REDACŢIUNEA ŞI ADMIlfISTRAţIUNEA t
BRAŞOVtî, piaţa mare Nr. 22.
,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI.
Pe ună ană 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi atr&lnătate:
Pe anfi 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
0 seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorl nefranoate nu se prlmesou. — Uanuiorlpte nu retrămltO.
N* 84
Duminecă 14 (26) Aprilie
1885.
Braşovtl, 13 (25) Aprilie 1885.
Discursulu tronului, prin care Maiestatea Sa împăratule a închisă a 9-a sesiune a Reihsratu-lui vienesu, nu cuprinde, afară de-o enumerare săcă a obiectelor^ discutate şi resolvate de parlamentă în cei şăse ani din urmă şi afară de a-sigurarea ce-o întelnimă în t6te mesagiele timpului de faţă despre „bunele relaţiuni cu t6te puterile,u decâtă ună singură pasagiu finală, care indică în modă vagă viitdrele planuri ale cabinetului Taaffe. Acestă pasagiu sună din cuvântă în cuvântă cum urmâză:
„Bucurându-se de binecuvântările păcii, gu-vernulă Meu va continuă de a-şi resolva problemele sale cu stăruinţă şi devotamentă pentru binele statului pe cărările pe cari a apucată,ca să săvâr-şâscă ceea ce a începută împreună cu D-v6stră, ca activitatea viitâre constituţională să ’şi afle o desvoltare fructiferă şi astfelă să se ajungă acelă scopu, care corespunde intenţiuniloră, dorinţeloră şi speranţeloră sale.“
Tocmai pentru că mesagiulă împărătescă a fostă de astădată atâta de reservatu în espune-nerea politicei guvernului, a bătută şi mai multă la ochi pasagiulă citată, în care se accentuâză înaintarea pe „căile apucate. “
Era naturală, ca toţi cei ce nu suntă mulţumiţi cu direcţiunea ce a luat’o politica in-teriâră a Austriei să fie neliniştiţi şi nemulţă-miţî cu asigurarea laconică, că guvern ulă Maiestăţii Sale va urmări şi în viitoră aceiaşi direcţiune.
Intre aceştia sunt a se aminti mai ântâiu Nemţii centralişti austriaci, cari îşi dorescă ârăşi reîntârcerea aceloră timpuri, când supremaţia loră asupra celorlalte naţionalităţi era în flâre, âr în a doua liniă suntă suprematiştii maghiari, cari se temă ca nu cumva direcţiunea politică din Austria să ameninţe într’o <Ji şi supremaţia, de care se bucură ei at}i într’o măsură neaşteptată.
Foile germane oposiţiunale din Austria critică aspru discursulă tronului puindu-lă în paralelă cu mesagiulă de deschidere dela 1869. Amărăciunea loră este cu atâtă mai mare, cu câtă prevădă, că oposiţiunea germană va eşi mai slăbită din viitârele alegeri pentru noulă Reichs-rath. Amărăciunea s’a prefăcută în înverşunare de când guvernulă din Viena a confiscată ma-nifestulă electorală ală stângei germane oposiţio-nale, care a redicată protestă în contra „tendin-ţeloră de slavisare a administraţiunei“ şi în contra „direcţiunei federaliste“, „ slave “ a politicei guvernului.
F6rte nefavorabilă este criticată discursulă tronului şi de foile maghiare. Acestora nu le place nicidecum ceea ce se petrece în Austria, dar n’au ce face, căci nu le dă mâna Unguriloră d’a se amesteca în afacerile interidre ale Austriei. Acâsta însă nu opresce pressa maghiară d’a sim-patisâ cu suprematiştii germani.
Yorbindă de direcţiunea politicei cabinetului Taaffe, „Peşti Naplo“ 4*ce c& ea nu este liberală, ci conservativă-clericală, nu este centralistică, ci mai multă autonomistică, nu pangermană, ci mai multă slaVofilă, nu constituţională, ci mai multă absolutistică. Direcţiunea este prin urmare cunoscută, nu se sciă însă, (jice numita fdiă, care
e intenţiunea şi scopulă cordnei, cercurile influente şi decicjătdre trebuie să aibă planurile loră dâr nu le dau pe faţă.
Aşa credemă şi noi, că cercurile hotărîtdre din Yiena trebue să aibă ună plană şi să lucreze după acestă plană. Este întrebare numai dacă acestă plană se mărginesce numai la Austria, ori că se estinde asupra întregei monarchii?
Cine scie dacă tăcerea |cercuriloră influente din Viena nu e impusă tocmai de diversitatea direcţiunei politice, ce se urmăresce a<Ji dincolo şi dincdce de Laita. Sigură este însă că neodihna politiciloră din Peşta asupra „înaintărei pe cărarea apucată“ a guvernului din Austria îşi are sorgintea în acesta deosebire de direcţiune politică.
Confiictulă anglo-rustt
După cele mai nouă scirî, starea conflictului anglo-rusă nu s’a îmbunătăţită nicidecum. O telegramă din Londra comunică, că guvernulă englesă n’a cerută tocmai desaprobarea lui Kpmarov, ci o cercetare a sângerosului incidenţă dela Ak-Tepe, ceea-ce Rusia a refusată (Jicândă, că acâstă cerere nu se unesce cu onărea militară a generaliloră săi. Rusia vrea cu orice preţă să aibă Penşdehulă şi cunoscutulă generală englesă Hamley ne spune, că Ruşii câştigă prin acestă (ţinută: 1. Şosâua strategică spre Herată, care duce de - alungulă văii Kuşk la ună defileu, a cărui eşire o formâză valea Heri-Rudului lângă Kuşană. 2. Puterea de a ocoli de-fileulă din faţa Zulficardui, în casă când acesta s’ar ocupa pentru apărarea Heratului. 3. Dominaţiunea şoselei principale între Herat şi Balkh şi de acolo la Kabul, care trece prin Penşdeh. 4. MijlOcele, de a înaintâ, prin folosirea aceleia, dela Marea caspică la Kabul. 5. Mai multe căi de munte, care ducă prin alte defileurl la Herat.
O telegramă din Londra anunţă, că Salisbury a criticată aspru ^politica esternă a lui Gladstone. Din acăstă critică suntă de accentuată acele părţi, cari suntă îndreptate directă în contra guvernului rusescă, şi suntă cu atâtă mai interesante, cu câtă Salisbury e ună omă de stată, care în curendă pâte ajunge ministru preşedinte. Salisbury a <|istl, că nimenea nu se mai îndoiesce despre aceea, cumcă Rusia vrea să aducă pe Anglia într’o astfelă de posiţiune în India, încâtă Anglia să fiă silită a lăsă Rusiei Constantinopolulă. Mai departe a <Jisă conducătorulă conservatoriloră: »Nu putemă nicidecum să ne încredemă în asigurările şi promisiunile guvernului rusescă, căci adeseori, ba totdâuna guvernulă rusescă şi-a călcată cuvântulă.* Salisbury enumerâ apoi asigurările rusesc! în privinţa Mării caspice, a Chivei şi Mervului şi le resumâ în urmă astfelă: »Idea mea, cum trebue să procedemă cu Rusia, este următârea: Să nu ceremă nici o promisiune ce Rusia nu o p6te împlini, ci să spunemă Rusiei: că acesta ori acelă punctă este astfelă, că nu-ţî e permisă să mergi acolo, şi în casă când totuşi mergi, atunci nu vomă cruţâ nici bani nici sânge, până când nu te vei retrage.*
Din Petersburg se scrie, că Katkov găsesce situa-ţiunea într’atâta limpede, întru câtă Rusia în puterea dreptului de răsboiu nu numai că p6te, ci şi trebue să ocupe teritoriulă din litigiu, fiindcă Afganii au provocată ostilităţile şi au evacuată teritorulă. Lucrulă însă e complicată prin aceea, că Englesii au ocupată portulă Ha-milton (Canada vestică), din care causă nu p6te fi vorba de bune relaţiunî. Katkov cere, ca necondiţionată Englesii să renunţe la ocuparea acestui portă, căci şi aşa Anglia fundă isolată, se găsesce într’o situaţiune de totă neplăcută.
Totă din Petersburg se comunică, că în mai multe oraşe rusescl se adună bani pentru echiparea de corâbi eorsare.
Foile din Berlină, între cari şi *Nordd. Allg. Zeitung,* recunoscă înăsprirea cestiunei afgane, de când s’a primită telegrama lui Lumsden. *Vossische Zeitung* e Informată din Londra, că telegrama, ce a tri-
mis’o cabinetulă englesă la Petersburg, cere în modă energică satisfacţiune pentru alaculă făcută asupra Afga-niloră; ună răspunsă nesatisfâcătoră ar face inevitabilă j ruptura cu Rusia.
------O--------
Succesele ministerului Taaffe.
F6ia oposiţională »N. fr. Presse,* la finea unei periode de şâse ani câtă a ţinută senatulă împe- | rială său parlamentulă pentru provinciile austriace, de j când se află corniţele Taaffe la cârma statului austriacă, j face o seriosă apreţiare a tuturoră resultateloră ce s’au ! obţinută sub cârma lui Taaffe, care la inaugurarea mi- j nisteriului său pusese în gura monarchului următârele j semnificative cnvinte: »Deputaţii scumpului meu regată ală Boemiei, ascultândă de apelulă meu, intrară cu toţii pe j arena discuţiuniloră comune, cu tote că ei au alte con- j vicţiunl de dreptă şi suntă conduşi de alte vederi, şi a- j căsta este ună mare progresă spre a ajunge la aceea împăcare şi înţelegere generală, care a fostă totdâuna ţînta	j
dorinţeloră mele, şi Eu suntă condusă de cea mai viuă	i
speranţă, că pătjindă toţi moderaţiunea şi respectândă unulă drepturile celuilaltă, deliberaţiunile Domniiloră Vâstre I voră pută atinge aceea ţintă chiar pentru consolidarea | monarchiei şi pentru de a face ca t6te popârele să îm- > brăţişeze cu bucuriă constituţiunea.* Cu dreptă cuvântă \ observă »N. fr. Presse,* că şâse ani parlamentari au tre- \ cută şi încă cu deputaţi boemi în parlamentă şi minis- j teriu, şi totuşi discursulă tronului nu ne spune nimică despre isbânijile ce s’au obţinută pe calea împăcării po-pârăloră învrăjbite şi neîndreptăţite. Gestiunea, că con- j stituţiunea au primit’o tăte popărele, o trece cu o tăcere	j
profundă, despre mulţămirea şi îngăduirea popOrăloră tace	.
ca pescele în apă. Mesagiulă dela 1879 a <Jisă în ter-	;
minii cei mai măgulitori, că deficitele se voră delătura	j
pe cale naturală, fără să se facă nouă datorii şi fără să	]
se pună nouă dări asupra poporului, dar de atunci ană	|
de ană s’au înmulţită datoriile publice, măcară că ne-amă	j
bucurată de cea mai mare pace. Apoi acuma mai pe : urmă se 4ice, că prin bunăvoinţa parlamentului s’au vo- 1 tată legi financiare, dară totuşi echilibrulă în finanţe încă nu s’a putută dobândi, ci acâsta numai în viitoră se va putâ într’adevără realisa. Reforma impositeloră directe j renoirea tractateloră comerciale, reforma ordinii procedurii j civile şi a dreptului penală materială, care la 1879 se puseseră ca nisce puncte cardinale ale legislaţiunei, nici cu ună cuvântă nu se mai pomenescă în atuc- ‘ alulă mesagiu împărătescă. Legile ce le-a produsă parlamentulă în aceşti şâse ani suntă de totului totă neîn- ■ semnate, aşa că de acelea s’au făcută sub t6te guvernele.
Nu se pâte face o critică mai bună şi mai adevă- i rată a sistemului actuală, decâtă când asemeni discursulă ! tronului dela Inaugurarea acestei sisteme cu discursulă i tronului dela finea acestei periode. Acum se vede o pus- j tietate întinsă şi o sărăciă luciă de fapte mari. In urmă j ne spune guvernulă, că pe viitoră va merge totă pe că-rările pe care a apucată, ceea ce ne arată limpede că guvernulă n’are să schimbe sistema politică actuală, nu- i mai câtă acâstă sistemă să nu fie pănă în urma urme- | loră fatală pentru popâră, şi pentru imperiu. La înce- ‘ putulă sistemului actuală, ministerulă ce se formase era j ună ministeră imparţială, dâr cu timpulă a devenită mi-nisterulă majorităţii slave clericale. Ministerulă actuală se bucură de graţia împărătâscă într’ună gradă ne mai pomenită. Apoi chiar împâratulă vă4^ndă bine, că activitatea actualului guvernă sub firma lui Taaffe nu este bogată în fapte mari, îşi va fi 4>sh: să-i niai dămă încă timpă, ca să-şi pâtă desvoltâ activitatea sa într’o întindere mai mare. Deci der lumea să mai aştepte în pace şi în linişte, pănă vomă vedâ ce ne mai aduce ministerulă , pe căile apucate. Apoi dacă scopulă şi ţinta guvernului j actuală au fostă dela începută să împace şi să mulţă- i mâscă pe tâte popârele, pentru ce nu caută să*şî înde-plinâscâ acestă frumosă şi greu angagiamentă, pentrucă impâriulă numai prin împăcarea şi mulţămirea tuturoră popâreloră, care îlă compună, se pâte consolida pe basele cele mai sigure şi mai puternice?
-----O--------
N-r 84.
GAZETA TRANSI1VANIEI .
1885.
SOIRILE PILEI.
Sinodulă archidiecesanii gr. or. din Sibiiu s’a încheiaţii alaltaeri printr’o cuvântare a Escelenţei Sale Me-tropolitului Mironii Romănulă, la carea a răspunsă în numele sinodului Ilustr. P. archimandrită N i c o 1 a u Popea.
—0—
Ministrulă de interne a anulaţii hotărîrea comitatului Sibiiu, referitâre la reuniunea ardelenă de maghiari-sare din Cluşiu. Marele »patrioţii» Tisza putea face altfelă?
—0—
Agio vamalii s’a stabilita pentru luna Maiu cu 23 °/0.
—0—
F6ia oficială ungurâscă publică textulă maghiară şi latina ala blanehetelora pentru testimoniile de maturitate.
—0—
Ministruia Tisza a primita în audienţă deputaţiunea reuniunii centrale notariale, care i-a presentată una me-moranda relativa la revisuirea legii comunale. Memo-randuia cere între altele, ca să se încredinţeze notarilora conducerea administraţiunii comunale. Ministruia a declarata, că deârece cundsce din experienţă însemnătatea notarilora pe terenulfi administrativa, va face ca cererea lora să se ia în consideraţia, mai vărtosa că se pregă-tesce tocmai acum revisuirea legii comunale.
—0—
In curăndfi se voră introduce una nou fela de timbre şi mărci poştale.
—0—
La tribunalula din Braşovfi e de ocupata postula de adjuncta cl. II în direcţiunea cărţilorfi funduale.
—0—
Cu 1 Iunie n. vora eşi din circulaţiă bancnotele vechi de 50 fl.
—0—
Direcţiunea poştelora din Sibiiu face cunoscuta, că în Farkaştelche, comit. Albei de josO, e de ocupata postula de magistru poştala, pe lângă o cauţiune de 100 fl. Lăfa anuală e de 120 fl., pauşaia de cancelariă 40 fl., şi pentru întreţinerea comunicaţiunei, prin cariolă, cu Blaşiuia 860 fl. pe anfi. Petiţiunile se vora înaintâ numitei direcţiuni în timpa de trei săptămâni.
—0—
Principii Caroia şi Ferdinanda de Hohenzolern, nepoţii Regelui României, au sosita în Bucresci, spune »Răsboiuia.«
—0—
In Londra se cere la concerte să se cânte imnula rusesca şi după ce se esecută, de regulă publicula îia flueră.
----O-------
Din biografia lui C. A. Rosetti.
„Naţiunea “, făcândă biografia marelui bârbatu ala României, scrie despre activitatea ce a des-voltat’o ela dela 1877 încdce următdrele:
Nimeni nu se mai îndoesce astăzi, că acela care a contribuita mai multa, ca armata română să fie alături cu cea rusăscă în răsboiulfi dela 1877, este Rosetti. In „Românulă,» în conferinţele politice, în întruniri publice, ela fa acela, care ceru cu mai multă insistenţă, ca tânăra ndstră armată să fie pusă la încercare. Aparţine istoriei să judece, dacă bine său rău a făcuta; ceea ce nu se j pâte însă contesta de nimeni, e că Rosetti nu s’a înşelata j asupra valorii soldatului româna. Eroismulfi, de care a data dovezi în luptele de peste Dunăre, a fosta admirata j de lumea întrăgă, ela a făcuta ca privirile Europei să se j îndrepteze spre România, pe care pănă atunci o necu-noscea seu o despreţuia.
După terminarea răsboiului, când d. Ioana Bră-tianu plecă cu d. M. Gogălnicennu la Berlin, pentru a asista la conferinţa ce trebuia să decidă asupra modului cum să se Incheiă pacea definitivă, Rosetti făcu din nou, sacrificiula de a primi portofoliuffi interneloră şi interi-muia presidenţiei Consiliului. Primulfi său acta, ca ministru, fu de a da ordina prefecţilorfi a se opune cu energiă propagandei întreprinse de Ruşi printre poporaţi-unile rurale din ţără şi de a face să se ia măsuri militare, pentru ca linia de concentrare a armatei române să nu fie violată de armata rusă, ale cărei mişcări de înaintare deveniseră îngrijitâre.
Când congresulă dela Berlin îşi încheiâ lucrările şi când armatele rusesci părăsiră ţera, cea dintâiu grijă a lui Rosetti fu de a se retrage şi elă dela putere.
Retrasă din ministeră, C. A. Rosetti fu realesă preşedinte ală camerei deputaţiloră. Modulă cum elă conducea desbaterile Camerei a rămasă de modelă tuturoră aceloră ce l’au succedată. Elă prevedea totdâuna turnura ce trebuia să o ia desbaterile, în urma vreunui cuvântă aruncată fie de pe banca ministerială, fie de pe aceea de deputată, şi, cu o măiestriă pe care nimeni n’a posedat’o ca dânsulă, făcea ca furtuna, ce era să se nască, să se liniştăscă mai înainte chiar de a isbucni. Creionulă lui Rosetti, pe care îlă lovia de tribuna presi-
denţială în locă de clopoţelă, a rămasă proverbială; când sub o altă presidenţiă, se făcea sgomotă în cameră, glumeţii îi cereau miraculosulă creionă pentru a linişti spiritele.
In timpulă acestei presidenţii, Rosetti presentâ Camerei ună proiectă de lege asupra libertăţii individuale, rămasă pănă a<JÎ nevotată, şi o propunere tin^endă a stabili eligibilitatea în magistratură, susţinută in colonele » Românului» şi într’o broşură de fiulă său Mircea.
După retragerea d-lui Dumitru Brătianu dela ministeră, Rosetti primi încă odată — şi acum pentru ultima oră — portofoliulă interneloră. Nici de astă dată însă elu nu’şî păstră multă vreme portofoliulă. Reformele ce elă voi să introducă în moravurile administraţiunei, neînduplecarea cu care voi să lovăscă t6te abuzurile ce se făceau, graţiă influenţeloră locale, îlă făcură nesuferită maiorităţei şi în Noemvre 1881. elă se retrase din ministeră.
Ca simplu deputată, Rosetti continuă încă în timpulă sesiunei parlamentare din 1881—1882 a lupta pentru ajungerea ţintei pe care o urmărea: emanciparea clasei muncitâre şi productive şi îndreptarea releloră, a căroră victimă era acăstă clasă. Râua-voinţă, cu care camerile liberale primiră mai t6te propunerile sale în acestă sensă, îlă mâhniră atâta de multă, încâtă, la finele sesiunei, îşi dete demisiunea şi plecă din ţâră. Realesă de două ori deputată de cătră colegiulă Capitalei, Rosetti refuză de amândouă ori mandatulă şi nu consimţi a reveni în România, decâtă după ce camerile declarară că este necesitate de a se revizui Constituţiunea. Alesă deputată ală Capitalei, elă veni în camera constituantă, unde luptă cu energiă chiar contra voinţei amicului său din copilăriă, d. Ionă C. Brătianu, pentru a face ca toţi alegătorii să fie aşediaţî într’ună singură colegiu.
Lupta cea mai înverşunată însă, ce elă o susţinu în acestă cameră, fu aceea pentru libertatea presei. Ca decană ală ei, Rosetti o apără, cum îşi apără leoaica puii, contra acelora cari, prin căi piezişe, voiau să o ştir-bâşcă. Graţiă lui numai, presa română pote astăzi să propage lumina şi adevărulă cum îlă înţelege şi fără temere de lovituri.
Dacă Rosetti, în totă viaţa lui, nu ar avea la ac-tivulă său decâtă acestă singură faptă, ea ar fi destulă, pentru ca recunoştinţa tuturoră să’i fie asigurată.
Mâhnită din nou de cele ce vedea petrecându-se în camera constituantă, mai cu semă pe la sfârşitulă ei, Rosetti dimisionâ împreună cu alţi colegi, retrăgându-se pe tribuna sa de ţaristă. De pe acâstă tribună, elă nu încetă a vorbi poporului despre drepturile şi datoriile lui.
In alegerile din urmă, Rosetti fu alesă deputată ală Ploeştiloră; elă refusă însă a întră în Cameră, şi nu primi nici ună mandată din câte i se oferise, decâtă atunci când ’lă aleseră ţăranii din Argeşă.
Dar acum era bolnavă, şi cu t6tă dorinţa ce ar fi avută de a mai lucra, nu mai putu. Chiar direcţiunea »Românului», C. A. Rosetti fu silită a o părăsi în mâ-nile fiului său Vintilă.
------O--------
Procesata din Deva.
(Raport ulă specială ală »Gaz. Trans.»)
Deva, 20 Aprilie 1885.
(Urmare şi fine).
Procurorulă resumeză resultatulă pertractărei finale. Elă găsesce, că după ce adunarea a luată conclu-sulă, prin care protesta în contra proiectului de lege pentru scâlele medii, trebuia să se disolve. Acusatulă însă, suindu-se pe tribună, a ţinută ună discursă de natură a irita pe cei de faţă în contra naţiunii maghiare, şi că prin urmare a agitată. A amintită cele petrecute la 1848 şi a înşirată întâmplările pănă în filele nostre. A 4>să, că Ungurii în 1848 nu au învăţată destulă, cu tâte că urmările întemplăriloră din acelă ană ară putea să le dea destulă învăţătură; că absolutismulă a fostă mai uşoră de suportată, fiind că nu le-a atacată Românilor ă limba şi naţionalitatea, şi nu le-a împedecată desvoltarea loră; că sub constituţionalismul maghiară funcţionari nu se numescă dintre Români; că guvernulă nu ţine sâmă de numărulă Româniloră, cari iau deopotrivă parte la sarcinile statului cu Maghiarii; că guvernulă nu respecteză legile aduse de dietă; că Românii suntă eschişî dela alegerea deputaţiloră dietali, dela oficii, şi că Românii fiindă persecutaţi de guvernă, le este ameninţată naţionalitatea.
Vorbindă acusatulă de patentele dela 1854 şi 1860, de dietele dela 1863 din Sibiiu şi dela 1865 din Cluşiu, precum şi de rescriotulă regescă din 1866, a ajunsă — 4ice procurorulă — la numirea ministeriului ungurescă, sub care s’a adusă şi art. de lege 44 din 1868. Despre acestă articulă acusatulă a <Jisă, că prin elă s’au răpită Româniloră şi drepturile, pentru care luptaseră până atunci. Acum Ungurii, prin proiectultă de lege a sc6leloră medii, voiescă să le ia Româniloră şi scola, dar ei nu o voră da.
Din acestea procurorulă deduce, că acusatulă a avută intenţiunea să agite în contra naţiunii maghiare, precum s’a observată iritaţiune atâtă în decursulă adunării, câtă şi după disolvarea ei, pentru că cei mai mulţi dintre participanţi au fostă ţărani, âmenl neinteligenţi.
Cumcă s’a produsă ură în contra Maghiariloră, procurorulă amintesce, că consecinţele acelei vorbiri s’au manifestată în mai multe comune din fostulă comitată ală Zarandului, unde mai mulţi individ! au fostă daţi în
judecată pentru agitare, aşa că investigaţiunea urmâză ş/ a4I în Baia de Crişă. Pe martorii, cari prin deposiţiu-nile loră au arătată, că agitaţiune nu s’a produsă, procurorulă nu-i crede, şi deci cere, ca conformă § 172, partea 2 a a cod. penală acusatulă să fie declarată vinovată şi a-lă pedepsi cu închisâre de stată pe ună anii, 400 fl. amendă său alte 40 de dile închisâre, precum şi la suportarea cheltueliloră de judecată.
Apărătorulă Dr. Petco: Onorată tribunală! înainte de tâte trabue să mârturisescă, că m’a suprinsil susţinerea acusei din partea onoratei procuraturi regesc!; m’a suprinsă cu atâtă mai multă, cu câtă din pledoria d-lui procuroră m’am convinsă, că acela îi dă §-lui 172 alinea 2 din cod. pen. o interpretare de totă noue afir-mândă, cumcă la deliclulă de agitare nu e de lipsă s£ se facă provocare directă pentru a excita ura contra unei naţionalităţi său confesiuni din ţeră, — şi numai acestei interpretări sinistre potă să-i atribuiu susţinerea acusei din partea d-lui procuroră, care e chemată, ca aplicarea legii, în sensulă procedurei penale, se o folo-sâscă în asemenea modă pro şi contra inculpatului. Acâstă interpretare nu are valore, deârece alinea 2 a §-lui 172 nu se pdte aplica fâră de a nu se lua în considerare şi §-ulă 171, căci numai aceşti doi §§ la olaltă dau definiţiunea corectă a delictului de agitare. E de lipsă să vedemă deci, cum sună §-ulă 172 ală cod. pen.? §-ulă 172 partea a 2-a, la care se provocă procurorulă de stată, conţine următârele disposiţiuni: »că tocmai astfelă se pedepsesce şi acela, care în modulă circumscrisă în §-ulă 171 provâcă o clasă a poporaţiunii, o naţionalitate său o confesiune la ură contra altei clase a poporaţiunii, contra altei naţionalităţi seu confesiuni, precum şi acela, care agiteză contra unei instituţiuni de dreptă, de avere seu câsătoriă.* Acestă § dar în alinea citată, în cualificarea delictului respectivă se provâcă expresă la modalitatea § lui 171, er §-ulă 171 circumscrie modalitatea acăsta în următorele: »dacă 6re-cine în publică într’o adunare prin graiu viu, prin răspândirea sâu expunerea publică a unei tipărituri, a unui manuscriptă sâu expunerea unei desemnări face provocare directă la săvârşirea unei crime sâu a unui delictă, se pedepsesce ca agitatoră, dacă crima sâu delictulă s’a şi întâmplată.*
Din textulă acestora §§. dar e evidentă, cnm^ă delictulă de agitare numai prin o provocare directă se pole comite, şi nici când prin o faptă indirectă.
Dacă cercetămă acum fapta inculpatului, nu vomă afla în vorbirea dânsului ţinută la 10 Martie 1883 nici o provocare directă, căci enararea simplă a unoră întâmplări istorice, fie acele de natură câtă de gravă, precum e citarea anului libertăţii 1848, şi anume: cumcă Ungurii dela anulă acela nici n’au învăţată şi nici nu au uitată nimica, seu enararea plângeriloră Româniloră, că adecă legile, aduse în dieta Ungariei şi sancţionate de Maiestatea Sa, nu se respecteză nici din partea guvernului, nici din partea autorităţiloră publice, aceste expuneri, atâtă conformă acteloră de investigaţiune, câtă şi în deosebi din resultatulă pertractării finale de astăzi, dar mai alesă din fasiunea martoriloră maghiari şi români, s’a dovedită, că acele nu au conţinuta nici o agitare directă la ură contra naţionalităţii maghiare. Din fasiunea unui martoră, care a fostă la aceea adunare în calitate de comisară, s’a dovedită, că asupra lui ca Maghiară a produsă 6reşi-care iritaţiune în ascultătorii români. Din fasiunea altoră martori s’a dovedită pe deplină, cumcă vorbirea inculpatului nu a fostă de ună conţinută şi de o natură, ca să p6fâ stîrnl ură în contra naţionalităţii maghiare; şi cumcă într’adevără a şi fostă aşa, cea mai eclatantă dovadă e, că deşi adunarea aceea a fostă compusă din 2000 de alegători români veniţi de pe teritoriulă comitatului Huned6rei, adunarea a decursă în cea mai mare linişte şi în cea mai exemplară ordine.
Şi cumcă vorbirea acâsta nu a conţinută agitaţiune în contra naţionalităţii maghiare, suntă în stare a o dovedi prin o decisiune venită dela Curia reg. Ce e dreptă, decisiunea acâsta nu se rapârtâ la inculpatulă, ci la d. protopopă Ioană Pap iu, ca presidentă ală adunării din cestiune. Ea însă e adusă totă în causa acesta, şi totă pe basa acteloră de investigaţiune făcută în acesta cestiune, şi dacă îmi permite onoratulă presidiu, fiindu-mi la mână, o potă şi ceti. (Aflându-se decisiunea curială şi la actele de investigare, nu se citesce). Cumcă decisiunea acesta nu s’a estinsă şi asupra faptului, cu care e inculpată Dr. T i n c u, nu este a se atribui altei împrejurări, decâtă împrejurării că esistândă două decisiunî dela două foruri şi egală sunătâre, recursulă d-lui inculpată Dr. Tincu. pe basa procedurii penale austr., care şi atjî e în Ardeală în valâre, din acestă motivă s’a respinsă, fără a se hotărî în merită.
Onor. tribunală! După terminarea pertractării finale speramă, că pe basa resultatului obţinută în decursulă acesteia şi cu decisiunea curială în mână, d-Iă procuroră reg. va retrage acusa intentată d-lui Dr. Tincu i şi va cere însuşi achitarea lui. Dar d-lă procuroră, în locă să facă acesta, susţine acusa adusă pe basa acteloră de investigare din cuvântă în cuvântă, aşa precum aceea a fostă adusă înainte de pertractarea finală, fără a luâ în considerare resultatulă acestei pertractări si fără a ţine contă celă puţină de decisiunea Curiei, care es-presă cjice, cumcă deşi vorbirea d-lui Dr. Tincu ţinută la 10 Martie 1883 conţine unele acuse faţă cu guvernulă şi nisce espresiunl mai aspre faţă cu naţiunea maghiară, acele totuşi n’au trecută preste marginile legii, ci suntă a se considera numai ca nisce espresiunl aspre provenite din convingere individuală, şi ca atarl deci nu se potă privi şi cualificâ ca delictă de agitaţiune.
Dar p6te că d-lă procuroră nu a putută retrage acusa şi din acelă motivă, ca sâ nu se desaprâbe pe sine însuşi, căci după părerea mea, acusa chiar dela începută nu a fostă la locă, despre ce ne vomă convinge din proce-derea cu investigaţiunea presentă. Investigaţiunea s’a începută nu dâră cu ascultarea acusatului, ci judele de in-strucţiă a ascultată mai înainte pre toţi martorii, cari au sciută spune ceva agravantă contra acusatului, şi numai după ce a terminată ascultarea acestoră martori, cari nie( ]
Nr. 84.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
nu cunoseeau limba română pe deplină, a ascultată pe acusatulă, âr după dânsulă şi pe martorii aceia, cari sciu limba română, cari au pricepută deci pre deplină vorbirea d-lui L)r. Tincu şi au putută să mărturisâscă adevărul 0. Dacă însă judecătorulă de instrucţia ar fi ascultată mai ântăiu pre acusatulă şi după aceea pre martori, şi convingăndu-se despre contrazicerea ce există între lasiunea inculpatului şi a martoriloră, cari nu pricepă limba română, precum şi despre contradicerile ce există între fasiunile martoriloră, cari pricepă limba română şi a aceloră cari nu o pricepă, dacă ar fi confrontată, conformă prescrieriloră procedurii penale, fasiunile ce diferiau — sunt pre deplină convinsă, cumcă causa acâsta nu ajungea la stadiulă acesta.
Adevărulă aserţiunii mele se constatăză pe deplină din decursulă pertractării de astăzi, căci ascultându-se martorii, cari au fasionată în contra d-lui Dr. Tincu în decurgerea învestigaţiunii şi cu ocasiunea pertractării de astăZb nici unulă nu a susţinută, cumcă dl Dr. Tincu ar fi provocată la ură contra naţionalităţii maghiare, ba spună hotărâtă, vorbireă d-lui Tincu, astăZi acusată, — afară de martorulă Anton Csiiros, — asupra lorăchiar ca Maghiari n’a produsă nici o iritaţiune, cu atâtă mai puţină în ascultătorii români, căci strigările ce le-au auZită şi anume : »Nu primim* »Nu suferim* >Aşa este*, nu le-au privită de altceva, decâtă de espresiunl de plăcere sâu neplăcere, dar nicidecum ca expresiunea oare-cftrei iritaţiuni. Ra unii martori spună şi aceea, că adunarea numerâsă şi după încheierea şedinţei s’a împrăştiat cu cea mai mare linişte şi în cea mai exemplară ordine aşa, încât la o oră după închiderea şedinţei, pe stradele Devei nici semnă n’a mai rămasă despre vre-o adunare de poporă atâtă de mare. Martorii români unanimă au spusă, că nici asupra loră, dar nici asupra adunării vorbirea d-lui Dr. Tincu nu a făcută impresiune iritătâre. Au <|isă însă şi aceea, că vorbirea d-lui Dr. Tincu nu a avut alt conţinută, decât acela ce se aude în t6te Z^e^e în mai aspră ediţiune în tâte foile politice.
Mai Zice dl procuroră în motivarea acusei sale, cumcă dl Dr. Tincu e vinovată de delictulă agitării, pen-trucă dânsulă vâZândă că adunarea e compusă din ună publică neinteligentă, ba aşa Zieândă plebe, vorbirea dânsului a fostă calculată şi adresată mai multă la acâstă parte a publicului, contândă pe neinteligenţa acestoră âmeni, în cari mai uşoră pote să producă iritaţiune.
Onor. tribunală! La partea acâsta a motivării am s8 observă numai atâta, cumcă inteligenţa şi cultura nu e de a se căuta în pantaloni, eiârecî său şubă, ci în mintea şi inima omului, pentrucă noi amă experiată, cumcă chiară o adunare constatătâre din bărbaţi îmbrăcaţi în haine vinete s’a terminată într’ună modă, care a dovedită, că n’a fostă compusă din 6meni inteligenţi. Noi suntemă mândri şi ne fâlimă cu aceea, cumcă deşi adunarea nâstră a fostă compusă din 2000 alegători, cu puţină excepţiă toţi în ciorecî şi şubă, aceea s’a sfârşită Intr’ună modă, care a dovedită cumcă a fostă compusă Dumai din inteligenţi, şi că prin urmare a putută să priceapă aceea ce a vorbită dl Dr Tincu,
; Onorată tribunală! mă rogă să nu căutaţi delictă de agitare, unde lipsesce cu totulă obiectulă aceluia, şi se nu aflaţi acolo iritaţiune, unde a domnită cea mai mare linişte şi cea mai exemplară ordine, âr cumcă cererea mea va afla ascultare, îmi este destulă garanţiă cu-: noscuta înţelepciune, jurisprudenţa şi iubirea de dreptate t a d-v6stră. Dreptă aceea în speranţă şi deplină convingere, că Onoratulă tribunală în causa presentă nu va [ afla delictă de agitare, nu mă folosescă de dreptulă a I enara împregiurările atenuante ce există pentru dl Dr.
[ Tincu, ci mă rogă: ca Onoratulă tribunală să binevoiască I a achita pe d-1 Dr. Avramă Tincu de sub acusa delictu-[ lai de agitare şi prin sentinţă să ’lă declare în sensulă I §. 288 aiă procedurii penale austriace de: nevinovat. K Acusatulă Dr. A. Tincu, cerândă cuvântulă după I apărătorii, desT âltă motivele discursului său, pentru care I trebue să se justifice aZI. Aceste motive dovedescă, că I dânsulă n’a fosiă condusă decâtă de intenţiuni în ade-I ilrtt patriotice. Dela 1867 încâce Românii se vădă totă I mai multă desconsideraţi în drepturile loră, chiar legea I de naţionalitate esistentă, cu care voiau să ne mulcomâscă, I este desconsiderată şi călcată în piciâre.
I In dieta din 1861, în 22 Maiu, fiindă minstrulă de I acumâ Trefort deputată a dechiarată, că dânsulă nu I roiesce a împedecâ desvoltarea celorlalte naţionalităţi, I fiindcă asuprirea loră ar fi o politică rea şi fără scopă.
I Românii să ’şî pârte afacerile lor în limba loră maternă, I li sc61ă să se folosescă de limba loră. Eu onoreză des-I mltarea internă a popâreloră tocmai ca şi religiunea în I cure statulă nu are dreptă a se amesteca.
I In anulă 1872 deputatulă Fr. Deak a declarată: I ,Sfi ne aducemă aminte cu câte greutăţi amă luptată I ta tinereţe, fiindă siliţi a studiâ într’o limbă străină, şi wn câtă îi este tinerimei aZi mai uşoră, că studiază în limba sa maternă. Acâsta are valâre şi pentru liaţionalităţi. Dâcă le-amă silf a’şî trimite copiii in IkoII ungurescl, atunci amă face imposibilă pro-|greşulâ tinerimei loră; părinţii ară chieltul în za-I dar şi copii şi-ară perde numai timpulă. In genere, dacă
■	mimă sâ câştigămă naţionalităţile, acâsta nu trebue să
■	olacemft aşa, ca să le maghiarisămă cu ori-ce preţă, ci I iernai aşa ca să le facemă plăcute referinţele nâstre.*
■	Pentru că două lucruri le vădă limpede cu ochii: a le
■	şterge de pe faţa pământului ar fi o barbariă şi atunci |dad nu ar fi aşa numerâse; fiind dar imposibilă a le Ipstii, a ni le face inimice nu este în interesulă nostru. I Cu totulă altfelă a vorbită mai târZiu d. Trefort la ministru. In epistola sa din 4 îuliu 1883, îndreptată Icfitrâ episcopală Szabo cu ocasiunea decorării acestuia, Inie lăudându-lă: »D-ta scii să pui în cumpănă drâptă re-Ininţele naturale ale poporului d-tale cu postulatele bi-Mticei catolice şi cu ale statului maghiară, pentru că II. HKi scii că în Ungaria ună stată poliglotă este im-■toibilă.*
■ Se vede din însuşi părerea schimbată a ministrului nori, care altfelă vorbea la 1861 şi altfelă la 1883,
câtă de mare trebuie să fie aZi desconsiderarea naţiunei române. Ca ună fiu ală acestei naţiuni asuprite şi prigonite nu puteamă să nu’mî rădică vocea pentru a apăra interesele ei de cultură şi de viaţă, ce le vedeam în mare măsură ameninţate.
In urma acâsta tribunalulă s’a retrasă spre consultare. După o jumătate de 6ră judecătorii au apărută ârăşi în sală şi preşedintele a publicată sentinţa prin care tribunalulă din Deva pe basa § 288 ală procedurei penale, în lipsa faptului obiectivă declară pe d. Dr. Avramă Tincu din Orăştiă nevinovată de delictulă de agitare.
------O-------
Unii altfi procesă. pentru „agitare."
Deva, 23 Aprilie 1885.
Imediată după procesulă d-lui Dr. Tincu, adecă în în 21 Aprile a. c., s’a pertractată în Deva ună altă procesă pentru ,agitaţiune*, ală lui Ioană Ioanoviciu, parochă gr. or. în Hărău.
Acestă bravă şi zelosă preotă a fostă acusată, că ar fi provocata pe sătenii credincioşi, în biserică, ca să nu-şl mai dea copiii la scâla ungurâscă reformată, unde învaţă greu, ci să-i trimită la scâla românâscă din Hărău. Intre altele să fi afirmată părintele Ioanoviciu, că omenii să-şi aducă numai aminte câte au suferită dela Unguri în 1848.
Părintele Ioanoviciu a negată, că s’ar fi folosită de cuvintele dm susă, dar mărturisesce, că a admoniată pe sătenii români de a’şi da copii la scâla română şi a a-dausă, că se miră cum dânşii, cari se plângă de nedreptăţile unguresci, îşi trimită copii mai bucurosă la scâla maghiară.
Unii din martori au fasionată în modă agravantă contra acusatului, susţinândă că ar fi vorbită de jugulă dela 1848 ş. a.; cu deosebire fostulă învăţătoră Ioană Munteanu, omă făr’ de cualificaţiune, care s’a făcută duşmană preotului acusată pentrucă nu l’a părtinită la alegere, din care causă elă (învăţătorulă) l’a şi denunţată-
Pe basa fasiunărei acestoră martori, tribunalulă a condamnată pe părintele Ioanovicî în înţelesulă §-lui 172 cod. pen. le o lună închisâre, 20 fi. amendă şi la plata speseloră procesului.
Resultatulă acestui procesă a făcută o impresiune fârte durerâsă asupra Româniloră de aici, cari stimâză pe preotulă Ioanoviciu ca pe ună omă onestă şi Română bună. Durerea e cu atâtă mai mare, cu câtă chiar ună Română a fostă vipera, care a denunciată din ură personală pe bietulă preotă.
Dâmne, când ne vei scăpă de patima ârbă a unora? cari nu vâdă decâtă numai duşmani în toţi câţi apără interesele naţionalităţii române, şi de miserabilitatea a-celoră creaturi din sînulă nostru, cari se degradă a jucâ rolulă mârşavă de denuncianţî contra propriului loră sânge!
Publicămii corespondinţa de mai josfi, aştep-tândfi informaţiunl sigure, carî dorimă să des-minţă faimele despre care vorbesce:
Budapesta, 23 Aprilie 1885.
Stimate domnule Redactoră! In cercurile junimei române din Pesta circulă o faimă cu totulă nefavorabilă în privinţa câtorva tineri rătăciţi din Cluşiu, cari s’ară fi înscrisă la reu niunea de maghiarisare. Noi nu o credemă acâsta, căci nu ne putemă închipui să e-siste nisce tineri atâtă de netrebnici, ca să-şi dicteze ei înşişi sentinţa de mârte, dacă nu vomă admite că le lipsesce o dâgă. Deârece însă faima e în continuu susţinută, rugămă pe fraţii din Cluşiu, ca să ne informeze positivă, şi dacă e adevărată, să ni-i arate cu numele căci astfelă de bidigănii nu voimă să suferimă în mijlo-culă nostru, nici să mai avemă legături cu dânşii.
Pe aici indignaţiunea e mare.	Voila.
------o-------
Poveţe pentru economii de vite.
Deva, 23 Aprilie 1885.
fîră au sosită muscele (gângele) Columbace, şi tocmai în timpulă sămânăturii de porumbă (cucuruză). Răulă fiindă mare, le dau economiloră de vite următâ-rele poveţe, spre a scăpa vitele de acestă flagelă.
1.	Să se cumpere uleiu de terpentină şi de rapiţă, să se amestece laolaltă intr’o sticlă, apoi să se ia o cârpă, şi cu acâsta să se ungă vita pe sub pântece şi peste totă pe unde se pună acele musce. Dacă însă muscele voră bântui cumplită vitele, să se afume vitele cu gunoi u aprinsă ce se va aşeZa într’o âlă; în modulă acesta de voră fi muscele columbace ca plâia, nici una nu se va pune pe vită.
2.	Pentru durerea de piciâre la vite recomandă
oţetă de vină cu pământă galbenă.
3.	Pentru albâţă la vite recomandă a se cumpără din farmaciă 2 unţii dă apă destilată şi 1 unţiăde oţeţă de plumbă; apoi să cumperi ună proşcătoră (injectoră) şi cu acesta de 2 ori pa Z* se înprâşte vita în ochiă ; astfelă în 3—4 Zile îi trece.
4.	Dacă vita e umflată de lucernă ori trifoiu, se ia
o mână de vară stinsă şi amestecată cu apă să se dea vitei, după aceea să i se mai dea ca ună jumătate de pachară de uleiu de rapiţă, ca să ’i potolâscă arderea
varului pe grumaZă.	N. Oprea.
economă de vile.
----O------
Mulţâmitâ publieâ
Onorobila Adunare generală a acţionariloră institutului de credită şi de economii «Albina* din Sibiu, în şedinţa sa din 27 a 1. tr. a binevoită a vota din cuota de binefaceri resultată din bilanţulfi anului 1884 o sumă de 30 fl. v. a. dreptă donaţiune pentru societatea de lectură «Petru Maioră* a tinerimei române din B. Pesta.
Pentru acâstă faptă mărinimâsă, ne permitemă cu intimă recunoscinţă a aduce şi pe calea acâsta adâncă simţită nâstră mulţămită.
Budapesta, 20 Aprile, 1885 n.
Pentru societate:
Sebastian Olariu.	Basile Bologa.
preşedinte.	cassar şi secr. subst.
-----O------
TELEGRAME PARTICULARE ALE .GAZ.TRANS.*
Pesta, 25 Aprilie.— „Viitorulti" apare astăzi pentru cea din urmă 6ră.
(Fie’i ţărina uşdră! — Red.)
Pesta, 25 Aprilie. — Soirile din Londra şi Petersburg oferă puţină speranţă de pace.
-----o------
BIBLIOGRAFIA.
Icâna sufletului, carte de rugăciuni şi cântări bise" ricescî, elucrată din St. cărţi canonice, şi se află de vân-Zare la autorulă Vasiliu Patcaşiu, preotă gr. cath. în Er Hatvan, p. u. Tasnâd-Szântâ, cu preţulă de 45, 55 şi 75 cr. câte ună esemplară; dela 10 es. unulă gratuită. Acâstă cărticică de 138 pag. adjustată frumosă, pe lângă indicarea tipicului la locurile concern nte, cuprinde: Rugăciuni de diminâţă. Rug. la mânecată şi cântările usitate împreună cu 4 catovasii, celea 11 luminătâre (svetilne) şi Laudele după t6te 8 versurile cu tâte stichu-rile şi la fine Apostolu deplină. —La liturgiă: rugăciuni şi cântări pentru tâte momentele împreună cu Trop. Năs-cătârei dela tâte 8 versurile, cari se cântă după Fericiri, âr la fine când se face parastasulă, o rugăciune pentru răposaţi. — La înserată (vecernia): t6te cântările după celea 8 versuri, cu t6te stichurile şi stichâvnele. Rugăciuni de sâră. învăţătura despre esaminarea consciinţei înainte de mărturisire şi la primirea s. cuminecături. Rugăciuni şi canonă la s. mărturisire şi s. comuniune. Ca-nonă de mângăere. Mai multe rugăciuni ocasionale. In-dreptariu la punerea catavasieloră pe anulă întregă. Cântările şi Apostolulă dela înmormântarea cea mare. Două versuri: unulă cătră d. I. Crislosă, care se cântă în săptămâna patimiloră, altulă ,Imnă« ce se cântă la mormântă şi în fine pricesne ocasionale.
Âbecedartt ilustrată, după sistemulă scriptolegă pentru învăţarea vorbirii, a scrierii şi a cetirii, de Do-meţiu Dogariu, învăţătoră dirigentă la scâla normală din Satu-lungă în Săcele. Opă aprobată de ministerulă culteloră şi instrucţiunii publice ca carte didactică pentru scâlele primâre urbane şi rurale de ambe sexe. Partea I şi II. Editura librăriei S. Samitca, Craiova-Braşovă 1885. Preţulă 12cr. sâu 25 bani.
-----o------
Asigurarea Ini Emerică Gazdag. Din Szolnok i se scrie lui «Peşti Naplâ* la 13 1. c.: Nu va fi fără interesă să amintimă, că Emerică Gazdag, care fu omorîtă, s’a fostă asigurată în Iunie a. t. prin Agenţia generală din Szolnok a societăţii ,Assicuraţione Gnerali* din Triestă cu 15,000 fl. contra nenorociriloră corporale. Dupăce dânsulă a fostă omorîtă, societatea plăteşte, conformă condiţiuniloră contra nenorociriloră corporale, posesorulu poliţei suma asigurată de 15,000 fl., pentru care în fiecare ană s’a plătită ca premiu numai 17 fl. 70 cr. Eme-riefi Gazdag era o persână cunoscută în comitatulă nostru. In timpulă provisoriului era jude în Szolnok. — Scirea lui «Naplo* se basâză pe adevără. Precumfi auZimă din părţi competente, Emerică Gazdag scosese dela agentura din Szolnok, care fu înfiinţată de cătră societatea de asigurare în contra nenorociriloră corporale, o poliţă de 15,000 fl. pentru casă de mârte şi una pentru casă de invaliditate, plătindă în decursă de doi ani câte 18 fl. pe ană. Printr’o jertfă atâtă de mică se pâte aşa dar asigura însuşi sâu celă puţină familia în contra urmăriloră economice ale nenorociriloră corporale, cărora este es-pusă chiar şi celă mai precaută omă.
Mf» Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" se potd cumpăra în tutungeria lui I. Gross.
Editoră: Iaeobă Mureşiann.
Redactoră responsabilă: D*- Anv*1
Nr. 84.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Amă onorea a aduce la cunoscinţa ştim. publică, că am deschisă în Blumăna, strada fântânei Nr. 356 res-tauraţiunea mea cu grădină,
,,!■ A LEU“
cu jocă de popice, aranjată pentru vară şi ernă, şi cu ună pavilionă frumosă acoperită.
Pentru mâncări şi băuturi eftine şi gustose voiu avea cea mai mare îngrijire.
Mă rogă cu totă stima de binevoitorulă sprijină
ală onor. publică.	Aronii Benedek.
(Nr. 46) 3—3	proprietară.
Fublicaţiune!	’*2
TSrgultt de ţeră celă mai aprdpe a St. Georgew în comuna Iiipova comitatulă Ti-mişdrii se va ţînă în 3 JXEaiil a. c. st. nou; ără t&rgultt de vite se va începe cu 2 cjile mai înainte.
Lip o va în 20 Aprilie 1885.
Primăria (Antistia) comunală.
Publicatiune.
i
Duminecă în 21 Aprile 1885 st. vecliiu la 10 6re înainte de amiatji, să voră vinde prin licitaţiune — şi decă nu sS voru afla cumpărători | — să voră arenda pe ună ană: „grădinile Bise-1 ricei St. Nicolae de aci; aflătăre pe calea adâncă [ în Suburbiu Scheiu.“
Licitaţiunea să va ţinea în Casa de Şedinţe a Bisericei amintite, şi condiţiunile să află pănâ atunci la Epitropulu I. A. Navrea, Suburbiulu Scheiu în Braşovă.
«
M
M
M
ti
ti
M
ti
M
ti
ti
M
ti
Comande din provincie	(Nr. 25)
■= execută. piinot'u.alTa =■
— Pentru saisonulu de primăvară —
Toalete
de promenade, de mirese
şi de casă #«-<-
Mantale de pl6ie, Jaquete şi Mantile după cea mai nouă modă
se confecţionezi de grabă şi cu preţuri moderate
la
(Kovasznai jj? Keresztesy
în salonulă loră de confecţiuni de dame Braşovu (piaţa mare.)
Hostre se trlmitu la cerere franco.
• #
•
m
m
m
m
#
Plătibilu
seu cu bani
gata
în rate
10 procente
mai efbinn!
«
•
m
m
•
•
m
m
m
m
m
m
#
3
#
#
#
*
$
vendă ceasornice remontoir de aură şi de argintă, pendule, ceasornice pentru salonă, odăi şi cu musică, cântândă dela 1 până la 10 piese, inele de aură şi de brilantă, lanţuri de ceasă, medalione, cruci, brăţări şi garnituri, şi adică cu plata în rate lunare.
Marfa se va trimite îndată fiecărui comandatoră, după trimiterea primei rate. Vânzare sub garanţiă. Tarife de preţuri ilustrate, în cari se cuprindă şi mărimile rateloră, dimpreună cu mostrele pentru alegere, se trimită îndată franco, după trimiterea de 20 cr. în mărci poştale seu bani gata. Singurulă locă de vencjare de platce cu numeri, cari lumineză,clară ndptea, patentate.
Totă felulă de reparaturi, oroldge şi juvaeruri se efeptueză eftină şi promptă. Numai la producătorulă. — Adresa:
•Facob Fuclis, Uhren- und Goldwaaren Fabricant (Firma înregistrată la tribunalulă de comerciu.)
WIEN I, Schulerstrasse Nr. 1 (Rotschild - Palais.)	§f
m	•
_ (Nr l3) înştiinţare.
PENTRU CURSULtJ ALU U-lea
şi celu din urmă

ce voiu deschide spre învăţarea fundamentală de a lua măsură şi a croi după metodulă D-lui H. Klemm, consilieră reg. ală comisiunei şi direcţiunii Academiei europene de mode din Dresda, noteză următdrele preţuri reduse:
Pentru d6mne şi domnişdre avute 10—15 fl.
„	„	„ mai puţină avute voiu face
preţuri escepţionale.
Locuinţa mea se află în strada Găldărariloră, oasa Ini Montaldo Nr. 488, scara I, etagiulfl I, uşa Nr. 3.
Cu totă stima
J. Graf, instructoră de croită.
generală din Braşovă.
Adeverimă că amă înviaţii dela d-lă J. Graf în timpii de 6 săptămâni compleţii desemnulii de croita pentru haine femeescl şi compunerea lorO. Drepţii aceea ne simţimii atinse in moda plăcuta, de a exprima dlui I. GRAF mulţumită nostră pentru ostenela şi diligenţa sa şi de a-ia pute recomanda pretutindenea cu privire la cunoştinţele sale speciale şi Ia metodulă său uşorii de cuprinsa.
Braşovă, 27 Martie 1885.
Mary Wihnanek, Carolina Hermann, Luise Âckerfeld, Helene Scholtes, Regina Melilbăclier, Elise (leist.
14H 20°|0 l'ote preţurile scăzute 20°|o
per comptantiă..
o
O
CM
O
-t-3
fl
>C3 O
m
fl
o
'O
H
Magazinu de încălţăminte
Vs^u-o O	9
ală lui
Ioanu Săbădeanu
Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scăzute t6te felurile de incâlţaminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copii, gata său după măsure fabricate.
Ghete de bărbaţi dela v. a. fl. 3.60 cr. în susă. Ghete de dame „	„	„3.— » „	„
Pantofi şi ghete de copii dela 60 „ „	„
Pantofi de casă de piele, pîslă său stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă.
Specialitate.
Cisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă »	» fetiţe şi băieţi ,	*	»	, » » 4.50 , >	*
Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesescî. — Şoşoni cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiori. = Galoci de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
Cisme de copii ordinare dela v. a. fl. 2 în susă >	» bărbaţi »	» » » » 51/2 » »
»	, femei »	»»**4	»>
Comandele din afară se efectueză după mesnrile trimise promptă şi cela nepotrivite sc iau îndăretă in schimbă.
O
GG
&
fl
C+-
O
to
Q
20°|0 Tote preţurile scăzute 20°|0
B/lersnlu trenuriloru
pe linia Predealii-Budapesta a călei ferate orientale de stată reg. ung.
	Predeală-Budapesta j					Budapesta—Predealfi I				
		Tren&	Trena	Trena	Trena		Trend	rrend	Trena	Trenă
	a	ccelerat	de 0	mnibus	de |		de o	mnibus a	ccelerat	muiibvj
			jersone		)ers6ne		>eru6ne			
							1	I	3.30|	
	Bucureşti	7.15	—	—	—	Viena	8.25	8.35		8.oJ 2.47!
	Predealu	1.09	—	—	3.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	
1	TimişQ	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
	Braşovă | Feldidra	2.06	—	—	10.50	P. Laddny Oradea mare ^	2.01	2.04	1.59	10.09
		2.16'	6.30	545			4.11	5.13	3.20	
		2.44	7.09	6.28			4.21'	9.37	3.25	
	Apatia	3.03	7.41	7.07		Vârad-Veleucze	4.29	9.45	—	
	Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
	Homorodă	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
	Haşfaleu Sighişdra	4.51	10.18	10.52		Răv	5.46	11.41	4.31	
		5.11	10.55	11.56		Bratca	T09	12.15	—	
	Elisabetopole	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
	Mediaşă	6.00	12.11	1.23		Giucia	6.52	1.48	5.28	
	Copsa mică	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
	Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
	Blaşiu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
	Grăciuneld	—	1.45	3.22		Ghirbfiu	8.24	4.52	—	
	Teiuşfi	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
	Aiudă	7.55	2.48	4.44		Glnşlu |	8.57	5.40	7.08	
	Vinţulă de susă	—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
	Uiora	—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
	Cncerdea	8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
	Ghirisăi	8.48	4.10	6.38		Cncerdea	12.04	9.49	8.53	
	Apahida	—	5.39	8.51		Ui6ra	12.12	9.58	—	
	Cluşiu ^	10.08	5*59	9.18		Vinţulă de susă	12.19	10.07	9.17	
		10.18	6.28	8.00		Aiudă	12.45	10.42		
	Nedeşdu	—	6.54	8.34		Teinşă	1.15	11.32	9.40	
	GhirbSu	—	7.10	8.59		Crăciunelă	1.44	12.03		
	Agbirişă	—	7.25	9.35		Blaşă	2.00	12.24	10.12	
	Stana	—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43		
	Huiedină	11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
	Giucia	12.06	8.52	12.17		Mediaşă	3.27	2.24	11.07	
	Bucia	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.2S	
	Bratca	—	9.2S	1.21		Sigişdra	4.5C	4.17	12.15	
	Râv	12.2c	9.52	2.OF		Haşfaleu	5.0$	4.51	12.3C	
	Mezâ-Telegd	1.11	10.21	3.0$		Homorod	TÎ7	7.07	1.32	
	Fugyi-Vâsârheb	{ —	10.4f	3.3ţ	)	Agostonfalva	7.36	8.1(	) 2.04	
	Vârad-Velinţe	—	10.5f	3.5F		Apatia	8.0<	) 8.46	) 2.21	
	Oradia-mare	1.4ţ	) 11.0^	1 4.0(	►	Feldiâra	8.41	9.2(	) 2.4;	
		1.5^	f 11. U	t 7.3(	3		( 9.2(	) lO.lf	) 3.15	
	P. Ladâny	3.D	1 1.4'	” 11.Of		braşovă	( “	Ab(	) 3.25	
	Szolnok	5.1(	) 4.4(	) 2.3r	1	Timişă		6.5'	7 4.0;	
	Bnda-pesta'	7.»	0 7.4	4 6.40|		Predealii	—	7.31	2 4.21	
	Viena	2.0(	/ 6.21	) 2.00		Bucureşti	—-	—		
		1	1	1					1	
Nota: Orele de nâpte sUntO cele dintre liniile gr6se.