RE1>A€ŢITJSTEA ŞI ADMIXISTRAŢILtfEA ;
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>l.
Pe un Ci anfl 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anfi 36 fr., pe şăse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANUL0 XLVIII.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUBXLE:
O seriă garmondtt 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoato nu *8 prlmeaofl. — Manuscripte nu se retrămitu.
NB 82.
Vineri 12 (24) Aprilie
1885.
Braşovă, 11 (23) Aprilie 1885.
Cestiunea conflictului anglo-ruseseti ţine mereu încordată atenţiunea publică. Soirea cea mai nouă telegrafică din Londra ne spune, că guver-nulă britanică a cerută a se face o cercetare a-mănunţită a incidentului dela Kuşk. Nu scimă ce răspunsă a dată său va dâ Rusia la acăsta cerere, vedemă însă că pregătirile de răsboiu se urmăză de amăndoue părţile cu multă grabă. Credemă prin urmare, că va fi de interesă pentru cetitorii noştri de a cundsce în liniameute generale părerea unui militară espertă în privinţa forţeloru armate ale Angliei şi ale Rusiei, părere desvoltatâ într’ună articulă publicată în numă-rulă celă mai nou ală (Jiarului „Pester Lloyd.“
Ca criteriu pentru forţele armate ale Angliei numitulă specialistă ia armata englesă pe timpulă răsboiului cu Afganii în 1879/80. Atunci numă-rulă trupeloră englese, regulate şi neregulate, s’a urcată la 41,000 6meni infanteria, 3500 călăreţi cu 144 tunuri. Nici acumu nu se voră pute trimite cu multă mai multe trupe din India. Se (}ice însă că din Anglia se voră mai trimite încă
15,000	<5meni. La unu ajutoră ală trupeloră afgane anglia nu p6te conta cu siguranţă.
Câtă privesce Rusia se p6te admite că ea dispune de armata din Caucasă, care representă în totală 116,000 6meni infanteriă 15.465 călăreţi şi 378 tunuri (între cari 96 tunuri de munte). Afară de acăsta Rusia mai p6te concentrâ lagia-niţa afgană încă odată p’atâtea trupe regulate, mai curândă decâtă îşi va adună Anglia <5stea sa.
In Anglia oştirea se compune încă prin înrolare voluntare, pre când în Rusia serviciulă militară este obligatoriu şi generală. Mai departe e defectuăsă organisaţiunea militară a Angliei cu sis-temulă ei de cadre, cu centralisarea tuturoră pro-visiuniloră ş. a. pre când în Rusia s’a introdusă de multă sistemulă teritorială şi principiulă des-centralisării provisiuniloră recunoscându-se totodată avantagele unei ordine de bătăliă stabile pentru pace şi pentru răsboiu.
Trupele anglese au pusei Martini-Henri şi tunuri de sistemă nou Armstrong. Trupele din India aveau încă până mai eri mare parte pusei vechi. Trupele rusesci suntă înarmate cu pusei ncuă Berdană şi cu tunuri sistemulă lui Krupp. Câtă privesce mobilisarea, concentrarea şi apro-visiunarea armatei mecanismulă aparatului militară ală Angliei este multă mai inferioră ca ală Rusiei, care a adoptată principiele moderne de a purtă răsboiu.
Căzaculă e dedată la năcazurile şi lipsele răsboiului, elă se bate bine şi dacă e mai flămândă, pre când trupele regulate englese cu greu potă face ispravă, dacă nu voră căpătă (Jilnică „beafsteak-ulă“ loră. Spiritulă soldaţiloră regulaţi angleşi e bună, nu aşa spiritulă trupeloră indigene din India. In armata russă însă e es-celentă spiritnlă atâtă între soldaţi câtă şi între oficeri.
Ce privesce conducerea armatei răsbdiele ce le-au purtată Englesii în Africa şi Asia dovedescă că le lipsescă beliducii. Generalii ruşi de altă parte au dată dovetjî, că sunt mai buni strategi. Statulă majoră generală rusescă în fine este de sigură superioră celui englesă.
Espertulă din vorbă întrăbă apoi care este ţinta operaţiunei şi obiectulă operaţiunei şi ajunge la următorulă resultată :
Anglia se va încercă de sigură a atacă pe Ruşi în Europa şi în Asia. Obiectele de operaţiune în Europa voră fi Petersburgulă şi Odessa. Ruşii voră evită o bătăliă pe mare, în care de sigură ar fi învinşi şi se voră mărgini la defensivă. Admiralulă rusă va căută scutu în escelen-tele fortificaţiunl ale portului de răsboiu Peters-burg-Kronstadt şi Odessa este apărată printr’ună sistemă de torpile cu multă dibăciă aşedată.
Asemenea stau lucrurile în Asia. Pre când Rusia este asigurată în Europa prin flota şi în-tăriturile ei defensive, şi p6te puţină şi prin învoiala dela Skiernievice, ea în Asia este bine pregătită la luptă continentală avăndă ca obiectă ală operaţiunei: Heratulă.
In ori ce casă, fie răsboiu său pace, consecinţele pentru Anglia nu sunt nicidecum favorabile. Heratulă nu va mai scăpă din ghiarăle Rusiei şi Anglia nu va mai pute domni în pace peste Indii, mai alesă dacă Einirulă Afganistanului va trece în tabăra rusescă.
C’unu cuvântă — înclieiă espertulă nostru — momentulă de faţă este celă mai favorabilă pentru Rusia de a-şl măsură puterile cu rivalulă său din Asia, dar fiecare învingere nouă a Ru-şiloră în Asia centrală va rădică prestigiulă Rusiei şi va umili p’acela ală Angliei şi ală Turciei. In fondă Rusia nu părtă răsboiu cu Afga-nistanulă, ci cu Turcia şi nu spre Herat este aţintită privirea ei, ci spre ţînta tuturoră doriri-loră sale: spre Constantinopolă !
Rusia şi peninsula balcanică
După cum spune o telegramă din Petersburg, iri-taţiunea în Rusia nu slăbesce nicidecum, şi se manifestă în unele organe chiară asupra Germaniei şi Austro-Un-gariei. »Novosti«, care în faptulă, că Germania stăru-esce pe lângă Portă să păstreze neutralitatea în casulă unui răsboiu anglo-rusă, nu vede ună echivalentă pentru serviciile ce Rusia le-a adusă Germaniei în 1870, ’şî es-primă temerea, că Germania şi Austro-Ungaria ’şi dau totă silinţa, ca tocmai să deschidă Rusiei calea spre Asia centrală, pentru ca ea să nu mai aibă timpă a se gândi la Slavii din peninsula balcanică, pe cari Austria se în~ cărcă a’i atrage în sfera influenţei sale. Publicistulă Maicovă scrie în »Svett,« că Austro-Ungaria ar fl concentrată în Semlină mase mari de trupe şi că ţinutulă pela trecerea Dunării, ce se mărginesce cu Serbia, sâmenă unei tabere austriace. Austro-Ungaria are de gândă, (jice numitulă publicistă, să înainteze în Serbia veche şi a-poi în Macedonia, şi acăsta e causa că cele două puteri împingă pe Rusia la răsboiu. Cu consimţimântulă Ger maniei Austro-Ungaria aştâptă la Dunăre. ,Novosti«, cu ocasiunea serbării lui Metodiu, ’şî-a esprimată convingerea, că Rusia este în stare să ’şî susţină posiţiunea sa atâtă în Asia câtă şi în peninsula balcanică, ăr în casă că acesta nu s’ar pute, atunci Rusia să alăgă între stepele turcomane şi între peninsula balcanică.
Confbctulti dintre Anglia şi Rnsia.
Cetimă în »N. fr. Presse*:
Ca vântulă şi ca vremea se schimbă scirile despre starea negoţiaţiuniloră dintre Anglia şi dintre Rasia. In 19 Aprilie se părea, ca şi cum s’ar apropia încurcătura acăsta periculâsă de ună sfârşită pacifică, pe când în 20 Aprilie âră se arătară puncte întunecăse pe orisontă, după care se uită solomonarii politici cu mare frică. Dela Lon
dra vine de astădată scirea cea tristă, acolo se ridică a-cusaţiunea în contra Rusiei, că prin nouă pretensîuni în-greunâză soluţiunea şi totdeodată se desmită categorică faimile despre cesiunea Penşdehului, declarândă că este o necesitate imperativă de a continuă pre-preparaţiunile militare. Acăsta are în câtva ună aeră ameninţătoră, dară prin astfelă de apucături să nu ne amăgimă de felă. Zace în natura lueruriloră, că nego-ţiaţiunî de natura celoră ce decurgă astăzi între guver-nulă britanică şi între celă rusescă decurgă cu 6re-carî perturbaţiunî şi retardaţiunî şi că totdâuna părţile litigante, văifendă că o parte ridică pretensiunî, se răsteşte la cealaltă parte spre a o mai muia în pre-tensiunile sale. Orice sfârşită va luâ acăstă încurcătură, atâta putemfi să tficemă, că în timpulă cătă va decurge râsboiulă prin note diplomatice, se voră răsti de mai multe ori unulă la altulă, numai să facă, ca mai pe urmă după atâtea frămentăturl şi după atâta trudă să ’şî bage sabia în tecă.
Să nu perdă omulă din vedere despre ce e vorba. Mai ântâiu se nasce întrebarea, că ore ge-neralulă rusescă Komarov a scosă în 30 Martie pe Afgani cu capetele sparte din Penşdeh de nevoiă, seu că a luată sabia în mână de bună voiă. In punctulă acesta raportulă generalului englesă Lumsden nu conglăsuesce cu celă ală comandantului rusescă, dâr după cum se întâmplă în astfelă de împrejurări nu se pote constata pe deplină, care parte a începută, de aceea nici în casulă acesta concretă nu se p6te decide cu certitudine causa prin care si se justifice începerea unui răsboiu, care ar avea urmările cele mai perniciâse. Consiliulă de miniştri britanică ce se întrunesce a<JI nu va fi prepcupată, credemă, de acelă incidenţă, ci se va gândi numai cum să stabilâscă hotarele în acelă teritoriu unde locuescă Afganii şi Turcomanii unii lângă alţii. Generalulă rusescă, cu tote că s’a retrasă în posiţiunile sale anteriore, totuşi a creată o faptă îndeplinită, întroducândă în Penşdeh o administraţiune provisorică. Acâstă faptă împiedecă o înţelegere netedă, dâr pentru aceea ea n’are atâta însemnătate în sine, încâtă să împedece înţelegerea definitivă. Lucrulă principală este, că 6re guvernulă britanică şi celă rusescă voiescă mai bucurosă să stabilâscă hotarele, chiar şi dacă Afganii ară perde puţină teritoriu şi Ruşii ară avea ună eâştigă nu tocmai mare, printr’ună răsboiu sângerosă, care s’ar purta în amendoue continentele? Şi după tote semnele câte se vădă, se pare, că determinarea hotarului ar aduce cu sine perturbaţiunea rela-ţiuniloră dintre Rusia şi Anglia. Dâr stabilirea hotareloră este ună lucru ce se va trăgăna multă timpă, căci co-misiunile, cari voră fi însărcinate cu stabilirea hotareloră totă mereu se voră tocmi şi nedumerirea din Londra şi din Petersburg nu se va delătura până atunci, până când nu va fi definitivă fixată hotarulă celă nou din partea nordică a Afganistanului.
Motivele, care îndâmnă atâtă pe Rusia câtă şi pe Anglia de a nu se încâera la luptă, trecă departe cu însemnătatea loră peste certa, care s’a încinsă pentru o ţeră stârpă, pe care o locuescă nisce Turcomanî nomadî. Onârea naţională nu este angajată nici din partea Rusiei, nici din partea Angliei, şi stăpânirea Penşdehului nu este în mânile Rusiei nici o ameninţare a domniei indiene englese, nici în mânile Emirului Afganistană ună troiană în contra înaintăriloră rusesci. Pent.ruca să se decidă cestiunea cea mare a Indiei, deocamdată nu este o necesitate absolută nici in Londra, nici în Petersburg. Acâsta o vede atâtă Gladstone, câtă şi Giers. Amândouă părţile nu dorescă răsboiulă. întrebarea e numai, cum să se ferâscă de elă, ca să nu-şl pârdă respectulă înaintea Asiaţiloră atâtă Englesii câtă şi Ruşii. Numai dâcă ar fi bunăvoinţă s’ar putâ afla o formulă diplomatică. S’au decisă alte probleme multă mai grele pe calea diplomatică, sciindă că răsboiulă ce s’ar nasce ar aduce rele necalculabile. Mimstrulă Giers se află cu politica sa pacifică într’o posiţiune mai grea decâtă Gladstone. Ministrulă preşedinte englesă are, pe câtă seimfi, în cabinetulă său numai ună singură adversară, care ar pleda pentru o decisiune militară.
Poporulă britanică nu e şovinistică şi nu-şî perde cum-pătulă, ceea ce se pote vedea mai bine din faima desprâ cesiunea Penşdehului. In Rusia domnesce o partidă miiitară pu
Nr. 82.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
ternică şi acesta partidă visâză acuma, că va începe lupta decisivă pentru India cu Anglia. Aceea partidă acum 8 anî n’a întrebată, că Rusia are banî şi militari destui spre a pune mâna pe Constantinopolă şi nici acuma nu se întrebă, că ore Ruşii voră ave destulă putere să trâcă peste Himalaia; dâr minisfrulă Giers află ună sprijină puternică în cabinetele europene, cari nu voră lăsă bu curosă să se încingă uuă răsboiu în Asia centrală între Rusia şi Anglia, pentru că uşoră s’ar pute desfăşură ces tiunea orientală, care ar pune tâtă Europa în flăcări; der cabinetele europene până acum nu şi-au dată tote silinţele, ca să se delătureze ună confliclă între aceste 2 puteri mari şi lucrulă este uşoră de esplicată, pentru că până acum este vorba numai de Penşdeh şi de Te kinsi; der când voră vede puterile europone, că lovirea dintre Anglia şi dintre Rusia produce asupra Europei urmări rele, atunci reservele actuale din Berlin se voră termină. O isolare a părţiioră beligerante este imposibilă. Numai împedecarea răsboiului ar fi uniculă mijlocă, prin care s’ar pute feri Europa de a se încurcă într’ună răsboiu pustiitoră.
Călăuza „Românului.^
„Aveţi unu bună esemplu de imitată!“ dise Regele Carolă cătră fiii marelui patriotă decedată. Aceştia voră înlocui d’acum pe părintele loră în conducerea veteranului (Jiară. Actualulă directoră ală „Românului,“ Vintila C. A. Rosetti declară în numărulă celă mai nou, că de călăuză îi voră servi viaţa, faptele şi aspiraţiunile părintelui său! Eată ce scrie ,,Românulă“ în revista sa de Miercuri :
Deşi striviţi suptă greutatea durerii, esemplulă măiestrului ne înbărbătâză. Datoria înainte de tote, ne-a disă pururea Rosetti, cu vorba şi cu fapta, şi ne-a re-petat’o până la celă din urmă ală său cuvântă. Strivită chiar de dureri corporale şi morale, avândă ună copilă mortă şi altulă murindă, Rosetti nu-şî uita datoria, nu i părăsea pena, nu înceta patrioticu-i apostolatd. Aşa ne-a sfătuită să facemd şi noi. Urmaşi credincioşi călăuziţi de esemplele măreţe ale întregei lui vieţi, luămă şi atjî pena cu mâna tremurândă, dăr asiguraţi că facemă lucrarea] lui plăcută, înlănţuindu-ne durerea pentru a ne face datoria.
Perdut-amă călăuza, der ne rămână faptele, ne rămână scrierile, ne rămâne viaţa lui, pe care o cunâscemă şi care voră inspiră şi călăuzi a nostră activitate. N’a-vemd, nu putemă avea talentulă şi vigârea, care făceau din până lui Rosetti măciuca ce strivea ori ce rău; n’avemă acelă geniu creatoră, care pururea şi răpede să pună binele în loculă răului esistinte.
Der amă moştenită, căci amă sorbit’o din marea
mare numără de corone a fostă comandată, dintre care amintimă: a Creditului mobiliară, a Bancheriloră din BucurescI, a Băncii naţionale, a Bănciii României, a So cietăţii lucrătoriloră tipografi, a Creditului fondară rurală a Familiei Brătianu, a Societăţii zarafiloră, a judeţulu llfovă, a Clubului junimei, a Camerei de comerţă, a Con siliului de miniştri, a judeţului Jalomiţa, a oraşului Pi teştî, a Curţii, a Corporaţiei marchitaniloră, şi o mulţime de alte corone.
—0—
S’a răspândită sgomotulă, că gimnasiulă catolică de aci îlă va luă statulă în sarcina sa.
—0—
Abia trece câte o 4b în care s& nu se comită în Pesta câte ună omoră. La 19 Aprilie n. sera au fostă omorîte prin venină, într’ună mică hotelă, două fete Iulia Horvâth şl Roşa Bender de cătră ună tânără. Otră-vitorulă e urmărită.
—0—
,Budp. Tagblatt* de Marţi, vorbindă despre răpo sătulă C. A. Rosetti, 4ice: > România a perdută pe celă mai populară omă alu său, Austro-Ungaria pe ună contrară neîmpăcată: Rosetti, mulţi anî preşedinte ală camerei din Bucurescî şi redactoră ală »Românului*, a murită în nâptea din urmă. împreună cu actualulă preşedinte, Brătianu, a formată odiniâră »tânăra Româniă*, prototipulă a , tinerei Italiei* a lui Mazzini; după intăr cerea loră în patriâ, amândoi bărbaţii au fostă conducătorii Roşiiloră. Brătianu a apucată de multă pe cărarea opor tunităţii; Rosetti, o natură câtă se pote de onorabilă, a rămasă credinciosă radicalismului său politică, dar şi şo vinismului său de marea Daciă. încă în anii din urmă a îndeplinită elă în favorea ţăraniloră, a căroră emancipare a fostă mai multă opera sa, unele uşurări materiale şi reforma electorală. Popularitatea sa a fostă fără margini. Fanaticului nostru contrară îi putemă şi noi depune o cunună pe cusciugă: a fostă ună omă de onore, şi acesta, cum a <^isd Grillparzer, a4î totă este ceva.*
—0—
In Preşmeră au arsă în 4ilelâ aceste mai multe zidiri. De asemenea în Feldiâra au arsă trei şuri cu paie şi două staule d’ale Româniloră.
—0—
Saculă cu 4050 fl., ce dispărusă la oficiulă poştală
din Pojună, s’a găsită. Servitorulă de poşte bănuită a fos'ă pusă în libertate.
Procesuln din Deva.
(Raporlulă specială ală »Gaz. Trans.*)
Deva, 20 Aprilie 1885.
(Urmare).
Preşed.: Ajungândă la proiectulă de lege de sub şi marâţa lui inimă, credinţa nestrămutată în românismă, I întrebare aţi 4isă Jn ton^ a8ltat^ Ş* termini încoveni-în libertate, în triumfulă dreptăţii şi adevărului. Şi cu
acestă capitală, care lui însuşi i se părea îndestulătoră, îndrăsnimă a porni — din nefericire d’astă dată singuri
enţi, că âtă statulă vrea acum să ne ia limba! Nu este acesta o agitare ?
Acusatulă: Am disă, că statulă nu ar avâ drep-tulă a se amestecă în scolele ndstre, făcute şi susţinute
— pe calea de elă deschisă, pe calea ce a urmat’o 40. de noi. In acâsta nu aflu nici o agitare, că limba de de anî, pentru binele şi fericirea ţării. Direcţiunea ne e Pr°Punere Şi 0 P^te alege fiecare scălă după placă,	ei,
dată; călăuză ne va fi viaţa, faptele şi aspiraţiunile lui.
Nu ne vomă abate der nici cu o liniă de pe calea urmată de fundatorulă .Românului.*
SOIRILE PILEI.
Reuniunea pentru sprijinirea Ciangăiloră şi-a ţinută adunarea generală în Budapesta în 11 Aprilie n. Din ra-portulă anuală se constată, că colonisarea Ciangăiloră în Ungaria trebuie să fie privită ca sfirşită şi că cea mai deaprope problemă a reuniunei este sprijinirea şi întărirea naţională a Uuguriloră, ce trăiescă în Bucovina, Moldova şi România, că pentru împlinirea lui s’au ajutată scolele şi bisericile de acolo cu banî şi s’au împărţită scrieri poporale ungurescî pentru tinerime. Prin mijlocirea deputatului Hoitsy tipografiile capitalei au dată 1000 de volume.
—0—
Din Deva ni se scrie, că procesulă intentată d lui Ionă Ipanoviciu, paroehă gr. or. în Hărău, pentru agitare (?) s’a terminată condamnându-lă tribunalulă reg. din Deva la o lună de cjile închisore de stată, amendă 20 fl. şi plătirea cheltueleloră de judecată. Acusatulă a făcută apelă.
—0—
C. A. Rosetti a fostă espusă în camera unde a murită pe ună pală acoperită cu flori. In mijloculă flori-loră era aşe4ată ună stâgă naţională, a cărui parte ro-şiă acoperea peptulă răposatului. La capulă patului se afla portretulă mamei lui Rosseti, âr la piciărele lui por-tretulă fiu-său Mircea. Intrâga cameră era împodobită cu verdâţă şi cu corone cu inscripţiunî. Toţî membri oposiţiunei s’au înscrisă la C. A. Rosetti. Regele s’a dusă la casa răposatului, unde fârte mişcată a 4*s^ fn-oră lui; »Aveţî ună frumosă esemplu de urmată.* Ună
I
der tendinţa proiectului de lege nu a fostă aceea, ca să se înveţe limba maghiară, ci ca cu încetulă să scătă limba română din scolele nostre, precum aceea o dove-desce urmările. Deci nu am agitată nicî contra limbei maghiare.
Preş.; Ai mai 4isă, că dâcă acelă proiectă se va face lege, va fi periclitată şi biserica română.
Acuş.: Acesta nu am t|isă. Eu am 4isfi numai aceea, că prin proiectulă de lege vă4ă periclitată naţionalitatea română.
Preş.: Ai 4*să şi aceea, că în t6te legile Maghiarii apăsă pe Românî, şi prin acâsta ţi-ai alesă o temă, cu care să poţi agită.
Acuş.; Am t^isâ, că este de mare însemnătate, că legile nu s’au făcută în favorea Româniloră, — am mai accentuată şi aceea, că ar fi bine, ca noi pretutindenea unde receră interesele nostre să fimă representaţi.
Preş.: Este o contra4icere în aceea ce (Jiceţî acum şi în acea, când aţî 4*să, că nu este de lipsă limba maghiară. — Atunci cum ar pute fi numiţi Românii în oficii, dâcă nu ar sci limba statului, şi cum ar pută fi ei representaţi pretutidenea, dăcă ar asculta de D ta?
Acuş.: Eu nu aflu contra4icerea, căci eu nu am 4isă, că Românii să nu înveţe limba maghiară, ci am arătată, câtă e de greu a impune o limbă, de care Românii nu potă ave trebuinţă. Este mare deosebire în-tr’aceea ce învaţă poporulă şi într’aceea ce învaţă cei ce se dedică la studii mai înalte.
Preşed.: Pentru ce ai agitată contra limbei statului, căci a o învăţa e bine; apoi âtă şi eu ca Maghiară amă învăţată limba română şi har Domnului, nu m’am desnaţionalisată ?
Acuş.: Eu susţină, că mai ântâiu fiecare să scie limba lui, căci astfelă nu va perde atâta învăţândă alta. De altmintrea eu nicî nu amă 4isă niinică în detrimentulă limbei maghiare.
Preş.: La acte e alăturată şi vorbirea Dtale şi ai 4isă, că n’ai vorbită alta decâtă aceea ce e scrisă acolo, dăr martorii (Jică alta.
Acuş.: Eu nu amă venită preparată la conferinţă şi deci nici nu amă avută vorbirea gata. D-lă jude în-cuirentă m’a provocată, ca să pună pe hârtiă ce amă 4isă, şi fundă că cele 4^e de mine mi au fostă în pr6s-
pătă memoriă, deci amă scrisă cele mai esenţiale; ce voră fi (JicândQ martorii, vomă au4i.
Procurorulă: ţ)is-ai că Românii simtă autoeh-toni în acâstă ţâră, că Ungurii ar fi străini şi Românii..
Acuş.: Eu acâsta nu amă 4's^- A dis’o d. G. Secula, dâr într’ună altă înţelesă şi modă.
După acestă interogatoră preşedintele anunţă, că va începe ascultarea martoriloră.
Ascultarea martor ilorH
SzGllâsy Tuhutum, profesoră la preparandia de stată din Deva, 4ice, că a fostă de faţă !a conferinţa Româniloră din 10 Marte 1883, dâr vorbirea acusatului nu o-a au4ită, că pe când a vorbită acusatulă, dânsulă s’a fostă depărtată; a au4ită însă mai târziu, — dâr dela cine nu scie să spună, — că acusatulă ar fl cJisQ, că Maghiarii vrâu să le răpâscă Româniloră limba şi naţionalitatea. ţ)ice mai departe, că la acea conferinţă au fostă de faţă în mare parte ţărani. Iritaţiune nu a observată, decâtă că din când în când unii tineri dau semne de aprobări.
Antoniu Soos, asemenea profesoră la preparandia de stată, a fostă de faţă la conferinţă, dâr acum nu ’şi mai aduce aminte, ce a vă4ută şi ce a au4jtă a-colo, pentru aceea cere să i se cetâscă fasiunea, ca să şi-o revâce în memoriă, declarândă că susţine ceea ce a fasionată.
Cetindu-se partea esenţială din fasiune, 4‘ce acum îşi aduce aminte. — Eu am stată, 4ice martorulă, în fundulă bisericei, alăturea cu martorulă T. Szollosy, şi am au4ită în mare parte ce a vorbită I. Papiu. Din vorbirea lui d. G. Secula am au4ită şi înţelesă şi mai puţină. — Vorbirea acusatului încă nu o am pricepută, totă ce am putută scote din ea, îmi pare a fi fostă aceea, că Ungurii dela 1848 n’au învăţată nimică şi câ absolutismulă nu a luată dela Românî, ceeace Ungurii voră a luă, — adecă nu s’a atinsă de limba Româniloră.
A au4ită esclamări de »Nu prîmimă!* »Nu sufe-rimă!« »Mai bine murimăD. Cari au fostă însă cuvintele de cari s’a folosită acusatulă, nu scie spune. La întrebarea, că ce impresinne a făcută asupra lui vorbirea acusatului, răspunsde, că nu-şi aduce aminte. Mai spune şi aceea, că acusatulă u’a 4‘să »Ungurii Iii* ci *dela 1848* n’au învăţată nimică.
Antoniu Csuros, protonotară opidană în Deva, la conferinţa din cestiune a funcţionată ca comisară de poliţiă.
Martorulă dioe, că a asistată dela începută pănă la finitulă < onfet iniei şi că la acea conferinţă au participată mai cu sâmâ ţărani. îşi aduce aminte, că preşedintele conferinţei nu a anunţată primirea propunerei lui d. G. Secula de locă după ce acela a terminată motivarea, ci după ce s’a primită şi adausulă acusatului. Ţinerea şi programulă conferinţei s’a anunţată la poliţiă în scrisă şi la timpă. Ce a 4isă acusatulă, din cuvântă în cuvântă, nu scie, sensulă vorbirei lui însă scie că a fostă, că Ungurii dela 1848 nu au învăţată nimică, că legile nu se respecteză de cătră guvernă. In contra proiectului de lege nu a 4isă, decâtă ceea ce am fasionată.
La întrebarea, că 4>s’a acusatulă că dâcă proiectulă de lege va fi primită atunci Românii voră fi opriţi d’a se ruga şi lui Dumne4eu*) românesce, răspunde că aşa ceva acusatulă n’a (JistS, ci a propusă d’a adera la programulă din Sibiu şi d’a votâ încredere 4iareloră române. Nici aceea nu a au4ită, că acusatulă să fi 4isă, că acum şi limba se va scâte din biserică.
Eu — 4ice martorulă — amă aflată, că vorbirea acusatului a fostă agitătOre, şi amă vă4ută că şi alţii sunt agitaţi, dâr m’am temută a opri pe oratoră, fiindcă eramă singurulă Maghiară în adunare şi conferinţa eră cătră sfârşită, deci nu voiam să compromită poliţiâ şi să dau prilegiu la scene turbulente.
Apărătorulă: Cum a fostă poporulă stimulată sub durata vorbirei acusatului ?
Martorele: Sciu, că au fostă dese şi sgomotâse aprobări, dâr disordine nu s’a observată în totă decur-sulă adunării.
Apărătorulă: Şi ce irapresiune a făcută vorbirea acusatului asupra D-tale?
Martorulă: Asupra mea, ca Ungură, a făcută o impresiune agitătore.
Apărătorulă cere a se constata, că acusatulă a vorbită cătră Români şi nu cătră Maghiari.
Martorulă mai răspunde, că conferinţa s’a disolvată în cea mai esemplară ordine şi că după o oră dela di-solvarea conferinţei întregă oraşulă a fostă, ca şi cum nicî nu s’ar fi ţinută o aşa mare conferinţă, ba şi deja alţii, dela Maghiari chiar a aucJitQ, că ordinea a fostă esemplară. Incheiă, că după vorbirea acusatului nu a observata nici o iritaţiune.	(Va urma)
Despoierl ungurescî.
Să cele, 10 Aprilie 1885.
Domnule Redactoră! In comuna Satu-lungă suntă peste două din trei părţi Românî. Islazulă satului îlă plă tescă Românii trei părţi, âr Ungurii numai a patra parte. Prin urmare plătescă Românii din punga loră cheltuielile amploiaţiloră şi aruncurile satului în sumă pănă la 8000 fl., âr Ungurii plătescă 2700 pănă Ia 2800 fl. Noi nu avemă altceva decâtă islazulă satului pentru păşunarea vitelorfi, fiindcă Românii nu au altă avere decât câte o casă şi o grădină, care o folosescă. Islazulă, pentru care noi Românii ne spetimă plătindă dare, abia îlă folosescă astăzi vr’o 190 de locuitori Săeui din comună, âr Românii cu Ungurii cei săraci nici unulă nu se folosesce de acestă islază, pe când înainte vremâ pănă
*) Ore la 28 Februariu a. c, nu s’a întâmplaţii o asemenea oprire ?
Nt 82.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
a anulfl acesta noi Românii cu Săcuii cei săraci îlfl folosâmfl în număr de vr’o 1800, rămânândii unii dintre noi cu oile dela St. Mihaiu şi până la sf. George pe hotarul satului, fără să fim supăraţi de cineva; căci îlfl aveamfl în paştere dela părinţii şi moşii noştri şi amfl avutfl acestfi dreptfl până în anulfl acesta 1885. Er poiana Şanţului dinpreună cu poiana Aninilorfl şi cu cuprinderea poenii Şanţului din valea Zimbrului şi de peste Tărlungii în dreptulfl poenii Şanţului, de 72 ani ni-o dase magistratulfl Braşovului numai în folosinţa nostră a Românilorfl economi de vite pentru tunderea oilorfl şi vânzarea mieilorfl, mai târziu pentru vânzarea berbecilorfl noştri.
Luni la 8 Aprilie au fostfl trei săptămâni, în lipsa Românilorfl din comitetulfl comunalii, s’au adunaţii numai Ungurii din comitetfl la cancelaria comunală din Satulungfl şi au hotărîtfl, că numai doufl-^ăci de c3Me le dă dreptfl eeonomilorfl de	vite, ca să stea
cu oile pe hotarulfl comunei Satu-lungfi, adecă de la 10 Maiu până la sfărşitulfl	acestei luni spre
a’şî tunde oile, er ei Ungurii să aibă dreptfl a folosi ho-tarulfl satului anulfl întregfl; cu alte cuvinte 190 de Să--eui din comună să folosescă hotarulfl tottt anulfl, ăr 1800 de Români cu Săcuii săraci să n’aibă nici unii dreptfl, afară de cele 20 de de folosinţă a hotarului.
A doua (Ji după acăstă nenorocită hotărîre, sosindft acasă Voicu Roşculeţfl şi văijendfl, că Ungurii voiescfl să nimicâscă drepturile Românilorfl şi ale Săcuilorfl mai să-rad, drepturi ce le-au avutfl dela părinţii şi moşii lorii, a însinuatâ protesta în contra acestei hotărîrî.
Suntemfl curioşi să vedemfl, câta simţii de dreptate mai au în ei nemiloşii Unguri!	S.
-----O---------
0	interpelare câtrâ sinodulti din Sibiiu.
Unii bunu Românii, învăţătorii în Trei-scaune, ne r6gă, să publicămii o interpelare ce-o adreseză luminatului şi măritului Sinodu din Sibiiu. Ea privesce o causă sfântă şi de mare importanţă culturală şi naţională, de aceea ne grăbimu a-i da locâ. în colânele fâiei ndstre. Eată-o:
Prea Mărite Sinodfl archidiecesanfl gr. orientala !
Dedrece forurile bisericesc! superiore competente^ cari sunte chiămate a scote din miseria cea mare în care suntfl scolele nostre confesionale greco-orientale române din Trei-scaune JIaromszek), în ceşti 10 ani din urmă nu au înbunătăţitfl cu nimicii nici starea seâlelorfl, ciol a învăţătorilorfl, suntfl siliţii a aduce la cunoştinţa lăritului Sinodfl archidiecesanfl următorele şi a întreba: f 1. Are cunoştinţă măritulfl Sinodfl archidiecesanfl, cumcă scolele nostre conf. gr. or. din Trei-scaune nu jnamtâză de locfl, ci suntfl aprâpe de peire?
2.	Are cunoştinţă măritulfl Sinodfl archidiecesanfl, cumcă au peritfl scolele nostre din S. Sz. Gyorgy, din Vâlcele (Elopatak), cea din Nou, (Uifalu) cea din Uzon şi cumcă şi celelalte suntfl în ajunulfl peirii?
3.	Are cunoştinţă măritulfl Sinodfl archidiecesanfl, cumcă ce ar fi causa miseriei, neînaintării şi perirei a-cestorli scăle? Şi dacă nu are cunoştinţă îi împărtăşescfl urm&tărele:
Căuşele peirii şi a neînaintării scălelorfl conf. gr. or. din comitatulfl Trei-scaunelorfi suntfl următorele:
Scălele nu suntfl înzestrate cu recuisite. învăţătorii suntfl de totfl rău salarisaţî, cei mai mulţi nu au, cu cantoriă cu totfl, nici 150 fi. v. a. Nu se amelioreză salariile învăţătorilorfl. Nu se păzesce litera normativului scolarfl. Inspectorii şcolari districtuali pră puţini)
; se interesăză de înbunâtăţirea sorţii scălelorfl şi a învă-! ţâtorilorfl. Scolele nu potfl concura cu celelalte scoli din t comune, din causa neajunselorfl lorfl. Şcolarii începfl a părăsi scăla, a<|i pere una, mâue alta.
Mare comentarfl nu voiu să facfl, ci întrebă: are ntenţiunea măritulfl Sinodfl archidiecesanfl, a face să Înceteze acăsta miseriă său nu? Şi dăcă are intenţiunea, s$ se îndure a face păsurile necesare câta mai grabnicii,
| căc! dacă nu, este mare periculfi, că vomă perde şi acele scăle ce ni*au mai rămasă în Trei-scaune, e periculfl ca [ noi să ne perdemfl 4^ele şi poporulfl să rămână ne-| luminată.
j Cu părere de rău, dar suntemfl siliţi a aduce la cunoscinţa prea măritului Sinodfl archidiecesanfl, aceste neajunsuri şi sperămfl, că dără se vorfl îndrepta lu-> erorile.
Sepsi Sân-Georgiu în 9 Aprilie 1985.
Unti învăţătorfl în numele celorfl din miseriă.
'
_____ s________
Raportft poliţienescfl,
Braşovfl, 18 Aprilie 1885.
Luna Martie nu este atâta de bogată în întâmplări Ide interesă poliţienescfl, ca antecesăra sa; der credincioşii
1	datoriei de raportorii voiu comunică şi aceste puţine (caşuri.
k HoţulO, care în năptea de 8 spre 9 Martie a. c. se
Introdusese în casa măcelarului George Roncea în Bra-şovulfl vechiu şi furase unii cesornicfl Anker de argintii cu lanţă, o blană, o păreohe de pantaloni, precum şi o mai mare cantitate de carne şi cârnaţî, fu descoperiţii în persona lui Alicsity Tamas din Zsombor şi predaţii judecătoriei penale, căreia i-a mărturisită fapta.
Totfl aşa Soos Trezsi, care fusese în serviciulfl comerciantului de aci lohann Bolland şi care furase stăpânului său 4 bucăţi de cârpe, două pârechî de patine şi alte lucruri, a fostfl predată judecătoriei penale.
Presupunerea căpităniei oraşului pronunţată într’unfl raporta poliţienescfl de mai înainte, că ajutorulii de zidarii Papp Kâroly, care neavândtt nici o ocupaţiune cheltuia sume mari de bani într’unfl modă surprinzătorii şi în generală era bănuiţii, că aceste sume mari de bani a trebuita să le fi câştigată pe cale criminală, s’a adeverită, căci acela se află de presentil din causa falsificării de bani în cercetare.
In năptea de 4 spre 5 Martie găsi comerciantului din locfl Carolfl Kînn, fiindfl porta încuiată, la 11 ore în antecamera sa pe sergentulil Szânta din regimentulil 2 de infanteriă de a^cî. Ce a avutfl să caute numitulfl la aşa oră înaintată într’o locuinţă privată, se va lămuri prin cercetarea orânduită.
Abusulil, că locurile cu verdeţă, plantate şi cultivate de pe strajă suntfl călcate de publică şi împrejurimea castelului în totfl modulă este murdărită, a îndemnată pe comanda militară c. r. a staţiunei, ca să r6ge printr’o scrisăre pe căpitănatulfl oraşului, să facă cunoscuta locuitorilorfl oraşului, că fie - care persână, care va călca pe ârba de lângă serpentine şi scări, se va aresta. Cu tote că noi suntemfl de părere, că stimata comandă c. r. a staţiunei după legile esistente nu este îndreptăţită în astfelfl de caşuri de a arestâ perso-nele civile, ci la asemenea caşuri să facă arătare la di-regătoriile civile în contra acelorfl cari portă vina, cu t6te acestea publiculfl este provocată, de a nu umbla de-câtfl peste serpentinele şi scările, cari duefl în vârfulfl strâjei.
împrejurarea, că deunăijî doi omeni şi unii câne au fostfl muşcaţi de unii câne bănuita ca turbată, a îndemnată pe căpitănatulfl oraşului de a porunci ca cânii, de pe teritoriulfl Braşovului să fiă provăijuţi cu botniţe, o orânduire, care în casulfl de faţă este fârte justificată.
Cumcă servitorimea de aci posede într’unfl gradă f6rte mică virtutea bunei cuviinţe, acâsta o scie forte bine deşi cu mare părere de rău, căpitănatulfl oraşului, nu p6te însă împărtăşi părerea eomandei militare c. r. a staţiunei, că în cele mai multe caşuri: »Servit6rele prin purtarea lorfl nemorală provocătore, precum şi prin aceea, că se lâgă prin purtarea lorfl obrasnică de soldaţi, ar fi căuşele deseloră escesurî în contra moralităţii publice, căci după aeestă părere ar trebui ca causa şi efectulfl să fie schimbate.
Cumcă feciorii liberi de serviciu în orî-ce casă nu se plimbă sera în totdăuna pe stradele oraşului cu sco-pulfl celfl mai nevinovată, ci cu greu se opună cânte-celorfl de sirene dela fântâni şi la porţi, este o faptă necontestabilă şi de scene â la Potiphar şi losiffl asemeni nu putemfl raporta; provocămfl însă pe stăpâni, de a supraveghia mai bine pe servitârele lorfl şi a le interzice năptea preumblarea pe uliţî şi mergerea la fântână.
In timpulfl din urmă a căutată şi tinerimea, care se întorcea săra dela şcola de meseriă, prin sgomotfl şi strigătfl mare să altereze liniscea publică şi unii esce-denţl au fostă prinşi, între cari se afla unfl învăţăcelfl, care era bănuită, că ară fi furată stăpânului o sumă mai însemnată de parale.
Aresturile făcute în oraşfl şi în suburbii în noptea de Pasc! dădură unfl resultatfl satisfăcătorfl, căci au fostfl prinşi 8 indivizi şi vagabuniJI fără mijloce, cari după aceea au fostfl retrimişî în locurile lorfl natale.
Se spune mai departe, că în primulfl cuartalfl alfl acestui ană, din causa călcării statutelorfl penale orăşe-nescl au incursfl 107 fi. 40 cr. în folosulfl fondului oră-şenesefl pentru săraci. Totfl asemenea în acelaşfi cuartalfl s’au pertractatfl 563 caşuri de prevaricaţiunî în păduri şi s’au plătită în despăgubiri şi amende (globă) 549 fl. 18 cr. v. a.
In fine mai împărtăşimfl următorele date din ra-portulfl lunară alfl oficiului de insinuare orăşenesefl. In luna lui Martie a. c. s’au făcută la acestfl oficiu următorele insinuări: Cu locuinţe stabile s’au Insinuată 24 de familii. Schimbări de locuinţe s’au insinuată 235. Insinuări de calfe s’au făcută 111, depărtări 103. învăţăcei au fostă insinuaţi 15, s’au depărtată 28. Copii în costfi (şcolari) 10 insinuări şi 28 depărtări. Insinuări de ser-vitâre 488 şi depărtări 240. ţ)ilerî lucrători în Braşovfl au fostfl 12 insinuaţi şi 11 s’au depărtată. Streiniii călători, cari au visitatfl hoteluri şi case private: 507 insinuări şi 476 depărtări. In spitalfl au intrată 50 şi 54 au eşitfl d’acolo. Dela c. r. casă de corecţiune, dela închisorea judecătoriei de cercă şi închisdrea comitatului au fostfl insinuaţi 51 de pedepsiţi, şi au eşitfl d’acolo 52. Dela căpitănatulfl oraşului au fostfl espeduiţl în loculfl lorfl na-
alfl 5 femei şi 2 bărbaţi. Dela oficiile preoţesc! au fostfl anunţaţi 79 născuţi, 80 morţi. S’au făcutfl aşaderă împreună 2661 de insinuări. S’au dată 389 de informa-ţiunî. Au fostfl pedepsite în luna acesta, din causa călcării prescripţiunilorfl de Insinuare, 48 de familii.
----O------
SCIKl TELEGRAFICE.
(Serv. part. alfl »Gaz Trans.«)
Pesta, 23 Aprilie. — Maiestatea Sa mo-narchulu primesce în 4 Maiu în castelulfl Budei audienţă generală.
Szeged, 23 Aprilie. — Teatrală nou construită se află de er! după amâ<Ji la 2 <5re în flăcări. Foculă a isbucnită pe scenă la maşineria deasupra cortinei de sârmă, ajungândă în spaţiulă publicului. Teatru e fără scăpare perdută. Se vorbesce, că s’a pusă focă cu intenţiune. Pe la 6rele 4®/* a căzută bolti tura frumdsei faţade.
Londra, 23 Aprilie. — Anglia a cerută a se investiga incidentulă din 30 Martie dela rîulă Kuşk; acâsta va întrerupe continuarea pertrac-tăriloru.
Berlin, 23 Aprilie. — Camera deputaţi-loră a respinsă cu 169 contra 127 voturi propunerea de a se elibera Messelesen de pedâpsă pentru împărtăşirea cu sf. taine.
-----o------
DIVERSE.
Otrăvirea găinilorti prin neghină. — D. Eloire, medică veterinarii dela Capelle, a constatata otrăvirea gă-inelorfl prin bobe de neghină. La pui simptomele de otrăvire se puteau confunda în câtva cu acelea ale cole-rei. In acestfl timpii nu se producea nici o diaree, a-cesta devine uşorii de o colâre albastră şi veştedă, n’are faţa negră a colorii puilorfl. Penele pe paserea viuă înainte de morte cu vre-o câteva ore suntfl sbârlite, d’o colâre mai întunecată, paserea este tristă şi-şî întârce cioculfl dela stânga spre drepta, pielelea nu presintâ nimicii anormală; grăsimea e frumdsă şi fără pete. La autopsie s’a găsită guşa plină de alimente, şi pipota cuprindea câteva petricele şi colorea esterioră era mai închisă ca şi starea normală. Cavitatea sa interioră era scăăută printr’unfl felii de umflătură mucosă; acesta membrană se ridică uşorii, lăsândfl unii golii, în dreptulfl umflăturii, d’o masă gilatinosă de mărimea unei nuci. Glandele intestinale suntfl uşorii aprinse. Trebue der evitaţii a se da grăunţele de neghină găiniloră.
* *
*
0 sărbătăre a Polonezilortt. — In Polonia este unfl obiceiu ciudată. In Dumineca Paştilorfl se serbâzâ aşa numitulfl *Dingus«, adecă unii felii de botezfl ,retrospectivă.» Se umple cu apă o butelie, unii vasfl, o cană, seu o doniţă şi se stropesce sâu să udă apropele său cu ocasiunea Pascelui. Bărbaţii stropescii domnele c’unfi lichidă parfumata; dâr ţăranii cufundă pe fete în lacuri şi eleştae. Servitorii din fermele cele mari ducă cu d’asila pe cele cari le preferă mai multă lângă o pompă şi le stropescii de susfl pânţi joşii cu apă. Acestfl obiceiu este atâtfl de înrădăcinata, încâtfl o fată care nu este tratată in felulfl acesta să sâmte părăsită şi despreţuită; ea se crede chiar insultată. Părinţii suntfl obligaţi de a dă o mesă tinerilorfl, cari au botezată astfelfl pe juna fată. Servitdrele udă mânile stăpânilorfl şi primesefl unii darii seu unfl bacşişfl. Domnişârele n’au de oedinarii acesta generositate faţă cu tinerii; şi recunoscinţa lorii să mâr-ginesce în a vărsâ fără veste, o carafă cu apă în spinarea cavalerului de predilecţie. Deşi sensaţiunea este puţină cam neplăcută, totuşi tinerilorfl le place fârte mulţii aeestă sărbătâre. Aceste originalităţi începfl în di-mineţa (piei şi ţinfl până a prope sera.
-----o------
BIBLIOGRAFIA.
Beiti, Vodă, Domnii, romanii istorica de Teochar Alexi, broşura duplă 25—26 a eşitfl de sub tipării a-vândfl o ilustraţia. Preţuia 1 leu seu 40 cr.
Istoria pragmatică a Ungariei, scrisă pentru scâle şi privaţi de Dr. Franciscfl Ribary, revăzută de Dr. Ludovicii Mangold. Preţulfl unui esemplară broşata 2 fl. Blaşiu 1884, tipografia archidiecesană.
Catechismulft religiunei creştine-catoliee pentru I, II şi III clasă gimnasialâ de Simeonii Micu, profesorii de teologiâ în seminarulfl archidiecesanfl şi de religiune în gemnasiulfl inferiorii din Blaşiu. Blaşiu 1884, tipografia Seminarului gr. cat. Preţulfl 25 cr.
Editorii: iaeobtt Mnreşiann.
Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu
Nr. 82.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Otursuiă la bursa de Vlena
din 22 Aprilie st. n. 1885.
94.20
89.20
145.75
Rentă de aură 4°/0 . . .
Rentă de hârtiă 5°/0 . . ImprumutulQ căilonl ferate
ungare................
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostd ung.
(2-a emisiune) .... Amortisarea datoriei căilor ii ferate de ostd ung.
(3-a emisiune) ....
Bonuri rurale ungare . .
Bonuri	cu	cl.	de	sortare
Bonuri rurale Banat-Ti-
mişd....................101.—
Bonuri	cu	cl.	de	sortarelOl. —
Bonuri	rurale	transilvane	100 75
96 90
104.50 101.75 ICI 50
Bonuri eroato-slavone . . 101. -Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—. —
Imprumutuld cu premiu
ung.....................115	50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118. -Renta de hărtiă austriacă 80 90 Renta de arg. austr. . .	81.45
Renta de aurd austr. . . 105 30 Losurile din 1860	. . . 138 80
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 856	—
Act. băncel de creditd ung. 281 — Act. băncel de creditd austr. 281.70 Argintuld —. — Galbinl
împărătesei............ 5.88
Napoleon-d’orI............9.967a
Mărci 100 împ. germ. . . 61.65 Londra 10 Livres sterlinge 128.15
Bursa de BucurescI.
Cota oficială clela 9 Aprilie st. v.
Cump.
Renta	română (5°0). .	.	•
Renta rom. amort. (5°/0) .	.
» convert. (6%)	-	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	.
Credit fonc. rural (7%)	.	.
>	„	„	(5°/o) • •
»	» urban (7%)	.	.
» (6%)	•	.
»	(5°/o)	;	.	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. .	.
«	»	» Naţională .	.
Aură..........................
Bancnote austriace contra aură
98*/*
83V*
1120,1130
300
281
	Cursulu pieţei BraşovO			-<
1885	din 22 Aprilie st. p. 1885.			
vând	Bancnote românesc! . .	. Cump. 8.70	’on	.1. 8"!
	Argint românesc ....	. » 8.60	»	8.6o
—	Napoleon-d’orî		. » 9.85	»	9.»
—	Lire turcesc!		. . 11.12	»	11.1*
—	Imperiali		. . » 10.12		10.15
	Galbeni		. . . 5 80		5.85
	Scrisurile fonc. »Albina«	. » 100.50	>	101-
—	Ruble Rusesc!		. * 121.—	»	123.-
—	Discontulă »	<V Cu 0 o O 1	ană.	
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" se potfii cumpăra în tutunge ria Ini I-
20°j0 Tote preţurile scăzute 20°|0 f^§
o
b>
C^l
<D
<v
05
O
°lo08 ^np^as eţunierd aţox °|n0^
3-3 Publicatiune. (Nr-47)
3
Duminecă în 21 Aprilie (3 Maiu 1885 să voirii închiria prin licitaţiune următ6rele case ale Bisericei St. Nicolae:
1)	Suburbiu Scheiu Nr. 1388 din dlua de licitaţiune său dela St. Michailu 1885. pe ună anu ;
2)	Suburbiu Scheiu Nr, 1391 dela St. Mi-hailă 1885 pe trei anî;
3)	Suburbiu Scheiu Nr. 1392 dela St. Mi-hailu 1885 pe trei ani.
Licitaţiunea să va ţinea la 10 6re înainte de amiadî în Casa de Şedinţe a Bisericei amintite şi condiţiunile să aflu până atunci la epitro-pulă I. A. Navrea în Suburbiulu Scheiu.
1-3 Publicatiune.
i
Duminecă în 21 Aprile 1885 st. vechiu la 10 6re înainte de amia(}i, să vorîl vinde prin licitaţiune — şi dâcă nu să voră afla cumpărători — să voru arânda pe ună anu: „grădinile Bisericei St. Nicolae de aci; aflătorc pe calea adâncă în Suburbiu Scheiu. “
Licitaţiunea să va ţinea în Casa de Şedinţe a Bisericei amintite, şi condiţiunile să aflu până atunci la Epitropulu I. A. Navrea, Suburbiulu Scheiu în Braşovă.
a
o
fi
fi
P
Oh
<D
U
a
o -
oo fi
fi
'■fi
‘u
0/
a
p
o
>fi
t £
O 4) •> 02 ^ O»
*H
• H
s <s
° >fi „ o fi
u
o
‘-3
O)
o
a
<v
_ ai
£ >cs
O «
o
c £
'£ §
o o
Oh <>-H
>o
o
>fi
a
«« .a
>3
fi ®
o
a
fi »
2 .g
u
Oh
i-O
CO
00

fi 3
fi 'fi l© fi
o»
e
ci
u
h
C9
>fi
d)
'Oh
a
o
O
fi .=
<u e
s
.2 <
cT
0J
o
o
>fi
rO
Mersultl trenurilor!!
pe linia ^redealu-Budapesta şi pe linia T ei uşii-Ar adii-Budapesta a călei ferate orientale de statîi reg. ung.
Predeald-Budapesta					Budapesta-		-Predealîi		
	Trenfl	Trenu	Trenii	Trenii		Trenii	Trenii	Trenii	Trenii
		de	omnibus	de		de	omnibus	accelerat	omnibusl
		persone		pers6ne		pers6ne			
BucurescI	7.15	—	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
Predealu	1.09	—	—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
Timişă	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Brasovă ^	2.06	—	—	10.50	P. Ladâny	2.01	2.04	1.59	10.09
(	2.16	6.30	5.45		Oradea mare )	4.11	5.13	3.20	
Feldiora	2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia	3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
HomorodQ	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu	4.51	10.18	10.52		Râv	5.46	11.41	4.31	
Sigîiişora	6.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
MediaşQ	6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
ijopsa mică	6.29	12.36	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaşiu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Crăciunelîi	—	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
Teiusft	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
AiudQ	7.55	2.48	4.44		Plnsin (	8.57	5.40	7.08	
VinţulO de susC	—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Uiora	—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cucerdea	8.24	3.36	5.47		tikiriş	11.15	8.14	8.29	
Ghirisă	8.48	4.10	6.38		Cncerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	—	5.39	8.51		Uiora	12.12	9.58	—	
Claşin ^	10.08	5-59	9.18		Vinţulă de susfi	12.19	10.07	—	
	10.18	6.28	8.00		Aiudâ	12.45	10.42	9.17	
Nedeşdu	—	6.54	8.34		Teinşft	1.15	11.32	9.40	
GhirbSu	—	7.10	8.59		Crăciunelâ	1.44	12.03	—	
Aghirişiî	—	7.25	9.35		Blaşd	2.00	12.24	10.12	
Stana	—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiedintl	11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciucia	12.06	8.52	12.17		Mediaşti	3.27	2.24	11.07	
Bucia	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca	—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
R6v	12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
Mezd-Telegd	1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
F ugyi-Vâsârhely	—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vârad-Velinţe	—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44	
	1.54	11.14	7.30		« « (	9.20	10.15	3.15	
P. Ladâny	3.14	1.47	11.05		Braşoyft >	—	6.00	3.25	
Szolnok	5.10	4.40	2.37		Timiştt	—	6.57	4.03	
Buda-pesta]	7.30	7.44	6.40		Predeală	—	7.32	4.28	
Viena	2.00	6.20	2.00		BucurescI			10.25	
Nota:1 Orele de n6pte suntfi cele dintre liniile gr6se.
Tipografia AJLEXI, BraşovU,
Teiuşfi-Aradft-Budapesta				Budapesta-Aradft-Teiuşft.		
	Trend de	Trend	Trend		Trend de	Trend
	persdne	omnibus	omnibus		persdne	omnlbna
Teiuşft	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-lulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43			3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13		Aniuu /	4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Berzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
(	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
Aradft |	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06 |
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Inlia	12.21	6.15
Viena	6.20	—	—	Tefuşft	12.53	7.00
A Q ad ft-Timf ş6r a				Simeria (Piski) Petroşenl		
	Trend	Trend de			Trend	
	omnibus	persdne			omnibus	
Aradft	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nămeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Tixuiştira	8.58	3.15		P etroşeui	7.00	
Timişdra-Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)		
	Trend de	Trend			Trend	
	persdne	omnibus			omnibus	
Timişftra	12.25	5.00		Petroşenl	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nâmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54J	7.44		Streiu	12.06	
Aradft	3.10	8.00		Simeria	12.37