţi. Raportele oficiale, poraţiunea creştină în contra jidoviloră de acolo, le-a spartă ferestrile şi uşile, maltratându’i. Jidovii, cu tâtă intervenirea poliţiei, au trebuită să părăsesâă Kadikioi. CORESPONDENŢA PART. A »GAZ. TRANS.« Cluşiu, 26 Aprilie 1885. Domnule Redactoră! Referitoră la întrebarea pusă de D-V6stră în »Gazeta* nr. 84 precum şi de d. corespondentă din Pesta, V o i 1 a, în ceea ce privesce înscrierea a câtorva universitari români din locă ca membri la societatea de maghisrisare, ’mi iau libertatea a aduce la cunoscinţa publică următorele desluşiri: Faptulă tristă şi regretabilă într’adevără s’a îndeplinită din partea a 7 tineri români, toţi jurişti în anulă I-iu, după cum arată acesta notiţă de următorulu cuprinsă, apărută in «Ellenzek* la 17 1. c. şi încă nedesminţită: Indeşertă agită foile rele de gură ale naţionalitâţi-loră contra reuniunei de cultură; civl de ai statului de naţionalitate nemaghiară, der cu judecata mai sănâtdsă, totuşi suntă aplecaţi a sprijini reuniunea în întreprinde- rile ei. Mai decurândă s’au înscrisă ca membri ai reu-publicate în anii din urmă, în privinţa convocării miliţia-j niunei 7 universitari români. Numele braviloră fii suntă nilorfi, nu dau o prea mare ideiă — Ţice diarulă l’Italie următorele: Ioană Popescu, losifă Popescu, — despre valorea loră militară; în 1881, de esemplu,\Enea Braja, Demetri.u Kerekeşă, Alexan-din 123 batalione convocate, au fostă 34, cari nu sau|^ru Eărkaşă (Fodor), Eugeniu Hrană şi Oc-esercitată nici la tragerea la ţintă. Cavaleria miliţiei sejtaviană Boeră. Pe aceştia de sigură îi va decreta recruteză dintre »yeomen«, proprietari seu arendaşi cari renegaţi, e probabilă însă că dânşii nu voră bâga în se echipeză pe cheltuiala loră; acestă armă este privile- semă foile sgomotose.* giată, ea numără 15,000 omeni. E dreptă şi aceea, după informaţiunile ce mi stau In fine, ministerulă de răsboiu dispune în Engliteraii . A . .... . , . . ...... , , . ’ , . . 6 Na îndemnă, că aceşti tmen, după cum amă ammtitu. toţi de două armate cu totulă deosebite, din care una pote .... , . . ... v fi întrebuinţată afară din teritoriu, pe când cealaltă face j sun^ti jurişti în anulă primă şi ca atarî omeni cam nees-numai serviciulfi interioră. Adăogendă la 184,000 omeni f perţi, puţină prevăzători şi cari din causa tinereţeloră şi ai armatei active (din cari 9,000 în India) prima clasă a J nepracsei nu au putută precumpăni faptulă, cu atâtă reservei, găsimă că 238,000 omeni potă fi întrebuinţaţi, maj pUţjnQ a străbate, aprofunda şi prevede apucătura n«C espedi'iunile din ţ6rile depărtate Şi Paza C°*°"! Şire® a colegilorfl lord maghiari, cari i-au recercată sim- Din aceşti 238,000 de omeni, 89,600 ţină încă gar- j P^u contribue şi densiî la acoperirea speseloră de nisonă în Englitera seu în Irlanda şi voră fi îmbarcaţi (membru fundatoră a întregă corpului ascultătoriloră de cei dintâiu; aceste puteri cu adevărată disponibile — căci dreptă pentru numita reuniune şi la acestă recercare, miliţianii voră asicurâ serviciulă interioră ală ţării se dUp& cum se vorbesce, dânşii din curtuasiă, ca să nu împartă astfeltt: infanteriă 58 batalidne, 65,000 omeni; .. , . . aruncatfi câte 10—20 cr unulă cavalaria, 18 regimente, 10,001 omeni; artileriă călare, |dlcQ de ruşme’ , Q cate 1U ^ cr. unuia, 13 baterii, 2,300 omeni; artileriă de câmpă. 35 baterii, j necugetândă că colegii loră voră folosi astă contribuire ca o 6,000 omeni; artileriă de întăriri şi de asediu, 34 ba- seducere impertinentă şi ca o apucătură neruşinată con- terii, 3,800 omeni; geniu, 21 companii, 2,500 omeni. SOIRILE PILEI. Foia oficială a armatei publică înaintările pentru Maiu. Suntă numiţi: 6 loc. mareşali de câmpă, 16 generali maiori, 44 coloneii, 56 loc. colonel! şi 80 de maiori Intre generalii maiori este şi d. colonelă de cavaleriăbr. tra celorlalţi ascultători români, (contra jurnalisticei şi naţiunei române, pentru a-le arunca în ochi fapte nedemne. Dâr scopulă, valorea şi menirea acestei notiţe ne va servi ca ună nou documentă a Intenţiuniloră bine-voităre, a vanităţii şi seduceriloră condamnabile, ce comită fii naţiunii maghiare faţă cu Românii pe tote te-renele, E de condamnată şi necualificabilă şi pasulă greşită ală acestoră tineri români, deorece dânşii când au contribuită au cunoscuta spre ce contribuescă, au sciută Alexandru Hugel, din corpulă oficerescă ală garai sonei din Braşovă. D-sa este numită comandantă ală bri-;SC0Pu^ sPre care va n*sui »Kultur egylet,* precum şi a-gadei 10 de cavaleriă —0— Vorbiamă erî de misia cismariloră unguri în pute- Dela polele Munţilorti apuseni 26 Aprilie, (f »Viitorului). Cu nr. 37 din anulă 1855 »Vii-torulă* din Budapesta şi-a şfârşită scurta viaţă. Pentru renumele ce şi l’au câştigată domnii noştri dela acestă »Viitoră* nu-i invidiămă, din contră ne pare rău cumcă persone crescute cu pâne românescă au puiută aluneca pe sfârliuşulă antagoniştiloră nemului nostru. Dacă au a-vută ei bani de cheltuită, apoi nu nouă, ci naţiunei maghiare trebuia să se adreseze cu intenţiunea loră de a aplana controversele, pe cari noi nu le-amă provocată. Din contră nemulţămirile le provdcă chiar Maghiarii său neo-maghiarii prin neobservarea şi călcarea în piciăre chiar a legiloră esistente, sancţionate de Maiestatea Sa. Lume întorsă! numai la noi se mai pote întâmplă, ca nisce fii ai poporului, crescuţi şi nutriţi cu prescură românescă, să se facă apărătorii ideiloră celonl cari îlă nedreptăţescă! Cei dela »Viitorulă« n’au putută face nici o trebă cu momelele loră şi acum, când îşi depună pena sdrun-cită, încă nici atâtă curagiu bârbătescă nu au de a’şl recunâsce greşela. Mare trebue să fiă rătăcirea inimei omenesc!, dacă şi atunci când cadă totă mai strigă ca muierea din fântână. Nu vreau să recunoscă »Viiforiştii,* că au greşită şi acesta este dovadă deplină, că ei rămână rupţi de cătră corpulă naţională, de care ei se acaţă ca scaiulă de gardă, însă numai pentru interesulă loră propriu. Omenii «Viitorului* fără viitoră rămână ruşinaţi, căci în inima poporului română nu au putută străbate. I se face omului greţă când vede, cum se trudescă a desbina Românii ungureni de cei ardeleni şi cum foştii ,Viitoriştî« socotescă solidaritatea naţională de ună pă-cată, împutândă bărbaţiloră ungureni români, cari aderă la programa din Sibiiu, în modă cu totulă necuviinciosă, că s’ar face imposibili faţă cu curentulă maghiară şovi-nistă. Mai bună dovadă despre netrebnicia foştiloru >Viitoriştî‘ nu se potea căpăta, ca acesta dechiaraţiune a loră, căci ei au fostă promisă a esoperâ multe, fără a pute dobândi nici celă mai mică resultată. Ruşine se vă fiă vouă, cari v’aţî prăpădită banii pe nimica. Hanibal. Lucrările sinodului din Sibiu. (Resumată) Şedinţa ântâia şi a doua, 31 Martie şi 1 Aprilie 1885, a sinodului s’au ocupată cu presentarea man-dateloră de deputaţi sinodali. In a doua şedinţă s’au presentată şi următorele lucrări: 1. raportulă consistoriu-lui archiedecesană ca senată plenară; 2, raportulă con- ceea, că ce întreprindere ajută. Chiar şi intenţiunea, a- sistoriului archiedecesană ca senată bisericescă; 3, ra-plecarea său voinţa de a contribui câtă de puţină pentru!portulă consistoriului archiedecesană ca senată şcolară; promovarea unui scopă atâtă de funestă pentru nema- U, raportulă consistoriului archidiecesană ca senată epi- rea principiiloră proclamate de d-lă Tisza. Astăzi cetimă ghiarî, suntă acte rearetabile şi de desaprobată, der apoi | tropescă; 5, proiectulă de stătută pentru crearea unui în „Ellezek,« că şi societatea cismariloră unguri din Cluşiu s’a înscrisă între fundatorii »reuniunei de cultură* cu 200 fl. Numita foiă le gratulâză cismariloră, noi gra-tulămă reuniunei, căci acum »cultura« este asigurată. —0— Din Aradă ni se scrie, că din lipsa de plăiă săme-năturile suntă slabe. —0— In Pudlein, comitatulă Zips, ună groznică focă a prefăcută în cenuşe mai multă ca jumătate din oraşă. —0— faptulă îndeplinită ? I londă de pensiuni funcţionariloră bisericescl din archi- Din întâmplare cunoscă în persănă câţiva dintre diecesă; 6, propunerea consistoriului pentru comassarea tinerii din cestiune ; aceia, dupăcum susţină şi alţii cari îi posibilă şi succesivă a pământuriloră seminariului dăruite cunoscă p6te mai bine, pân’acum au arătată a fi cu de reposatulă George Christureanu; 7, raportulă consis-simţăminte bune, constanţi şi de ună caracteră firmă, toriului archidiecesană despre introducerea de învăţători m’am mirată însă multă cetindă în Ziarulă , Gazeta« o j ambulanţi la sc6lele nâstre poporale. Tote acestea se caracteristică tristă asupra dlui Draia, văZ^ndă că mai trimită comisiuniloră respective. suntă şi alţii asemenea dumnălui. Că s’a înscrisă d sa, nu s’a mirată nimenea; întâmplarea că i-a urmată însă şi alţii, de cari nimene nu cugeta, aceea a indignată forte pre toţi unii Români, pre- Se scrie din Cernăuţi, eă in filele trecute untt a-jcum întrS«a ■nteU8en«ă Ţomftnă .di“. ,0°a> ,duPă cum nume Gwenich a fostă acusată de escrocherii, luândă icredd ca va P® *°tt Românii binesimţitorî. , . , , x. u „ , , , Amă înţelesă, că aceşti 6 tineri, indignaţi înşişi bani dela tinerii, cari voiau se scape de asentare. Ju-ţ , , * ’ ,, , .t ’ l4 .... . -i , , . .. . Jde purcederea necorectă a colegiloră loră maghiari, îndată ratu l’au achitată. Preşedintele tribunalului ţării msă , „ .. w ° ’ .... , . ’ , . v . . _ . după apariţ’.unea citatei notiţe, voră ti hotăntă a comprimi chiar atunci o denunţare anonimă, că cei 6 juraţi, I , ,. . . ’ ’ , , w . t .. ipune o dechiaraţiune, m care să arate adevărata stare cari au votată pentru .nevinovatu*, au fostă corupţi cu , , . . . ^ ... . . , , . n. ■ j x x w a lucrului, precum şi aceea că denşn nu voiescă şi nu bani de cătra acusată; intre aceştia se află şi deputatuiă ’ T dietală. decorată cu crucea de merită, Johann Nargany. | Imediată se făcu cercetare, juraţii fură desbrăcaţl până j a cămaşe, îi s’au căutată chiar şi în ciorapi, ca nu cumva banii cu cari au fostă corupţi, să-i fi ascunsă în îmbrăcăminte. Nu s’a găsită nimieă bănuitoră, dar afacerea nu e terminată. —0— Direcţiunea posteloră din Sibiu face cunoscută, că în comuna Varadia de josă, comit. Albei de josă, dela 1 Maiu se deschide ună oficiu poştală, care va întreţine legătura între Sibiu şi Alba-lulia prin cariolă. Acestă o-ficiu va mijloci trimiterea de scrisori simple şi de valore, mandate poştale, remburse, până la valdre de 200 fl. --0— Frumosulă teatru »Renaissance« din Nimes, în Francia sudică, a arsă la 12 Aprilie. —0— Agenţia >Havas« a primită din Cairo scirea, că trupele italiene ară fi suferită la Massauah o perdere. —0— In Kadikioi, o suburbiă a Constantinopolului pe li-toralulă asiatică, în săptămâna trecută s’a revoltată po- (suntă membrii ai reuniunei. Se vorbesce că acestă dechiaraţiune dumneloră să o fi şi subscrisă şi să o fi în-| credinţată la 2 dintre dânşii spre a o înmânua redac-ţiunei dela »Ellenzâk,« spre publicare. Se spune însă şi aceea, că acei 2 său după oum susţină d-loră o a 3-a persdnă mai bătrână, pe care dânşii nu voiescă a o numi, să le fi sfârticată aceea dechiaraţiune, şi astfelă dar în pre-sentă încă suntă membrii ai reuniunei, recunoscuţi ca atarî din notiţă şi contribuire. In tote astea însă este ună misteră, şi începutulă şi decursulă acestui faptă lasă a face asupra acestoră tineri multe deducţiunî nefavorabile, că ar fi fricoşi, şovăitori etc. etc. Aşteptămă însă şi sperămă, că dumnealoră, cărora le zace în interesă propriu a’şî spăla pata, să se escuse barem! în parte, căci totală e imposibilă, ne voră da în timpulă proximă posibilă desluşiri amănunţite, ca să scimă cu posivitate cum stă faptulă, suntă dumnâloră în adevără membrii numitei reuniuni, cum stau cu dechiaraţinnea, cine le o-a sfârticată? Până vomă primi desluşirile de lipsă, părerea, judecata şi opiniunea publică este tare nefavorabilă faţă cu dumnealoră. M. Scaevola. In şedinţa a treia, 2 Aprilie 1885, se predau comisiuniloră respective următorele lucrări: 1, raportul consistoriului archidiecesană despre raţiociniile fonduriloră archi-diecesane pe anii 1883 şi 1884; 2, planulă şi prelimina-rulă de spese pentru edificarea seminarului; 3, raportulă consistorială despre aplacidarea unui ajutoră de 200 11. din fondulă Rudolfină pentru bătrânulă prolopresbiteră Petru Popescu; 4) cererea comunei bisericescl din Orăstiă pentru a i se da o chartâ românească a Ungariei; 5) cererea comunei bisericesc! din Orăştiă pentru instruirea în reli-giune a eleviloră români gr. or. dela institutului de învă-ţămentă de acolo; 6) cererea parochului Ioană Marcu din Păuca penlru ajutoră în bani; 7) cererea comitetului parochială din Molomfalău, protopresbiteratulă Murăş-Oşorheiului, pentru ună ajutoră în bani pe sema bisericei, — Urmeză interpelarea deputatului lonă Hannia, care amă publicat’o în totă cuprinsulă ei. — La ordinea Zi-jei este raportulă comisiunei verificătore. In şedinţa a patra, 3 Aprilie 1885, se predau comisiuniloră respective: 1) bugetulă consistoriului archidiecesană pe anulă 1886; 2) raportulă consistoriului archidiecesană pentru prefacerea stipendieloră de 500 fl. din fundaţiunea Franciscă-Iosefină ori Mogaiană, ce voră deveni vacante, cu adaugerea de 100 fl din fundaţiunea Franciscă-Iosefină în 10 stipendii de câte 60 fl. pentru ascultătorii de pedagogiă în seminarulă archidiecesană; 3) raportulă consistoriului archidiecesană pentru introducerea învăţământului profesională în seminarulă archidiecesană ; 4) raportulă consistoriului archidiecesană pentru edificarea unui nou seminară; 5) petiţiunea sinodului pro-topresbiterală din tractulă Reghinului pentru sistemisarea unui salară de 200 fl. pe sâma protopresbiterului respectivă, apoi pentru ună ajutoră anuală de 500 fl. din GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Nr. 86. Indaţiunea Ş.iguna spre acoperirea datoriei de 6000 fl. la fondulă de 30,000; 6) petiţiunea învăţătorului Ionii Russii din Şomortintt pentru ună ajutoră de 100 fl. şi altfl ajutoră anuală de 50 fl. din fondulă învăţătoriloră săraci; 7) petiţiunea eforiei scoleloră centrale din Braşovă pentru acordarea unui ajutoră de 2000 fl. pentru mu-seulâ naturală, cabinetulă fisicală, laboratorulă chemică şi bibliotecele scoleloră centrale. — Escelenţa Sa mitropolitul Mironă Romanulă răspunse la interpelarea deputatului Hannia. Râspunsulă l’amă publicată întregă mai nainte. — Se continuă cu verificările deputaţiloră. In contra adm. protop. ală tractufui Ilie, d. Alexe Olaru, care a făcută ingerinţă la alegerea de deputaţi sinodali consistoriulă archidiecesană se însărcineză a introduce cercet re disciplinară şi pe basa dovetjiloră a-lă pedepsi. Urmeză acuma la ordinea (Jilei raportulă comisiu-nei organisătAre. Raportorulă Ioană de Preda propune şi sinodală decide a se lua la desbalere specială raportulă consistoriului archidiecesană ca senatu plenară de-orece tipărită fiiind, este cunoscută membriloră siăodalî. Din acestâ raportă se ia la cunoscinţă partea gtnerală de cu-ţrinsulă: In decursulă anului 1884 au intrată la pro-focolulă de osebite ală consistoriului 6893 piese, cari se referescă la 1704 obiecte; aşa dară mai mult ca în anulă precedent cu 1602 piese. Din aceste au fostă împărţite pentru şedinţe plenare 676 piese seu 66 obiecte. Şedinţe plenare s’au ţinută în decursulă anului 1884: 12 ordinare şi 7 estraordinare; de totă 19 şedinţe. Afară de şedinţe s’au rc-olvită pe cale presidială 100 piese. Piese resolvite: 672, neresolvile: 4, espedate 672, neespedate. - De asemenea se ia la cunoscinţă partea primă şi a doua din raportă de ou prinsul ă: Obiecte, cari sâu pentru momentuositatea loră, seu pentru că au necsă cu concluse anteriore sinodale, şi merită a se atinge şi espune 10 acest raportă, sunt următorele: I. Pentru introducerea cu începutulă anului 1885 a regulamentului nou ală a-faceriloră interne consistoriale, adusă de sinodulă archî-diecesană în şedinţa din 24 Aprilie 1884 Nr. protoc. 70 s’au făcută pregătirile de lipsă şi cu finea anului 1885 eşindă din valore regulament.ulă veehiu pentru afacerile interne ale consistoriului, eu 1 Ianuarie 1885 s’a orga-oisatU consistoriulă cu personalulă de cancelariă după noultk regulamentă. In ce privesce referata în singuratecele senate ale consistoriului, s’a făcută provisiunea necesară în conformitate cu §. 4 ală regulamentului, ca cu începutulă anului 1885 fie-care senată ală consistoriului 11 aibă câte doi referenţi ordinari. Cu fprivire specială la senatulă epitropescă se observeză: că neputându-se atisface cu cei cinci asesori ordinari, ce-i avemă, §-lui ^i susă provocată din regulamentulă afaceriloră interne, etmsistoriulă deodată cu punerea în lucrare a noului re-(olamentă, a instituită în modă provisoriu de ală doilea referentă ordinară în senatulă epitropescă pre asesorulă onorară şi controlorulă casei archidiecesane Eugen Brote, asemnându-i lângă remuneraţiunea de 800 fl. ce o are cacontroloră alte 600 fl. în sarcina fundaţiunei lui»An-jdronic», ale căreia afaceri, cu punerea ei în lucrare s’au tomulţitO în modă însemnată. In aceslă modă remuneraţiunea numit ului referenta şi totodată controloră s’a ridicată la suma de 1400 fl., care o au şi ceilalţi asesori consistoriali referenţi sub titlulă de salariu sistematic şi de cuartiră. Despre asesorii consistoriali ordinari se amintesce la aceslă locă, că înoepândă cu 1 Ianuariu 1885 s’a pusă In lucrare sisterrmlă de cuincuenale adoptată prin condusele sinodali din anulă trecută 1884 Nr. 95 şi 98 ca [ modalitate pentru îmbunătăţirea dotaţiunei asesoriloră ; consistoriali, er salariile celorlalţi funcţionari consistoriali | t’au asignată în tocmai cum suntă sistemisate prin con-sinodală de sub Nr. 98 provocată mai susă. [D. Espirândă cu finea anului 1884 periodulă din urmă de trei ani pentru organele protopresbiterateloră şi hwochiiloră din archidiecesă, supuse alegerii, s’a dispusă din partea consistorului prin circularulu din 3 [Decemvre 1884 Nr. 6261 Plen. adusă aicia sub ./• aleşi constituirea nouă a comiteteloră şi epiiropiiloră rochiale şi prolopresbiterale, precum şi a sinodeloră l^topresbiterale pe ună periodă nou de trei ani, carea icrare, încâtă priveşte mai alesă reconstituirea organis-[mlui protopresbiterală, se află încă în curgere în urma [Mftnjierii ce a provenită din revisiunea şi noua arondare ii cercurilorfi electorale pentru sinoadele protopresbi-IKrale. Asemenea se ia la cunoştinţă partea a III de cu-[frinsulă următoră: III. Cu privire la conclusulă sino-[dolui de sub nrii 147 şi 156 ai protocolului sinodală din 1884 avemă on6re a raporta: că aşternându-se ei Sale imperiale şi regescl prea umilita adresă votată de sinodulă archidiecesană din inciden-[y& răspunsului primită de deputaţiunea bisericei orto-române cu ocasiunea serbării pentru reconstruirea bedinului, inaltulă ministeră de culte şi instrucţiune cu datulă 5 Februariu a. c. Nr. 4337 a făcută cută consitorului, că Maiestatea Sa s’a îndurată ţiosft cu datulă 15 Ianuariu a. c. prelftngă espre- siunea muiţămitei a lua la prea înalta cunoştinţă amintita adresă omagială. — Se ia spre sciinţă partea a IV din raporlă de euprinsulă: TV. Din inoidentulă venirei Maiestăţii Sale imperiale şi regesc! la Aradă pe la capStulă lunei lui Augustă 1884, subsemnafulă archiepiscopă şi metropolită după o conţelegere cu ceilalţi prelaţi în provincia nostră metropolitană şi cu consitorulă archidiecesană, în fruntea unei deputaţiunî de 25 persone alese din tote trei eparchiele a presentată Maiestăţei Sale în Aradă la 19/31 Augustă a. t. în lândă cu alte biserici şi corporaţiunl, omagiele bisericii n6stre ortodoxe române din Ungaria şi Transilvania. Cuvântulă adresată Maiestăţei Sale la acâstă ocasiune şi râspunsulă preagraţiosă ală Maiestăţii Sale în limba maghiară şi în traducere română se alătură aici sub ./• dimpreunăgcu consemnarea membriloră deputaţiunei. (Va urma). Importulu rimătoriloru de proveninţă română în Ungaria Cetimă în „Răsboiulu“ : Pentru importulă rîmătoriloră de proveninţă română în Ungaria. anforisnţinnPe prealabile nu mai suntă necesare. Două puncte suntă fîcsate pentru intrarea acestoră vite, la trecerea loră prin graniţă, anume: Orşova şi Felso-Tomos (Predeală) şi transportulă trebue făcută numai pe cale ferată. Fiecare transportă va fi însoţită de ună certificată de sănătate şi de proveninţă. Acestă certificată trebue să constate lămurită şi expresă, ră vitele suntă pe deplină sănâldse, că ele provină dintr’o localitate, care atâtă ea însăşi câtă şi vecinătatea în o periferiă de 20 chiiometri este nebântuită de dorulă de pioiore şi de aftosă, precum şi de ori ce altă epidemiă între animalele domestice, şi în fine, că transportulă a stată 30 Zile înainte de exportare într’o localitate liberă de epidemii. In institutele de carantină dela Orşova şi Felso-Tomos, rîmătorii voră fi supuşi unei rigurose visite veterinare, şi dacă ună singură animală se va constata bolnavă ori bănuită de bălă epidemică, în specială de băla de unghii şi de gură, totă transportulă va fi re-fusată. Importulu în Austria prin Bucovina. Până la stingerea completă a febrei aftose, care mai bântuie încă în câteva comune din judeţele Dorohoiu şi Fălciu, esportulă porciloră, oiloră şi capreloră de proveninţă română, prin Bucovina, va fi supusă autorisa-ţiunei prealabile, care se va liberă, pentru fiecare casă specială şi fiecare transportă în parte, de guvernatorulă I. şi R. ală Bucovinei din Cernăuţi. Doritorii de a esportâ asemenea vite se voră adresă, prin urmare, cu cerere directă şi specială guverniei din Bucovina. Acăsta cerere trebue să fie făcută în condiţiunile publicate prin avisulă dela 20 Martie şi neapărată însoţită de certificate de origină şi sănătate, liberate de autorităţile n6stre compelinte, care să ateste originea nesuspectă şi buna sănătate a viteloră şi locali tăţiloră, în tocmai ca şi certificatele cerute la trecerea rîmătoriloră în Ungaria. Odală autorisaţiunea prealabilă dobândită, neguţătorii români voră cunosce, că transportulă viteloră nu se pote face decâtă pe cale ferată şi întrarea loră în Bucovina nu pote avea locă decâtă prin punctulă IţcanI. La sosire în contumace, vitele voră fi supuse aceleiaşi visite veterinare rigurose, ca şi rîmătorii destinaţi a întrâ în Ungaria, şi dacă ună singură casă de b6lă epidemică, în specială de unghii şi de picidre, va fi constatată, totă transportulă va fi respinsă. Cu acâstă ocasiune se aduce la cunoşcinţa neguţă-toriloră români, că transitulă rîmătoriloră de proveninţă română, prin Austria ca şi prin Rusia, pentru Germania, nu e practicabilă, întrarea porciloră fiindă interzisă de guvernulă imperială ală Germaniei la graniţa austro-un-gară şi rusă. SCM TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz Trans.«) Pesta, 28 Aprilie. — Procesulă de presă intentată de Pokorny în contra lui Grasza s’a terminată. Acesta din urmă a fostă achitată. Pesta, 28 Aprilie. — Archiducele Albrecht a visitată esposiţiunea declarându-se fdrte inul-ţămitu. Pesta, 28 Aprilie. — Se anunţă, că calfele dela croitorii de dame suntu în grevă. Londra, 28 Aprilie. — Biuroulă „Reuterw anunţă, că răsboiulă între Anglia şi Rusia este inevitabilă. Se vorbesce, că Ţarulă va pleca a 10.20 » 5.84 * 5.86 » 100.50 » 101.— * 121.— » 123.— 7—10 % pe ană. Editorii: Iacobti Mnreşiaan, Redactorii responsabili: Dr. Aurei Mnreşi&na Nr. 86. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Ottraalu la bursa de Viena din 27 Aprilie st. n. 1885. Rentă de aură 4°/0 . . . 9420 Rentă de hârtiă 5% . . 89.75 ImprumutulG căilorG ferate ungare................144.50 Amortisarea datoriei căilorG ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 95.80 Amortisarea datoriei căilorG ferate de ostfi ung. (2-a emisiune) .... —. -Amortisarea datoriei căilorG ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 104.50 Bonuri rurale ungare . . 102.— Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişG..................101. — Bonuri cu cl. de sortarel00.50 Bonuri rurale transilvane 100 25 101. de Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma vină ung...............—. — Imprumutulii cu premiu ung....................115 25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 117.60 Renta de hărtiă austriacă 80.95 Renta de arg. austr. . . 81.30 Renta de aură austr. . . 105 50 Losurile din 1860 . . . 139.50 Acţiunile băncel austro- ungare................. 857.— Act. băncel de credit ii ung. 281.50 Act. băncel de credită austr. 282.50 ArgintulO —. — GalbinI împărătesei............ 5.89 Napoileon-d’orl...........9.97 ‘/2 Mărci 100 împ. germ. . . 61.60 Londra 10 Livres sterlinge 126.10 Bursa «le Buciires«*i. Cota oficială dela 13 Aprilie st. Cump. v. 1885. vend Renta română (5°0). . . 85 — Renta rom. amort. (5°/0) . 88 — » convert. (6°/0) 87 — împr. oraş. Buc. (20 fr.) . — — Credit fonc. rural (7°/0) . 97 — * 5> » (5%) 83 — » » urban (7%) . 95 — » * » (6°/0) • 89 — » * » (5°/o) • 80 — Banca naţională a României 1120 — Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 299 — « » » Naţională . 226 — Aurii.......................... Bancnote austriace contra aurii 14.®/, a ei ® u ;op«, a domnei Hermina Lexen Uliţa funariloră Nr. 249. se recomandă on. publică. Grădina dispune de localităţi spaţidse, locă fărte frumosă pentru jocă, şi o grădini plăcută şi urabrăsă. Copii se vor ii primi dela 9—12 bre înainte» prânzului, şi dela 2—4 bre d. p. Tacsa lunari 1 fl. 50 cr. (Nr. 54) 1—3 Hg§ 20°|0 Tote preţurile scădute 20°|0 per comptantu. Ma gâzi nu de încălţăminte aiu lui Ioanu Săbădeanu Fabricaţii propriu şi străinii, solidu şi modernii. Recomandă on. publică cu preţuri scăzute t6te felurile de încălţăminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata sbu după mesure fabricate. Ghete de bărbaţi dela v. a. fl. 3.60 cr. în susii. Ghete de dame „ „ „ 3.— „ „ „ Pantofi şi ghete de copii dela 60 „ „ „ Pantofi de casă de piele, pîslă sbu stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susii. Specialitate. Cisme de copii în creţii de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susii » » fetiţe şi băieţi , » » , » » 4.b0 , » > Şoşoni de postavtt de pislă şi cu Gumă englesesci. — Şoşoni cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiorî. = Galoci de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine. Cisme de copii ordinare dela v. a. fl. 2 în susii , » bărbaţi » » * * » 5V2 » * » » femei » » » » * 4 » » Comandele din afară se efeetneză după măsurile trimise promptă şi cel® nepotrivite sc iau înderetă in schimb u. to O Anunţămu aceloru onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abonâ la f6ia n6stră de aici încolo, că avemu încă în reservă numeridela începutulii anului 1885 prin urmare potu sb aibă colecţiunea completă. Adrnînistratiunea »Gaz. Trans.» , ML # m # # Gasse de ferfi sistemu Wertheim ers^ 20°|0 Tote preţurile scădute 20°|0 w ce resistă pe deplină în contra focului şi nici nu se potu sparge, din renumita fabrică de casse I i m m L. FLEISCHER 'Mi # # oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiunl şi în 16ie mărimile. Iustinianu M. Grrama, depositarulu fabricei în Braşovu. i DKersulu trenuriloru pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teluştt-Aradii-Budapesta a călei ferate orientale (le stat A reg. ung. Predealii-Budapesta Budapesta—Predealfi Trenă accelerat Bucurescl Predealu TimişG Brasovă Trenă de persone Feldiora Apatia Agostonfalva HomorodG Haşfaleu Sighişora Elisabetopole MediaşG Copsa mică Micăsasa Blaşiu CrăciunelG Teinşfi AiudG VinţulG de sură Uiora Cncerdea Ghiristt Apahida Cluşin Nedeşdu GhirbGu Aghirişă Stana 7.15 1.09 1.33 2.06 2.16 2.44 3.03 3.18 3.51 4.51 5.11 5.39 Trenă omnibus Trenă de persdne 6.00 6.29 7.02 7.38 7.55 8.24 8.48 10.08 10.18 HuiedinG 11.33 Ciucia 12.06 Bucia — Bratca - Râv 12.25 Mezd-Telegd 1.11 Fugyi-Vâsârhely — Vârad-Velinţe — Oradia-mare ( 1.49 1.54 P. Ladâny 3.14 Szolnok 5.10 Buda-pesta' j 7.30 Viena 2.00 9.50 10.15 10.50 6.30 5.45 7.09 6.28 7.41 7.07 8.09 7.42 8.53 8.51 10.18 10.52 10.55 11.56 11.36 12.43 12.11 1.23 12.35 2.07 12.54 2.27 1.29 3.06 1.45 3.22 2.26 4.15 2.48 4.44 3.12 5.10 3.19 5.19 3.36 5.47 4.10 6.38 5.39 8.51 5-59 9.18 6.28 8.00 6.54 8.34 7.10 8.59 7.25 9.35 7.49 10.16 8.11 11.04 8.52 12.17 9.11 12.47 9.29 1.21 9.52 2.05 10.27 3.08 10.46 3.39 10,56 3.55 11.04 4.06 11.14 7.30 1.47 11.05 4.4C 2.37 7.41 6.40 6.2( 2.00 Trenă j Trend de 1 omnibus persdne |______ Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare 8.25 Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciuda Huiedin Staoa Aghiriş Ghirbău Nedeşdu 8.00 11.24 2.01 4.11 4.21 4.29 4.40 5.02 5.46 8.35 Trenă accelerat Trend omnibus 3.30 6.55 10.55 2.04 5.13 Cluşiu Apahida Oliiriş Cncerdea Uiora VinţulG de susG AiudG Cr&dunelG BlaşG Micăsasa Copşa mică MediaşG Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldiora 6.09 6.28 6.52 7.32 7.51 8.12 8.24 8.38 8.57 9.23 9.50 11.15 12.04 12.12 12.19 12.45 1.15 1.44 2.00 2.34 2.52 3.27 4.01 4.50 5.08 Braşovfi TimişG Predeală Bucurescl 6.47 7.36 8.09 8.41 9.20 9.37 9.45 9.59 10.28 11.41 12.15 12.48 1.48 3.21 3.54 4.34 4.52 5.11 5.40 6.00 6.29 8.14 9.49 9.58 10.07 10.42 11.32 12.03 12.24 12.43 1.22 2.24 3.06 4.17 4.51 9.45 12.18 1.59 3.20 3.25 3.56 4.31 5.28 8.00 2.47 6.36 10.09 6.01 7.08 7.18 8.29 8.53 9.17 9.40 10.12 7.07 8.10 8.46 9.20 10.15 6.00 6.57 7.32 10.45 11.07 11.29 12.15 12.30 1.32 2.04 2.24 2.44 3.15 3.25 4.03 4.28 TeiuşA-AradA-Budapesta Trend de persdne Trend omnibus Trend omnibus TeiuşA Alba-Iulia Vinţulti de joşii Şibotă Orăştia Simeria (Piski) Deva Braniclca Ilia Gurasada Zam Soborşin Bărzova Gonopăi Radna-Lipova Paulişti Gyorok Glogovaţă 10.25 AradA Szolnok Budapesta 2.39 3.40 4.04 4.35 5.02 5.44 6.05 6.34 7.01 7.15 7.49 8.32 9.19 9.40 10.16 10.32 10.48 11.17 12.32 12.00 4.00 9.50 10.42 11.09 11.43 12.13 1.22 1.48 2.21 2.54 3.09 3.48 4.37 5.30 5.58 7.44 8.20 9.10 Budapesta- Ar adA-Teiuş A.. Viena 6.20 — 6.38 8.24 6.56 8.41 7.15 9.01 7.48 9.30 8.05 9.45 8.45 6.10 2.10 7.27 6.40 — — — Viena Budapesta Szolnok AradA Glogovaţti Gyorok Paulişă Radna-Lipova Conopft Berzova Soborşin Zam Gurasada Ilia Branicîca Deva Simeria (Piski) Orăştiă Şibotii Vinţulti de joşii Al ba-Iul ia TeiuşA Trend de persdne Trend omnibus 8.25 8.35 8.00 6.55 11.14 12.28 3.35 5.30 4.00 6.20 4.16 6.39 4.47 7.19 5.02 7.39 5.25 8.11 5.57 8.49 6.18 7.11 7.48 8.22 8.40 9.02 9.32 10.12 10.47 11.14 11.46 12.21 12.53 9.18 10.27 11.18 11.57 12.27 12.57 1.45 2.58 3.46 4.20 5.06 6.15 7.00 Nota: Orele de nopte suntG cele dintre liniile grdse. Tipografia ALEXI, Rraşovâ. AradA-TimişAra Trend omnibus Trend de persdne Trend omnibus AradA 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulii nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegâ 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.06 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 TimişAra 8.58 3.15 P etroşenl 7.00 TimişAra- AradA Petroşenl—Simeria (Piski) Trend de Trend Trend persdne omnibus omnibus TimişAra 12.25 5.00 Petroşenl 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 N6meth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulii nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 AradA 3.10 8.00 Simeria 12.37 Simeria (Piski) Petroşenl s