KEOAeţ’UTNEA ŞI ADIKIjtflftTRAŢIUNEA l
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe und ana 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate;
Pe ana 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVriI.
S£ PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCXURILE:
O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nafranoate nu •• prlmnsou. — lanusorlpta nu se rstrimltii.
N& 85
Luni, Marţi 16 (28) Aprilie
1885.
Braşovtt, 15 (27) Aprilie 1885-
Să fie 6re a<jl sub sfântul ă s6re 6menl mai fericiţi ca Ungurii din Cluşiu? Ar crede omuîă, că aceşti favoriţi ai timpului sunt osia în jurulu căreia se învârtesce întregulă globă ungurescă, când vede cum sdrobitorulă Jupiteră cu oche-j larii verZl din Peşta îi scaldă în lumina cea mai prietindsă şi blândă a cerului azuriu, pre când contra celorlalţi, cari nu suntă favoriţi, trămite fulgere şi trăsnete.
Cerut’au răsfăţaţii copii dela tătuculă din Peşta ca să le facă puţină voiă bună, hază şi bucuriă, tunândă şi fulgerândă în potriva unoră judeţe din ţâra Ardealului, pentru că aceste judeţe au refu-sată de a luă parte activă la comedia de maghia-risare, ce au arangiat’o ei în Cluşiu, şi pentru că avură curagiulă patrioticii de a declară pe faţă, că acâstă comedia, ori şi cată de nevinovată s’ar pâră ea la prima vedere, p6te deveni ameninţă-târe desvoltării naţionalităţilor^ nemaghiare din ţâră, dacă guvernulă va suferi, ca actorii agitatori să-o j6ce negenaţi până la sfârşită.
Dorinţa Cluşeniloru s’a împlinită. Trăsnetele şi fulgerile au urmată cu multă iuţelă unulă după altul ă.
Ministrulă do interne a cassată mai ântâiu decisiunea luată de cetăţenii de a doua mână din comitatulă Bistriţa-Năsăudă şi alaltăerl foile din Cluşiu avură bucuria şi fericirea de a pută anunţă la călcâiulă manifestului „cătră naţiune, “ ce-lă publică presidiulă nouei societăţi de maghia-risare, apelândă în nivnele lui Kossuth la conlucrarea tuturoră Maghiariloră, avură fericirea, <}i“ cernii, de a pută anunţă cetitoriloră loră, că mi nistrulu de interne a cassată şi decisiunea repre-sentanţei comitatului Sibiiu, dându-i totodată o lecţiune de bună purtare şi de patriotismă.
Rescriptulă prin care d-lu ministru-preşedinte Tisza ca ministru de interne cassâză hotărîrea a-dunărei comitatense a Sibiiului din 28. Martie a. c. dovedesce în modă neresturnabilă, că aşa ^isa „reuniune maghiară de culturăa din Cluşiu este însăşi opera guvernului, care voiesce a or-ganisâ contra năstrâ glătele societăţii maghiare, ca cu ajutorulă loră să p6tă dobândi succese mai grabnice si mai sigure pe tărâmulă maghiari-
niunea din Cluşiu, dar nu'l recundsce nimănui dreptulu de a o critica,^ondamnândfi tendinţele ei.
Ce va să (Jîcâ asn } Dacă ni se ia drep-tulă de a critică acea reuniune, nu ni se impune prin acâsta chiar să o sprijinimă? Când parte din cetăţenii unui stată constituţională suntă declaraţi de cătră şefulu guvernului de hepa-trioţl, fiind că arată motivele pentru cari refusă
După cum spune «Central News* din Londra, se vorbesce chiar că, deărece Emirulă se opune trecerei Irupeloră englese prin Afganistană, cabinetulă englesă unt reşce părerea, că cea dintâiu bubuitură de tună se va autji în Europa.
Conflictulfi din Asia centrală şi Turcia.
După raportele ce au eşită până acuma la lumină, a sprijini o reuniune de caracteră privată, nu nu se scie cu t6tă certitudinea, cine a începută la 30 este acâsta o presiune ce se tace asupra loră în favorea acelei reuniuni?
Dar contrazicerile, în cari se încurcă ministrulă, se esplieă destulă de lămurită prin aceea, că densulă stabilesce principiulă fatală, după care fiecare cismară maghiară este îndreptăţită şi autorisată de a contribui, după cum îlă taiă pe elă capulă, pentru lăţirea limbei statului între cetăţenii nemaghiari, âr aceştia să nu cuteze a’i face nici o observare, dacă voră să fie şi să rămână buni patrioţi!?
Unde ne vomă opri, dacă vomă porni’o pe acestă preţipişă în josă? Dlă Tisza, suntemă siguri, nu şi-a dată samă de acâsta când a scrisă rescriptulu cătră comitatulă Sibiiului.
Nu era de lipsă ca să vină însuşi d. Tisza f& ţfi spună, că t6te cele ce se petrecă în Cluşiu tunt înscenate de dmenii guvernului. Acâsta o sciau şi o vedâu chiar şi orbii. Dacă dar d-lă Tisza a aflată de bine de a se pronunţa în modă atâtă de categorică în favârea agitaţiuniloră pentru „lăţirea limbei oficiale a statului, “ elă a fă-cut’o acâsta cu scopă de a încuragia tendinţele de maghiarisare, ce le-a condamnată representanţa judeţului Sibiiu.
D-lă Tisza, ori câtă de şiretă ar crede elă e& este, s’a încurcată de astă-dată, în rescriptulă dela 21 1. c., ce’lă publicămă mai josă, în niece contraziceri aşa de mari, încâtă prea iese ia ivâlă tendinţa sa de-a suprimă desvoltarea na-a Nemaghiariloră.
ţ)ice d. Tisza, că dacă’municipiulă Sibiiului ir fi refusată simplu reuniunei din Cluşiu spri-'ulă său, elă n’avea să facă nici o observare, dar dânsulă recundsce, că nimeni nu p<5te silită, în contra voinţîi sale, de a sprijini reu-
Conflictulil auglo-rnsă
După cum spună cele mai nouă scirl despre stadiulă în care se află conflictulă anglo-rusă, «Temps* vede pacea ameninţată. Anglia a încercată de repeţite ori şi forte urgentă, ca să obţină dela P6rtă libera trecere prin Dardanele şi Bosfor, şi a făcută Sultanului importante promisiuni, că ’i va da subsidii bănesc!, precum şi unele teritorii ce le-a perdută în Asia prin tractatulă dela Ber lină. De altă parte Austro-Ungaria, Germania şi Francia au făcută pe P6rta atentă Ja periculele cărora se espune, în casulă când din partea ei s’ar rupe tractatulă din Berlină. Sultanulă n’a luată nici o hotărîre.
Foile englese anunţă, că relaţiunile cu Rusia suntă încă fârte încordate. Goresponeentulă din Petersburg ală f6iei «Daily News* dă sub reservă scirea, că însemnate masse de trupe rusesc! au începută a înainta spre Tirpul. In atelierile marinei din Kronstadt se lucrăză Zi şi nopte cu o grabă febrilă, aşa că la deschiderea naviga-ţiunei flota din Marea baltică va fi gata de luptă. Aceeşi activitate energică domnesce în forturi- şi baterii. Vr’o 1000 de torpilare suntă gata de a se aşeZa pentru apărarea căii de apă. Vr’o sută de minere s’au formată în două flotile. Scopuiă acestora flotile torpilare este apărarea iitoraliloră sinului finică şi Mării baltice.
Pe de altă parte «Standard* anunţă, că admirali-tatea englesă a ordonată echiparea a 40 de canoniere şi flota din canală să se pregătescă de răsboiu. Aceăşi fdiă anunţă din Tirpul, că corpuri mari de ? rusescl suntă îndreptate dela Marea caspică spre graniţele afga-nistane.
O telegramă din Petersburg comunică, că ună ordină de Zi ală ministrului de răsboiu dispune, ca statulă personală ală corpului oficerescă ală celoră 10 regimente de infanteriă de gardă să se mărâscă cu câte 7, ală celoră 3 batalione de vânători de gardă şi 24 de batalidne de vânător! ale armatei cu câte 2 oficieri subalterni. Mai departe s’a ordonată, ca imediată să se mărâscă statuia personală ală regimenteloră de grenadirî şi ale armatei, şi anume în districtulă irilitară ală Varşoviei cu câte 5, ală Vilnei, Chievului şi Odessei cu câte 4, âr ală celorlalte districte cu câte 1 oficeră subalternă. Statulă personală ală tuturoră regimenteloră de infanteria se va mări succesivă cu 7 oficerî.
Corespondentulă din Viena ală lui «Times* comunică, că corniţele Kalnoky ar fi Zisă cătră ună diplomată, că speranţa sa în susţinerea păcii a slăbită fărte multă. Dar peste totă, Z*ce »Times«, starea cestiunei afgane e rea şi în cercurile diplomatice mai că nu se mai crede in susţinerea păcii, pentru că gu-vernulă rusă voesce răşb^iiL___________________________
Martie mai ânteiu lupta Ruşii seu Afganii. După rapor-tulă lui Lumsden, representantulă englesă din Asia, ar fi începută lupta Ruşii, âr generalulă rusescă Komarov susţine în raportulă său cătră ministeră, că ofi-cerii englesi au provocată incăerarea cu Afganii. Pentru ca să se lămurâscă lucrulă pe deplină, guver-nulă englesă stăruesce să se facă la faţa locului o cercetare rigurosă, âr ministerulă rusescă Z‘ce» că dânsulă are deplină încredere In raportulă generalului său şi socotesce, < ă o astfelă de cercetare este de prisosii. Foile din Londra, câtă şi cele din Petersburgă ne facă a crede, că conflictulă dintre aceste două puteri va duce în urma urmeloră la ună răsboiu periculosă. La atitudinea tjiareloră se mai adauge încă o împrejurare şi mai momentosă, care ne auforisâză a crede mai multă în răsboiu, decâtă în pace. In cailele din urmă Gladstone ar fi cerută dela parlamentnîă englesă ună credită de Zece milione de livre sterlinge, seu o sută de miliâne florini.
Totă c i posibilitatea unui răsboiu dintre Anglia şi dintre Rusia capătă Turcia o însemnătate particulară, să nu Zi<-emă capitală, din causă că Turcia are în mânile sale cheile porţiloră, cari ducă în Marea nâgră. Acuma atâtă Rusia, câtă şi Anglia facă pe întrecute curte Turciei. Biâta Turcia se află într’o posiţiune fărte critică şi grea, că nu scie în braţele căreia dintre cele două puteri să se arunce. P6te că Turcia s’ar aruncă în braţele Angliei, dară Austria şi Germania, caii dorescă, ca pacea europână să nu se turbure, facă mare presiune asupra Turciei îndemnându - o, ca în casulă când s’ar încinge ună răsboiu între Anglia şi între Rusia să păzâscă stricta neutralitate, conformă tracteloră europene, pe care Turcia nu le p6te delăturâ numai singură. Este dreptă, că deschiZendu-se strîmtorile măriloră pentru flota englesă, ar suferi oraşele rusescl de pela malurile Mării negre mari stricăciuni, apoi pe lângă aceea s’ar putâ uşoră nasce o conflagra-ţiune generală în Europa. Diplomaţia austriacă şi germană, dacă într’adevără iubesce pacea, ar trebui să ’şi pună tdte silinţele, ca să delăture răsboiulă dintre aceste doăă puteri mari europene. Este lucru constatată şi cunoscută, că Anglia voesce pacea şi nu doresce răsboiulă, dar Rusia, precum a umblată de Zece ani încăce după cuceriri, aşa şi acuma îşi bate capulă cum să împreune cu impe-riulă său câtă mai multă teritoriu în Asia centrală. De aceea diplomaţia ar trebui să facă presiune tocmai asupra Rusiei. Voescă diplomaţii ca să delăture răsboiulă alunei— esclamă ,N. fr. Presse** — să ’şî arate influ-inţa autorităţii loră nu în Londra şi Constantinopolă, ci tocmai în Petersburg, că acolo se află vatra răsboiului. 3e Rusia să o facă să ’şî modereze poftele sale nesăţiâse pupă ţări străine, ceea ce le-ar face numai onâre. Pe de altă parte noi nici într’ună chipă nu amă sfătui pe Turcia, ca să deschidă Dardanelele şi Bosforulă pentru flota engleză, dar nici n’amă dori ca Germania şi Austria să facă pe Turcia de silă, ca să ţină în favorulă Rusiei mările închise, pentru că tocmai prin sila ce ar face-o asupra Turciei s’ar putea nasce ună răsboiu fârte periculosă pentru Europa şi cu deosebire pentru mo-narchia austriacă, In care nemulţămirile naţionalităţiloră fierbă ca ună vulcană, care stă să prorumpă. In orice casă mai bine ar fi când Turcia de capulă ei ar decide neutralitatea, căci atunci s’ară pute mai uşoră delăturâ t6te periculele.
____ _______
Cassarea liotârîrii comitatului Sibiiu.
Am comunicată într’unulă din numerile trecute ale fdiei ndstre, că ministrulă Tisza a cas-
* i*---------- -
Nr. 85.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
comitatului Sibiiu în afacerea reuniunei ardelene de maghiarisare din Cluşiu. Dăm ti astăzi după „Nemzet“, din cuvântă în cuventu motivele, cu care ministrulu Tisza cassâză acestă hotărîre:
»Am esaminată — 4ice ministrulă Tisza — acâstă hotărîre a municipiului în puterea dreptului meu legală de controlă şi declară înainte de tote, că eu n’aşă află absolută nimică de observată, dacă municipiulă s’ar fi mărginită a respinge sprijinulă cerută de reuniunea maghiară de cultură. Totuşi cu atâtă mai multă trebue să aflu defectuosă acea hotărîre, fiindcă municipiulă condamnă în ea acea nisuinţă patriotică a reuniunei maghiare de cultură, care ţintesce se lăţescă limba oficială a statului ungară şi între cetăţenii ţării de limbă nemaghiară şi acestoră cetăţeni să lise ofere pe cale socială mijlocele şi ocasiunea de a-şî însuşi limba oficială a statului. Acestă nisuinţă se stigmatiseză ca nelegală şi ca una, ce ar ţînti la apăsarea cetăţeniloră ţării de limbă nemaghiară. Municipiulă din causa acestui apelă ală unei reuniuni, care atâtă cu scopulă său, câtă şi cu mijlâcele alese pentru ajungerea acestei ţinte a rămasă deplină pe tărâmulfi legalităţii, prin hotărîrea respingătore precum şi prin adressa amintită în ea, ce are să se adreseze cătră celelalte municipii, s’a pusă pe ună picioră contrară »ideii de stată maghiară^ aşa 4’icăndă duşmană, şi a dată espresiune, în-tr’ună modă care face să apară în tristă lumină patrio-tismulă acestui comitată, — antipatiei sale desvălite în contra limbei oficiale a statului, stabilite prin lege, precum şi în contra locuitoriloră ţării de limbă maghiară. Mai departe municipiulă, criticândă în modă tendenţiosă şi răutăciosă legile sancţionate şi disposiţiunile guvernului legală basate pe ele, a trecută peste marginile sferei sale de dreptă, ce i-o prescrie legile şi ordi-naţiunile, şi prin interpretarea neadmisibilă, talsă şi necorectă a punctului c) în § 1 ală art. de lege 42 din 1870 şi-a arogată ună dreptă şi ună cercă de acţiune, ce legea niciodată nu l’ar pute da, fără a se periclita idea unităţii statului ungară şi pacea internă a ţării. Din tote aceste motive eu casseză acestă hotărîre, care dovedesce complectă lipsă de simţire pentru interesele publice şi ale statului şi o atitudine severă şi nepatriotică, o casseză cu tote urmările şi consecinţele sale. Der ca direcţiune pentru viitor ă aviseză municipiului < a să socotâscă de a sa datoriă legală, de a fi cu stiictâ băgare de sâmă, să nu trâcă peste sfera dreptului şi acţiunii ce i s’a stabilită în legi şi ordinaţiunl.
In fine, dupăce din actele ce mi s’au presentată prin fişpanulă a ajunsă la cunoscinţă ’mî, că în acestă comitată s’au compusă protocoie şi proiecte de-ale comisiunei permanente, depărtându-se de prescrierile articlulă de lege 54 din 1868, nu în limba oficială a statului, ci esclusivă numai în limba germână, — permisă paralelă cu limba statului, — stabilită de municipiu ca limbă protocolară, ignorând aşa dară cu totulă limba statului, din causa acestei procedeii ce colidăză cu legile, aviseză mu* nicipiulă, ca observândă strictă hotărîrile susă amintite ale legii să lucreze într’acolo, ca tote proiectele pregătite ale comisiunei permanente, presentate în adunarea generală, respective protocoie asupra desbateriloră acestei co-misiunî, să se compună în prima liniă în limba oficială a statului şi numai lângă acesta în limbile protocolare permise paralelă. La acestea observă, că în casă de o deosebire a tecsteloră în sensulă alineatului 2 din § 2 al citatei legi, totdâuna se va considera tecstulă ungurescă ca celă autentică,
SCIEILE PILEI.
La sinodele bisericei Sf. Nicolae din Prund, comi-siunea revă^ătore a venită cu raportulă său despre activitatea comitetului şi despre socotelele Epitropiei. Dintre propunerile primite amintimă, că şi în acestă ană s’au preliminată 100 fl. pentru medicamente la sărăcimea din parochiă. Totdeodată amintimă că, la propunerea D-lui C. Popazu, comitetulă parochială este autorisată a intra în tractărî cu ună medică română, şi ocasională a’lă angaja pentru necesităţile parochieniloră săraci. Alte cestiun* ce le-a resolvată comitetulă s’au aprobată de sinodă lu-ându-se spre sciinţă. S’a mai votată ună ajutoră pe a-nulă acesta unei societăţi de ajutorare reciprocă, ce se va înfiinţa de mai mulţi parochienî ai bisericei nostre. Totdeodată reportămă cu plăcere, că faţă cu instrucţia sinodulă a purcesă în acestă ană cu totâ resoluţia. Sun-temă veseli, că putemă la acestă loeă să amintimă vorbirea d-lui G. Popazu, prin care a electrisată sinodulă şi a produsă o impresiune aşa de mare, încâtă cu unanimitate s’a adusă la valore de condusă cele mai salutare propuneri faţă cu sprijinirea învăţământului. Comitetulă şi cpitropia au căpătată absolutorie.
—0—
Din Cenade, comună vecină cu Micăsasa, ni se scrie următOrele: »In Cenade trăiesce o nepotă a fericitului episeopă Vulcană, d-na Maria Vulcană, în etate
de 77 de ani, cu fiica sa Ana de Laszlo, care a rămasă văduvă. Aceste două femei se susţineu din venitulă unei moşiâre a loră dela Cenade. Dilele aceste veniturile a-cestei moşii au fostă secuestrate pentru restanţe de dare. Domna Ana Laszlo se plânge, că li s’a dată în arendă moşia cu 700 fl., pe când ea ar preţui 2000 fl. Astfelă bietele femei sunt în periculă de a muri de fome, căci arenda de 700 fl. abia acopere dările şi celelalte cheltuieli neamânabile. Avisă celoră cu dare de mână spre a le veni într’ajutoră!«
—0—
»Viitorulă« în numărulă său din urmă desminte scirea dată de unele 4*are din Bucurescî, că Dr. Gali s’ar fi dusă în Bucurescî, ca să stăruiască pe lângă gu-vernulă română de a fi representată şi România la es-posiţiunea din Pesta.
—0—
I. G. Mânu, unulă din cei dintâiu comercianţi din Bucurescî, anunţămă cu mare regretă, că a încetată din viaţă în săptămâna trecută. >Răsboiulă« ne spune, că regretabilă Mânu, între alte acte de caritate, a testată societăţii »Provedinţa« ună fondă de 10,000 lei cu destinaţia, ca venitulă loră să se împartă la comercii anţî scăpătaţi seu văduveloră loră. Afară de a2âsta a testată locului său natală Braşovă suma de 4000 florini, pentru a se tace o casă de caritate în curtea biserici-Sf. Treimi de pe Tocile, care să adăpostescă 8 femei sărace, lăsândă şi ună fonda de 6000 fl. pentru întreţinerea loră.
—0—
D. Georgiu Popă din Gurticiu, comit. Aradului, candidată de advocată şi juristă absolută de Oradia, în 25 Aprilie n. a fostă promovată la gradulă de doctoră în dreptă de cătră universitatea din Pesta.
—0—
Camera deputaţiloră din Peşta a primită proiectulă de reformă, modificată de camera magnaţiloră, cu 219 voturi contra 133. Absenţi au fostă 100 de deputaţi. D. Tisza pote : încă 0 aŞa victoriă şi suntă perdută.
—0—
fiarele din Bucurescî spună, că Sâmbătă poliţia capitalei a pusă mâna pe ună individă în momentulă când arunca în vagonulă poştală ală trenului de Vârcio-rova o scrisore, prin care ameninţă cu morte pe prim-ministru Brătianu, daca în termenă de 10 tjile nu se va retrage dela guvernă. Autorulă ei este ună orecare Dumitru Stefănescu, fostă perceptoră în comuna StrâmbenI, din judeţulă Teleormană, dată în judecată şi condamnată de mai multe ori. Asupră’i s’a găsită ună revolveră încărcată cu 6 focuri şi a vândă într’o batistă alte 8 cartuşe gata spre a se servi de ele a trebuinţă. Numitulă individă, care are o înfăţişare insolentă şi care pare a se bucura nu de puţină forţă musculară, a fostă imediată arestată şi dată pe mâna justiţiei. Elfi îşî luase ună biletă de cl. III pentru Pitesc!. întrebată, nu a negată că scrisărea este făcută de dânsulă şi a recunoscută că revolverulă îi aparţine. Se 4*ce că elă ar fi avută intenţiunea să atenteze pe drumă la viaţa primului ministru. Se mai 4*ce, că In momentulă când fu arestată, numitulă individă s’ar fi luată cu mânele de pâră şi ar fi esclamată: »M’au nenorocita !«
—0—
Portretulă lui G. A. Rosetti, desemnată de Szath-mari după ultima fotografiă şi tipărită pe cartonă, a a-părută şi se vinde cu 1 leu 50 b. bucata. Depositulă princinală la Fraţii Ioniţiu, str. Şelari 18—20, în Bucurescî. Acestă portretă e unulă din cele mai asemânătdre din câte esistă, spune «Telegrafulă.«
—0—
Fiulă ministrului preşedinte, Dr. Ştefană Tisza, s’a logodită cu verişora sa Ilona Tisza, fiica proprietarului Ladislau Tisza din Mezo-Nagy-Csan.
—0—
Profesorulă din Pesta H. Vamberi, mai nainte Bam-berger, s’a dusă în Anglia, ca să ţină în Birmingham şi în alte oraşe mai mari conferinţe despre conflictulfi anglo-rusfi. De ani predică Vambery Englesilorfi, că ce voescă Ruşii în India.
—0—
Ministrulă ungurescă de comerţă a trimisă camerei de industriă şi comerţă din Braşovă modele de postavă ce se fabrică în Craiova şi Piteşti cu provocarea, ca cercurile ce se împărtăşescă la aceste fabricate să fie făcute atente, pentru ca să se facă concurenţă acestei fabrica-ţiuni. Din acestă causă se va adresa ministrului de comerţă o nouă representaţiune, ca să uşureze importulă de lână, deărece fabricanţii din Pitesc! şi Craiova prin uşora procurare a lânei se află în împrejurări favorabile.
—0—
Tribunalulă din Galaţi a declarată în stare de fa-limentă, 4i°e »Posta«, pe d-nii T. Şhcană, I. Gheorghiu şi G. Penciu.
—0—
In Tarnoviţulă de josă, lângă Brănn, foculă a prefăcută în cenuşe 100 de case. Poporaţiunea e în mare miseriă, deoreee foculă a nimicită cea mai mare parte din mijlăcele de traiu.
»L’Indep. roumaine' a primită din Iaşi următăre® 'f telegramă, cu data de 12 Aprilie: *Joi sera s’a ţinută o j întrunire pentru constituirea societăţii pr' n f r u s p r i-jinulşiapărarea biserici naţionale ortodoxe. Episcopulă de Romană a presidată şedinţa. S’a dată citire scrisoriloră pastorale, prin care se aprobă societatea.
Era de faţă Mitropolitulă Moldovei şi toţi archiereii. j Peste o sută de persâne din clasele înalte, comersanţî, j profesori, mari proprietari, asistau la şedinţă. S’a dată I citire la 150 de adesiunî trimise din Iotă ţâra. Misiunea	;
societăţii este d’a susţină ideile naţionale religiose prin j desvoltarea instrucţiunii, prin pressă şi prin propagandă, înlăturându-se cu totulă politica. Mitropolitulă Iosifă s’a aclamată preşedinte onorifică. S’a alesă ună comitetă de cinci membrii cu episcopulă de Romană ca preşedinte.
------O-------
Trăsuri din viaţa lui C. A. Rosetti.
„L’Independance roumaine,;£ într’ună arti-culă subscrisă de d. Frâderic Damă, ne dă ur-mât6rele trăsuri din viaţa lui C. A. Rosetti.	\
C. A. Rosetti represinlu o epocă, o politică, şi se I pâte 4icej că cu dânsulă se închide ună ciclu ală istoriei României, ciclulfi romantică, decă mă potă esprima astfelă. Şcolară ală lui Michelet şi Quinet, învăţămintele acestoră doui măestri îmbibaseră adâncă suflelulfi său cu aceea înaltă visiune a omenirii şi cu aceea adâncă dragoste pentru cei slabi, cari se regăsescă pretutindeni şi necurmată în tote discursurile şi scrierile sele.
Rosetti era forte duiosă, d’o duioşiă fără sâmă şi cu totulă femeiască. Mi-aducă aminte, că arnă citită într’o colecţiune de biografii — încă needitată — scrise pe la 1853 de cătră ună Română care a murită, aceste linii: C. A. Rosetti: O inimă, nimică decâtăo inimă, der o inima de aură. Acela cunoscuse în modă intimă pe Rosetti. Inima predomnea totulă într’en-sulă; bunătatea lui era nemăsurată; şi cu cea mai adâncă sinceritate a scrisă elă: »Rogă der, ca cei pe cari i-amO combătută să mă ierte, decă aspru amă fostă în luptă, asigurându-i că nu ura, ci iubirea m’a făcută să combatO.«
Nici ună săracă, nici ună nenorocită nu s’a adresată lui îndeşertă. Punga îi era totdeuna deschisă pentru oricine recurgea la dânsulă. Şi cu câtă tactfi scia să dea, elă care n’a sciută niciodată să refuse.
Elă nu cunoscea ura, lucrurile mici nu-ifi opreau în locă, privea lucrurile de partea loră cea mare, era ne-păsătorfi atâtă pentru laude câtă şi pentru insulte, căci nu cunoscea vanitatea. Ca şi soldatulă care, după bă* taiă, rădică pe vrăjmaşii răniţi, elă întindea mâna, ia' urma luptei, celoră pe cari îi combătuse, stimându-i şi f mai multă pentru fidelitatea ce arătau pentru drapelulă ; loră. Protivnică leală, lui nu-i plăcea să se îndoiască de lealitatea celorlalţi, şi erta din fundulă inim«i tote ata- ; curile, fiindă că ţinea să i se erte totfi foculă polemicei. I Am avută estrema on6re d’a trăi mai mulţi ani în intimitatea lui C. A. Rosetti. Arareori l’am au4idă vor-bindă despre tată-său; dâr când vorbea despre mamă sa, lacrimile ii umplâu ochii. Portretulă mamei sale era în totdeuna în faţa mesei sale de lucru. L’am regăsiţi) alături cu sicriulfi lui, la adevăratu-i locă, în faţa portretului lui Mircea.
A judecă pe Rosetti, fără a ţină sâmă de aceşti femeime a sufletului său, de entusiasmulfi inerinte acestei , a doua naturi, este a voi să ajungemă forţată la o conclusiune falsă asupra vieţei sale, asupra operei şi a politicei sale.
Nimică n’ar fi mai greşită, decâtfi d’a ne închipui : pe Rosetti ca ună sectară. Am spus’o, elă avea o inimi caldă şi sectarulă are inima rece. La dânsulă entusias-mulă predomnia raţiunea; acesta triumfa mai adese ori, : der ea păstra acea căldură comunicativă a sufletului său, acelă reflecsă ală visiunii întrevă4ute, acelfi lucru nevi* j 4ută, care îi muncea spiritulă. — Rosetti nu se simţea umilita recunoscândă, că n’a avută dreptate. Elă era* celă dintâiu, care nu se încredea în prima impresiune,* elă care era atâtă de impresionabilă. Elă avea obiceiul» să 4ieă: >Dâcă te îndoiesc!, asigură-te; dâră decă eO sigură, asigurâ-te şi mai multă.	S
Rosetti a visată ună destină mai bună pentru omw nire. Cine n’a avută acestă visă frumosă, de care wB besce Beranger în acelă »Chanson des Fous,* a câni» ilustraţiune reprodusă pe oţelă împodobea redacţiunei»
»Românului«? Elă a înclinată, printr’o pornire naturali»' a sufletului său, cătră cei ce sufereau, cătră cei sârad» cătră cei slabi, cătră ţărână. Ar fi voită să descliil» porţile bunei stări materiale, politice şi morale tuturoi» desmoşteniţiloră, după cum îşî deschidea punga la tâi» trebuinţele. A ajutată cu până sa, cu cuvântulă, cui»' teliginţa şi cu influinţa sa, înălţarea celoră a căroril stil» plângea. Ore acesta este opera unui sectară? * Acestă timidă avea darulfi d’a citi în adânculA*» fleteloră. Elă judeca admirabilă pe 6menî, şi rară w. înşelată. Cu tote acestea, nu ’şî arăta simtimântulflsâ» credă că n’ar fi cutezată niciodată a face acâsta, câa-B
N*r 85.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
cum (fisei mai susă — în viaţa sa n’a nemulţămit pe nimeni ; der, îndată ce se afla singură cu ai săi, îşi es-prima părerea şi acesta era cea adevărată. Dânsulă, care pretindea că cuvânt u!ă »deferinţă* nu se putea traduce în limba româna, căci în România nu se scia âncă »a avea deferinţă*, avea «deferinţă* pentru t6tă lumea. S’a rîsă multă, când la întorcerea dintr’o lungă călătoriă, a strînsfl în braţe şi a sărutată pe unuia din vechii servitori ai casei sele. Nu s’ar mai fi risă erî, când s’ar fi văzuta durerea reală a acestui biet servitoră.
Nu era nimic teatrala, nici pregătita în Rosetti; der era o espresiune neobicinuită de simţiminte. Ela simţia cu vioiciune şi se esprima cum simţia. Acesta politica d baciu, care a fosta comparata cu Machiavel, n’avea altă dibâciă decâta aceea d’a se lăsa să mergă după cu-rentula inimei săle, care era drăptă, justă, umană, generdsă, entusiastă şi caldă.
-----o-------
Sinodulu din Sibiiu.
Precum ama anunţatu sinodula archidiecesana gr. or. din Sibiiu şi-a terminata lucrările Joia lrecutâ. Până a complectă resumatulă acestora lucrări, dăma discursurile de încheiere, cari cuprindă nisce enunţiaţiuni ce faca alusiune la si-tuaţiunea presentă a bisericei.
Escel. Sa Archiep. şi Metropolitula Miron Romanul a rostita urmâtorula discursa de în-cheere:
Venerabilii Sinodu!
După o lucrare încordată de 11—12 (Jile, am ajunsa astădl cu ajutorula lui D-^eu la încheierea sesiunei nos-tre ordinare pentru anuhl curenta.
Rapdrtele consistorului şi alte obiecte, ce ni au obveniia pentru acestă sesiune, sunta tote resolvite, şi rămâne numai, ca esecutiva, va să <fic& consistoriula nostru archidiecesana, din care faca şi eu parte, provă-(Juta acum cu unele puteri nouă şi cu mai multe însărcinări şi instrucţiuni mai nouă, să continue a satisface chemării sale importante, de a întreprinde pe basa nor-mativelora ce le avema, tote celea ce i stau în putinţă pentru prosperarea sântei nostre biserici, şi în speciala a archidiecesei nostre.
Sub decursuia acestei sesiuni m’ama convinsa din nou, că sistemuia consistuţionala-bisericesca aici la noi nu numai a prinsa adânci rădăcini, ci s’a şi întrupată — aşa (ficândă — în viata nostră bisericescă în forma concretă a unui organisma sănătosa şi vigurosa; m’ama convinsa chiar, că acesta sistema la noi s’a desvoltaia mai multa ca în alte părţi ale provinciei n6stre metropolitane. Şi este bine că s’a desvollata, pentru că numai acesta sistema ne pote asigura o putere internă şi o corectitate în acţiunile năstre, prin cari dorimă să ne creăma una viitora mai fericita, decâta cum a fosta tre-cutula sântei nostre biserici sub vitregimea timpurilora mai vechi.
Constatânda dar, că astădată ama terminata agendele ndstre sinodali, nu-mî rămâne altă, decâta datorinţa de a vă mulţămî, Prea stimaţilora Domni, iubiţilora fraţi şi iubiţilora fii sufletesc!, a Vă mulţămî din inimă pentru viua interesare, ce o aţi dovedita sub tota decursuia acestei sesiuni pentru binele archidiecesei nostre; Vă mulţămesca pentru acâsta. şi în speciala Vă mulţămesca şi pentru ţinuta solidă, pentru tactuia buna şi pentru indulgenţa reciprocă, ce de asemerea o aţi dovedita, şi carea multa, forte multa mi-a uşurata sarcina de preşedinte în acăstă onorabilă representanţă.
Implorânda deci binecuvântarea lui Dumnetjeu asupra lucrărilora nâstre, şi poftindu-Vă tuturora şi fieşte-căruia reîntorcere sănâtosă la ale sale, sesiunea ordinară a sinodului nostru arhidiecesana pentru anula acesta o declara de încheiată.
La acesta Precuvioşia Sa domnulu Archi-mandritu şi vicaru archiepiscopescă Ni col au Popea a răspunsă în numele sinodului:
Vă mărturisima şi noi, Escelenţă, că declaraţiunile Escelenţiei V6stre, atâta de clare şi categorice, ce le-aţî datâ în decursuia sesiunei acesteia în anumite momente, şi chiar şi în momentuia acesta, accentuând a aderarea Escelenţiei Văstre la instituţiunile nostre constituţional* şi susţinerea acelora, ne-au pătrunsa până în adânoulă ini-meloră nostre. şi împărtăşima şi noi întru t6te vederile Escelenţiei Văstre in privinţa acesta. Da, aşa este Esce lenţă, cum aţi binevoita a (fiee; dar mai este încă una, şi adecă: că eonstituţionalismuia, fie mâcara câta de frumoşii şi liberala, numai atunci e folositorii, dacă ela produce resultatele cele dorite, dacă are de basă buna Înţelegere, va să (fică harmonica conlucrare a capului cu fiii bisericei. Au avuta loca aici în decursuia sesiunei nisce manifestaţiunî, din cari v’aţî putută convinge, Escelenţă, că organele nostre bisericesc! de tătă categoria au fosttt şi până acum pătrunse de stimă şi iubire cătră Es-celenţa Vdstră; şi puteţi fi sigura, că şi în viitora cu a-ceeaşl iubire şi stimă ne voma arăta cătră capuia bisericei ndstre sprijinindu’ia din t6te puterile în toţi paşii, ce
veţi întreprinde pentru apărarea drepturilora. a autonomiei şi presîe totă în aceea ce e buna, adevărata şi fc-lositora pentru biserica ndstră.
Vă doiimfi deci, Escelenţă, (file îndelungate, ca să puteţi conduce mulţi ani biserica nostră în sindde şi afară de acestea, pentru ca în chipuia acesta să putema ajunge odată şi noi la o pace, adevărată tignelă şi spora întru tote în multa cereala nostră biserică. Să trăiescă!
Valea Borgoului, 21 Aprilie 1885
Domnule Redactoră! Ar crede omula că noi ceşti din colţulfl norda-ostica ala Ardâlului trâima ca şi în sînula lui Avrama, deărece arareori seu mai nici odată nu se dă ocasiune, de a se afla câte ceva prin foile n6s-tre periodice şi despre traiuia nostru.
Decă trista realitate nu ne-ar vorbi cu totuia alt” mintrelea; dăcă sărăcia şi proletariatul, ce pe fiecare (fi prindă rădăcini tota mai afund în massa poporaţiunei acestei romantice văi, nu negară spune, că mergânda lucrurile tota astfela în câţiva ani voma ajunge cu toţii la sapă de lemnfi, şi că voma fi siliţi de a ne luâ lumea în capfi; gata aşa fi a crede şi eu, că cu tota dreptula trăima ca şi în sînula lui Avrama.
Dar şi aşa sunta mai gata de a crede acâsta, de-orece atâţia »Avrami,* >Iţigî,« «Şloimî* etc. etc. cu una cuvânta atâţia perciunaţi se mai află şi aici, încâta cu greu creda, că ne întrece în acestă privinţă vr’o altă parte a Ardâlului.
Suntema situaţi pre lângă pasula ce vine dinspre Bucovina, ne aflăma în calea lora; care cum nu s’a putută ferici prin Rusia, Galiţia ori Bucovina, la noi vine şi aici şi-a aflata Canaanuia făgăduita. Goli ca napuia, cu câte una saca de dîrse (rîse, sdrenţe) în spinare so-sesed la noi, şi în 2—3 ani, numai ce te trezesc! că sunta moşneni cu casă, cu masa, cu capitale şi aceste tote storse din sudore românescă.
Lemnărituia, principalula mijlocă de câştiga ala lo-cuitorilorQ acestei văi, — afară de câteva escepţiunî — astăzi esclusiva se află numai in mâni jidane. Crunta sudore a celora opta comune, ce formeză acăstă frumăsă vale numită a .Borgoului,* se stârce astădl în pungile ji-danilorfi.
Străinula, ce ar cercetă ţinutuia nostru, vă(jândă mulţimea perciunaţilora nespălaţi şi murdari, mai că ar crede, că trece prin Palestina, er nu printr’una ţinuta românesed, pentru că la tota pasula îţi stau în cale, în tota locuia îi întâlnesc!.
Cu dreptd cuvânta ne insuflă îngrijire acăstă inundare a ţinutului nostru de jidani şi alte limbi străine, ce pre fiecare (fi, vă(jândă cu ochii, se tota înmulţesca; ne insuflă îngrigire cu atâta mai tare, cu câta sunta destula de bine spriginiţî şi din partea puternicilora cailei, cari — după cum prea bine scima — sacrifică interesele ori şi cui — fără leacă de mustrare — numai şi numai, ca «idea de stata maghiara* să progreseze.
Zace în interesuia poporaţiunii acestui ţinuta, ca cărturarii noştri din acăstă vale să vacjă pericolula ce ne ameninţă şi pănă când încă nu e prea târziu, flecarele să nisuâscă a lucra împreună pentru de-a împedeca decăderea poporaţiunei nostre din acesta ţinuta.
Cu toţii dimpreună să nisuima din răsputeri a deştepta pre bieţii opincarî români şi a-i face conscii despre aceea, că lucrânda tota astfela şi lăsându-se seduşi de vorbele ademenitore ale lipitorilora perciunate şi a altora venetici, lucrâză numai şi numai în detrimentula fiilora şi ne-poţilora săi, cari mâne, poimâne, decum să mai aibă loca prin sate, dar nici munţii străbuni nu-i vora mai cuprinde, decâta ca cerşitorî neconsideraţi vora trebui să ia lumea în capa	—d—
Societatea română din Paris.
Paris, 18 Aprile.
Vă faca cunoscuta, d-le Redactora, că s’a formata o societate română la Paris ale căreia statute avema o-ndre a vi le comunică.
Scopuia societăţii este înfrăţirea tuturora Români-lora prin relaţiunî amicale şi desvoltarea cunoscinţeloră lora prin conferinţe şi discuţiunî. Conferinţele vora formă obiectula întrunirilora ordinare ale societăţii. Ele vor fi juridice, literare şi sciinţifice.
Societatea va avea una locala particulara pentru reuniune, (fiare şi publicaţiunî precum şi o bibliotecă. Fondurile ei se vora compune din taxe lunare, cotisaţiunî şi donaţiunî. Membrii societăţii sunt: activi, corespondenţi şi onorari; număruia lora e nelimitata. Ori-ce Româna păte face parte din societate. *' Streinii pota deveni membri onorari.
Societatea este acumOi constituită în modula urmă-tora: Preşedinte onorara, T: sile Alecsandri. Preşedinte: G. Sion• Gherei, vice-preşed îi ii: Iunius 1. Lecca, N. 1. Ghica, secretari: M. Anasnol vscu-lonet, A. Gr, Bălănescu, Cassiera: D. V, Buzdugan.wip
Sperămfi că Românii de pretutindeni vora oferi a-eestei societăţi sprijinula de care are nevoiâ spre a pută prospera şi a produce rode binecuvântate.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ala «Gaz Trans.*)
Debreţinii. — Adunarea generală a districtului bisericei reformate de dincolo de Tisza a primiţii cu 38 contra 18 voturi propunerea lui Coloman Tisza, — făcută la propunerea lui Al-bert Kiss, după care încuviinţata representare a bisericei reformate în camera magnaţiloru numai prin 3 episcop! şi 3 mireni să nu fie admisă din partea bisericei, — de a trece la ordinea tjilei.
----o------
ULTIME SOIRI.
Din Berlină se telegrafică cu data de 25 Aprilie, că situaţtunea nu s’a ameliorată şi că ni-mică nu s’a întâmplată ce ar justifică sperânţa în susţinerea păcii. Vossische Zeitungw publică o telegramă din Londra, în care se vorbesce de-o înţelegere între Francia şi Rusia; în parlamentă se vorbesce chiar de o alianţă a acestoră două puteri.
----o------
.	DIVERSE.
Imormentărea unui locotenentă română în Viena.
— Relativă la acăstă înmormântare »Răsboiulă« primeşte dela corespondentulă său din Viena următorea relaţiă: Locotenentulă Alexandru Teohari din regimentulă ală
4-lea de artileriă din România, venise la Viena pentru a ’şî căuta sănătatea. Comandantulă de corpă generalulă Bauer d’aci, aflândă despre mortea lui, a intervenită îndată pe lângă minis^erulă de răsboiu pentru a ’lă înmormânta cu deosebite onoruri militare. Astfelă o com-paniă de artileriă de fortărâţă, comandată de ună că-pitană şi 4 alţi oficeri, cu musica unui regimentă româ-nescă, se postă în faţa biserici ortodoxe, plină de lume, între care mitropolitulă română din Bucovina, preotulă ortodoxă ală unui regimentă română austriacă, d-nii sublocotenenţi români Savopolă şi Socecă, cari urmâză schia de cavaleriă d’aci, d-nii profesori Grigoroviţa, B G. PopovicI, dr. St. Giurcu, dr. Zoe şi ună numără mare de studenţi români. La eşirea din biserică, musica întonâ marşulă funebru şi cortegiulă porni spre casarma Franz Iosifă urmată, pe lângă cei de mai susă, de cătră d. generală de diviziâ cavaleră de Schmarda, colonelă Hevin de Navara, comandantulă regimentului de artileriă, maiorulă de Treuen-korn împreună cu alţi patru ofiţeri din numitulă regimentă şi doi ofiţeri dela comanduire. Ajungândă în drep-tulă menţionatei casarme, compania de artileriă s’a retrasă, înlocuită fiindă de cătră o bateriă călărâţă până la cimitiră, unde s’au trasă salve. După ce preotulă şi studentulă în medicină d. Visnevsky au ţinută câte ună discursă în faţa mormântului, părintele răposatului, pătrunsă de jale, a mulţămită tutăroră pentru acestă manifestaţia. Corone splendide au fostă depuse de cătră familia mortului din partea studenţiloră, din partea ami-
ciloră şi din partea societăţii »România Jună.*
* *
*
Reportagiulu în America. — De când mărtea generalului Grant este prevă(jută, o luptă crâncenă s’a încinsă între mai multe (fiare pentru a avă ântâia scire despre fatalulă eveniment.ă. Câţî-va repotorî, descoperindă că ună altă reportoră petrecuse două nopţi culcată în casa pacientului şi-şî propunea să-şî reia postulă în tote serile, au prevenită familia. Ună reportoră se urcă în tdte sările în podulă unei case de unde se pote vede totă ce se petrece în casa, generalului. Ună ală treilea a încercată să închirieze pentru o săptămână tote firele telefonice din mahalaua aceea, pentru a lipsi pe concurenţii săi de mij!6ce!e de comunicare. In biurourile telegrafice se află de câteva (file sutimi de telegrame vestindă mărtea generalului şi gata a fi espediate în minutulă săvârşirei sale. S’au organisată comploturi pentru răpirea mesa-giului când va eşi din casă cu vestea morţei. Dacă mdrtea generalului se va întâmplă năptea, reportorii unu ărecare (fiară trebue să tragă focuri de artificie pentru a însciinţâ pe ună altă reportoră, care stă la pândă şi care va face să se publice îndată »ună estra* cu marea noutate.
* *
*
f Necrologfi. — Ionă Io ani des din Braşov, după o scurtă suferinţă, a încetată din viaţă la 24 Aprilie 1885 în ală 27-lea ană ală etăţii. A(fi s’a înmormântată.
Fie ’î ţărina uş»ră !
Editoră: Iaeobă Mureşianu.
Reda* toră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu
Nr. 85.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Gnrsuln la bursa de Viena
din 24 Aprilie st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 93.90 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 89 70 Imprumutuld căiloril ferate
ungare................144.50
Amortisarea datoriei căilor ii ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.45 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... —. — Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 103.25 Bonuri rurale ungare . . 101.50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişii.................101.—
Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 100.50
Bonuri croato-slavone . . 101 Despăgubire p. dijma de
vinii ung...............—. —
Imprumutulii cu premiu
ung.....................115.	-
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118. -Renta de hărtiă austriacă 81.— Renta de arg. austr. . .	81.45
Renta de aurii austr. . . 105 90 Losurile din 1860	. . . 138 80
Acţiunile băncel austro-
ungare.................851.—
Act. băncel de credită ung. 280 75 Act. băncel de credită austr. 281.80 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............... 5	99
Napoleon-d’orI............9.97 ‘/3
Mărci 100 împ. germ. . . 61.65 Londra 10 Livres sterlinge 128.25
Bursa de BucurescI.
Cota oficială dela	11	Aprilie st. v.		1885.
Renta română (5°0).			Cump. 85V*	vănd
Renta rom. araort. (5°/0)			87V2	—
* convert. (6%)			86	—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)			29 Va	—
Credit fonc. rural (7°/0)			98	—
* » » (5%)			83V.	—
* » urban (7°/0)			96V2	—
» • , (6°/.)			87Va	—
* . » (5°/„)			81 Va	—
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. .			1150 295	—
« » » Naţională			220	—
Aură				14.V/o	—
Bancnote austriace contra aură			—	>
Cursidu pieţei Braşovfl
ţlin 25 Aprilie st. d. 1885.
Bancnote românesc! . . .	. Cump.	8.70	Vând.	, 8.72
Argint românesc . . . .	»	8.65	Y	8.70
Napoleon-d’orî		Y	9.90	1	9.96
Lire turcesc!		*	11.12	Y	11.18
Imperial!		Y	10.12	»	10.15
Galbeni		Y	5.80	Y	5.85
Scrisurile fonc. > Albina*	* . *	100.50	»	101.-
Ruble Rusesc!		Y	121.—	Y	123.—
Discontulă	»	... 7—10 °/o pe anii.
Desfacere.
Cu învoiala D-lui L. fabricanţii de pos-
tavuri şi mărfuri de lână sS voru pune la licitaţia stofe pentru 4000
Costume bărbătesc!
pentru primăvară şi vară
complete, fine, elegantă-moderne, din lână veritabilă. Fiecare costumti este din stofă de lână veritabilă dela Briinn, sâu Reichenberg pentru rocă, pantaloni şi giletcă, suficientă pentru statura cea mai mare. Aceste costume suntu în colorile cele mai nouă şi moderne precum: cenuşii, cafenii, civite, negre, vărgate, cadrilate şi pâle-mele.
Aceste stofe sS afiă în două calităţi şi costă I calitate fl. 6 şi a II calitate
numai 4 fl. 50 cr.
Banii îi înarpoiezii îndată,
dacă nu va plăcea cuiva stofa de costumă trimisă. Mostre nu să potă trimite. Comande din provincia să esecută cu rambursa poştală. — Afară de aceste să mai află de vemjare 400
Şaluri de voiagiu din lână
de 5 coţi lungime, 2Va coţi lăţime, fdrtefine, cenuşii, cafenii, drapă â 3 fl. 50 cr. bucata. Singură ma-terialulă brută a costată deja mai multă, de aceea t6te suntă pe jumătate dăruite.
Adresa şi singurulă locă reelă pentru comande la:
General-Agentur inlăndischer Tuchwaaren «]. HL Rabinovicz, Wien
II., Schiffamtsgasse Nr. 20.
Publicaţiune!	2 2 \
Tergitlii de terii celă mai ;>prope a . St. George“ în comuna Idpova comitatulă Ti-mişdrii se va ţînă în 3 Uliii ll a. c. st. nou; ără tergulii de vite se va începe cu 2 <}'le mai înainte.
Lipova în 20 Aprilie 1885.
Primăria (Antistia) comunală.
03	.IJ-	1	_s~	■	*x~	jL	3
Ph ci nb	^3 • —> >03	Q	IB			JH	H-S O 03
P M	"O O	of S-	0 9 2	O 'O	t-i 3 hO	«c .03	eu
	s	a	'eS		vi)	‘O	"os*
P <lH	VD X	• H	PQ		os	O X	03 +3
	>P a 0	m oT	of .2	>H u 9	de	3 ■Z3	
	”«3 &	F H <1	a	ce u eu	rile	3 03 Qh	X 3
<U
’5h
a
o
p-
03 O v*
O
>
S 5,
c
o
o
a
t-
o
s
c
03
t-
03
C3
- 03 o -53
£ — £ a
• i 0*1 o." £ o
a
o
ca
03
3
"03
03
'9
S
03
s
o
o
Mersuld trenuFilorti
pe linia Predealfi-Budapesta şi pe linia Teiuşft-Aradii-Biidapesta a câlei ferate orientale de stată reg. nng.
	Predealit-Budapesta					Budapesta-		-Fredeală		
		Trenă	Trenu	Trenfi	Trenii		Trenii	Trenii	Trenii	Trenii
		accelerat	de	omnibus	de		de	omnibus	accelerat	omnibus
			persone		persone		persdne			
	BucurescI	7.15			—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
	Predeală	1.09	—	—	3.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
	TimişG	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
	Braşovfi i	2.06	—	—	10.50	P. Ladâny	2.01	2.04	1.59	10.09
	1 (	2.16	6.30	5.45		Oradea mare (	4.11	5.13	3.20	
	Feldiora	2.44	7.09	6.28		(	4.21	9.37	3.25	
	Apatia	3.03	7.41	7,07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
	Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
	Homorodtt	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
	Haşfaleu	4.51	10.18	10.52		Râv	5.46	11.41	4.31	
	Sighişora	5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
	Elisabetopole	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
	MediaşO	6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
	Copsa mică	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
	Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
	Blaşiu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
	Crăciuneltt	—	1.45	3.22		Ghirbău	8.24	4.52	—	
	Teiuşti	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
	AiudQ	7.55	2.48	4.44			8.57	5.40	7.08	
	Vinţuld de sustl	—	3.12	5.10			9.28	6.00	7.18	
	Uiora	—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
	Cucerdea	8.24	3.36	5.47		Ghiris	11.15	8.14	8.29	
	Ghirisft]	8.48	4.10	6.38		Cucerdea	12.04	9.49	8.53	
	Apahida	—	5.39	8.51		Ui6ra	12.12	9.58	—	
	Cluşiu ^	10.08	5-59	9.18		Vinţulti de susfl	12.19	10.07	—	
		10.18	6.28	8.00		Aiudtt	12.45	10.42	9.17	
	Nedeşdu	—	6,54	8.84		Teiuştt	1.15	11.32	9.40	
	Ghirbfiu	—	7.10	8.59		CrăciunelQ	1.44	12.03	—	
	Aghirişă	—	7.25	9.35		Blaştt	2.00	12.24	10.12	
	Stana	—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
	Huiedind	11.33	8.11	11.04		Cop şa mică	2.52	1.22	10.45	
	Ciucia	12.06	8.52	12.17		Mediaştt	3.27	2.24	11.07	
	Bucia	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
	Bratca	—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
	Râv	12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	1230	
	Mezfi-Telegd	1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
	Fugyi-Vâsârhely	—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
	Vârad-Velinţe	—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
		1.49	11.04	4.06		Feldi6ra	8.41	9.20	2.44	
		1.54	11.14	7.30		„ ^ (	9.20	10.15	3.15	
	P. Ladâny	3.14	1.47	11.05		Braşovft ^	—	6.00	3.25	
	Szolnok	5.10	4.40	2.37		Timiştt	—	6.57	4.03	
	Buda-pesta]	7.30	7.44	6.40		Predealu	—	7.32	4.28	
	Yiena	2.00	6.20	2.00		BucurescI			10.25	
Nota: Orele de nâpte suntă cele dintre liniile grâse.
Tipografia ALEXI, Braşovă,
'Teiiişft-Aradft-Biidapesta				Budapesta- Aradft-Teiuşft.		
	Trenă de	Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă
	persdne	omnibus	omnibus		persdne	omnibus
		9.50		Viena	8.25	8.35
Teiuşft	2.39		8.20			
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43		Aradft |	3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13			4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Bârzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57 12.27
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	llia	8.40	
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
Aradft |	12.32	8.05	9.45	Orăştiâ	10.47	3.46 4.20
	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Iulia	12.21 12.53	6.15 7.00
Viena	6.20	—	—	Teiuşft		
Aradft-Tfmişăra				Simeria (Piski) PetroşenI		
	Trenă	Trenă de			Trenă	
	omnibus	persdne			omnibns	
Aradft	6.00	12.30		Simeria	3,08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Tîmişdra	8.58	3.15		P etroşeni	7.00	
Timişftra- Aradft				Petroşeui—Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	persdne	omnibus			omnibus	
Timişftra	12.25	5.00		PetroşenI	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37 10.09	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia		
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nâmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
Aradft	3.10	8.00		Bimoria	12,37