REDACriTTNEA ŞI ADMINISTRAŢI UN EA:
BRAŞOVtj, piaţa mare Nr. 22.
,<JAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe una anQ 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe and 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANUL0 XLVIII.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNGIURILE:
O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate au se prlmetou. — Manuiorlpte nu se retrămltO.
P 80
Mercurî 10 (22) Aprilie
1885.
Braşovâ, 9 (21) Aprilie 1885.
Soirile telegrafice, ce ne sosiră erî s6ra şi j R<ţl de dimin^ţă dela Deva, ne spună că proce-sulă intentată d-lui advocată Dr. Avramă Tincu 1 înaintea tribunalului din Deva s’a terminată cu achitarea acusatulni.
Judecătorii din Deva au găsită că nici ună feliu de delictă nu i se p6te impută d-lui Tincu după lege. Elă a vorbită în adevâră în Marte 1883 cătră poporă în biserica din Deva criti-eândă cu asprime proiectulă de lege pentru sc6-lele medie, asupra căruia avea s6 se pronunţe adunarea poporală de atunci, dar vorbirea lui nu cuprinde nimică, ce s’ar pută interpretă după lege ca agitaţiune în contra naţionalităţii maghiare.
Cu alte cuvinte actulă de acusaţiune făcută la 29 Septembre 1883 contra d-lui Tincu şi a soţului său n’are nic! ună temeiă legală, de unde resultă că bieţii 6meni au fostă hârţăiţl şi prigoniţi doi ani de 4^e fără a fi vinovaţi de vre-o crimă său de vr’ună delictă.
Intr’adevSră nimică nu pută ilustră mai bine şi mai învederată regimulă volniciei şi ală terorismului, sub care geme astăzi poporulă nostru românescă, ca acăsta sentinţă a judecătoriloră din Deva.
Ce a vorbită d. Tincu cătră poporă ?
\ A (fisă °ă Ungurii dela 1848 şi până a(Ji * n’au învăţată nimică; a <Jisii • că absolutismulă nemţescă nu ni-a atacată limba şi nu ni-a îm-pedecată desvoltarea cum face a()i liberalismulă maghiară; a accentuată că proiectulă de lege pentru scălele medie este menită a împiedeca şi paralisă învăţământul ă nostru românescă; a constatată că legea poreclită „pentru egala îndreptăţire a naţionalităţilorăw şi sancţionată de Maiestatea Sa nu este luată în considerare şi că guvernulă nu pune în aplicare legile sancţionate, ceea ce do-vedeace că guvernulă faţă cu naţiunea română nu e sinceră, ci din contră o persecută şi că de aceea şi-a pierdută încrederea la Români; în fine a accentuată că a<}f suntemă ameninţaţi a ne perde scdlele române, mâne va fi ameninţată limba română şi în biserică.
T6te aceste li-a pronunţată d. Tincu în convingerea că într’unu stată, care se laudă a fi modelă de stată constituţională şi liberală, este iertată a critică faptele guvernului şi a discută proiectele de lege ce se presintă parlamentului.
Dar d. Tincu a vorbită înaintea ţâraniloru români, adecă înaintea unoră cetăţeni de a doua mână, cărora nu le este permisă a avă dorinţe, aspiraţiuni, ba chiar postulate. De aceea d. Tincu a agitată.
Par’că ţâranulă română nu sâmte şi aşa destulă de amară, că regimulă ungurescă tracteză multă mai maşteră cu elă, decâtă au tractată guvernele nemţescl! Par’ că numai discursulă d-lui Tincu ar fi produsă marea nemulţămire din ţâră!
Dar înzădară! Aşa este a(Ji la noi obice-iulă ţârii, ca cei ce pledâză pentru drepturile po-pdreloră nemaghiare sâ fie înfieraţi de agitatori şi turburători periculoşi şi să fie urmăriţi fără considerare, dacă au călcată lsgea său nu.
Prigonirea cu ori-ce preţă a fruntaşiloră po-, porului nostru mai are încă ună scopă destulă H de infernală şi periculosă. Contrarii noştri vo-B iescă ca prin asemeni prigoniri să descurajeze pe
conducătorii poporului română, să-i facă să as-vârle câtă colo arma legei şi să se arunce în braţele fatalismului şi ale resignaţiunei mute. E naturală, că în casulă acesta. le-ară fi fdrte uşoră teroriştiloră dela putere a „ferici41 acâstă ţâră în infinită după pofta inimei loră.
Fie siguri adversarii nâmului nostru că pofta d’a ne vedâ pe toţi pitulându-ne şi târându-ne dinaintea loră, nu li se va împlini niciodată!
Cuvine-se omului de caracteră şi de omeniă, bărbatului consciu de demnitatea sa de-a dă peptă cu ori şi cine şi d’a lupta cu curagiu şi cu ener-giă pentru drepturile poporului.
Se scie asupritorii noştri de a<Jî că acestă soiu de 6menl încă n’a dispărută din mijloculă poporului română şi că nici ună felă de terori-sare nu-i va putâ abate din calea datoriei loră sfinte patriotice şi naţionale.
Adevărulă şi dreptatea voră trebui să trium-feze mai curândă sâu mai târziu. Sentinţa tribunalului din Deva este o dovadă viuă pentru acâsta. -------------------------o------
Isolaţiunea Angliei
Sub titlulă acesta „Neue freie Pressew, care doresce multă susţinerea păcii, publică ună ar-ticulă din care estragemă următârele:
In filele din urmă, pe lăngă tâte preparaţiunile şi pe lângă tâte înarmările cele mar! de răsboiu, totuşi nu s’a perdută tâtă speranţa, că Anglia şi cu Rusia se voră înţelege în modă paclnică în privinţa graniţeloră afgane, penlrucă Englesii începă a se împretini cu idea că ei trebue să se retragă. Englesii începă a se deştepta din ameţâla, în care se aflau, şi a înţelege că Ruşii nu suntă Zuluşi nici Sudanezi, ci o putere formidabilă de care trebue să ţină contă. Laurii, ce şi-i câştigaseră Englesii la Alma şi la Ackerman de multă s’au veştejită. In a-cele timpuri erau lângă EnglesI Francesii, cari pe atunci purtau Europa de naşă în t6te privinţele; dară âstăc}! trebue să ’şl măsure numai singuri singurei forţele loră militare cu colosulă nordică.
Acuma parele englese au începută a mai slăbi din tonulă celă mândru, care îlă întonase la începutulă acestei complicaţiunl. Se ivescă pe ici pe colea voci prin presa englesă, care caută a escusâ procederea generalului rusescă Comarovă, 4’c^Qdă, că la 30 Martie elă n’a atacată pe Afgani mala fide, ci silită prin aceea, că a văzută, că Afganii au făcută paşi înainte din posiţiunile loră. ţfiarele principale, cum este ,Times«, începă de pe acuma a prepara publiculă şi a-lă familiarisâ cu idea, că guvernulă se va învoi, ca Ruşii să încorporeze totă teritoriulă, ce l’au ocupată până acuma. Aşadară speranţa, că se va mănţinâ pacea, are mulţi sorţi. De cumva Ruşii nu voiescă să începă cu orî ce preţă lupta în Asia pentru domniâ peste India încă a-cuma, atunci Gladstone, care b’are nici decum poftă de bătaiă, va face totulă pentru ca să delăture răsboiulă. Dacă cineva ar fi omă rău, ar trebui să (jică, că guver-nulă englesescă mai bucurosă preferă, ca să sufere ună desastru diplomatică, decâtă ună desastru militară. Cea dintâiu, voindă bărbaţii de stată din Londra să susţină pacea, nu se va putâ nici decum încunjura. Rusia în casulă celă mai favorabilă va pretinde, ca teritoriulă ce îlă ocupă trupele sale să fiă încorporată cu Turchesta-nulă. După scirile cele mai nouă ce le aducă foile cele mai autorisate englese, Englesii ar fi aplicaţi a împlini acestea pretensiunî ale Ruşiloră. Dâr tocmai în pace de s’ar termină cârta pentru graniţele Afganistanului, ea va aduce ună mică scăcjământă nimbului guvernului englesă, pentru că acesta va trebui să cedeze Ruşilorii. Anglia n’ar fi venită în aceea posiţiune penibilă de a alege între o retragere ruşinâsâ şi între ună răsboiu prriculosă, dacă ar fi aliată cu vre-o putere mare europână. Acâsta se ţinea altă dată de sistema politică a Angliei, dar tradiţiu-nile cele vechi s’au neglesă, de când a căzută Beakons-field. Mare parte a contribuită şi Bismarck, că astăzi
Anglia este isolată şi i-a dată mână de ajutoră în privinţa acâsta chiar şi Gladstone. Acesta a respinsă în ces-tiunea egiptână pe Francesl şi pe Turci. Apoi şi alianţa cu Italia a totă amânat’o pănă ce Italia âră s’a în-torsă la alianţă cu peterile centrale europene. Dară Englesii au făcută forte rău, că au refusată alianţa Italiei într’ună modă necuviinciosă şi de atunci au rămasă singuri ca cuculă. Dacă Anglia ar aflâ în conflictulă actuală ună sprijină în vr’o putere continentală, atunci n’ar fi silită să se retragă pasă cu pasă dinaintea Ruşiloră. Isolarea Angliei se arată chiar prin scirea aceea că Austria şi Germania au declarată Turciei, că dacă ar lăsa să trâcă flota englesâscă în Bos-foră, atunci ele nu mai suntă obligate a se ţinâ de tractatele dela Parisă şi Berlină. Scirea nu va fi tocmai adevărată întru tâte, dară apoi totuşi caracterisâză situaţiunea politică. Intre guverne Anglia nu mai are simpatii. Popârele potă să simpatiseze cu Anglia, dară nu ele decidă cestiunile cele mari. Anglia se căesce a-cuma de politica sa insulară, după care ea tractată tâte cestiunile esterne, ca şi cum n’ar avâ de a face nimică cu continentulă europână.
Englesii urmândă politica loră egoistică uită, că peste canală se află puteri militare, cari o întrecă şi conducă politica de capulă loră Gladstone şede ca Robin-sonă pe insula sa. Dară scăpândă Anglia cu faţa curată din acâstă încurcătură, ea va trebui să ’şl caute amici, pentru că acum s’a putută convinge câtă este de rău a nu avea pe nimeni într’ajutoră în timpă de periculă. Omulă numai prin păţania sa propriă se face mai cu minte, aşa şi Englesii, cari acumă au văzută câtă de rău este a nu avâ nici un prietină.
------o--------
Sinodală din Sibiiu.
Sibiu, 8 Aprilie 1885.
Din raportulă consistoriului ca senată şcolastică resultă ună progresă îmbucurătoră. Salarele învăţătoriloră pentru anulă 1884 s’au sporită în 312 comune bisericesc!, unde învăţătorii erau slabă dotaţi, şi anume mare parte sub minimulă de 150 fl 915 învăţători din archi-diecesă au salarii asigurate, cari la ună locă facă suma de 129,000£fl. Acâsta sumă s’a solvită astfelă:
a)	dela biserici	14,296	fl.
bl din fondurile	acolare	15,976	fl.
cj din ajutârele	dela	comunele politice 30,822	fl.
d)	dela poporă	65,047	fl.
e)	naturalii şi altele	3,374	fl.
Totală	129,915 fl.
In proporţiune corăspuntjătâre a progresată şi averea şcolară a bisericeloră. In sume totali ea se arată astfelă:
1.	Valârea	edificiiloră pe a.	1884	642,057	fl.
2.	Valârea	pământuriloră	166,780	»
3.	Bani şi	hârtii de preţă	198,153	>
4.	Mobiliară şi aparate	31,802	»
Totală	1,038,927	fl.
Pe când în a. 1883 a fostă numai de 966,946 fl.
Cu tâte însă că salariile învăţătorescî s’au ameliorată, numărulă învăţătoriloră aplicaţi la scâlele poporale a scăzută faţă cu anulă trecută dela 972 la 915. Causa acestei apariţiunl triste şi ameninţătâre pentru progresulă învăţământului în scâlele din archidiecesă e numărulă celă preste măsură mică ală învăţătoriloră şi ală celoră ce frequentâză cursurile pedagogice, âră pe de altă parte împrejurarea, că forte mulţi teologi aplicaţi ca învăţători trecă în statulă preoţescă, rămânendă catedrele lor vacante, şi în sfîrşită, că indivizi fărădequali-ficaţiunea obligată pentru propunerea limbei maghiare trebuescă să repaşâscă cu totulă dela funcţiunea învăţă-torâscă.
In aceea ce privesce frequen tarea şcâleloră s’a aflată de asemenea ună progresă proporţională. Dintre 59,801 copii obligaţi, dela 6—12 ani, au umblată la scâlă în anulă 1884 41,510, adecă 69°/0, pe timpă ce pe anulă 1883 cifra frequenţei nu a fostă decâtă 65%. La copii de vârsta a doua, dela 12—15 ani frequenţa pentrn anulă 1884 a fostă 50%, âră pentru anulă 1883 numai 45%.
Aici nu ne putemă reţinea a nu ne arăta unele nedumeriri, în privinţa râporturiloră despre starea frecuen-ţei şcâleloră nâstre în unele protopopiate.
După rapârtele oficiâse, d. e. frequenţa scolariloră in protopopiatulă Braşovului I se arată că a fostă în anulă 1884	48%
In protopopiatulă	II ală Braşovului	61%
In protopopiatulă	Făgăraşului	78%
Nr. 80.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Ţi
i
i
i
I
i
i
i
i.

In protopopiatulă Sighişorei	82°/0
In protopopiatulă Târnavei superiore	94%!!!
Comparândă datele din aceste 5 protopopiate, s’ar părâ câ în protopopiatulă Braşovului I. nu se cercetâză sco-lele nici de jumătate aţâţi şcolari, decâtă cum suntă ele cercetate în protopopiatulă Ternavei superiore! Crâdă-o cine va vrâ acesta, noi însă suntemă de părere, că datele în privinţa frequenţei scoleloră nostre nu suntă şi nu potCk fi pretutindeni basate pe purulă adevâră.
Din causa acesta era bine, dâcă se asculta părerea unoră domni competenţi, cari stăruiau să se trimită din când în când câte ună comisarii la faţa locului în unele protopopiate, bănuite pentru cifra prâ urcată în privinţa frequenţei, spre constatarea adevărului, ceea ce nu seim Ci din ce cause nu s’a primită.	X.
------O-------
Regele Svediei în Bucuresci.
A. Sa prinţulă de coronă Rudolfil s’a numită pro-prietară-colonelă ală reg. 1 galiţiană de Ulanî.
—0—
.Pester Lloyd« comunică, că hotărîrea comitatului Sibiiu în privinţa sprijinirei reuniunei de maghiarisare ardelene din Gluşiu, s’a înmânată spre suprarevisuire ministerului de interne de cătră fişpanulă acestui co-mitată.
—0—
S’a deschisă concursă asupra averii d-lui Gerge Furnică din Braşovă.
—0—
Sc6Ia centrală grăniţărâscă din Vaidarecea, din causa anghinei difteritice ce a grasată în acea comună, a fostă mai multă timpă închisă.
—0—
Totă în comuna Vaidarecea a isbucnită în 17 1. c.
se va pronunţa. Totodată a interpelată d. Schuster despre procesulă ce’lă are comuna cu inginerulă Kellhofer şi cu Rosner, care procese născute din vina împiegaţi-loră ei o costă deja mulţi bani. Primarulă a promisă că ea pune la ordinea dilei aceste procese.
S’a mai tractată în acâstă şedinţă şi despre pre-tenţiunea de despăgubire a lui Bojină care a contractată cu comuna pentru predarea de traverse cu care s’a încheiată o transacţiune, ca să se plătescă acestuia la 1 Maiu 1000 fl. şi la 31 Decemvre 2500 fl.
Şi acesta pagubă n’are sorgintea în negligenţa organeloră însărcinate cu supraveghiarea păduriloră.
In fine s’a discutată şi afacerea aprovisionării Bra-şoAului cu apă şi s’a decisă, ca să se facă lucrările geologice pregătitâre prin profesorulă dela Cluşiu Dr. Antonă Koch.
-----o--------
Inchisiţia la universitatea din Cluşiu.
La prântjulă de gală ce s’a dată la palatulă regală din Bucuresci şi la care a luată parte şi principele Bulgariei, Regele Garolă a ţinută următorulă toastă în onorea înalţiloră săi ospeţî ai Svediei:
>Visita Maiestăţii Vostre este astădi îndoită serbare pentru Noi. Cu inima plină de durerosa îngrijire aţi părăsită, împreună cu Regina, frumosulă Vostru regată pentru a alerga la patulă multă iubitului fiu, atinsă de o bolă grea pe malurile Bosforului. Nici depărtarea, nici ostenela n’au putută împedica pe Maiestatea Vostrâ precum şi pe Augusta mamă, a îndeplini datoria de păriuţî şi a străbate repede Europa întrâgă, precum odinioră Carolă XII, care, în momentulă de periculă, s’a întorsă călare în 16 (Jile dela Marea nâgră la Marea baltică. Cerulă a răsplătită devotamentulă Vostru şi V’a conservată ceea ce Vă este mai scumpă. România împărtăşesce din inimă bucuria Maiestăţiloră Vostre, şi dacă la cea din urmă călătoriă a respectată îngrijirile părintelui, ea este astăcjî fericită şi mândră a saluta ca ospe pe Suve-ranulă unui poporă, care are una din paginile cele mai gloriose ale istoriei şi care p6te să se felicite de a avea în capulă său ună Rege atâtă de ilustru.
.însufleţită de aceste simţiminte, închină ună toastă în sănătatea Maiestăţii Vostre, dorindă din totă inima fericirea Vdstră, a Reginei şi a Augustei familii, precum şi prosperitatea Regateloră-Unite de Suedia şi de Norvegia.
,In sănătatea MM. LL. Regelui Oscar şi Reginei Sofia, şi mai cu semă în sănătatea tânărului principe Carolă.«
La acestea Regele Şvediei a răspunsă:
»Sire! Ddmnă! Mulţumescă Majestăţeî Vostre pentru toastulă ce aţi ridicată pentru Regina şi pentru Mine, precumă şi pentru cuvintele elocinte şi cordiale ce ’Mi aţi adresată. Regina şi Eă suntemă recunoscători pentru simpatia ce Majestăţile Vostre ne-aţî arătată la trecerea Nostră prin frumosulă Vostru Regată spre a merge la flulă nostru bolnavă.
.Cunâsceţî de multă simţimintele afectudse de bună rudeniă şi de amiciă sinceră ce amă pentru Majestăţile Vâstre. Nu viu însă în acestă momentă să vorbescă numai în calitatea Mea de rudă şi amică, ci ca Rege, a-dresându-Mă cătră bunulă meu frate.
.Sire! Ţină forte multă a mulţămi Maiestăţiloră Vostre şi României pentru frumosa şi căldurosa primire care Mi-s’a făcută şi a Vă arătă stima ce simtă pentru viteza şi gloriosa Vostră naţiune.
»Maiestatea Vostră V’aţî făcută Corona din oţelulă unui tună luată pe câmpulă de bătăliă de cătră aceea bravă armată, care este însăşi opera Vostră. Maiestatea Vostră a făcută încă mai multă: Aţi stabilită Tronulă Vostru pe o temeliă mai solidă de câtă oţelulă: l’aţî fundată pe iubirea poporului.
♦	Provedinţa divină a pusă pe Maiestatea Vostră în capulă unei naţiuni, care a lucrată cu bărbăţiă pentru regenerarea sa naţională şi care a dobândită astăt^î o posiţiune nu numai prin gloria armeloră, dar şi prin lucrările păcei.
♦	Închină dar acestă toastă MM. LL. Regelui şi Reginei României, precum şi prosperităţei naţiunei române, nedespărţită de fericirea Maiestăţiloră Vostre.*
-—o-----------
SOIRILE PILEI.
Sâmbătă în 6 Aprilie s’a întrunită societatea. tine-riloră comercianţi la 8 6re şâra în localulă casinei de aci. Dlă I. Christescu a ţinută ună discursă, în care a sulevată mai multe modalităţi, prin cari s’ar putea ajunge lesne la scopulă ce-lă are societatea în vedere. D. N. Senius a ţinută o prelegere economică despre »Felurile ocupaţiuniloră omenesci.«
—0—
Eri după încheiarea 4iaru^ub amă primită şi din Pesta o telegramă, în care ni se comunică, că scirea despre mortea bărbatului de stată şi publicistului română C. A. Rosetti, a produsă şi între Românii de acolo o durerosă impresiune.
—0—
ună incendiu, care a prefăcută în cenuşe 4 case şi co-perişile caseloră altoră 5 locuitori.
—0—
Din Pojună se raportâză, că la 16 Aprilie n. s’a predată la postă de cătră perceptoria de acolo ună să culeţă cu 4,050 fl. cu destinaţiune la Pesta. Săculeţulă însă a dispărută fără urmă.
—0—
In noptea de 17 Aprilie n. nisce hoţi s’au Introdusă în oficiulă perceptorală din Făgăraşă. In casă nu erau decâtă 2 fl. 80 cr. şi câteva losurî de ale loteriei vienese. Făptuitorii suntă urmăriţi.
—0—
D. căpitană Bataille, oficeră belgiană, care a lucrată cu d. generală Brialmont la fortificarea Anversului, a sosită în Bucuresci, cjice .Răsboiulă,* fiind angajată sâ ia parte la lucrările de fortificare.
—0—
Serbarea lui Metodiu şi Cirilă s’a începută în Petersburg la 18 Aprilie n. La serviciulă divină a asistată şi părechea imperială, autorităţile civile şi militare etc.
Afaceri comunale
Braşovă, 18 Aprilie n.
In şedinţa de Miercuri s’au adusă în representanţa comunală a Braşovului nisce interpelaţiuni caracteristice pentră mersulă afaceriloră comunale ale acestui oraşă.
Sunt fi vr’o trei ani de când comunele vecine Zâr-nescî, Brană, Tohanulă nou şi VlădenI s’au adresată cătră comuna Braşovă cu rugarea, ca sâ le mij-locâscă răscumpărarea regaleloră. Petiţiunea acăsta pănâ astăzi încă nu s’a resolvată, cu tote că încă la 1883 a interpelată d. advocată Schnell în causa resolvărei ei. !^u mai încape îndoială, că pentru comuna nbstră orăşe-născă ar fi multă mai favorabilă d’a se învoi cu comunele numite şi d’ale preda loră regalele pentr’ună preţă fixă, căci astfelă ar fi scutită de multe neplăceri şi cheltuieli zadarnice. Dâr bagă sămă este şi aici vr’ună interesă particulară ală vr’unui arândaşă din tagma celoră ce dispună a<Ji în ale comunei, căci altfelă nu se pâte esplicâ, cum de nu s’a resolvată pân’acum cererea a-mintită.
Dlă advocata Iosifă Puşcaru, espuindă într’o in-terpelaţiune adresată presidiului faptulă de mai susă, şi-a esprimată părerea de râu, că într’o afacere ca acăsta de interesă publică a putută obveni o astfelă de trăgănare (Verschleppung) şi ceru desluşiri dela d. primară.
Presidiulă observă vorbitorului, că terminulă ce l'a alesă de »Verschleppung* nu ar fi potrivită şi că ar fi chiar ofensătoră. La acăsta d. Puşcaru declară, că dânsulă întotdâuna a sciută să păstreze în discuţiune re-gulele de bună cuviinţă şi dacă în casulă de faţă s’a folosită de terminulă »trăgănare* a voită chiar să fiă cruţătoră, căci la din contră trebuia să 4ic& »negligenţă neesplicabilă.*
D. advocată Puşcaru a mai adresată presidiului şi o a doua interpelaţiune în privinţa reconstruirei casteului din Brană. La 1877 când s’âu construită pe la Iruntârii ună şiră de întăriturî pasagere, comanda militară a cerută să i se predea castelulă din Brană pentru scopuri de fortificare şi fiindcă parte din cetăţuiă a trebuita să fie dârîmată, erariulă s’a obligată a reconstrui cetă-î,uia după întrebuinţare şi pănă ce o va folosi a plăti o taxă anuală de 300 fl. oraşului. Intr’aceea ne mai avândă ipsă de acelă castelă, erarială ca să scape de fote obli-gămintele a plătită odată pentru totdâuna suma de 16,000 fl. comunei, ca cu acâstâ sumă ea singură să potă reconstrui acelă castelă. Acăsta s’a întâmplată în 1883. De atunci însă nimică nu s’a făcută şi castelulă se ruinâză mereu totă mai tare, aşa că reconstruirea lui, ca formândă o podobă pentru ţâra Bărsei, va costa, dacă se va amână, în locă de 20,000 fl. 40,000 fl. Dlă Puşcaru cere desluşiri în privinţa acestei afaceri.
Presidiulă a promisă, că în şedinţa viitore va răspunde la amândouă inlerpelaţiunile.
Totă în acestă şedinţă a adresată farmacistulă Schuster trei interpelaţiuni primarului. Mai ântâiu l’a întrebată, dacă cunăsce broşura maghieră, publicată de Dr. Ignâtz Weisz advocată, despre care a raportată şi (Jiarulă maghiară de aci. In acestă broşură se vorbesce despre afacerile comunale şi despre cea mai mare parte a amploiaţilorfi comunali într’ună modă forte despreţui-toră. D. Schuster (Jice, că ori suntă adevărate acusările ce se facă în acâstă broşură, atunci amploiaţii respectivi trebue să se retragă ori nu suntă adevărate: atunci primăria (magistrutulă) trebue să intenteze procesă de presă în contra scriitorului broşurei. Primarulă răspunse, că nu cunâsce cuprinsul Q broşurei, dâr că ’şl-o va procura şi
Cluşiu, 14 Aprilie 1885.
Cănd cu scandatele din Cluşiu, junimea universitară maghiară, care le provocase, a primită dreptă pedâpsă o simplă admoniare din partea senatului universitară, şi şi acâstă numai de ochii lumei. Junimea română universitară, fără să provoce scandalele, ci numai fiindcă îşţ esprimă sentimentele sale naţionale e pedepsită cu tâtă asprimea legii; aşa găsesce cu cale închişiţiunea universitară maghiară din acestă »blagoslovită* oraşă.
După cum este prâ bine cunoscută tuturoră, la finea anului trecută s’au intentată procese de presă 4>a ■ reloră .Observatorulă* şi .Tribuna.* Redactoiii loră au fostă achitaţi.
Din urmarea acestoră procese inteligenţa rom. din Sibiiu şi jură a hotărîtă ţinerea unui banchetă la 10 Faură 1885 pentru libertatea presei; banchetulfi însă a fostă oprită. Publiculă română din afară a felicitată şi şi-a esprimată bucuria prin telegrame. 0 asemenea telegramă de felicitare a trimisă şi junimea universitară română din Cluşiu. Din »Tribuna* a reprodusă telegrama în traducere ,Kol. Koz.« Din acâstă traducere precum şi din o corespondinţă din Cluşiu publicată în *Budapesti Hirlap,* în care se vorbesce de Silvestru Moldovană, care era stipen i tu de stată şi care subscrise telegrama, gu-vernulă a luată la cunoştinţă şi numai decâtă a ordonată cercetare rigurosă contra lui Silv. Moldovană şi consoţiloră.
In urmarea acestui ordină rectorulă Universităţii la 25 Faură 1885 a citată la ascultare pre Silvestru Moldovană în cestiunea telegramei, întrebându-lă între alte multe şi de numele acelora, cari au consimţită la trimiterea telegramei. Dânsulă a numită 9 inşi, cari i-au venită mai curândă în minte, spunândă, că aceştia şi alţii au fostă de acordă cu trimiterea telegramei. Fasiunea lui Silv. Moldovană s’a indusă într’ună protocolă subscrisă din parte-i.
La 26 Faură 1885 cei 9 inşi numiţi de Silvestru au fostă citaţi înaintea rectorelui universităţii spre ascultare totă în cestiunea telegramei. Cu escepţiunea unuia toţi au mărturisită adevărulă, (Jicendă, că s’au învoită cu trimiterea telegramei.
Acelă unulă, deşi nimene n’a cugetată, deşi a consimţita întru fote, deşi a fostă de acordă cu trămiterea telegramei, ceea ce putemă documanta cu martori, totuşi a avută neruşinarea din causa slăbiciunei de carac^ teră a nega, că s’a învoită, şi a afirmă, că ne-a desfătuită dela trimiterea telegramei.
Credă, că ori şi care june română, dupăce respec-tivulă tânără a documentată o slăbiciune de caracterâ, nu ’lă va mai considera şi ’lă va rebonifica prin dispreţă şi prin ruperea tuturoră legăturiloră de amiciţiă şi colegialitate. Compătimiţi, desaprobaţi pasulă şi despreţuiil toţi omenii bine simţitori pre Enea Draja din Abrudă, juristă în anulă I în Cluşiu.
După ascultarea din partea rectorelui şi celoră doi decani: dela filosofiă şi dreptă, tinerii deveniră liniştiţi neaflândă motivă de frică de pedâpsă, deârece acestă faptă nu se pâte imputa ca abatere, deorece junimea şi-a esprimată bucuria faţă o cu sentinţă drâptă.
Când ce să vet}!? La 27 Martie 1885 toţi <}ece junii suntă citaţi înaintea rectorelui universităţii pentru a li se publica sentinţa adusă din partea senatului universitară în urmă ccrcetărei disciplinare pornită în contra loră. Sentinţa a produsă o mare indignare în toţi din motivulă, că nici unulă nu se scia vinovată şi afară de aceea vă(|6ndă purcederea ilegală, ce s’au îndatinată mai mari a o întrebuinţa în cause românesc!. £că sentinţa în întregă cuprinsulă ei în traducere autentică pe ro-mâneşce:
Nru 717 din 1884/5. .Senatulă Universităţei reg. Franciscă-Iosifiane din Cluşiu în causa disciplinară intentată sub Nru. 641 din 1884/5 contra lui Silvestru Moldovană, absolută de facultatea filosofică, şi în contra consoţiloră lui a adusă următorea Decişi une:
Silvestru Moldovană, absolută de facultatea filosofică, Constantină Popă ascultăioră de sciinţele materna-tice şi fisice, Valeriu Morară, Eugen Brană, Leone Seri-
Nr. 80.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
donă, Octaviană Boeră şi Nestoră Simonă jurişti, IoanCi ElechgşQ medicinista şi Pavelă Svinţă studenta în filosofiă sunta recunoscut! ca culpabili din causa câlcărei § lui 103 din regulamentula disciplinara, precum şi din causa ofensărei lealit&ţei de cetăţeni ai statului; prin urmare Silvestru Moldovana se dejudecâ la dojenire înaintea întregului senata universitara conforma §-ului 107 p. 2; Constantina Popa, Pavela Svinţa, Valeriu Morara, Euge-niu Brana, Leone Scridona şi Octaviana Boera se condamnă la dojenire înaintea corpului profesorala a respectivei facultăţi conforma § 107 p. 1; âr Ioana Elecheşa şi Nestora Simona se condamnă la dojenire înaintea decanului respectivei facultăţi, conforma § 107 p. 1.
Pedepsa, la care este dejudecata Silvestru Moldovana, este in înţelesula § 113 din reg. discip. a i-se induce şi în absolutord.
Urmările notate în § 108 din reg. discip., încâta dejudecaţii se împărtăşesca de atarl favoruri, în înţelesula §-lui amintita întră în valdre pentru toţi dejudecaţii, dar pentru Constantina Popa, Leone Scridona, Valeriu Morara, Eiigena Brana, Pavela Svinţa, Octaviana Boera, Ioana Elecheşa şi Nistora Simona numai pre durata unui jumătate de ana. Enea Draja se achită de acusa că ar fi comisa erâre discipinară.
Motive.
Silvestru Moldovana a recunoscuta, că a adresata redactorilora (^.iarulai »Tribuna» din Sibiiu, după ce a-ceia au fosta achitaţi într’una procesa de presă intentata contra lora, o telegramă de următorula cuprinsa (urmâză cuprinsula).
Ceilalţi acuraţi, afară de lona Elecheşa şi Enea Draja, încă au recunoscuta, că şi-au data consâmţămân-tula la trimiterea telegramei şi că au contribuit^ la acoperirea speselora de espedare.
Redactorii, Tribunei,* precum se scie, au fosta acu* saţl pentru publicaţiunl duşmane statului. Acusaţii, ce e drepta, nâgă, că ar fi cunoscuta obiectuia procesului, ba o parte din ei au afirmata şi aceea, că despre obiectuia procesului numai după aceea, ba chiar nici până în (Jiua interogorului n’au avuta cunoscinţă; aeâsta fasiune, deja de sine forte neprobabilă, perde încă din valdre, dacă con-siderăma fasiunea forţată a singuraticilora acusaţî, carac-terisată prin tendinţiositate şi conţelegere învederată.
£r apărarea acusaţilora cade cu totul a, dacă con-siderăma tonuia telegramei de sâmţâmântă de valdre propriu şi consciu, care nu convine de loca cu esplica-rea, ce acusaţii s’au nisuita a-i dâ, anume: că achitaţi fiinda redactorii, s’au bucurată; âr dacă ara fi fosta condamnaţi s’ar fi întristata. E deci neîndoelnica, că acusaţii au cunoscuta obiectuia procesului da presă.
Acusaţii trimiseseră telegramă în numele junimei române universitare şi prin aeâsta au greşita contra § 102 din regulament a discip., conforma căruia studenţii universitari nu formâză corporaţiune.
Mai departe au greşita declarându-se ei vr’o câţiva în numele întregei junimjf universitare române şi prin declararea lora au compromis-o; şi în sfirşită au greşita contra lealităţii de cetăţeni ai statului, felicitânda pe redactorii acusaţî cu o telegramă, prin care şi-au însuşită tendinţele antipatriotice ale acelora şi s’au manifestata solidari cu ei.
Vinovăţia acusaţilora astfela constatată fiinda: Silvestru Moldovana, ca unuia dela care a purcesa idea a-ceştei abateri disciplinare, ce a dus’o în îndeplinire şi a agitata pe consoţii săi, a trebuita pedepsita mai aspru! Ioana Elecheşa însă, care a luata cunoscinţă despre telegramă numai în urmă şi numai după aceea a contribuita la spese; precum şi Nistora Simona, care la apa-rinţă, din causa gradului inferiora ala facultăţei sale spirituale abia a putută pricepe pondesositatea faptei sale, au trebuita pedepsiţi mai uşora. In sfârşita Enea Draja, care nu «’a învoita la trimiterea telegramei şi nici n’a contribuita la spese nimica, a trebuita achitata de acusă şi pedâpsă.
Data în Gluşiu din şădinţa estraordinară a senatului dela universitatea reg. Francisca-Iosefiiană, ţinută în 26 Martie 1885.	Dr. Csiky m. p., rectorfi.
Prin acăsta şedinţă, ,mărinimosulă« senata. ca unâltâ a măiestrului de desnaţionalisare Trefort, ţintesce directa pre basa § 108 din regul. discip. la nefericirea a 9 ti-terl universitari români, detrăgându-le mijlâcele de sub-sistinţă, necesitându-i din lipsa acestora a părăsi universitatea şi a’şl perde semestrula.
Anula trecuta tinerii maghiari pentru o crimă au pedepsiţi numai cu o dojană înaintea senatului universitara şi chiar şi asta li s’a părută âmeniloră <Jilei prea aspră; âr aceşti tineri români, pre lângă dojană se pedepsescfi: unuia cu inducerea pedepsei în testimoniu şi detragerea întrega stipendiului de 300 fi. v. a., âr ceilalţi cu detragerea stipendielora pe o jumătate de ana. Stipendiuia, fiinda toţi sărmani, după cum în genere e întregii poporala nostru românesca, de când părintescuia guverna şi escelenta administrară a statului e aşa bine-voitâre faţă cu cetăţenii lui, era acestora tineri unicula iavortk de subsistinţă modestă.
E trista faptula şi sunta demni de compătimită atâta tinerii, cari sunta în mare încurcătură din causa detragerei m’jlâ'îeloră necesare la subsistinţă, dar mai de compătimită e senatula universitara, care judecă o faptă nevinovată cu atâta asprlrre.
Tinerii români au luata la cunoscinţă astă judecată şi au înaintata la timpuia prescrisa de regulamenta recursă prin senatula universitara la ministeră.
Ce resultata va avea acesta recursă, nu putema combina cu positivitate, dar dacă voma cumpăni dreptatea maghiară şi voma trage conclusiune din trecuta, voma gâci îndată resultatuia nefavoritoră, care de altcum Îia voma aduce Ia timpuia său, după sosirea aceluia, la cunoscinţă publicului.	Munteanu.
------o-------
TELEGRAME PARTICULARE A »GAZ. TRANS.**)
Deva, 20 Aprilie sâra. — In procesulu de a<Jî acusatul Dr. Avramă Tincu din lipsa faptul ui obiectivii a fostu declaraţii nevinovaţii. Procurorulu a insinuaţii recursă în contra sentinţei tribunalului.
Sibiiu, 20 Aprile sâra. — Astăzi s’a alesă senatulă şcolară şi epitropescă ală con-sistoriului. Aeâsta alegere a fostă o grea lovitură pentru membrii de pân’acum. Prin votă au fostă scoşi din consistoriu Simionă Popescu, Bechnitz, Henteş, Cunţiană, Preda, Ciora şi în loculă acestora au fostă aleşi Ioană Popescu, Voileanu, Frateşă, PredovicI, V. Romană, Dr. Mihu şi Dr. Todea.
De lângă Mociu, 14 Aprilie.
Domnule Redacloră! Suntă vre-o 18 ani decând
comunele depre câmpiă au împrumutată statulă unele cu	o/rn>f nrc?T T?r<T> A TJiTni?
câte 1000 fl. altele cu 500 fl.—200 fl., fiecare după pu-	oOlKl llhLIhttKABlOlh.
tinţă şi averea lorfl, primindă în schimbă câte o obliga-	(Serv. part. ală »Gaz Trans.*)
ţiune cu 5% pre numele comuneloră respective, şi de Panciova, 21 Aprilie. — Intre lucrătârele atunci până acuma interesele dela acei bani cu învoirea! fabricei de ţăsută mătase s’a ivită epidemia de creditoriloră poporani ai comuneloră s’au folosită pe sâma | vărsată. Lucrulă s’a suspendată prin autoritate, scâleloră ori a bisericeloră; unde au fostă comune curat Dintre lucrătâre, 9 suntă în spitală. românesc! dobânda totă, unde sunt mai multe confesiuni j Deva, 21 Aprilie. — Dr. Avramă Tincu, s’a împărţită frăţeşte după numărulă sufleteloră, pre! advocată în Orăştiă, care în urma discursului când deodată cu sf. Sărbători ale învierii primimă ună aţîţătoră (?) ce l’a ţinută, imediată după sancţio-ou de Pasc! nu înroşită, ci înegrită cu o decisiune a co-1 narea legii scâleloră medii, în biserica română din mitetului comitatensă din Cluşiu, în puterea căreia ne!Deva, a fostă dată în judecată, s’a achitată eri, lipsesce de acelă dreptă de folosinţă pe sâma scâleloră, când a fostă pertractarea finală.**) nâstre şi predă interesele în folosinţa comuneloră po- Szeged, 21 Aprilie. — In procesulă Kăteles, litice, cu tâte că membrii comuneloră politice în vâra ’ procurorulă de stată a propusă, ca sS se anuleze trecută s’au dechiarată protocolarminte, că nici odată sentinţa. Publicarea ei se va face Mercurl. acestă dreptă nu l’au avută şi nici nu voiescă ca să ’lă aibă, şi cu tâte acestea în 20 lanuariu a c. s’au luată următârea decisiune, pre care în copiă o acludă aci.
Adunarea comitatensă a comitatului Cluşiu, ţinută în 30 Ian. 1885 sub presidiulă Grofului Esterhâzi Cal- Celoră cari au contribuită la alinarea suferinţeloră man, în adunarea ordinară de ârnă a luată următo- bătrânului şi neputinciosului învăţătoră din Tărlungenl rulă protocolă:	Eremia Popescu, care a servită comunei sale 40 de ani,
Est rasă.	dela 1832—1872, şi care acum la adânci bătrâneţe, în
Protonotarulă aduce înainte, câ personalulfi corni- vârstă de 75 de ani, per(Jându-şî vederile şi paralisându-
LISTA
tatensă în adunarea ţinută în 18 Maiu 1883 sub Nro. proloc. 93 şi vicesp^nulă comitatului a fostă provocată
i-se piciârele, a devenită incapabilă de a-şi mai câştigă mijlâcele pentru esistenţă şi e în totă momentulă în pe-
a dovedi, că în care comune se folosescă competinţele ’ rjcoijj a muri de fâme
comunale, adecă dreptulă de crâşmărită: camătaj t George B. Popp 5 fl; 2. Radu Pascu 1 fl; 3 împrumutului de stată prin eclesia bisericâscă fără.[)r> Ciorană 1 fl; 4. Archimandrescu 1 fl; 5 Popasu de a avâ 6re ce contractă de donaţiune primită de o Const. 1 fl; 6. Damian adv. 1 fl; 7. Simeon Mărgineanu mai înaltă judecătoria. Prin care hotărîre comitatensă .< fl. o Ioan	Lengeră 1	fl;	9. Ios. Puşcariu 1	fl;	10.
respectivele biserici comunale au fostă provocate a-şi	Dr Pop t fl;	n flasievicl 1	fl; 12 Panţu 50	cr.	13.
arătă dreptulă de folosinţă şi aşa s’a adeverită, că lajBudiu 50 cr.;	14. SocacI	50	cr.; 15. Chelar 50	cr.;	16.
dreptulă de crîşmărită scurtă şi anume: (urmâză numele	Bârsan 50 cr.; 17. Pilţea	50	cr.; 18. Stinghe	50	cr;
a peste 40 de comune) la camăta împrumutului de stată 19. Feneşană 50 cr.; 20. Maximă 50 cr.; 21. P. Dima (urmâză numele a 13 comune) şi în urmă la folosinţaj50 Cr.; 22. Fericeanu 50 cr; 23. N. Chiorniţă 50 cr; averiloră nemişcătâre comunali: (urmâză numele a 2 24. I. Popea 1 fl.
comune), nu au fostă în stare tâte adestea biserice comunale, a-şl arătă documente valide de folosinţă şi aşa no-tarulă propune, ca tâte acestea să se predea în folosinţa comuneloră politice.
Care propunere după o scurtă desbatere se pri-mesce cu unanimitate şi se ridică la valâre de dreptă, şi spre împlinirea acestei decisiuni şi spre încu-nosciinţarea competinţeloră se împuterniceşte vice-comi-tele comitatensă.*
£tâ dară, Domnule Redactoră, despoieree de dreptă forţată din partea celoră dela putere. In vâra trecută domnii notari cercuall au cerută, ca comunele sâ-şî arete documentele după cari se folosescă acei banî; s’au dată protocâle dela representaţiunile comunali, că banii aceia otdâuna s’au folosită de cătră scâle, că obligaţiunile le au scolele respective în posesiune, ba mai spună bătrânii, că a venită domnulă pretore pre atunci în comună şi a luată la protocolă, că ce voiescă să facă âmenii cu camăta banilor0, şi ei toţi i-au dechiarată că voiescă se rămână pre sâma scâleloră, şi protocolulă acela l’a luată d. pretore cu sine şi de urma lui nu mai dămă unde s’ar aflâ; preoţii de atunci încă nu s’au interesată ca să-şi ia copia să o aibă la mână, şi tâte aceste nu suntă documente destulă de valide la confraţii maghiari ca să ne lase banii în folosulă scâleloră acelora, cari au dată acei bani din punga loră propriă, ci suntă mai aplecaţi a face acelă dreptă, ca să folosâscă acei bani şi aceia, cari nu au contribuită nici ună bănuţă la ei. Şi încă cu tâte acestea şi acuma ne îmbiă confraţii omnipotenţi, ca să mai dămă şi altă împrumută pentru lima ferată Maroş-Ludos-Bistriţa, ca la bmpulă său şi cu aceştia să facă ce voră voi.
P. On. Dom. Protopopă ală Tractului Coşiocna Ioană Hossu, ună bărbată cu totulă devotată oficiului său, îndată ce luă frânele administraţiunei tractului, îşi puse tâtă silinţa spre a putâ intabula acelea obligaţiuni pre numele scâleloră respective, însă nu putu, căci era prâ târziu şi răulă prinsese rădăcini, acum binevoiâscă Prea Ven. Consistoriu din Blaşiu a sări întru ajutorulă bisericeloră respective, ca să nu fiă despoiate de drepturile loră vechi.	I. B. în G. —
Aceşti bani în sumă de 22 fl. subscrisulă i-a predată amărîtului învăţătoră orbă, care cu lacrimi de bu-curift aduce prin mine tuturoră binevoitoriloră contribu-
enţl ferbintea sa mulţămită.	Ioană Popea,
profesori gimnas.
BIBLIOGRAFIA.
«Gazeta sătenulul* apare în Râmnicu-Sărată (România) la 5 şi 20 a fie-cărei luni şi costă pentru Transilvania 5 florini v. a. pe ană. Numărulă deh 5 Aprilie a. c. are următorulă sumară:
Insciinţărî. — Premiurile abonaţiloră. — Irreden: tismulă: Opincarulă. — întrunirea dela 30 Martie. Crierid.— Conservarea nutreţului ca verde: Van Til.
—	Catechismulă agricolă (urmare) partea Il-a plantele culturale. — Codulă cetăţânului Română (urmare): q r.
I.	C. Drăgescu. — Reţete şi procedeuri: C. Pascal
—	Din Străinătate: C. — Din ţâră: Sătucânulă. — Din localitate: D. — Igiena| (urmare): Dr. O. Blasianu.— Calulă în vânzare (urmare şi fine): I. Ştefănescu Furtună. —Mariuca, nuvelă originală, (urmare şifine-Constantină G. Cotescu. — Buletină comercială
OS.	— Anunciurl.
*) Acâste telegrame ne-au sosită târ(Jiu sâra, aşa că n’au mai putută intrâ în numărulă de Luni—Marţi.
Red.
**) Biroului de corespondenţe care ne trimite acâstă telegramă par’ că-i pare rău de acâsta achitare. Red.
----o----
Nou abonamentfi.
Ia
„Gazeta Transilvaniei“
Cu I Aprilie st. v. 1885 s’a începută unfi nou abonamentft, la sare învitămd pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Editoră: Iaeobă Mareşiaaa.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mareşiana 1
Nr. 80.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Bursa de Bucuresci.
Cota oficială dela 6	Aprilie st. v. 1885	
	Cump.	vend.
Renta română (5°0). . .	84	—
Renta rom. amort. (5°/0) .	. 877*	—
» convert. (6%)	88	—
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	. 297.	—
Credit fonc. rural (7%) .	. 97»/.	—
* >> » (b°/o)	. 817*	—
* » urban (7%) .	. 957a	—
» » » (6%) •	. 897*	—
» > > (5°/0) ■	82	—
Banca naţională a României	1120	—
Ac. de asig. Dacia-Rom. .	. 300	—
« » » Naţională	. 225	—
Aură		. 13-V/o	—
Bancnote austriace contra aură —		—
Cursulu pieţei Braşovu		
din 20 Aprilie	st. d. 1885.	
Bancnote românesc! . . .	. Cump. 8.70	Vând. 8.75
Argint românesc		. » 8.60	* 8.65
Napoleon-d’orî		. » 9.85	* 9.88
Lire turcesc!		. » 11.10	» 11.15
Imperiali		. » 10.10	» 10.15
Galbeni 			. > 5.76	» 5.82
Scrisurile fonc. »Albina*	. » 100.50	» 101.-
Ruble Rusesc!		. » 120.—	„ 121.50
Discontulă » . .	. 7—10 % pe	ană.
IBR
■
Amă onărea a aduce la cunoscinţa ştim. publieQ, că am deschisă în Blumăna, strada fântânei Nr. 356 res-tauraţiunea mea cu grădină,
„LA LEU»
cu jocă de popice, aranjată pentru vară şi ernă, şi cu ună pavilionă frumosă acoperită.
Pentru mâncări şi băuturi eftine şi gustose voiu avea cea mai mare îngrijire.
Me rogă cu totă stima de binevoitorulă sprijină alii onor. publica.	Aromi BenedekJ
(Nr. 46) 2—3	proprietară.
Cursulă la bursa de Viena
din 19 Aprilie st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 95.65 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 91.10 ImprumutulO căiloră ferate
ungare................ 144 80
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.50 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... —. -Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 106.20 Bonuri rurale ungare . . 101.75 Bonuri cu cl. de sortare ICI. 50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă . ...............101.—
Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 100 50
Bonuri croato-slavone . . 100. -Despăgubire p. dijma de
vină ung...............116
Imprumutulă cu premiu
ung....................96.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.30 Renta de hărtiă austriacă 81.30 Renta de arg. austr. . . 81.65 Renta de aură austr. . . 105 15 Losurile din 1860	. . . 138 80
Acţiunile băncel austro-
ungare.................. 858.—
Act. băncel de credită ung. 285 — Act. băncel de credită austr. 285 80 Argintulă —. — Galbinl
împărătesc!............5.87
Napoleon-d’orI...........9.87 V*
Mărci 100 împ. germ. . . 61.65 Londra 10 Livres sterlinge 125.10
Licitaţiune.
La 25 Aprilie a. c. st. n. 9 6re a. m. se vinde prin licitaţiune publică în cancelaria subscrisului strada Câldărariloră Nr. 518 fabrica de oţetfi, aparţinătdre masei concurau ale SZEKULA & ZACHARIAS, dinpreună cu requisitele ei, precum şi mai multe buţî pline cu oţetu şi mai multe buţi g61e de oţetii pelângă depunerea preţului în bani gata.
IosifO. Puscariu,
(Nr. 45) 2—3	administratorulă masei concursuale.
l-s Publicaţiune. fNr-i7>
Duminecă în 21 Aprilie (3 Maiu 1885 să vorii închiria prin licitaţiune următdrele case ale Bisericei St. Nicolae:
1)	Suburbiu Scheiu Nr. 1388 din <}iua de licitaţiune s£u dela St. Michailft 1885. pe unii ană;
2)	Suburbiu Scheiu Nr. 1391 dela St. Mi-hailu 1885 pe trei ani;
3)	Suburbiu Scheiu Nr. 1392 dela St. Mi-hailă 1885 pe trei ani.
Licitaţiunea să va ţinea la 10 6re înainte de amiat}! în Casa de Şedinţe a Bisericei amintite şi condiţiunile să aflu până atunci la epitro-pulă I. A. Navrea în Suburbiulă Scheiu.
Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră binevoi a se abonâ la f6ia ndstră de aici încolo, că avemă încă în reservă numeri dela începutul u anului 1885 prin urmare potă să aibă colecţiunea completă.
Administratiunea »Gaz. Trans.«
Conspectultl operaţiunilor^,
institutului de credită şi de economii ,ALBINA*
în quarlalulu 1. 1885.
Intrate:
Numerară din 31 Decernvre 1884 . .	fl.	41,696.23
Depuneri			250,821.22
Cambii răscumpărate		>	771,275.36
împrumuturi hipotecarî şi afle împrumuturi	»	207,923 60
Interese şi provisiunl		»	40,244.66
La fondulă de pensiune		»	2,903.27
Moneta vândută	, .	»	95,407.56
Efecte , 		»	49,991.16
Conturi curente 		»	176,371.24
Diverse 			1.006.68
fl.		1,637,640.98
Eşite:		
Depuneri		fl.	283,882.15
Cambii escomptate 		»	755,392.94
împrumuturi hipotecarî şi alte împrumuturi		296.075.19
Interese pentru depuneri		»	741.94
Contribuţiune şi competinţe		»	5,476.75
Salarie ^ spese		>	6,900.02
Moneta cumpărată		»	76,624.23
Contur! curente 		»	173 215 37
Diverse 		»	3,321.64
Numerară cu 31 Martie 1885 . . . .		36,010,75
fl.		1,637,640.98
Sibiu 31 Martie 1885.
Visarionu Romană m. p.	I. Lissai m. p.
direcloră esecutivă.	comptabilă.
Mersultl trenurilortl
pe linia I*redealii-Bud»pesta şi pe linia Teiiiştt-Aradii-Budapesta a câlei ferate orientale de statft reg. nng.
Predealu-Budapesta					Budapesta-		-Bredealît		
	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
	accelerat	de	omnibus	de		de	omnibus	accelerat	omnibus
		persâne		persâne		persâne			
								1	
Bucuresci	7.15	—	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
Predealu	1.09	—	—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
Timişii	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşovu j Feldi6ra	2.06	—	—	10.50	P. Ladâny Oradea mare |	2.01	2.04	1.59	10.09
	2.16	6.30	6.45			4.11	5.13	3.20	
	2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia	3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodâ	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu SigMşora	4.51	10.18	10.52		Râv	5.46	11.41	4.31	
	5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
Mediaşă	6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mică	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaştu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Crăci unelâ	—	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
Teiuşîi	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
AiudQ	7.55	2.48	4.44		Clnşia |	8.57	5.40	7.08	
Vinţulă de susfi	—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Uiora	—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cucerdea	8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
Ghiristt	8.48	4.10	6.38		Cucerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	—	5.39	8.51		Uidra	12.12	9.58	—	
( Cluşra ^	10.08	5-59	9.18		Vinţultt de susfi	12.19	10.07	—	
	10.18	6.28	8.00		Aiudti	12.45	10.42	9.17	
Nedeşdu	—	6.54	8.34		Teinştt Crăciunelfl	1.15	11.32	9.40	
Ghirbău	—	7.10	8.59			1.44	12.03	—	
Aghirişft	—	7.25	9.35		Blaşti	2.00	12.24	10.12	
Stana	—	7.49	1016		Micăsasa	2.34	12.43	—	
HuiedinG	11.33	8.11	11.04		Copşa mici	2.52	1.22	10.45	
Ciucia	12.06	8.52	12.17		Mediaşfi	3.27	2.24	11.07	
Bucia	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca	—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
R6v MezS-Telegd	12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
	1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugyi-Vâsârhely	—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vârad-Velinţe	—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
Oradia-mare ^	1.49	11.04	4.06		Feldidra	8.41	9.20	2.44	
P. Ladâny	1.54	11.14	7.30		Braşovfi ^	9.20	10.15	3.15	
	3.14	1.47	11.05			—	6.00	3.25	
Szolnok	5.10	4.40	2.37		Timişii	—	6.57	4.03	
Bnda-pesta]	7.30	7.44	6.40		Predeală	—	7.32	4.28	
Viena	2.00	6.20	2.00		Bucurescî	—	—	10.26	
									
Nota:	Orele de nâpte suntQ cele dintre liniile grdse.								
									
Tipografia ALEXI, Braşovu.
Teiuşft-Aradtt-Budapesta				Budapesta- Aradft-Teiuşft.		
	Trenă de persâne	Trenă omnibus	Trenă omnibus		Trenă de persâne	Trenă omnibus
Teiuşft Alba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orăştia Simeria (Piski) Deva Branicîca Ilia Gurasada Zam Soborşin Bărzova Conopă Radna-Lipova Paulişă Gyorok Glogovaţă Aradft | Szolnok Budapesta Viena		9.50 10.42 11.09 11.43 12.13 1.22 1.48 2.21 2.54 3.09 3.48 4.37 5.30 5.58		Viena Budapesta Szolnok Aradft | Glogovaţă Gyorok Paulişă Radna-Lipova Conopă Bărzova Soborşin Zam Gurasada llia Branicîca Deva Simeria (Piski) Orăştiă >> Şibotă Vinţulă de josă Alba-lulia Teiuşft	8.25	8.35
	2.39 3.40 4.04 4.35 5.02 5.44 6.05 6.34 7.01 7.15 7.49 8.32 9.19 9.40 10.16 10.32 10.48 11.17 12.32 12.00 4.00		8.20 9.10			
					8.00 11.14 3.35 4.00 4.16 4.47 5.02 5.25 5.57 6.18 7.11 7.48 8.22 8.40 9.02 9.32 10.12 10.47 11.14 11.46 12.21 12.53	6.55 12.28 5.30 6.20 6.39 7.19 7.39 8.11 8.49 9.18 10.27 11.18 11.57 12.27 12.57 1.45 2.58 3.46 4.20 5.06
		6.38 6.56 7.15 7.48 8.05 8.45 2.10	8.24 8.41 9.01 9.30 9.45 6.10 7.27			
	7.44 6.20	6.40				6.15 7.00
A g adft-Timişâr a				Simeria (Piski) Petroşenl		
	Trenă omnibus	Trenă de persâne			Trenti omnibus	
Aradft Aradulă nou Nâmeth-Sâgh Vinga Orczifalva Merczifalva Timişftra	6.00 6.26 6.51 7.28 7.49 8.09 8.58	12.30 12.54 1.19 1.50 2.12 2.30 3.15		Simeria Streiu Haţegă Pui Crîvadia Baniţa P etroşenl	3.08 3.45 4.33 5.19 6.05 6.43 7.00	
Timiş6ra-Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)		
	Trenă de persâne	Trenă omnibus			Trenă omnibus	
Tlmtşftra Merczifalva Orczifalva Vinga Nămeth-Sâgh Aradulă nou Aradft	12.25 1.16 1.34 2.04 2.25 2.54 3.10	5.00 5.56 6.16 6.50 7.11 7.44 8.00		Petroşenl Baniţa Crivadia Pui Haţegă Streiu Simeria	8.56 9.37 10.09 10.48 11.26 12.06 12.37