r RGDACŢIVNEA ŞI ABMINISIBAŢUNEA t BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22. , că Anglia nu mai voiesce să lase timpă Ruşiloră de a se înarmâ. P6te că în vederea răsboiului, ce nu se păte evită, voiesce şi ministrulă rusă de esterne, d. Giers, să se retragă; elă vede că partida militară rusă câştigă totă mai multă terenă. Cei din Berlină şi acum încă caută să arunce tâtă vina pe EnglesI, că ei ară fi de vină, de a ajunsă atâtă de departe încordarea cu Rusia. ♦ Mari temeri esistă atâtă în Berlină, câtă^ şi în Petersburg, că isbucnindă răsboiu’ă anglo-rusă, Polonii se voră revolta. Din Londra şi Paris au sosită în Berlină scirl, cariadeverescă că esistă în Polonia uneltiri secrete în contra Rusiei, după cum e informată şi «Koln. Ztg,« dăr se observă în acelaşi timpă, că isvorulft acestoră uneltiri nu se află în Anglia, ci în prima liniă în propaganda socialiştiloră poloni fără patriă, cari în momentulă de faţă au găsită în Varşovia terenă favorabilă pentru activitatea loră. O broşură polonă, care a produsă mare sensaţiune şi despre care se vorbesce şi în «Gazeta Narodova,* acusă atitudinea duşmană a opiniunei pnblice în Europa faţă cu Polonii. Cu deosebire li se impută Poloniloră, că suntă strînsă legaţ cu socialiştii, cari turbură pacea şi liniştea Europii. Scirile acestea însă despre mişcările Poioniloră au lipsă de confirmare. * Guvernatorulă generală ală C a u c a s u 1 u i, principele Donducov Corsacov, s’a dusă Ia Bacu, pentru ca să cerceteze la faţa locului plânsorile locuitoriloră din Lencorană, pe cari îi bântue tare tâlharii. Provincia Len-corană, care s’a încorporată cu Rusia după răsboiulă ce l’a purtată la 1828, se întinde dealungulă ţărmurelui sudvestică ală mării caspice pănă afundă în posesiunile persice. Ea a avută de a suferi multă din partea tâl-hariloră din timpurile cele mai vechi. Procesele, cari se născâu din causa acăsta, le judecau parte tribunalele persice din Teherană, parte tribunalele rusesc! din Lencorană, fără să fi dată acăstă pricină la diferenţe între amândouă guvernele. Numai acuma, după ce Persia s’a opusă la ocuparea transitoriă a Ascabadului de cătră Ruşi, pare a fi decisă Rusia, d’a nu mai suferi negligenţa autorităţiloră persiane dela graniţă, cu atâtă mai vârtosă cu câtă se crede tare, că tâlharii trecă peste hotară cu învoirea acestoră autorităţi. Câtă timpă va petrece guvernatorulă generală în Bacu, se voră face eserciţii militare în tabăra dela Bacu, După aceea principele Donducov Corsacov se va duce cu vaporulă la Petrovsc, unde se construesce ună portă de răsboiu şi unde se va termina calea ferată la Vladicavcasă. ------o------- Serbarea lui Metodiu şi Cirilă în Petersburg. In şedinţa festivă de la 19 Aprilie n., ce a aran-jat’o reuniunea de binefacere din Petersburg, cu ocasiunea serbării milenarului lui Cirilă şi Metodiu, au luată parte Giers, Vlangali şi alţi miniştri, mulţi generali ş. a. Dis-cursulă lui RisticI, fostulă ministru preşedinte sârbă, a FOILETON U. Constantină Alexandru Rossetti. Marele bărbată de stată, publicistulă română care !,Je nnă jumătate de secolă a luptată cu condeiulă, cu cuvSntulă şi cu fapta pentru drepturile Româniloră, Constantină Alexandru Rosetti nu mai este. Duminecă în 7 spre 8 Aprilie la miecjulă nopţii şi-a dată românesculă sifleti Constantină Alexandru Rosetti, acestă mare agitatorii ală Româniloră, era descendintele unei vechi familii boeresd române şi s’a născută la 1816 la 2 Iunie în Bacuresd. încă de tânără a intrată în viaţa publică. La 1840 a fostă numită prefectă de poliţiă la PilescI, de onde a fostă chemată ca procuroră pe lângă tribunalulă de llfovă. La 1843 a plecată la Parisă, de unde întorcându-se 8 In ţâră la 1846 s’a căsătorită cu d-şâra Maria Grant, ■ wfa secretarului generală ală consulatului englesă din H Bocurescl. Dşâra Grant era nu numai una dintre cele Bai «uite şi bine educate, dâr întrunea cele mai nobile Hadit&ţl, şi din momentulă, în care a devenită soţia Hvigului revoluţionară română, n’a încetată ună mo-■i de a lucra împreună cu soţulă său pentru recăş- tigarea drepturiloră şi a libertăţii patriei române. D6mna Maria Rosetti pretutindenea în ţâră şi în esiliu a îndurată alăturea cu soţulă ei suferinţele vieţii, şi încă din frageda se tinereţă stătea departe de petrecerile sgomotâse ale salâneloră boerescl, ale lumei celei mari, care nu cundsce omului alte drepturi, de câtă numai în a-i fi supusă necondiţionată. Totă cam în acelă ană, C. A. Rosetti, pentru a da esemplu fiiloră de boerl, nu s’a sfiită de-a se coborî de pe cea mai înaltă trâptă boerâscă şi a întră în rândulă âmeniloră muncitori, deschitjândfi prima librăriă română? şi primi a fi alesă staroste ală corporaţiunii comercian-ţiloră din Bucurescl. Când la 1843 au vă c* a f°stti nnă însemnată numără de inteligenţă, er din poporă mai alesă j fruntea săteniloră.—Că vorbirea mea a fostă primită cu aprobări sgomotâse, nu pote fl vătămătoră. Deci negă că aşă fi agitată. Preşed.: Ai 4isă, că epoca acâsta de a4î e mai rea, decâtă cum a fostă absolutismulă, că atunci celă puţină nu s’a atinsă nimeni de limba română. Acuş.: Am 4^ Şi 0 susţină ca convingerea mea. Preş.: Ai 4^? că legile aduse şi sancţionate de Maiestatea Sa nu se respecteză şi guvernulă prin tâte mijlocele se încercă a le elude şi nu le aplică? Acuş.: Da, şi ca să dovedescă ecâsta, m’am provocată la mai multe fapte, — m’am provocată între altele şi la aceea, că unde Românii suntă în maioritate, ară trebui să se respecteze şi pretensiunile lo.ă, că Românii nu se aplică la oficii amăsurată numărului loră şi a sarciniloră ce portă, apoi m’am provocată la legea de naţionalitate şi altele. (Va urma) -----o------- SOIRILE PILEI. Miseria din Ungaria face mari progrese, aşa că multe familii din comitatulă Oedenburg emigrâză în America. Deja a emigrată ună mare numără de familii din comunele Dorfl, Piringsdorf şi Drassenmarkt. —0— Casina naţională maghiară din Deva s’a făcută membru ordinară ală reuniunei ardelene de maghiarisare din Cluşiu. Din Deva ni se comunică, că p’acolo pomii au înflorită şi se speră că anulă acesta va fi bogată în p6me. —0— Totă de acolo ni se scrie, că inspectorulă de dare a cerută să esecute averea imobilă a mai multoră restanţi de dare. Unde voră ajunge lucrurile cu atâtea esecuţiunî ? —0— Rîulă Raab a eşită din albia sa, rupândă valurile de pământă, ce se ridicaseră spre a împedeca inundarea, in întindere de 40 stânjini şi causândă mari pagube. Comuna Şobor stă sub apă. De asemenea alte şepte comune vecine au suferită mari stricăciuni. Apa a pătrunsă chiar în case, er sămânăturile le-a nimicită. —0— Fişpanulă comitatului Bistriţa-Năsăudă, br. Dessid. Banffy, a fostă numită de ministrulă Trefort comisară ministerială în comisiunea administrativă a fondului şcolară şi stipendiară din Năsăudă. In acestă calitate, Banffy va face o cercetare specială. —0— Din Cernăuţi se scrie cu data 18 Aprilie n. urmă-torele: Oraşulă comercială Visniţă stă de erl în flăcări. Au arsă cu desăvârşire 140 de case. Scăparea a fostă cu neputinţă. S’au întâmplată o mulţime de nenorociri. Lipsa şi miseria celoră loviţi de acestă flagelă nu se polă descrie. —0— Postulă de magistru poştală în Felsă-Csertes, co-mitatulă Hunedorei, e de ocupată pe lângă o cauţiune de 100 fl. Lâfa anuală e de 150 fl., pauşală de cancelaria 40 fl. Petiţiunile se voră adresa în timpă de 3 săptămâni la direcţiunea poşteloră din Sibiu. —0— Din Olmutz se scrie, că sergentulă Vrba din reg. 3 de infanteriă a împuşcată la 17 Aprilie n. cu ună re* volveră asupra sergentului majoră Malhias, atingându-i glonţulă numai uniforma. Atentatorulă a fostă arestam şi dată judecăţii. —0— «Posta- d:n Galaţi comunică, că în Tulcea s’a serbată mih'naruiă lui Cirilă şi Metodiu. Caracteristică este, că cei cari au întocmită acestă serbare suntă d-nii Teo-dorofî şi Dimitroff, consilieri comunali şi judeţeni, adecă funcţionari români! -----O------- Testamentul!! lui C. A. Rosetti. Bucurescl. Anulfi 1884, 29 Sept (11 Oct.) Acum vre-o cinci ani am scrisă ună testamentă. Elă era şi personală şi politică. Acelă testamentă a arsă sâu a dispărută, ca multe alte obiecte, în incendiulă de care am fostă bântuită la 25 Ianuariu jtrecută. Acum nu mai facă ună testamentă, scriu numai aci câte-va cuvinte pentru ai mei. Esprimă soţiei mele simţămintele mele de recunos* cinţă pentru fericirile de totă felulă, ce ’mî a dată pe tâtă 4iua Şt Pe fotă 6ra, dela 31 Augustă 1847 şi până acum. Totdâuna bună şi dulce pentru toţi; totdâuna ertătâre pentru toţi; totdâuna devotată pentru toţi; totă-dâuna senină, a răspândită în juru’î lumina şi căldura adevăratei virtuţi şi adevăratei fericiri: aceea d’a lucra, d’a iubi, d’a erta, d’a se sacrifica, fără a cere altă răsplată de câtă mulţumirea d’a învălui pe toţi cu nesfârşita ei iubire, pentru a le îndulci ori ce suferinţă fi* sică sâu morală. Ea m’a făcută să iubescă viaţa pentru a putea să facă, ca prin faptele mele să merită a fi iu- lulă naţională şi sub comanda supremulni ei comandantă M. S. Carolă I. Ţinându-se totă atunci o întrunire de deputaţi şi senatori la «Otelulă Herdan», G. A. Rosetti, combătândă părerile de neparticipare la răsboiă, între altele a 4isă şi următârele: »Astă4î naţiunile nu-şl mai «câştigă şi nu-şî mai păstreză drepturile «stândă şi milojindu-se ca cerşitorulă la «răspântiă cu căciula în mână.« «La 1848 amă fostă de părere să ne batemă spre «a opri intrarea Ruşiloră. N’aţî voită şi numai lupta pom-„pieriloră a scăpată onârea naţională şi ne-a dată temeiă, «pentru ca în esilă să apărămă drepturile ţării. La 1854 ,am cerută să luămă parte la lupta din Crimea ca şi «Piemontulă. N’aţî voită şi ceeace a câştigată Piemon-«tulfl după acelă răsboiă arată ce mare greşală aţi făcută. «La 1859 preocupări mici aă făcută să scăpaţi ocasiunea «pentru împlinirea marei ndstre aspiraţiunî, pentru care «va trebui să mai vărsaţi şirâie de sânge românescă. «Acuma la 1877, priviţi-vă în oglindă şi coborându-vă «în consciinţa vâstră de Români, nu simţiţi că vă vine «să vă scuipaţi în faţă ?« Obiecţiunile principale, ce i-se făceau, erau că vomă fi bătuţi. Rosetti însă reflecta cu o argumentaţiune puternică, «că chiar bătuţi să fimă, băieţii noştri se voră bate bine şi acestă capitală politică trebue Românimei. Rosetti avea atâta încredere în plugarulă română soldată, încâtă pe corpurile de «Dorobanţi* punea speranţe mai mari decâtă pe armata permanentă. La trecerea oştirii peste Dunăre, Rosetti era de faţă şi ţinuta Dorobanţiloră, cari până să defileze înaintea Regelui veneau ţinândă fiecare nevasta de după capă şi copilaşii săi de mână, părăsindu-i numai când se apropiau de Regele, Rosetti a declarată în faţa întregului stată majoră neincre48toră: «Ăştia au să ne facă cinst v» I Acestă cuvântă, care a fostă confirmată prin fap'e, dovedesce câtă de multă şi câtă de bine cunoscea Rosetti pe opincarulă română, pentru care tâtă viaţa lai a luptată. G. A. Rosetti în cestiunile internaţionale aparţinea aşa numiţiloră politicl-realî. Căută prin tote mijlă-cele şi prin celă mai fină şi dibaeiu tactă politică, ca ef folosescă ţării şi poporului română. Intr’una din 4ile, consululă unei mari puteri son-dândă pe Rosetti asupra aspiraţiuniloră lui de unitate naţională, Rosetti îi 4ise: »D-ta doresc!, ca ţâra d-tale să fie mai mare, mai tare şi mai fericită decâtă tâte celelalte.* «Negreşită.* \ Nr. 81. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. bittt de dânsa şi pentru ca să potii să sorbii fericirea ce inteligenţa, bunătarea şi dulcea ei veseliă răspândesce în juru’I. Dacă suferii de plecarea mea, este numai pentru durerea ce’i va da acâstă despărţire. 0 rogă dar a face pentru mine şi sacrificiulfl d’a-şî domni durerea, pentru a urma d’a răspândi seninătatea în giurulă aloră noştri. Credă că fiii şi fica ei voră lupta cu tăriă pentru a o face să nu simţă unii minută măcară, că nu mai sunt lângă dânsa; credă că printr’o necurmată blândeţe voră mângăia-o. Esprimându-i din nou s?mţămintele mele de admi-raţiune, de iubire şi de recunoscintă, o rogă ca împreună cu fia şi fii noştri să împlinâscă ultimele mele rugăciuni : Să nu se facă pentru înmormântarea mea nici o ceremoniă. Totulă să se facă cum s’a făcută şi cu Mircea. Ună singură preotă de miră. Carulă simplu cu doi cai. Nici ună doliu, nici în camere, nici la p6rtă, nici chiar pe cai. Nici o invitare, ci numai ună simplu anunţă prin (jiară fără invitare. Nici o paradă şi nici gendarml. Poliţia să fie sigură, că lumea n’are trebuinţă de gendarmî, pentru ca bunacuviinţă să fie respectată. Acum o durerâsă pentru mine cestiune materială. Am dotorii. Speră că amicii, cari voiră după incendiu să facă o subscripţiune pentru a-mi dărui o casă, voră face ceva pentru a se plăti aceste datorii. Dacă nu, soţia şi fii mei voră tipări câte voră găsi din scrierile mele, şi pâte că publiculă le va cumpără, pentru ca să plătescă datoriile ce cu adâncă durere silită am fostă a face *). Am luptată cu tăriă pentru naţionalitate şi pentru libertate, dar fără cea mai mică ură pentru nimeni. Rogă dar, ca cei pe car* i-amă combătută să mă erte, dacă aspru am fostă în luptă, asigurându-i că nu ura ci iubirea m’a făcuta să’i combată. Recomandă tuturora şi mai cu sâmă fiiloră mei, să iubâscă poporulă şi pe săteni şi să lupte cu iubire pentru fericirea tuturoră. 0 îmbrăţişare fiicei şi fiiloră mei şi ultima rugăciune tuturoră a îngriji şi mângâia pe soţia mea. C. A. Rosetti. ------o-------- Ultimele ouvinte ale Iul C. A. Rosetti. Fănă în ultimele momente— scrie ,Românulă« — C. A. Rosetti şl-a păstrată tâtă inteligenţa, vorbindă adesea cu ai săi despre sârtea ţărei şi dândă sfaturi amici-lorâ, cari nu l’au părăsită J nici ună momentă. »In vechime, 4‘s® elă celoră pe cari îi chemase vă-ijăadă că mârtea sosesce, bătrânulă satului, când se simţea slâbindă, când credea că ’i-a venită sfârşitulă, chema copii lui şi le spunea ceeace credea că trebuie s8 facă, ceeace credea că este bine; le spunea că mai are o (}i sâu două de trăită şi că ’i-a chemată ca să-şi ia <}iua bună dela dânşii; totă astfelă am făcută şi eu, v’am chemată pre voi cari mă iubiţi, ca voi să spuneţi celorlalţi ceeace credă în privinţa familiei, în privinţa v6stră, în privinţa stării actuale de lucruri; care suntă părerile mele în privinţa vechei şi nouei generaţiunl şi ce trebue să faceţi voi.» *) Aci se găsescă următ6rele cuvinte: >Dacă guvernulti şi Camerile vorfl voi a plăti datoriile seu a face unti dar soţiei mele, o rogO să-ld prim6scă, căci calumnia nu va mai avâ nici o putere când eu nu mai sunt.» In urma unei sfătuirl cu d-na Rosetti, acestti adausd a fostă suprimată de d. C. A. Rosetti. După ce le espuse vederile şi dorinţele sale, C. A. Rosetti îi sărută cu iubire. Ultimele cuvinte, pe care le-a pronunţată, au fostă priviidre la diarulă «Românulă,» pentru ţâra şi în parte pentru muncitori şi săteni, »de a căroră sorte trebue să ne ocupămă mai cu sâmâ.» Din parte-le sătenii au fostă cei cari au dată ultima mângăere arâtându-i că’lă cunoscă. Turda 19 Aprilie. (Reuniunea de maghiarisare din Cluşiu şi comitatulă Turda-Arieşă.) Domnule Redactoră! Comiletulă reuniunei de cui tură seu mai bine de maghiarisare din Cluşiă cu data de 17 Ianuariu a. c. s’a adresată la viceşpanulă comitatului nostru cu rugarea, să mijlocâscă, ca comitatulă Turda-Arieşă să ia parte ex officio la adunarea de constituire a acelei reuniuni. Viceşpanulă la acâsta a răspunsă, că nu dânsulă, ci adunarea comiţatensă are să decidă în acâstă causă, şi totodată a transpusă tâtă afacerea la comisiunea permanentă. Acâstă comisiune, luândă la desbatere procedura viceşpanului şi rugarea reuniunei din Cluşiă, după o desbatere seriosă a aprobată procederea viceşpanului. In şedinţa adunărei comitatense din 14 Aprilie s’a adusă în causa acesta, conformă propunerei făcute de comisiunea permanentă, următorulă condusă: »Aprobândă procederea viceşpanului, adunarea generală anunţă, că la tâte acele năsuinţe, cari au de scopă înaintarea spirituală şi materială a patriei nâstre iubite şi consolidarea sentimentului de iubire de patriă, va luâ parte sprijinindu-le morali-cesce şi este convinsă, că reuniunea din cestiune va fi de ajunsă sprijinită de cătră particulari..« De aici se vede, că comitatulă Turda-Arieşă n’a voită şi nu voesce a participă la adunările reuniunei din Cluşiu ca comitată, nu voiesce a se înscrie ca membru la acea reuniune precum au făcută alte comitate. »Kolozsvari Kozlony* şi »Ellenzek«, ca să nu observe publiculă loră denegarea cererei comitetului reuniunei din Cluşiu, s’au apucată de conclusulă din cestiune şi l’au împănată şi interpretată după calapodulă loră. Faţă cu curenlulă nebunescă de maghiarisare şi faţă cu conclusele altoră comitate, procederea adunărei comitatense din Turda în causa maghiarisărei se pâte considera ca mai moderată. X. -----O------- Concertai* din Orfcşti* Orăştiă, 20 Apritie n. Concertulă corului micstă din Orăştiă, ţinută Duminecă în 12 Aprilie a c.. a reeşită spre deplina mulţămire a distinsului publică română şi străină, care a luată parte la acestă producţiune musicală. Numerii esecutaţl de corulă micstă, sub conducerea zelosului în-văţâtoru Branga, ne-au dovedită, că silinţele ce le-a pusă d. diriginte nu au fostă zadarnice, căci corulă a arălată ună progresă remarcabilă. Este de prisosă să mai amintescă, că acestă coră modestă a lăsată o plăcută suvenire în inimile âspeţiloră, cari ne-au cercetată în vâra trecută când cu festivităţile Asociaţiunei, şi de a-tuncl încâce a progresată spre bucuria tuturoră iubitorileră de musică. Partea principală în reuşirea concertului se cuvine d-lui Isaia Popa, cunoscutulă basistă, care a avută deja ocasiunl dese pentru a da probe învederate de des-teritatea şi talentulă său. In momentulă când d-lă Popa a păşită pe podiu, fu întâmpinată de ună viforă de a-plause frenetice şi dreptă semnă de distincţiune, simpatiă şi suvenire i s’au aruncată nisce frumose buchete de fiori din partea unoră afabile domnişâre române. D-lă .Atunci ce te face să te îndoiescl, că eu n’aşă dori acelaşi lucru pentru ţâra şi poporulă, din care facă parte?» Gând cu esposiţiunea din Sibiiu, Rosetti fiindă ministru de esterne şi preşedinte provisoră ală consiliului, ambasadorulă Austriei se înfăţişâză la dânsulă cerându-i se ia măsuri de rechiămare a unui generală română, care se află în Transilvania şi face agitaţiă. »Ună generală română în Transilvania, răspunse Rosetti, vă înşelaţi. Nici ună singură generală nu lip-sesce din ţâră.» »Este generalulă Davila, Escelenţă,» afirmă ambasadorul. »Generalulă copiiloră cu puşcă de lemnă? Acela p6te să lipsâscă. Nu cumva şi elă inspiră îngrijiri mată împărăţii? Apoi acela e francesă şi d-ta scii, că Fran-cesii nu prâ sciu geografiă, elă a văzută Români aici, Români acolo şi vorbesce ca şi când ar vorbi aici.» Conversaţiunea s’a încheiată aici. Ambasadorulă a văzută, că era de prisosă să mai stăruiască, şi gene-ralulQ Davila a rămasă în Sibiiu la exposiţiune totă timpulO concediului său. Rosetti a fostă ună înfocată republicană, dâr a vândă ta vedere situaţia geografică a ţării, susţinea sinceră di-, nastia, nerenunţândă însă la virtuţile republicane-demo-cratice, căci nimeni nu l’a putută înduplecă să primâscă o decoraţiune română sâu străină. Românii adevăraţi plângă cu atâtă mai multă pierderea acestui mare bărbată ală loră, cu câtă elă a murită cu sufletulă sdrobită de mâhnire, că multe din proiectele lui cu adevărată românesc!, în ceea ce privesee organisarea internă a poporului Română, au rămasă ne-realisate. De aceea, după întârcerea armatei de pe câm-pulă de onâre, poporulă făcându-i o manifestaţiune cu facle, elă a accentuată: *Nu e de ajunsă numai luarea Plevnei de afară, mai trebue să cadă şi Plevna dinăuntru, pentru ca poporulă română să pâtă fi unită, tare şri mare!! Rosetti, ca omă modestă în tâtă viâţa lui, a voită să dea ună esemplu de modestiă chiar şi în ceasulă morţii; căci a dispusă prin testamentă, ca înmormântarea lui să se facă fără nici o pompă şi cheltuială din partea guvernului, ci numai cu ună singură preotă de miră, ca la orice săteană sâu orăşână săracă română. Durerea şi pierderea este imensă pentru întregă poporulă română din Munţi şi din Câmpii. m. Bucuresci, 8/20 Aprilie 1885. ------O------- Popa, în semnă de recunoscinţă, a cântată, pre lângă Nrii programei, piesele »Doră de răsbunare* şi la urmă »Ciobanulă*. Fiecare piesă a trebuită să o repeteze — atâtă de neastâmpărată şi nesăţiosă era dorulă publicului de a se delectâ ia puternicele accente de basă ală d-lui Popa. Străinii, cari nu s’au aşteptată la ună asemenea re-sultată strălucită, încă au fostă satisfăcuţi şi nu au avută nici ună motivă de a se căi, că au luată parte la concertulă nostru. Orăştienii datorescă multă recunoscinţă d-lui Isaia Popa, care prin o iniţiativă energică a sciută să învingă nisce pedeci ciudate şi să vină dela Sibiiu în mijloculă nostru, chiar cu pericululă de a fi confiscată de amicii săi din Sibiiu. Concertulă a trecută mai pe urmă într’o animată petrecere de jocă, care a durată până cătră ^iuă. O plăcută impresiune au făcută mai multe domne şi domnişâre române, care s’au presentată la petrecere în pito-resculă costumă naţională, ce le şedea atâtă de bine şi frumosă. X. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală «Gaz Trans.») Pesta, 22 Aprilie. — In timpul* şederei împăratului şi prinţului de cordnă în Pesta cu ocasiunea deschiderei esposiţiunei, în castelul* Budei se va da o serată. — In conferinţa clubului partidei liberale, ministrul* preşedinte a schiţat* cuprinsul* răspunsului la interpelarea făcută în privinţa ridicârei vămei francese, a corespondenţei germane între corpurile trupelor* din armata comună, şi a pretinsei(?) împedecări a serviciului divin* român* într’o comună din comitatul* Turda. DIVERSE. Resbunarea publicului. — In Caen s’a împuşcată deunăijile locotenentulă Dechoudieres, pe care d-şâra Gelly, prima cântărâţă de operete a teatrului de acolo, îlă iubise mai ântâiu şi ’n urmă — îlă trădase. Cu tâte că relaţiunea loră era cunoscută în oraşă, artista nu voi să consimtă a nu mai juca câteva 4*le în semnă de doliu, ci săra eşi dintre culise zîmbindă într’ună costumă cochetă. Publiculă, care apăruse în mare numără, luâ energică partea nenorocitului locotenentă. Ună sgomotă infernală, şuerăturî şi strigăte întâmpinară pe cântărâţă, âr dintr’o loje se aruncă pe scenă o cunună mormântală împletită din mărgăritărelă cu inscripţiunea: .Iubitului meu!* Cântărâţă privi cu ună zîmbetă ironică cununa, apoi făc* ună complimentă şi părăsi scena, fiindă demisionată din trupă în urma acestei demonstraţiunl. Iată ună publică, care a sciută da pedâpsa meritată unei inimi lipsite de cele mai nobile şi sfinte simţăminte. Rectificare. — In numărulă de erl 80 ală fâiei nâstre, în pag. 2, col. 3, rând, 11 de susă să se citâscă: Şi acâstă pagubă n’are âre sorgintea în negligenţa orga-neloră însărcinate cu supravegherea păduriloră? Assicurazioni Generali. Dintr’e programă a acestei societăţi vedemă. că pe lângă ramura asicuraţiunei mixte pe viâţă cu scadenţa imediată, sâu ficsată a se plăti în-nainte sâu după mârte, a mai înfiinţată ună despărţă-mântă, cu preţenţiunea asiguraţiloră la 80 procente din câştigulă, care după o durată de asiguraţiune de trei ani se împarte în fiecare ană între cei îndreptăţiţi, âr la ca-sulă unei pierderi eventuale ce se va dovedi prin vr’ună Bilanţă, va trece acâsta esclusivă în sarcina societăţii'. Asigurazioni Generali, care mereu se silesce a satisface dorinţele îndreptăţite ale publicului, a reformată mai înlâiu în modulă celă mai liberală condiţiunile de asiguraţiune pentru asigurarea pe viâţă, şi prin introducerea de combinaţiunl nouă a contribuită multă spre lăţirea asigurărei pe viaţă. Noua introducere a participării la optă4ecî procente din câştigă, va contribui de sigură multă spre popularisarea dorită a asiguraţiunei pe viaţă, cu atâtă mai multă, de vreme ce şi despărţământulă, ce esistă la acâstă societate încă dela anulă 1852 pentru simpla asigurare pe casă de mârte a produsă părtaşiloră o dividendă mijlociă de 29.77 procente. Nou abonamentu Ia „Gazeta Transilvaniei Cu I Aprilie st. v. 1885 s’a începută un* nou abonament*, la care învitămă pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Cursulu pieţei Braşovâ din 22 Aprilie st. d. 1885. Bancnote românescl .... Cump. 8.70 Vând. 8.72 Argint românesc................... * 8.60 * 8.65 Napoleon-d’orl.................... » 9.85 » 9.88 nre turcescl..................... « 11.12 » 11.18 Imperiali......................... » 10.12 * 10.15 Galbeni........................... » 5.80 * 5.85 Scrisurile fonc. «Albina» . . * 100.50 » 101.— Ruble Rusesc!..................... » 121.— » 123.— Discontulă » ... 7—10 % pe ană. Editor*: Iacobti Mureşianu. Redactoră responsabilă; Br. Anini HarMlmp» Nr. 81. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Charsulu la bursa de Vleaa din 21 Aprilie st. n. 1885. Rentă de aură 4°/0 • • < 94,70 Rentă de hârtiă 5u/0 . . 90.30 împrumutul^ căiloru ferate ungare...............145,25 Amortisarea datoriei câi-ioră ferate de ostu ung. (1-ma emisiune) . . . 97.— Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... —. ~ Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 105.40 Bonuri rurale ungare . . 101.75 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă.................101. — Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 100 75 Bonuri croato-slavone . . 101.-Despăgubire p. dijma de vină ung...............96.50 Imprumutulii cu premiu ung....................115 80 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.25 Renta de hărtiă austriacă 81.20 Renta de arg. austr. . . 81.45 Renta de aură austr. . . 105 65 Losurile din 1860 . . . 139 25 Acţiunile băncel austro- ungare................ 855 — Act. băncel de credită ung. 285.25 Act. băncel de credită austr. 283. — Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5.89 Napoleon-d’ori...........9.92 ‘/2 Mărci 100 împ. germ. . . 61.40 Londra 10 Livre;; sterlinge 125.60 Bursa de Bu diresei. Cola oficială dela 9 Aprilie st. v Cump. Renta română (5°0). . . 84 Renta rom. amort. (5°/0) . • 87V* » convert. (6%) 88 împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 29>/, Credit fonc. rural (7°/o) • . 973/4 * » » (5%) • 81 Vă * » urban (7°/o) • . 95Va * • . (87,) • . 89V* * . ■ (67,) • 82 Banca naţională a României 1120 Ac. de asig. Dacia-Rom. . , 300 « » » Naţională . 225 Aură . 13.8/// Bancnote austriace contra aură — 1885 vând. 2—3 Publicaţiune. (Nr w) Duminecă. în 21 Aprilie (3 Maia 1885 sS vorii închiria prin licitaţiune următ6rele case ale Bisericei St. Nicolae: 1) Suburbiu Scheiu Nr. 1388 din (^iua de licitaţiune seu dela St. Michailu 1885. pe unii ană; 2) Suburbiu Scheiu Nr. 1391 dela St. Mi-hailii 1885 pe trei ani; 3) Suburbiu Scheiu Nr. 1392 dela St. Mi-hailii 1885 pe trei anî. Licitaţiunea sS va ţinea la 10 6re înainte de amiatli în Casa de Şedinţe a Bisericei amintite şi condiţiunile s6 aflu până atunci la epitro-pulu I. A. Navrea în Suburbiulu Scheiu. (Nr. 13) înştiinţare. PENTRU CURSULtr ALO H-lea = si celu din urmă ce voiu deschide spre învăţarea fundamentală de a lua măsură şi a croi după metodulu D-lui H. Klemm, consilierii reg. alţi comisiunei şi direcţiunii Academiei europene de mode din Dresda, noteză următdrele preţuri reduse: Pentru ddmne şi domnişdre avute 10—15 fl. „ „ „ mai puţinii avute voiu face preţuri escepţionale. Locuinţa mea se află în strada Căldărariloră, casa Ini Montaldo Nr. 488, scara I, etagiulfc I, uşa Nr. 3. Cu totă stima J. Oraf, instructorii de croitu. Miilţămitâ generală din Braşovă. Adeverimfl că amă învăţată dela d-lă J. Oraf în timpă de 6 săptămâni completă desemnulă de croitu pentru haine femeescl şi compunerea loră. Dreptă aceea ne simţimă atinse în modă plăcută, de a exprima dlui I. GRAF mulţumită nostră pentru ostenela şi diligenţa sa şi de a-lu pute recomanda pretutindenea cu privire la cunos-cinţele sale speciale şi Ia metodulă seu uşoră de cuprinsă. Braşovă, 27 Martie 1885. Mary Wihnanek, Carolina Hermami, Luise Ackerfeld, Helene Scholtes, Regina Mehlbăclier, Elise Geist. Anunţămă. aceloră onoraţi cetitori, cari vorii binevoi a se abonâ la f6ia ndstră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeridela începutulă anului 1885 prin urmare potu să aibă colecţiunea completă. Administratiunea »Gaz. Trans.< * * • m m f 1 # # # # # Gasse de feru sistemu Wertheim ce resistă pe deplină în contra focului şi nici nu se potă sparge, din renumita fabrică de casse L. FLEISCHER oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiuni şi în ttite mărimile. Iustini anii M. Gr ama, depositarulu fabricei în Braşovă. m m # # # # # # # * m # m t Mersulă trenuriloră pe linia Predeală-Budapesta şi pe linia Teîiişti-Aradii-Ifudapesta a căi ei ferate orientale de stată reg. nng. l*re(lealu-Budapesta Budapesta—Predeald Teiuşft-Aradft-Budapesta Budapesta-Aradft-Teiuşft Bucurescî Predeală Timişă Braşovă Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişora Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaştu Crăci unelă Teiuşft Aiudă Trenă accelerat 7.15 1.09 1.33 ( 2.06 < 2.16 2.44 3.03 3.18 3.51 4.51 5.11 5.39 6.00 6.29 7.02 7.38 7.55 Vinţulă de susă Uiorii Cucerdea Ghirisft Apahida Cluşiu | Nedeşdu Ghirbău 8.24 8.48 10.08 10.18 Âghirişă — Stana — Huiedină 11.33 Ciucia 12.06 Bucia _ Bratca R6v Mezo-Telegd Fugyi-V âsârhely Yârad-Velinţe ( Oradia-mare j P. Ladâny Szolnok Buda-pesta' Yiena 12.25 1.11 1.49 1.54 3.14 5.10 7.30 2.00 Trenă de persăne Trenă omnibus Trenă de persdne Trenă de persone Trenă omnibus Trenă accelerat — — — Viena 8.25 i 8.35| 3.30 — — 3.50 Budapesta 8.00 6.55 9.45 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 •— — 10.50 P. Ladâny Oradea mare | 2.01 2.04 1.59 6.30 5.45 4.11 5.13 3.20 7.09 6.28 4.21 9.37 3.25 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 8.09 7.42 F ugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 10.18 10.52 Răv 5.46 11.41 4.31 10.55 11.56 Bratca 6.03 12.15 — 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — 1.45 3.22 Ghirbău 8.24 4.52 — 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — 2.48 4,44 Clatin | 8.57 5.40 7.08 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — 3.36 5.47 fthiriş 11.15 8.14 8.29 4.10 6.38 Cucerdea 12.04 9.49 8.53 5.39 8.51 Ui6ra 12.12 9.58 — 5*59 9.18 Vinţulă de casă 12.19 10,07 — 6.28 8.00 Aiudă 12.45 10.42 9.17 6.54 8.34 Teiuşft 1.15 11.32 9.40 7.10 8.59 Crăciunelă 1.44 12.03 — 7.25 9.35 Blaşă 2.00 12.24 10.12 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — 8.11 11.04 Cop şa mică 2.52 1.22 10.45 8.52 12.17 Mediaşă 3.27 2.24 11.07 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 9.29 1.21 Sigişâra 4.50 4.17 12.15 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 10,56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 11.04 4.06 Feldiâra 8.41 9.20 2.44 11.14 1.47 7.30 11.05 Braşovft j 9.20 10.15 6.00 3.15 3.25 4.40 2.37 Timişă — 6.57 4.03 7.44 6.40 Predeald — 7.32 4.28 6.20 2.00 Bucurescî 1 10.25 1 Trenă omnibus 8.00 2.47 6.36 10.09 Nota: Orele de ndpte suntă cele dintre liniile grdse. Tinnflrrafia ALEXI. Br&SOVă. Trenă de persăne Trenă omnibus Trenă omnibus Trenă de persdne Trenă omnibus Teiuşft Alba-lulia Vinţulă de joşii Şibotă Or&ştia Simeria (Piski) Deva Branicîca Ilia Gurasada Zam Soborşin Bărzova Conopă Radna-Lipova Paulişă Gyorok Glogovaţă AradA ^ Szolnok Budapesta Viena 8.25 8.35 2.39 3.40 4.04 4.35 5.02 5.44 9.50 10.42 11.09 11.43 12.13 1.22 1.48 2.21 2.54 3.09 3.48 4.37 5.30 5.58 8.20 9.10 Viena Budapesta Szolnok Aradft j Glogovaţtt Gyorok Paulişă Radna-Lipova Conopă Berzova Soborşin Zam Gurasada llia Branicîca Deva Simeria (Piski) Orăştiă Şibotă Vinţulă de josă Alba-lulia Teiuşft 8.00 11.14 3.35 4.00 4.16 4.47 5.02 5.25 5.57 6.55 12.28 5.30 6.20 6.39 7.19 7.39 8.11 8.49 6.05 6.34 7.01 7.15 7.49 8.32 9.19 9.40 10.16 10.32 10.48 11.17 12.32 12.00 4.00 6.18 7.11 7.48 8.22 8.40 9.02 9.32 10.12 10.47 11.14 11.46 12.21 12.53 9.18 10.27 11.18 11.57 12.27 12.57 1.45 2.58 3.46 4.20 5.06 6.38 6.56 7.15 7.48 8.05 8.45 2.10 8.24 8.41 9.01 9.30 9.45 6.10 7.27 7.44 6.20 6.40 6.15 7.00 A 3 adft-Tlmiş6ra Simeria (Piski) Petroşeni Trenă Trenă de Trenă omnibus persdne omnibus Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orezifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.06 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timişftra 8.58 ! 3.15 P etroşenl 7.00 Timişftra-Aradft Petroşeni—Simeria (Piski) Trenă de Trenă Trenă persone omnibus omnibus Timişftra 12.25 5.00 Petroşeni 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orezifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nămeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 o m o nn os «— a c\ nfl