REDACŢII!STEA ŞI ADMISTISTRAŢIIJSTEA I
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe untt and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi str&lnfttate:
Pe and 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVni.
se PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
0 seriă garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orlsorT nafranoate nu ae prlmetou. — Manuscripte nu sa retrămltfi.
N“ 79
Luni, Marţi 9 (21) Aprilie
1885.
Nou abonament u
Ia
„Gazeta Transilvaniei“
Cu I Aprilie st. v. 1885 s’a începută unft nou abonamente, la care învitămâ pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţulft abonamentului:
Pentru Anstro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl.
„ ş6se „	6	„
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 9 franoi ] în aură sen în hâr-
„ ş6se „	18	„	> tiă cn adausulă a-
„ unu anu 36	„ J	giului.
ÎRagămiX pe domnii ăbonenţi, ca să binevoiască
a-şî reînoi de cu vreme abonamentul#, ca să nu se întrerupă espediţiunea Şiarului.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei "
*{* C* A. Rosetti.
Braşov A, 8 (20) Aprilie 1885.
Se duse încă unuia din mica pleiadă a ace-loru mar! patrioţi, car! au lucrată şi lucră necurmată cu tăriă, cu devotamentu şi cu credinţă neînfrântă în viitorii pentru unitatea, libertatea şi independenţa României. Marele publicistă şi dis-tinsulă omă de stată Constantină A. Rosetti a închisă ochii pentru eternitate în nâptea de Duminecă spre Lunî.
Durerâsa veste va străbate ca fulgerulă prin palatele şi prin colibele române, stârnindă jale adencă, căci ună patriotă atâtă de înfocată, ună luptătoră atâtă de valorosă şi energică pe că-rărea spindsă a progresului şi a libertăţii se duce, se duce tocmai în nisce momente critice ale constelaţiunei generale politice, când ţâra aşteptă dela elă sfată şi sprijină.
Astăzi, după ce nu mai este între cei vii, va sâmţi ţâra în adevSră cine a fostă şi ce a fostă pentru ea C. A. Rosetti; astăzi când gla-sulă neadormitei sentinele, care din înălţimea sentimenteloră nobile de patriotismu şi de libertate, îndemnă pe fraţii săi, cu mică cu mare, mereu-mereu: Să mergă înainte şi numai înainte, voră sci apreţiă, amic! şi inimici, marea şi ireparabila pierdere, ce a suferit’o ţâra în nâptea trecută.
C.	A. Rosetti avea mulţi duşmani, aşa că adeseori ura acestora părea că întunecă cu desăvârşire faptele sale bune şi adevărată patriotice. Dâr venea câte ună momentu, când aceste ârăşî apăreau în t6tă strălucirea loră şi când vocea profetică a neobositului publicistă electrisă din nou inimile semţitâre însufleţindu-le, încuragiân-du-le la luptă. ,,Voiesce şi vei pute, luminâză-te şi vei fi!u Acesta era devisa lui C. A. Rosetti, acâsta era firea lui ce nu’lu ierta d’a se odihni, ci îlă împingea neîntreruptă spre ţînta cea mare a liberărei şi fericirei patriei sale.
De multe ori C. A. Rosetti a întâmpinată chiar şi dela amicii săi grele imputări din causă că stăruia prea tare, ca să se aducă lăr’ de întârziere acele reforme, ce le credea elă neapărată de lipsă pentru binele ţăreî, reforme menite a garantă viaţa constituţională şi libertatea cetăţe-niloră şi a îmbunătăţi sdrtea ţăranului română.
Au<Jamă de multe ori Z^ndu-se: Rosetti ©te prea liberală, prea grâbesce lucrurile, prea ameninţă interesele conservative ale ţărei!
Rămâne ca istoria să constate dacă magica putere ce a condusă activitatea publică a acestui bărbată dela 1848 încâce, însoţindu-o de-o ener-giă şi de-o stăruinţă rară, n’a fostă una din acele puteri, cari lucră pe nevăzute la înălţarea nea-muriloră şi la progresulă omenirei.
Ună faptă va străluci de sigură cu litere de aură în cartea istoriei, faptulă de înaltă in-spiraţiune patriotică, ce l’a sevârşită C. A. Rosetti, când a pledată înaintea marelui consiliu de răs-boiu, la 1877, pentru participarea României la răsboiu. Elă sâmţa, că este momentulă supremă ca Românii să dea lumei o probă, că suntă ună poporă valorosă, care scie să m6ră pentru libertatea şi independenta patriei sale. En-tusiasmulu, ce l’au produsă atunci cuvintele sale adencă sâmţite în sînulă marelui consiliu au decisă sorţii nu numai ai răsboiului, ci şi ai ţărei, care numai din momentulă de când au începută a bubui tunul u română la Dunăre, a în trată de faptă în concertulă stateloră europene.
Energia stăruitâre patriotică a lui C. A. Ro-seţti şi-a ajunsă, putemă Z^cei 1° &ce!ă memorabilă momentă culmea sa şi câţiva ani după a-ceea, la 1881, când bătrânulă publicistă şi-a serbată aniversarea a 25-a a fundărei Zarului său ,.Românulă,“ Regele României independente a încoronat’o adresându-i în scrisă următârele cuvinte :
„Ca toţi aceia, ce cu iubire te încungiurâ „astâZb îndrepteză şi eu felicitările mele scriito-„rului aprigă, în a cărui puternică mână în timpă „de mai bine de ună pătrariu de văcă, până „n’a obosită ; publicistului vigilantă, a cărui ne-„şovăită ţintă Z^nică a fostă luminarea naţiunei „sale; patriotului fierbinte, care a lucrată, a lup-„tată, a suferită, fără a desperă niciodată de vii-„torulă ţărei sale.“
Cu aceaşl ocasiune serbătârâscă veteranulă publicistă purtândă ună toastă pentru pressa română patriâtă şi morală de ori ce culâre ar fi, Zise cătră confraţii sei «Jiariştl şi cătră fiii săi: „Imitaţi-mă în totu ce aş avâ bună şi în ni-mică din ce am rău.“ Aceste cuvinte caracterisâză modestia lui, âr sfatulă ce li l’au dată, ca scri-indă la masa sculptată de stejară, să nu uite că sătânulă ,,şâde în bordeiu şi adesea n’are nici o scândură de bradă, ca să învelâscă cu ea locuinţa sau arată câtă de îngrijată era elă de sârtea poporului ţărână.
Luămă parte cu adâncă durere la doliulă generală ce’lă îmbracă aZl întrâga Româniă pentru pierderea marelui bărbată, aducându-ne a-minte cu viuă recunoscinţă de interesulă cu care a urmărită C. A. Rosseti în organulă său şi luptele Româniloră de sub sceptrulă habsburgică.
CRONICA POLITICĂ.
Corespondentulă din Paris ală farului »Novoje Vremja* raportăză despre o visită la ambasadorul^ rusă Mohrenheim, care cu ceva mai înainte primise visita lui Freycinet. Ambasadorul^ rusu istorisi corespondentului, d-lui Gorgainov, că ministrulă de e steme france s ă l’a felicitată pentru victoria lui Koma-rov şi a dată expresiune simţăminteloră amicale ale Franciei pentru Rusia, ale căroră interese n’ar pută veni nicăirî în colisiune. Când apoi d. Mohrenheim a răspunsă în acelaşă sensă , dăr a adausă, că durata amiciţiei atârnă de acolo, ca Francia să se ab-
ţină dela orice sprijină ală agitaţiunii po lone, declară Freycinet, că câtă timpă va fi elă ministru, guvernulă rusă păte fi convinsă, că aşa va şi fi. In vorbirea despre eventualitatea unui răsboiu cu Anglia, s’a esprimată Mohrenheim cătră (Jiaristulă rusă, că flota englesă nu păte aduce mari daune Rusiei, mai cu sâmă în Marea Baltică nu. Cu totulă altfelă însă ar fi, când Anglia ar pătrunde prin Dardanele în Marea nâgră, căl-cândă în piciăre tractatulă. Atunci Anglia ar fi fărte pe-riculâsă Rusiei, ale cărei porturi i le păte bombarda. Dăr decă Anglia rupe tractatulă, atunci fără nici o ceremonia Rusia va trimite scrisori de acaperare. Mai departe a <ţ|isă ambasadorulă, că Anglia nu se păte încrede în poporulă Indiei, care la celă mai mică ne-succesă ală trupeloră englese s’ar revolta. Despre alianţa Angliei cu Italia Mohrenheim se îndoiesce, şi apoi Italia,
a (jisă elă, nu e periculăsă pentru Rusia.
*
»Petersburgskija Wjedomosti*, vorbindă despreper-derea Afganiloră în lupta dela Kuşk şi despre succesulă lui Komarov, că deşi acesta nu vede deoi camdată nici o necesitate de a înainta, totuş aşa ceva se păte întâmpla din ără’n ără, ba păte căs’a şiîntâmplată, de cumva fierberea ce dom-nesce la rîulă Murghab ia dimensiuni. Numita făiă incura-giază pe Ruşi de a înainta, clicândă că Afganistanulă e slabă şi că poporaţiunea lui, cu tătă înclinarea Emirului cătră Englesî, nu-i păte suferi pe aceştia, ci la cea dintâiu ocasiune îşî voră dovedi ura sa în contra Englesiloră. In casă că răscăla dela Murghab cresce, atunci cestiunea de graniţă între Rusia şi Afganistană se va pune pe ună terenă cu totulă nou şi anume Ruşii nu voră mai ţine sâmă de o regulare geodetică şi geografică, ci voră alege calea fapteloră. Dacă Emirulă nu va pută împlini îndatoririle, cu cari s’a însărcinată în Raval-Pindi, atunci nu-i rămâne Angliei decâtă să ocupe cu puterea
Afganistanulă şi atunci lucrurile se complică rău de totă.
*
ţ)iarului «Przeglond* din Lemberg i se telegrafiaza de cătră corespondentulă său din Londra, că ună diplomată i s’ar fi espiimată în modulă următoră: In cercurile Toryloră s’a părută fârte bătătoră la ochi, că pentru ântâiaşl dată Katkov, care are mare influinţă în Rusia, a eşită la ivâlă cu proiectulă de a se cedâ Germaniei teritorulă de pe ţărmulă stângă ală Vistulei cu Varşovia cu totă. O astfelă de propunere nu pâte însemnă altceva, decâtă că Rusia fără îndoială e hotărîtă să ia Heratulă, fiă acum sâu în viitoră, şi prin atragerea Persiei în sfera intereseloră rusesc! să ’şi deschidă cale liberă spre mare, âr în schimbă Rusia cedâză Germaniei ţâra Vistulei. Acâstă părere o Impărtăşescă şi unii membri din cabinetulă Gladstone. Orî-cum ar fi, atâta e sigură, că între Germania şi Rusia suntă stabilite învoelî, care în curendă voră trebui să iasă la lumină.
♦
După cum afirmă «Central News*, guvernulă englesă a hotărîtă, să consimtă a se ceda Rusiei Penjdehulă. La acâsta l’a îndemnată împrejurarea, că Emirulă nu e dispusă a lăsa trupele engleze să trâcă prin Afganistană. Se <Jice, că chiar Emirulă nu pune nici ună preţă pe Penjdeh, deârece tote silinţele d’a îmblândi pe Sarichî ară slăbi numai Afganistanulă; elă se mulţămesce cu graniţa dela Pul-i-Chatum până 'a Maruşak. Din contră, pentru asigurarea Afganistanului Emirulă cere păsurile dela Zulficară. In celelalte cestiun elă se va conduce după Anglia. Totă în acestă sensă scrie şi corespondentulă din Londra ală farului «Liver-pool Mercury», care stă în legătură cu ministerulă.
-----o--------
Pregătiri de răsboiu.
Foile rusesc! aducă o mulţime de raporturi asupra pregătiriloră de răsboiu, ce le face admiralitatea rusă şi ministerulă de răsboiu din Petersburg. In Kronstadt dom-nesce o activitate febrilă. Admiralitatea a ordonată, ca să se pună în stare de serviciu tâte corăbiile de răsboiu, cari suntă cu deosebire corăbii cuirasate, cu totulă peste 40, şi o mulţime de nave torpilare. In ministerulă de răsboiu se compună acum listele mediciloră din armată.
Â
Nr. 79.
GAZETA TKANSllVAJNlfcJ.
1885.
Katkov publică după o revistă militară statistică oficială a cercului militară din Petersburg o espunere asupra mijloceloră de luată pentru apărarea Petersburgului. Acestă elaborată mai conţine şi ună plană pentru apărarea cetăţii Kronstadt, precum şi ună proiectă de reorga-nisare a apărării litoralului Estlandei. Aceste proiecte de apărare au de scopă a face imposibilă apropierea na-veloră englese. Totodată se anunţă din porturile dela mă4ă4i, că şi acolo se facă mari pregătiri.
Paralelă cu pregătirile de răsboiu ale Rusiei, mergă acelea ale Angliei, cari se facă în stilă mare. Se anunţă din Bucurescî, că guvernulă englesă ar fl avisată în secretă pe tote corăbiele englese din porturile Dunării, ca să se retragă din ţinutulă Mării negre.
Oricum s’ar termina conflictulă afgană, <Jice ună raportă din Petersburg cătră >N. fr. Presse,« elă a avută efeclulă, că p’aicî omenii au începută să se dedea cu idea unni răsboiu cu Anglia; ba mai multă, domnesce părerea între Ruşi, că răsboiulă mai curăndă seu mai târziu este chiar inevitabilă, deorece Rusia nu’şî p6te măsura teritoriulă său din Asia pe hârtiă, aşa precum s’a măsurată teritoriulă statului Congo în Berlină. Rusia trebue dar pentru orice casă să-şî întărâscă litoralii şi să se pregălescă de răsboiu.
Sinodulu din Sibiu
Sibiu, 18 Aprilie n. 1885.
In şedinţa VI şi VII din 5 (17) şi 6 (18) Aprilie 1885, propunerea comisiunei verificătore cu privire laac-tulă alegerei în cerculă I aîă Sibiului şi referarea comisiunei bisericesc! au dată prilej ă la discuţiuni interesante.
Referentulă Patiţa arată, că s’au făcută mai multe abusurî la alegerea din acestă cercă. Se află în proto-colulă de alegere induşi 6menl, cari au fostă absenţi din comună, şi alţii, car! au murită.
Au avută t<5tă dreptatea domnii I. Popescu şi Han-nia să că lucrurile, car! s’au petrecută acolo, au fostă scandalăse! Amă fi dorită numai să se măsăre scan-dalele cu egală măsură. Amă fi dorită să auijimă pro-nunţândă numiţii domn! ună asemenea verdictă şi cu privire la alte alegeri încă şi mai scandalose, unde s’a făcută ună abusă de putere cu multă mai mare ca în cerculă I ală Sibiiului.
Precum s’a decisă a se trage în cercetare disciplinară administratorulă protopresbiterală ală tractului Iliei, Alexe Olariu, care prin cerculară a recomandată pe cei aleşi în acelă cercă şi prin acesta s’a făcută vinovată abusului de potestate oficiăsă, trebuia să fie traşi la răspundere toţi câţi au procedată asemenea.
Terminându-se raportulfi comisiunei verificătore, veni la ordinea dilei răportulă comisiunei bisericesc! prin referentulă comisiunei Abs. Todea.
Fiind de interesă publică a se sci starea bisericei năstre, releveză unele puncte mai însemnate din răportulă consistoriului ca senată bisericescă.
Numărulă preoţiloră din totă archidiecesa ede 1019.
Numărulă sufleteloră în archidiecesă e 677,442, observând u-se însă, că în protopresbiteratele Făgăraşă, Gioagiu II, Ilia, Mureşă-Oşorheiu, Solnocă şi Ternăva in-feriără şi superioră s’au luată datele pro 1883, lipsindfi cele pro 1884.
Gomparândă numărulă poporului mireană cu ală clericiloră, vine totă la 668 suflete 1 preotă.
Comisiunea preoţescă propune la punctulfi acesta şi sinodulă ia spre sciinţă şi hotăresce, ca consistoriulă să ia măsurile de lipsă, ca protopopii să trimită la timpă listele şi conspectele.
Din parochiile vacante, rămase din a. 1883, s’au întregită în decursulă anului espirată 41, rămâindă la finele anului 1884 vacante 97.
Numărulă eleviloră din secţiunea teologică a institutului Andreiană, în decursulă anului şcolară 1883/4, a fostă de 83.
Urmeză comisiunea şcolară, despre care mâne. X.
SOIRILE DILEI.
| Br. Le o ni da Popă, generalulă-adjutantă ală M.
1 Sale şi şefulă cancelariei împărătesei, a fostă numită con-siliară secretă ală Majestăţii Sale.
| -0-
„Westungariche Grenzbote*, vorbindă despre trans-! ferarea juriului din Sibiu într’altă oraşă ală Ardeiului4 i^ice: »Guvernulă obţine prin astfelă de transferări o armă | periculosă în contra orî-cărei mişcări ce nu ’I place. A 41 suntă Românii din Ardeiă, în contra cărora se îndrăptă ascuţişulă disposiţiunei de mai susă, mâne potă fi foile unguresc!, dar antiguvernamentale, ce au să fie regulate. Ba ’i-ară putea trăsni în capă guvernului, să concentrese tote juriile în vre-ună cuibă mamelucescă. Atunci: Rămasă bună libertate de pressă!*
:	-o—
Adunarea generală a municipiului Tărgu-Muresului
a luată in unanimitate o hotărîre, prin care declară, că prefectulă comitatului Mureşă-Turda, Zoltan Banffy, prin faptele sale arbitrare s’a făcută nedemnă de loculă ce ’lă ocupă.
—0—
Ministrulă comunicaţiunei a sustrasă debitulă poştală (Jiarului bucureştenă »Unitatea Naţională* pentru ţările corOnei ungare.
-0—
Societatea săsâscă de economiă şi împrumută din Agnita, care esistă de mai multă de 20 ani, a publicată ală 21-lea raportă anuală, din care vedemă, că în anulă 1884 acăstă societate a avută afaceri în sumă de 229,013 fl. 34 cr. Contribuirile lunare ale membriloră au ajunsă suma de 3458 fl. 77 cr., depunerile la economii 25,570 fl. 75 cr., împrumuturile plătite 55,787 fl. 15 cr., depuneri la economii cu interese s’au plătită 24,856 fl. 48 cr. s’au dată împrumuturi 68,064 fl.
—0—
In Ret, comitatulă Târnavei mari, e de ocupată postulă de magistru poştală, pe lângă o cauţiune de 100 fl., cu ună salară anuală de 120 fl., 40 fl. pauşală de cancelariă şi 600 fl. pauşală pentru espediţiune. Peti-ţiunile se voră înaintâ în timpă de 3 săptămâni la direcţiunea poşteloră din Sibiiu.
—0—
La 16 Aprilie n. a fostă esecutată prin împuşcare în mănăstirea Hradişă sergentulă maioră Lopatynski dela reg. 100 de infanteriă, care atentase la viaţa fostului colonelă Sedlmayer.
—O—
Moştenitorulă presumptivă ală tronului României, tenărulă prinţă Carolfi, va merge în vâra asta în ţâră, pentru a’şî face voluntariatulă în armată.
—0—
>Românulă« spune, că lucrările de fortificaţia ale Bu-curesciloră au reîncepută, sub direcţiunea d-lui colonelă Berendei, comandantele regimentului de geniu. Ni se asigură, că se aşteptă sosirea unui militară străină, care va luâ asemenea parte la aceste lucrări de fortificaţia.
—0—
Parlamentulă română a votată văduvei răposatului scriitoră şi filoromână Ubicini o pensiune de 500 lei pe
Wă.
—0—
ITarulă >Tutova« spune, că vr’o 10—12 familii o-vreestl au plecată din Berladă, Vineri în 28 Martie, spre America. O mulţime de coreligionari i-a petrecuta până la gară.
—0—
»Curierulă Balasan« ne spune, că în cursulă săp-tămânei trecute comerciantulă Isidor Kanner din Iaşi, din strada sf. Vineri, a fostă declarată în stare de fa-limentă cu ună pasivă de 500,000 lei.
-----o-------
Budapesta, 15 Aprilie 1885.
[D'ale esposiţiuneî). — Pre lângă maghiarisarea sufleteloră nemaghiare, cestiunea cea mai importantă ce ocupă acum spiritele Unguriloră e cestiunea esposiţiunei.
In timpă de câţiva ani, ce e dreptă, capitala Budapesta, din simplele ei edificie s’a rădicată la atâta splen-d6re, încâtă celă care nu a vă<Jut’o de ună deceniu abia o mai p6te cunosce. Strada radială, cea mai frumosă de aici, înaite cu puţini ani nu era decâtă ună conglomerată de bordee. Acum însă mai că rivalisăzâ cu »Ringstrasse« din Viena. E tristă însă pentru Unguri, că totă ce posede oraşulă mai frumosă, mai splendidă, totă ce face onore capitalei, nu e în mâna loră, ci în mâna acelora, din partea cărora le va veni perirea, — în mâna jidanilor ă.
S’au făcută în timpă de ună deceniu în Peşta minuni, însă să fiu bine înţelesă, nu din punga ungurăscă ci pe spinarea poporaţiunei, aducend’o la o stare de mi-seriă ne mai pomenită. Insă, cugetă Ungurii în sine, capitală frumdsă avemă, acum să adunămă lume în ea, ca să ne şi admire şi să arâtămă ce avemă. Etă motivulă esposiţiei, aşa cum îlă spună foile maghiare urbi et orbi. Maghiarii sciu fărte bine, că spesele făcute cu esposiţiunea nu se voră renta, însă eL va v®dâ lumea cine sunt Maghiarii, ce potă şi că numai ei sunt aceia, cari sunt chiămaţî a răspândi civilisaţiunea în Orientă. Amarnică sinamăgire! Maghiarii nu se sfiescă a 4*ce totă ocasiunea »Esposiţiă nâstră', pe când ea de faptă nu este decâtă o esposiţiune a Germaniloră şi Jidoviloră din regată. Nu amă avea nimica în contră, ne dâre insă, când cugetămă la puţinulă folosă şi la dările cele mari de altă parte, cari sărâcescă poporală pe 4* CQ merge. Pară4ile pompâse şi clădirile cele luxăse din Peşta ne costă multă, fârte multă, fără de a ne dâ ceva în schimbă. Ei se desfaţă prin capitală, pre când bie-tulă ţărână udă cu lacrimi de durere pămentulă patriei, căci i-s’a făcută traiulă greu şi viaţa nesuferită.
Dar să trecă la ale esposiţiunei. A sosită între altele din Gonstantinopolă ună albumă frumosă, făcută de
Jâgâtorulă de cărţi ală Curţii de acolo, care va fi pusă în pavilonulă orientală.
Comitetulă esposiţiei a holă âf a se da firr-ârui dîarfi două bilete de intrare permanente gratisă. Unulă redactorului. Acesta nu ’şî dă altui numele] nici biletulă. Altă biletă unui colaboratoră anunţată mai dinainte, ăr fotografia acestuia se va lipi de biletă, ca nu cumva să mărgă altulă cu elă. In colaboratoră, cum se vede, nu se ’ncredă.
Mai mulţi inşi suntă nemulţămiţî cu decisiunea primăriei, ca adecă pe fântâna artesiauă, care e în capătulă stradei radiale, la intrarea în pădurice, să fâlfăe ună stindardă cu colorile oraşului, cari suntă vânătă, galbenă şi roşu.
Direcţiunea căiloră ferate maghiare a hotărîtă, ca ăspeţii, cari voră veni cu preţulă scă4ută la esposiţiă pe linia Predeală Budapesta şi Aradă-Budapesfa, să potă veni numai Marţia şi Vinerea, în totă săptămâna.
Bătătore la ochi este inscripţiunea ce se află de mai multe cţile pre pavilionulă regescă. Aceea inscripţiune sună: .Industriaşii Budapestanî regelui.< Nu sciu cu a cui învoire a ajunsă acăstă inscripţia pe edificiulă amintită. In adevără, pavilionulă acesta e celă mai strălucită din esposiţiă...	A. Cras.
Iobagii de a$i.
(Urmare şi fine),
Amă 4*sâ ma* sustk, că locuitorii comuneloră din Valea Burghiului, precum şi comunele din domeniulă celă mare fiscală, pentru crescerea viteloră au lipsă de munţii şi Moesarulfi fiscului regescă, căci în munţi îşi ţinâu şi cei mai săraci barem! câte o păreche de oi seu capre, aşa că din când în când mai îndulceau şi udau mămă-liguţa pruncuţiloră; dar durere căci oile şi caprele suntă cu totulă oprite din munţii şi pădurile fiscali, şi aşa acum abia se dau în arăndă numai poenile, dar numai pentru vitele cornute, şi cu ună preţă de totă mare, căci la licilaţiunî se amestecă câţi traşi împinşi de urcă preţuia pre cont uiă şi spatele celoră ce nu potă trăi fără de ele. Vine acum întrebarea, că ce voră face âmenii când şi acele poenl se voră plantâ cu pădure şi nu va fi ertată să umble nici o vită? Unde îşi voră mai vărâ omenii vitele? Astfelă e proectată, şi planulă e şi făcuta, ca »Mocsarulă« să fiă in timpă de trei ani totă plantată şi sămânată cu ghindă, deşi mare parte din elă e plantată deja cu ghindă, totuşi bareml câte o vacă cu lapte şi-au mai vărată în o parte a Mocsarului comunele: Ernotfaja, Solovăstru, Jabeniţa, Sămârtină, Gurghiu, Beica maghiară şi Beica română; acum decă se va plantâ preste totă cu ghindă, atunci unde îşi voră mai vărâ vitele aceste comune, din cari unele, precum e Solovăstru şi Ernotfaja sciu că nu au nimică comunală, ăr celelalte şi de au nu le este de ajunsă. Impositele şi preste totă greutăţile şi sarcinele bietului poporă atâtă suntă de mari, încâtă mă minuneză şi mă cugetă de unde pote să suporte poporală t6te greutăţile. Aşa voiu aduce ca esemplu comuna Solovăstru, unde petrecă ca preotă acum de 11 ani şi sciu t6te împrejurările; acăstă comună are singură numai contribuţiune de pămăntă 960 fl. 70 cr., contri-buţiune de case 208 fl. 96 cr., confribuţiunea personală de a II clasă 565 fl., la acestea, adausă (aruncă) 378 fl. v. a., mai încolo dela junii ce scapă dela asentare se scotă taxe de eliberare 126 fl. 50 cr., colectoria pe ană e 60 fl., cruceri de interese pentru contribuţiunea întâr4iată şi crucerii de execuţiune încă facă pre ană minimulă 40 fl., învăţătoriului i se solvescă 100 fl. v. a., aruncuşulă comunală aruncată după fiorinii de dare face pre ană 328 fl., răscumpărare dela drumulă comitatului, adecă celea 6 <4ile, ce e îndatorată totă suflarea cu ele, facă 425 fl. 40 cr., pentru boii ce mergă în poenile dela munţi se solveşte 850 fl. v. a.; t6te aceste rubrici dau suma de 4192 fl. 56 cr. v. a.; acăstă sumă de bani ese pre ună ană din comuna Solovăstru, constătătâre din 618 suflete.
Ună altă isvoră de subsistinţă pentru amărîtulă poporă ală acestei comune a fostă pescuitulă liberă în rîulă Gurghiului, unde atâtă avutulă câtă şi săraculă şi văduva cu o câtă sdravănă de orfani erau liberi a-şî agonisi bucătura, ce trebuia să o bage în gură, mergendă pănă ce-i fierbea mămăliguţa şi-şl prindea atâtă, câtă îşi îndulcea borşulă; după ce însă îşi potolea fomea, mergea la afacerile sale; dar durere că şi acestă isvoră s’a oprită sub grea şi aspră pedâpsă prin cerculariulă pretorială din 17 Octomvre 1884 Nr. 4464, în urma scriptei dela Officiulă fiscală din 1884 Nr. 361 provocându-se la § 33 din 1859.
O! câte suspine şi câte lacremî nu au storsă acăstă înter4icere din ochii sârmaniloră, văduveloră şi orfaniloră acestei comune! ar fi fostă în stare să îmăiă şi cea mai împetrită inimă, de cumva le-ar fi au4ită şi ascultată.
încă în anii trecuţi căpătă primăria din Solovăstru o scrisăre dela direcţiunea fiscală din Gluşiu, în carea era scrisă, că dâcă comuna acâsta va luâ regalele, cari suntă fiscali — afară de celea de trei luni ale
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Nr. 79.
V^tiloră iobagi — le va căpălâ cu 5000 fl. v. a. Intru adevără ne-amă trudită felă şi formă, spărgendu-ne mialei şi cu o părere şi cu alta, pănă ce în fine amă aflată unâ proprietară, carele să le plătescă, — căci bani gata nu câpătămă de nicăiri — vrui să 4'°^	plătescă
odată, âr regalele să le foloseseă dănsulă în timpă de 20 ani, după espirarea cărora apoi să rămână regalele comunei, cugelândă că cu bani de ai noştri nu le vomă pută solvi nici odată; aşa barem! preste 20 de ani ar fi avută comuna ceva. Dar pe când fu lucrulă gata, în Fe-bruariu anulă curentă căpătă altă scrisăre antistimea comunală, în care i se spune că preţuia răscumpărărei regaleloră fiscale din aăestă comună e de 13,740 fl. v. a. şi dăcă voimă să le cumpărămă, să trimetemă vadiulă de 10%, carele ar fi venită preste 1000 fl. Dar de unde, că la comună nu era nici 70 cr. pre atunci in ladă? De o parte văcjândă că mai înainte le era preţulă 5000 fl., acum 13,740 fl., numai ne-amă în-crucilă cu toţii. Acum înse ce să facemă, nimenea nu ne dă preţulă cerută.	Am scrisă îndărătă, ca
s6 ni le dea să le plătimă în totă anulă câte 400 fl. în timpă de 34 de ani. Acum sunt curiosă, că ne-tfimiţindă vadiulă recerută, ce va fi cu regalele nOstre, cari a le cumpără cu 13,740 fl. v. a. solvabili în 3—4 rate şi a mai solvi şi percente după capitalulă neplătită, nu ar însemna nu sciu ce înţelepciune, deărece suma de 13,750 fl. şi spesele ce ar mai veni din acăstă cumpărare nu ar pute să se scotă din întrega averea mişcătdre şi nemişcătăre a luturoră proprietariloră din comuna So-lovfcstru.
Atâtă în acăstă comună, câtă^şi în celelalte, impo-sitele şi sarcinele aruncate pe spatele bietului poporă atâtă suntă de mari şi grele, încâtă trebuie să se mire omulă, cum le mai păte suporta acesta poporă. P6te că le voră mai suportă pănă când căpătăndă păşune, deşi scumpă, mai potă ţină câte una său două vite, din cari vfoujândă câte una îşi rupe din preţulă ei atâta câtă îşi Implinesce lipsele; dăr câtă ce nu voră mai dă nici in Mocsară nici în poenile din munţi păşunată pentru vitele locuitoriloră acestui ţinută, atunci celă multă preste 3—4 ani nu va fi lipsă să le cânte acestora locuitori preotulă seu cantorulă «plângă şi mă tânguiescă,* căci îşi va cânlâ fiecare dupăce va vedă, că pe rândă de t6te s’a scăpătată şi aşa a ajunsă la sapă de lemnă; pentru că pănă ce fiecare mai are barem! câte ună viţelă, până atunci e asigurată nutremăntulă său şi ală familiei, precum şi îm-irăcămintele aceleia; pentru că primarii au instrucţiuni superiori, că de unde nu este nimica ce luâ pentru dare şi alte imposite şi datorii, să ’lă pândăscă pre unul acela săra când se culcă, şi totă ce va lăpăda omulă d pre dănsulă să i-le sequestreze. Atunci va fi vai de fee, poporule, când vei ajunge ca cu bulendruţele din obositele tale spa:e să te răfuiescl de tote dările, imposi-şi datoriile, ce datorescl atâtă statului câtă şi altora; atimcl (Jice-ţl-voră mai marii tăi: Golă ai venită, omule, ta lume, golană ia lumea în capă, căci aci numai ai ce edea, poţi merge în cele patru părţi ale lumei, unde îţi ra plăcea.
Pentru ca să se prevină mai multe rele ale popo-mlui română din acestă ţinută, modesta mea părere ar i, ca inteligenţa română şi preoţimea acestui ţinută să facă o representaţiune Alteţei Sale prinţului de coronâ Rodolfa, când va veni în acestă ţinută la vănătorea de aşi, şi să-lă roge fierbinte, ca să se îndure de acestă poporă nevinovată din dominiulă fiscală, carele cu drept iotă potă (Jice> că în totă privinţa e mai îngreunată şi mai apăsată de câtă pe timpulă iobăgiei, multe libertăţi de atunci restringendu-se ori luându-i-se cu totulă. Pentru că de va merge lucrulă totă aşa, atunci celă Boltă preste 5—6 ani, când voră fi chiămaţl junii în «tea Gurghiului să-i j<5ce românesce voră şi striga: jocă de f6me, drăguţă d6mne, căci altă cum nu le va scăpâ. Dixi.	Petru Precupă,
preotulă gr. cat. a Solovăstrului.
celei maifbune lucrări în limba română asupra următorului subiectă:
«Flora descriptivă a unui judeţă din România« după alegerea concurentului.
Manuscrisulă trebue să cuprindă materiă pentru 300—400 pagine de ţipară în 8° garmond.
Terminulă prezentării raanuscriseloră la concursă va fi 31 Decemvre 1886.
VI.	«Premială Alesandru Ioană Guza,« de 4,000 lei se va decerne în sesiunea generală în primăvera anului 1886 celei mai bune disertaţiunî în limba română asupra următorului subiectă:
«Istoria Româniloră în Dacia Traiană, dela Aure-liană până la fundarea principafeloră Moldova şi Ţera Românescă.*
întinderea operatului va fi de 20 c<51e de ţipară în 4° mică seu 8° ordinară cu litere cicero. Terminulă presentării manuscriseloră va fi 31 Decemvre 1886.
VIL «Premiulă Statului Heliade Rădulescu* de 5,000 lei se va decerne, în eursulă sesiunii geneaale din Martie— Aprilie 1887, unei cărţi scrise în limba română, cu conţinuta literară, care sa va judecă mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuariu 1885 până la 31 Decemvre 1886.
Vllfc «Premiulă statului Heliade-Rădulescu* de
5,000	lei, se va decerne în sesiunea generală din Martie-Aprilie 1888, celei mai bune disertaţiunî scrise în limba română asupra următorului subiectă:
,Nunta la Români. Studiu istorico-entnografică comparativă.»
Usurile nupţiale trebuescă studiate în varietăţile loră după t6te provinciele române, comparându-se cu nunta la vechii Romani şi la poporele neo-latine pe de o parte, cu nunta la vecinii Româniloră (Slavi, Unguri, Greci, Albanesî) pe de alta, de unde se reiasă apoi dela sine o conclusiune istorico-entnografică.
Manuscrisulă va trebui se cuprindă materie pentru 200—300 pagine de ţipară în 8° garmond.
Terminulă presentării manuscriseloră la concursă va fi până la 31 Decemvre 1887.
NB. Manuscrisele relative la premiile de sub N-rii IV, V, VI şi VIII se voră presentâ anonime, purtândă o devisă, care va fi reprodusă pe ună pfeă sigilată conţi-nândă numele concurentului.
Academia îşi reservă dreptulă de a tipări în publi-caţiunile sale lucrările ce se voră premia.
Dare de semâ
despre venitulă a 5 prelegeri publice ţinute in sala institutului din Aradă în favorea fondului reuniunei femei-loră române.
Prelegerea 1. R. Ciorogariu 20 fl. 40 cr., a 2. A-Hamsea 22 fl. 50 cr., a 3. Musicală 28 fl., a 4 V.Man-gra 29 fl. 20 cr., a 5. P. Popoviciă 17 fl. 80 cr. Părin tele Petru Grozda din Şimand în favârea prelegerei a e 10 fl. Suma venituriloră: 127 fl. 90 cr. substrăgându-s. spesele 25 fl. 54 cr. rămâne venită curată: 102 fl. 36cr.
La aceste prelegeri peste preţulă de intrare au su-prasolvită următorii: Ilustr. Sa loan Meţiană, episcopă, 5 fl.; George Lazară 5 fl; Aureliu Suciu 5 fl; Hortensia Pegubă 50 cr.; Ignaţiu Pap 50 cr.; Vasiliu Pap 1 fl;,alâ etăţii şi ală 18-lea ală fericitei sale căsătorii în 16 Pecicană 50 cr.; Dr. George Popa 1 fl.; M. Bocşană 1! a lunei curente la 4 6re dimineţa.
0 aventură. — In vecinătate de Deggendorf în Ba-varia i s’a întâmplată unui preotă dela ţeră, care eşise la preumblare, următorea aventură: Preotnlă fu salutată de o femeiă, care îlă întrebă, că ce 6ră să fiă. Când preotulă îşi scăse ceasorniculă de aură, femeia i-lă smulse repede din mână şi fugi spre pădure, lăsândă pe bietulă preotă în aşa zăpăcâlă, încâtă nici prin minte nu’i trecu s’o urmărescă. încă nu-şi venise în sine din astă zăpăcâlă, când âtă că ună bărbată trece pe drumă şi preotulă i se plânge de păţania sa. Streinulă îi declară, că e gata a alergă după hoţă, numai să-i păzescă preotulă coşulă, ce-lă ducea în mână şi care-lă împedeca de a fugi repede. Puse aşa dară streinulă coşulă josă şi alergă după femeiă. Timpulă trecea şi omulă nu mai venea. Atunci preotulă vrândă să scie ce-lă puţină, că ce conţine coşulă ce i s’a încredinţată, îlă deschise şi — ună copilă încă în scutece îi întinse mânile, ca cum ar fi cerută ajutoră. Preotulă se înt6rse acasă cu co-
pilulă în locă de ceasornică.
* *
*
Clavirnlă vorbitorii. — In salânele din Belvedere Houve, la New-York, se află a(JI o maşină numită cla-virulă vorbitoră, adusă de curândă din Viena de o societate de anonimi. Acăstă maşină este fărte complicată, are în mijloculă ei ună felă de fdle şi este încunjurată şi trece prin ea o mulţime de resorturi, pistăne, tuburi, etc. etc. Aprdpe de gura foleloră se află o cutiă de lemnă de mărimea unei cărămizi, destinată a îndeplini funcţiunile unui larinxă omenescă. înaintea larinxului se vădă nisce buze şi o limbă de cauciucă de colăre ro-şiă. Limba şi buza de desuptă suntă mobile şi trebuie unse necontenită cu untă de lemnă, care este saliva maşinei vorbităre. De desuptulă larinxului se află o mică cutiă ovală de mărimea unei lămâi, din care ese ună tubă întorsă servindă de naşă, pentru pronunţarea consoneloră după moda Englesiloră. Prin-tr’o altă cutiă mai mică trece ună osă de ipopotamă, care dă tonulă. Mai suntă încă 14 chei regulătore şi o mulţime de mici părticele, a căroră descripţiune jar fi prea lungă. Pare că clavirulă vorbitoră este forte greu de manevrată şi că numerâse părţi ale ingeniosului seu mecanismă suntă espuse a fi derangiate. Când operatorii voră fi bine esercitaţl, se asigură că se p6te vorbi orice. Pănă acum, cuventulă «tată* este aprope singurulă, ce se p6te pronunţa cu totulă bine. Este de ajunsă cea mai mică greşală a esperimenteloră pentru a scote din maşină o seriă de sunete asurejilore, întocmai ca cut-
cuducitulă găiniloră după ce facă ouă.
*
+ *
f Necrologă. — Alexandru Lasară de Turda vechiă, consiliară gubern. reg. transilvanii în pensiune, a răpaosată după suferire îndelungată în anulă ală 70'lea
fl.; Dr. A. Şandor 2 fl.; S. Popovicî 50 cr.; Veturia De-seană 50 cr.; lulia Bonciu 1 fl.; losif Goldiş 1 fl. 50 cr. Nicoră 1 fl.; Laszlo 50 cr.; M. Olteană 1 fl.; Simeonă Anciu 50 cr.; loan Suciu 1 fl.
Hermina P. Desseanu.	Letiţia Oncn.
Presidenta Reuniunei	Casiera Reuniunei.
Academia Română.
Insciinţare.
(Urmare şi fine).
IV.	«Premiulă statului Heliade Rădulescu* de 3,000 fl seva decerne, în sesiunea generală din Martie—Aprilie 1883, celei mai bogate colecţiunî de arii poporale ro-h&ne.
Colecţiunile voră trebui să întrunescă următârele [mdiţiiml:
1.	Ariile să fie aranjate pentru claviră şi Ia melo-cântate din gură, pentru claviră şi voce, cu însem-
krea cuvinteloră sub note.
2.	Să fie însoţite de o indicare pe câtă se va pută completă a publicăriloră anteriăre de melodii ro-
e.
3.	Să se arăte loculă şi împrejurările, în cari au adunate melodiile cele nouă.
Terminulă presintării colecţiuniloră la concursă va
la 31 Decemvre 1885.
V.	«Premiulă statului Lazără* de 5,000 lei se va e Io sesiunea generală din Martie—Aprilie 1887
TELEGRAMA PARTICULARA A «GAZ. TRANS.*
t
fiucnrescî, 8 (20) Aprilie. — Marele bărbată de stată ală României C. A. Rosetti a repausată a<}I ndpte.
Fiă-i memoria binecuvântată şi ţărina uş6ră.
*
* *
j; Necrologă. Carolina Strîmbu a încetată din viâţă In 4 (16) ale curentei în etate de 62 ani după o lungă suferinţă. înmormântarea s’a făcută Sâmbătă. Fiâ’i ţărina uşără!
Oursulu la bursa de Viena
din 19 Aprilie st. n. 1885.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz Trans.*)
JJfişii, 19 Aprilie. — Regele a deschisă Scupcina printr’ună discursă ală cordnei, care amintesce de călătoria regelui la manevrele austro-ungare şi de ospitalitatea amicală a împăratului-rege Franciscă Iosifă, pentru care regele şi Serbia îi suntă recunoscători. Visita regelui României este o dovadă de bunele rel&ţium ale celoră două state vecine. înlăturarea causeloră, care au tulburată relaţiunile cu Bulgaria, nu zace în puterea regelui, ci a guvernului său.
DIVERSE.
Croitorii din Berlină. — Mulţime de anectode circulă astăzi în privinţa principelui de Bismarck. £că încă una: Pare că căncelarulă işî face de mai multă timpă hainele la Viena. Croitorii din Berlin, întruniţi în adunare estraordinară, au votată ună blamă aspru la adresa sa. Acest! industriali sunt mai tot! progresist! sâu socialist!, două partide, cari agită forte multă. Nu se scie ce efectă va avea ună asemenea blamă.
*
* *
Rentă de aurii 4% • • • 95-65 Rentă de hârtiă 5% • • 91.10 Imprumutulfl căilorfl ferate
ungare................144 80
Amortisarea datoriei căilorfl ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.50 Amortisarea datoriei căilorfl ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... —. -Amortisarea datoriei căilorfl ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 106.20 Bonuri rurale ungare . . 101.75 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti.................101. —
Bonuri cu cl. de sortarelOl. — Bonuri rurale transilvane 100 50
Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de
vină ung...............116.—
Imprumutulfl cu premiu
ung......................96.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.30 Renta de hărtiă austriacă 81.30 Renta de arg. austr. . .	81.65
Renta de aurii austr. . . 105 15 Losurile din 1860	. . . 138 80
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 858.—
Act. băncel de creditfl ung. 285. — Act. băncel de credită austr. 285.80 Argintulfl —. — GalbinI
împărătesei.............. 5.87
Napoleon-d’orI...........9.87 Va
Mărci 100 împ. germ. . . 61.65 Londra 10 Livres ster linge 125.10
Cursulu pieţei Braşovă
din 20 Aprilie st. d. 1885.
Bancnote românescl . . .	. Cump. 8.70	Vând,	. 8.75
Argint românesc ....	. . « 8.60	*	8.65
Napoleon-d’orI		. . » 9.85	>	9.88
Lire turcescl		. . » 11.10	»	11.15
Imperiali		. . » 10.10	>	10.15
Galbeni .......	. . » 5.76	»	5.82
Scrisurile fonc. «Albina*	. . «. 100.50	»	101.—
Ruble RusescI		. . » 120.—	»	121.50
Discontulă » . .	, . 7—10 «/o pe	ană.	
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potă cumpăra în tutungeria lui I. Gross..
Editoră: Iacobă Mureşiann.
Redactori) responsabilă: I)r. Aurel Mureşiauu
Nr. 79.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Banca generală de asiguraţiune mutuală „Transilvania“ în Silita.
Bilantu în 31 Decemvrie 1884.
3
ACTIVA:
Obligaţiuni needate................................... 170,800.—
fl.	20.400 priorităţi a I drumu de ferii trans.	â fl. 97.50 cr.	19,890.—
»	16.000 hlj2 °/0 scrisuri fonciare . .	â	fl.	101.50	»	16,240.—
»	5000 acţii ale I drumă de ferii trans.	â	fl.	179.50	»	4,487.50
»	7650 obligaţiuni rurale transilvane	â	fl.	101.—	»	7,726.50
»	6900 losurî pentru regularea Dunării	â	fl.	115.25	,	7,952.25
, 3000 acţii ale drumului de feră nord. âfl. 2307.— »	6,921.—
* 3000 înscrise dela instit. foneiară din
Sibiu I emisiune...................ă fl. 103,— „	3,090.—
» 2000 înscrise dela instit. fondară din
Sibiu II emisiune..................âfl. 103.50 »	2,070.—
» 5500 înscrise dela instit. fondară din
Sibiu III emisiune ................âfl. 102.— »	5,610.—
»	3000	losurî	de stată	din 1860	Vi	•	ă	fl.	134.60	,	4,038.—
»	1100	losurî	de stată	din 1860	1/6	.	â	fl.	140.25	»	1,542.75
»	2800	rentă	austriacă	în note .	.	.	âfl.	82.15	»	2,300.20
»	3400	losurî	pentru regularea Tisei	.	â	fl.	116.70	«	3,967.80
» 2200 3°/0 înscrise fonciare în losurî a
instit. fonciară austriacă ...âfl. 96.50 ,	2,123.—
> 1000 scrisuri fonciare ale »Albinei« â fl. 101.50 »	1,015.—
*	900 priorităţi ale drumului ferată
Lemberg-Cernăuţi..................âfl. 95.70 *	861.30
>	300	losurî de stată din 1864 • . â fl.	170.50	»	511.50
„	700	rentă în argintă . .	. , . â fi.	83.05	»	581.35
»	100	ună losă de stată ung. ...âfl.	115.25	*	11525	91,043.40
Portofoiu de cambii....................................................... 2,837.96
împrumuturi pe efecte ....	  7,827.95
>	» poliţe................................................... 52,254.16
,	» poliţe de tontine...................... 7,115.—
Pretensiunî la agenturi ... -.......................... 41,657.43
Anticipaţiuni la inspectori etc........................................... 6,190.90
Debitori diverşi......................................................... 47,448.49
Mobilii, table firmale şi tăbliţe^....................................... 10,471.32
Spesele de întemeiare.................................................... 14,837.70
Provisiunî capitalisate.......................,	.	.	56,136.42
Realitatea în strada Cisnădiei Nr. 5	............... 43,000.—
Cassa . . .	. ,..................., . . . .	3,493,90
______________ 555,114.63
Conturile si bilanţulă s’au aflată în consonanţă cu registrele respective.
Sibiu, în 28 Martie 1885.
Wilhelm Bruckner m. p	Dr. A. Brote m. p.
Comitetulă de revisiune:
Iosifft Schuster m. p. Georg Mike m. p. Dr. Ioanâ Nemeş m. p.
consil. de fin. în pensiune.	directoră la direcţiunea fin.	advocată.

4?
fa
4)
O
a
co
Q
oo *rţ O .2 O.—'
fl
ro •—1
s %
fl fl
ci p*
_©
J3
SC p
>~W
XU 00
^ C .H^ O
fl o 'T a>
o
ci
fl ^
A
>fl
o fl fl
,©
• f-4
fl	$
o	«
p >C5
ce ce
o
co
o
>cd
>cd
03
|
£
Ş
te
<•*.
te
•te
te
te
te
•te
A fi
© <fl > —1
>fl 03 C T3 <fl
fl O
• i—
03
03~ fl 03
'"d 03
o ■£
.A' a
2 fl
^ 03
a ■**
03 r*
A5 >2 § 03 ti 03
© s
fl
*■03
00
C3
tfl
2 *5
as
fl 3
fc£ -fl
O) 07
15 8
§*S
S S
03
03
a
® I
r O >fl C3 03
03 £
.fl rfl oo
■a 8
P0 *54<î
Q3 fq
o-*2
S2
8 «
O
£ a
03 O
^ a
-a >fl C rfl «o
■§ s
|*
© O 03
>■ A O
A
fl 03
° «3 §
03
.»
p <0>
W* r-s >pH
03
S'.-t: a te °
fl ^	®
c 'S
<rH C5
O
cfl t—t K M
>o oo
.©
M-t _
O «
03
03 'fln
la
â
^:a	«
©	03
03	*—(
p 12 S.45
© & fl
fl e« © bD
O >03 >•
t a
©
55-
bc
©
>03 c fl C O -fl ©
l1
fa
O
O
io
m
d
a
s
8
xd
•d
<H
N
0
«rl
0
p*
■rl
<rl
rî
n
>ce
02
a
*.s
>fl^
a ©
fl TJ
r-
03 g
0	g
w a
03 O
,-d o
c3
3 03
eă a
"fl
p ^
g t
ă *
'E. >03
00
fl
fl «
fl 03
1	§
«c o ■ o
>C0
<C0
05

03
2 -^ fl
©
e«
>câ "fl" ® fl fl <©
.fl' •, 03 ...	©	03
a- a ^
3 a ©
fl _ fl © fl © ^ fl nd © bo , ,g c o
T .	•
«o =«
-4J
cC
of 3
ai
O
©
fl
fl
c
©
Au
2
©
fl
fl ^ -Q
a ®
C3 ^ ^ >c3 fl
© o3 îg *cc
s 3
© fl
w *§ © 00
>© 5 50 00 _ 03
* © fl
.a ©
> na
O)
CO
mmmm
O
>
09 (M
^	03
^ o
ca
co-
<3	«
—1 © TJ
-fl" >fl
O o ^
© lO fl « © « 8 r«5 fl
a^
bp>g -g
O-o t-
g^> B.”3 o
io © S
«13 s
-O O -S
V 9
•3j
fl ^
>fl
r© >d
© g
■fl
fl fl
S g>
a *s
^fl
2 S *
C Tj ^
02 ^ -d fl fl
2 a
© ^
■s
co W
*-5 9 fl
fl
® • •N O
^ CM
^ c
s Sz!
03
fl
bc
2	= 5
= 2 a
fl fl cg
5 S 21
a ^ ^3
3	H r 2 . B
I ^
©
CS
©
09
15
>C3
O
co
O
'd
o
»d
>fH
fli
d
d
o
CD
O
CC
>3
XI
<C
00
■©
•o
CC
<S «
e3 ©
”© "© fl -*->
i i
1 s*
cn s
*’—3
’3
a E
fl
3 _ cn «0
a DO © _c ir o c
©
= fl
3 fl •
A
©	—x
-r. -o
‘g fl
E co
S &
N
O a
oc |
oc ÎS 2>
I 2
. C/3
X	*
A w
XI	*
S ©
•EH
•
N
eO
^03
•d
fa
S £
a ~
■N
d
o
>
o
Wr
<
d
d
o
»
4
#
f
4
m
m
m
m
m
#
m
#
#
#
#
#
Gasse de fern
sistemu Wertheim
ce resistă pe deplinii în contra focului şi nici nu se potti sparge, din renumita fabrică de casse
L. FLEISCHER
oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiuni şi în tote mărimile.
Iustinianu M. Grama,
depositarulu fabricei în Braşovă.
#
#
#
#
m
m
m
m
m
m
m
Zambach şi Gavora
Fabrică de vestminte şi recuisite bisericeşti
de ritu latină şi grecu
în Budapesta, strada Vaţnlni, Vâczi utcza Nr. 17.
m
#
Falonă s^u Odăjdii, Albe, Stihare, Dal-matice, Baldachinu, prapuri. T<5te felurile de stoguri, şi pentru societăţi industriale (şi pentru pompieri) Covoră pe
altariu, potirurî,R tohlebnica, cădelni Pacificalu, cam de altară, polican pentru biserici pide, Chivotă, cb| de Evangeliă etc,
Comande se electuescă promptă. — Obiectele, care nu voră conveni, se vorfi
schimbă cu altele.	(Nr. 142)
Tipografia ALEXI, Braşovă.
t