GAZETA
BEDACŢICNEA ŞI AnMINISTKA'ţ'ICNEA:
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe unB and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate:
Pe and 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
TRANSILVANIEI.
SE PRENUMERĂ:
ANULU XLVIII.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCXURXLE:
O seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Scrisori nofranoats nu sa prlmesou. — lanusorlpte nu sn retrămltfi.
Ni 77
Sâmbătă 6 (18) Aprilie
1885.
BraşovtL, 5 (17) Aprilie 1885.
Una din foile subvenţionate ale guvernului ungurescu ne face următdrele destăinuiri cu privire la declaraţiunile miniştriloru Tisza şi Pauler în conferenţa partidei liberale de Marţa trecută:
„Ministrulă. de justiţiă Teodor Pauler a schiţată în conferinţa partidei guvernamentale de alaltaeri răspunsulă ce-lă va dă la interpelaţiunea lui Orbân Balazs. Se scie, că deputatulă Orbân Balazs, din incidentulă ultimului verdictă achită-toră ală juriului de pressă din Sibiiu, a interpelată pe ministrulă de justiţiă şi a cerută, pentru a face să înceteze juriulă din Sibiiu, luarea de măsuri legislative.
Ministrulu Pauler în răspunsulă său recu-n6sce, că atitudinea contrară Maghiariloră în direcţiune naţională a juriului din Sibiiu, ce se manifestă în verdictele sale, au deşteptată îngrijiri şi că în privinţa acâsta trebue să se ia măsuri. Fără îndoială, că cassarea juriului din Sibiiu este celă mai recomandabilă mijlocă pentru aceea, ca verdictele juriului să nu servescă ca isvoră de nutrementu ală agitaţiuniloră antima-ghiare. Elă, ministrulă, se şi ocupă cu idea de a face să înceteze juriulă din Sibiiu, dâr crede, că este superfluu de a se luă măsuri legislative, pentru că juriulă din Sibiiu p6te fi cassată şi simplu prin ordonanţă ministerială, şi pâte fi strămutată într’ună altă oraşă maghiară.
In răspunsulă ce-lă va da ministrulă, va pune în perspectivă luarea unei astfelă de măguri. La anulă 1869 corpurile legiuitâre au împuternicită pe guvernă, ca în privinţa stabilirei reşedinţei juriiloră să dispună pe calea ordonan-ţeloră. Acum ministrulă n’are decâtă să modifice ordonanţa de mai înainte.
In aceeaşi conferenţă a clubului partidei guvernamentale, ministrulă preşedinte Tisza a comunicată răspunsulă ce ’lă va da la interpelaţia d-lui Yincenţiu Babeşă. Babeşă în legătură cu interpelaţia lui Orban Balazs a interpelată pe ministrulă de interne despre aceea, dacă şi încâtă este adevărată, că în Ungaria s’ară fi făcută în timpulă din urmă conjuraţiuni naţionale, şi dacă s’au făcută asemenea conjuraţiuni, ce măsuri a luată în contra loră.
Ministrulă preşedinte în răspunsulă, ce-lă va da, <}ice că de 10 ani decând stă în capulă guver-I nului, numai o singură dată s’a întâmplată ună asemenea casă, adecă ală lui Miletici, şi atunci culpabilulă şi-a şi primită pedâpsa meritată?
Dâr deşi guvernulă nu are cunoscinţâ despre aceea, că s’ar c6ce astfelă de conjuraţiuni, totuşi elă urmăresce cu atenţiune agitaţiunile contrare statului maghiară, pe care le facă naţionalităţile în Ungaria şi pâte să încredinţeze pe d-lă interpelantă, că guvernulă urmăresce cu atenţiune [ pe singuraticii conducători ai acestoră uneltiri,
[ şi dacă va fi de lipsă său dacă se voră desco-|perini8ce fapte, faţă cu cari interesulă statului Iară pretinde energice represalii, atunci dânsulă,
I Tisza, îşi va împlini datoria ce ’i-o impună in-I teresele statului şi va sci să facă, ca conducătorii
■	uneltiriloră naţionale să fie aspru pedepsiţi.w
I pice proverbulă, că ajunge o măciucă la ună I cară de 61e. Destăinuirile de mai susă au ochi şi sprîn-I cene şi suntemă prin urmare dispensaţi de a mai adula o dovadă specială despre bunele şi adevcrată Ipărintescile intenţiuni ale guvernului din Pesta
■	faţă cu pressa naţionalităţi loră.
I Cluşiulă e oraşă maghiară, prin urmare lo-1 ctitorii lui nu potă agită în contra statului ma-■ghiară, ci agită numai în contra naţionalităţii oră Rf acâsta ’este o faptă fârte patriotică. Dâcă Rhs$ naţionalităţile se încărca de a se apără în Kuitra atacuriloră nedrepte şi violente ale ele-Iktului dela putere atunci ele uneltescă în con-
tra statului maghiară şi d-nn Tisza-Pauler se sâmtă datori de a-le pedepsi, dându-le pe mâna juraţiloră din oraşele maghiare.
Astfelă se practică principiulă libertăţii în statulă „constituţiunală“ ungară sub gloriosulă regimă „liberală" alu lui Tisza Kalman!
------o------
Neadevăruri, îngâmfări şi ilusiunî şovini ste.
Ca să-şi facă cineva şi mai corectă ideiă de „iubirea de adevără“, de care suntă inspirate foile ungurescl, precum şi de grandomania şi ilu-siunile în care se scaldă şovinismulă maghiară, reproducemă următorulă articulă din oficiosulă „Peşti Naplo“ ca curiositate psihică şi culturală:
Ardâlulă a fostă maghiară şi va deveni maghiară. Şi acum este maghiară şi nu e nici Germa-niă nici Româniă. Românii şi Germanii, cari se nască acolo, suntă cetăţeni ungari, posedă de o potrivă libertatea năstră, dar datorescă naţiunei năstre, instituţiuniloră nostre, regelui nostru credinţă. Aceia, cari lucrâză alt-felă, suntă trădători. Este ună basmă. dacă se vorbesce de apăsare. Bisericile, scălele, comunele, pressa, viaţa loră socială, adunarea comitatensă, alegerile de deputaţi dovedescă contrarulă. In Ungaria nu esistă nici o naţionalitate apăsată. Dar esistă o naţiune domnitor e, şi acâsta este cea maghiară. Dacă ea n’ar fi, Ungaria încă n’ar fi. Dacă ea ar încetă a domnf, ţâra ar peri şi răsboie civile ar pustii poporaţiunea. Ungaria nici odată nu p6te duveni germană; mai adeseori s’a încercată acesta. Ungaria nu pote fi slovacă său română, numai maghiară pote fi. Şi chiar Ardâlulă nu pâte fi nici decum altfelă; acâsta a dovedit’o. Şi acolo rasa maghiară este, în puterea organisaţiunei ei sociale, cea domnităre, căci ea este elementulă care susţine statulă. Ei i se cade preferinţa, ce reese din dreptulă publică şi care este legată cu administraţiunea. Ceremă pentru noi, ca limba năşiră să fiă recunoscută pretutin-denea în viaţa publică şi să se înveţe în scăle; ceremă, ca nimenea să nu cuteze a ne insulta în propria nâstră casă. Căci în adevără, noi suntemă stăpânii în Ardâlă, noi Maghiarii, âr nu agitatorii saşi şi români.
Dâr deârece guvernulă nu pră favorisâză pe Maghiari şi permite agitatoriloră naţionalităţiloră să agite în contra statului şi naţiunei maghiare — o agitaţiune cum n’ar suferi-o cu nici ună preţă nici Germania nici România — Maghiarii ardeleni s’au unită pentru pro-pria-le apărare. Societatea maghiară caută a şî asigura interesele sale pe cale socială, a-şî susţină naţionalitatea sa şi a o lăţi. Nu cu forţa, ci cu mijlâcele civilisaţiunii. Fiecare este îndreptăţită la acăsta. Maghiarii nu cerfi, ca Saşii, ună privelegiu. Noi datorămă mulţămire co-mitateloră Sibiiu şi Bistriţa-Năsăudă, pentru că au îndreptată ună atacă atâtă de violentă în contra reuniunei maghiare de cultură. Ura loră îndărătnică a însufleţită maghiarismulă. Acesta nu se lasă a fi insultată, nu lasă Ardâlulă în mersulă lui. Dacă până acum nu şi a aşezată culcuşulă intre Saşii din Sibiiu, Târnava mare, Braşovă, şi-lă va aşe<ja acum acolo. Dacă pănă acum n’a cerută posiţiune şi influinţă în Fă găraşă şi în Năsăudă, le va cere acestea pe viitoră, căci a fostă provocată. Dar lucrulă principală este. că comitatele Cluşiu, Turda-Arieşiu, Szilagy, Alba de josă, Târnava mică şi Mureşă-Turda devină ce au fostă: maghiare, pentru ca în modulă acesta sâ o cupă mă cemtrulă Ardâlului şi sâ restabilimă comunitatea maghiarismului cu săcuismulă din Biharia şi Săt-mară. Dacă amă isbuti să cffespicămă naţionalităţile în două părţi, atunci amă fi siguri, că agitaţiunea loră nu ne mai strică. Acâstă ţintă este numai o dorinţă. A<ji trebue se ne gândimă la propria-ne apărare. E destulă de tristă, că maghiarismulă în Ardâlă este mărginită de defensivă. Este păeatulă celă mai mare ală guverneloră năstre naţionale de 18 vâcuri, că au ne-gligiată a întări maghiarismulă în Ardâlă. Da, Ţâra Să-euiloră n’are nici măcar o cale ferată; Saşii au pretu-tindenea.	__________________ _
Se oferă destulă ocasiune de a lucra în Ardâlă în interesulă maghiarismului. Sâ ’nvâţămă dela contrari noştri. Să facemă numai aşa cum facă Saşii şi agitatorii români, şi amă făcută destulă. Scimă că suntemă puţini, cu atâtă mai multă trebue să ţinemă împreună. Chiar şi de aceea trebue să fimă prevăzători şi energici, ca să ne păstrămă posiţiunile năstre şi să câştigămă şi altele nouă. Maghiarismulă ardelână sâ fie o armată or-ganisată, în care fiecine să ’şi facă datoria. Bine conduşi, vomă ocupa castelele inimicului, ba chiar şi Sibi ulă.
O altă fâiă oficiâsă ungurâscă, „Kolozsv. Kozl.“, nu dă v6iă, ca şi celelalte naţionalităţi sâ înfiinţeze reuniuni de cultură română său germană şi âtă de ce:
Ele, naţionalităţile, nu voră putâ formă o reuniune în scopulă de a lăţi limba română şi germană în Cecichemetă, Odârheiulă săcuiescă şi în Sepsi-St.-Georgiu şi cu ajutorulă acestoră limbi a nutri spiritulă română şi germană în numitele oraşe. Ele nu o potă face acâsta din simplulă motivă, pentru că ele nu lo-euescă aci în Germania sâu în România, ci în Ungaria; aci este totă aşa de puţină la locă spiritulă română şi germană, precum n’are locă spiritulă maghiară în Germania şi în România. Limba ungurâscă însă este în Ungaria în tăte oraşele, chiar şi în Sibiiu şi în Braşovă, limba statului ungurescă şi obiectă de învăţămentă obligată în tâte scălele acestei ţări. Ei ca Români şi Saşi suntă în acâstă ţâră naţionalităţi, şi despre acesta nimenea nu se îndoiesce; naţiune însă numai una e-sistă în ţâra acâsta, anume naţiunea ungară politică, a cărei parte întregităre o formâză şi ele. Noi n’avemă trei constituţiuni, ci numai una, şi acâsta este constitu-ţiunea ungară, ale cărei binefaceri şi ele le gustă totă aşa, precum pârtă şi sarcinele.
Şi aceşti şovinişti, cari nu se ruşinâză a eşi în faţa lumii cu cele mai mari neadevăruri cari nu-şi cunoscă nici constituţiunea nici legileţării, voiescă să ne cultive! Ce ironiă a sorţii!
-----o--------
Sinodalii din Sibiin.
Sibiiu, 4 Aprilie 1885.
Unii altă corespondentă ală nostru ne trimite următârea dare de sâmă despre sinodulă din Sibiiu.
Sinodulă s’a deschisă Duminecă 31 Martie de părintele Metropolită Mironă prin ună discursă, în care arălâ, că densulă este *ună aderentă căldurosă ală Si-nodalităţii* şi recomandă deputaţiloră să fie însufleţiţi de credinţă, de speranţă şi de iubire. Căci lucrândă din alte motive, biserica se va preface în o instituţia lumâscă cu scopuri personale, cari nu suntă spre fericirea ei şi a fiiloră ei. Cuvinte frumâse, cari însă amă dori să le vedemă traduse în fapte de sfinţii părinţi!
Totă în şedinţa de Duminecă s’au compusă secţiunile pentru verificarea deputaţiloră.
Luni (Şedinţa II) se petrecu totă timpnlă cu verificările deputaţiloră.
Constatându-se numărulă de 35 deputaţi verificaţi, majoritatea, sinodulă se declară de constituită şi se proceda la alegerea membriloră biroului şi a membrilară fe-luriteloră comisiunî.
1.	In comisiunea verificătăre: lână Raţă, Ioană Papiu, Part. Cosma, Eugenă Brote, Anania Moldovană, Rubină Pali ţa.
2.	In comisiunea organisătăre: Nicolă Cristea, Ioană Hânnia, Dr. II. Puşcariu, lacobă Bologa, Dr. Aurelă Brote, Part. Cosma, Ilie Măcelariu, Ioană Preda, Anania Trom-bilaşă.
3.	In comisiunea bisericâscă: Ioană Gală, Vas. Ro-sescu, Galationă Şăgău, Geras. Candrea, Ioană Bechnitz, Alexiu Olariu, Alex Orbonaşă, Dr. Todea, Petru Truţa.
4.	In comisiunea şcolară: Zaharia Boiu, Dr. Nic. Maieră, Ioană Popescu, II. Duvlea* I. Fulea, I. Muntână, Dr. N. Popă, Ioană Slavici, Ioană Popea.
5.	In comisiunea financiară: Rom. Crainică, Ioană Petricfl, A. Tordăşană, George Dăni’ă, Petru Gligoră, S.
Nr. 77.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
6.	In comisiunea petiţionară: V. Damiană, luliu Dană, Dr. I. Moga, N. Cosma, Petru Giora, Zacharie.
După compunerea comisiuniloră presidiulă presentă sinodului raportulă generală ală consistoriului plenară ună proiectă de statute pentru fondulă de pensiune ală funcţiunariloră bisericesc!, ună raportă în cestiunea fondului regnicolară pentru pensionarea învăţătoriloră, propunerea făcută de consistoră în cestiunea învăţătoriloră ambulanţi şi mai multe petiţiunî, cari t6te se transmiseră comisiuniloră competente.
Marţi (şedinţa III) se continuară verificările depu-taţiloră şi se făcu din partea deputatului Hannia o interpelare în privinţa sgomoteloră despre demisionarea Me-tropolitului.
Mercur! (şed. IV.) imediată după verificarea protocolului, Mitropolitulă îşi dete în scrisă răspunsulă promisă, pe care vi-lă alătură aci fiindă de mare însemnătate.
Răspunsulă a produsă cea mai mare liniscire şi însufleţire.	X.
Interpelaţi unea
deputatului sinodală Ioană Hannia.
Cu privire la faima răspândită, că Ex. Sa Melro-politulă ar fi cerută dela guvernă, ca să-lă ,descarce de sarcina conducerei afaceriloră archiepiscopescî,« dep. Hannia a adresată cătră presidiulă sinodului o interpelare, în care după o introducere care înşiră tdte faimele de retragere şi de substituire a Metropolitului, ^ice:
»Fiecare din preaonoraţii domni membri sinodali scie, că se află aici pe basa legii constituţiunii nostre bisericesc!, scie că numai pe basa acestei legi constituţionali fie-carele şi toţi împreună în armoniă şi în bună înţelegere creştinăscă şi legală cu capulă bise-ricei, conducetorulă legală ală acestei cor-p or aţi uni este chemată a conlucra şi numai în asemenea armoniă pote conlucra spre resolvirea fecundă şi prosperă a problemei sinodului.
Insă cum s’ar pută acăsta ajunge atuncia, când inimile năstre ară fi agitate şi în nedumeriri de temerea, că capulă bisericei este spre a se duce, că elă umblă cu planuri de a nimici constituţiunea b i s e r i c ă s c ă şi că toţi aceia, cari nu ară fi de convingerile lui în afacerile sinodali, voră fi priviţi de adversari; şi trădători ai bisericei?
De aici avendă în vedere tote acestea şi ţinândă de suprema necesitate o lămurire a situaţiunei şi a îm-prejurăriloră atinse, tocmai la loculă acesta şi dela înălţimea scaunului ce-lă ocupaţi în acăstă prăvenerată cor-poraţiune, şi prin acăsta dumerirea şi liniştirea spiriteloră nostre, mai înainte de a întră în pertractarea meritorică a afaceriloră sinodali, ’ml iau voiă a face următorea Interpelaţiune:
1.	Adevărătă este, că înaltă Escelenţia Ta — în luna lui Martiu a. c., după cum susţine »Tribuna* —
ai înaintata la înaltulu nostru ministeriu regiu o re-presentaţiune, în carea ai fi condiţionată rămânerea ulterioră în scaunulă archiepiscopesc-metropolitanU dela detâturarea constituţiunii nostre bisericescl prin po-testatea înaltului regimu regiu, fără ştirea şi cu o-colirea organului competentă bisericescul Seu că în genere ai fi cerută demisiunea dela conducerea afaceriloră archiepiscopeşti metropolitane ?
2.	Ai înaltă Escelenţia Ta vre-o cunoştinţă său vre-o bănuială, că se lucră întru ascunsă de o sămă de omeni — şi anume de cine? — pentru răsturnarea Escelenţiei Tale din Scaunulă archiepiscopescă-metropolitană ?
3.	Ai înaltă Escelenţia Ta cunoştinţă despre ună compromisă, la care se lucră pentru ca înaltă Escelenţia Ta să Te retragi din scaună, făcăndă locă altui-cuiva?
Sibiiu 1 Apriliu 1885.
Băspunsulă Metropolitnlui dată la acostă interpelare în şedinţa a IV dela 3115 Aprilie 1885.
Venerabilă sinodă!
In şedinţa de ţerî amă promisă, că la interpelaţiu-nea ce ’mi-o a făcuta d. deputată sinodală protopres-biterulă Ioan Hannia, voiă da astăzi său mâne ună răspunsă precisă, care din cuvântă în cuvântă să se pătă trece la protocolă. Vină acum a’mî împlini promisiunea şi grăbescă a o face acăsta încă înainte de a intra în discuţiunile merilorice asupra situaţiunei de astătjl a ar-chidiecesei năstre, grăbescă chiar din consideraţiunile ce le are în vedere d. interpelante, adecă ca să se constate adevărulă, să se curme preocupaţiunile şi să se liniştăscă inimile agitate prin veştile sensaţionalî, de cari se ocupă dl. interpelante în interpelaţiunea sa.
£tă dar răspunsulă meu, prin care voiescă să se constate adevărulă:
Mă întrăbă d. interpelante, dacă este adevărată, că eu în luna lui Martiu a. c. am înaintată la înaltulă mi* nisteră ală ţărei o represfentaţiune, în care aşă fi condiţionată rămânerea mea ulterioră în scaunulă archiepis-copescă-metropolitană dela delăturarea constituţiunei năstre bisericeşti prin potestatea guvernului regescă, fără
ştirea şi cu ocolirea organului competenta bisericescă, său că în genere aşă fi cerută demisiunea dela conducerea afaceriloră archiepiscopeştî-metropolitane ?
Răspundă d-lui interpelante: că din acestea nimic, chiar nimic nu este adevărată, şi eu mă miră forte, că după ce eu în decursulă celoră cjece anît de Când ocupă scaunulă archiepiscopescă-metropolitană, am dată atâtea doveiJI, credă, destulă de eclatante despre aderinţa mea la instituţiunile nostre bisericeşti create prin statutulă organică, pe care m’amă pusă dela începută şi care le-amă scutită şi apărată nu numai cu totă puterea sufletului, ci chiar şi cu multă, forte multă abnegaţiune,—mă miră -^ică—că se mai află 6menî cari credă seu celă puţină se dau pe griji, că eu aşă fi capabilă de a lucra fie pe faţă, fie în ascunsă pentru surparea aceloră instituţiunî, cari mi-au creată posiţiunea mea de astă(|I şi pentru a cărora desvoltare în direcţiunea loră naturală nu numai am lucrată — precum atinseiă — totdeuna, potă 4*ce mai multă ca alţii, dar amă şi suferită multă, prea multă. Dela acestea instituţiunî eu nu mă voiu abate nici odată; nu mă voiu abate nici în teoriă nici în pracsă, cu tote că cunoscă unele scăderi ale loră, care însă în viaţa practică prin buna conţelegere a organeloră competente se potă face să fie nesimţite, şi cu tote că sunt alţii, cărora le-ară conveni, ca acelea instituţiunî să se delăture şi tdtă potestatea bisericescă să se concentreze în mâna episcopiloră, precum era mai înainte de crearea statutului organică, seu dacă totuşi e de a se susţine pe basa acestui stătută o representanţă a clerului şi a poporului: aceea să fie alâsă sub influinţa său chiară presiunea potestaţii, şi misiunea ei să fie a-i aplauda tote acţiunile, bune—rele cum voră fi ele. Credinţa mea este că biserica nâstră, în statulă nostru, numai prin o adevărată sinodalitate se pote susţine, şi orl-ce abusă de potestate archierâscă ar fi în fondă numai spre surparea bisericii. Respingă dar dela mine ori-ce suspiţiuneîn punctulă acesta, suspiţiunl, cari potă proveni numai dela inimi răutăciose.
Mă întrăbă mai departe d-lă interpelante, dacă am eu cunoscinţă său vre-o bănuălă, că s’ar lucră întru as- j cunsă de o sămă de omeni pentru resturnarea mea din scaunulă archiepiscopescă-metropolitană? şi dacă sein :t cine suntă aceia? Eu trebuie să mărturisescă, că în] împrejurările nostre de astăzi, în situaţiunea socială şi, morală în carea ne aflămă, când spiritulă speculaţiuni- j loră lumeşcî îşi caută lerenă chiar şi în biserică, credă | a fi posibilă să se afle ămenl, cari ară dori o curendăi vacanţă a scaunului archiepiscopescă-metropolitană, pen-j tru a-şî realisâ dorinţele şi planurile loră; eu însă nu mă ocupă de astfelă de omeni; eu îmi facă treaba mea conscienţiosă, urmândă principiiloră mele firme, de care am fostă condusă în ţătă viaţa mea, şi când am fostă lăudată, şi când am fostă chiar defăimată; pentru că eu mai multă ţină la curăţenia consciinţei mele, decâtă la t6le laudele lumei, carea uşoră se lasă a se amăgi. Eu dar nu sciu positivă nimică despre aceea, că ar esistâ* conspirări pentru resturnarea mea din loculă, care-lO * ocupă; âr pe bănuelî în partea acăsta nu m’am pusă nici când; pentru că bănuelile facă isvorulă dâră celă mai bogată ală discordiei, şi eu nu sunt omulă discordiei, ci ală păcii şi ală bunei înţelegeri. Altcum, dacă ar fi în adevără ămenl cu planuri de a me răsturnă, eu i-aşă pofti, să lucre pe faţă, căci mie nu-mi voră face nici atunci vre-o înprijire; şi dacă suntă chiar ămenl răi: eu adeseori le dau ocasiunea de a mă află singură singu-relă, neapărată de nimene şi în posiţiune de a-ml pute luâ nu scaunulă, ci chiar viaţa, dacă credă că în altă modru nu-şî potă realisâ dorulă inimei lora.
In fine me întrăbă d-lă interpelante, dacă am cunoscinţă despre ună compromisă, la care se iucră, pentru ca eu să mă retragă din scaunulă ce-lă ocupă şi se (acă locă altuia ? La acâstats’ar pută află dără destulă declarare în răspunsulă meu la punctulă precedentă; cu t6te acestea, spre liniştirea d-lui interpelante şi pote şi a altora, nu aflu chiar de prisosă a declară aici categorică: că de ună astfelă de compromisă n’am nici o cunoşcinţă. Eu 10 ani întregi am susţinută o luptă grea, într’altele chiar şi cu organele, care ară fi chemate a mă sprijini mai deaprâpe; am suferită multă, potă m’am şi năcăjită multă, dar tăria sufletului nu mi-o am perdută. Până când voiu avea ajutorulă celă mai puternică ală tui D-(Jeu, adecă tăria sufletului, voiu continuă câtă cu indulgenţa ce o am dovedită şi până acumă deajunsă, câta cu lupta la care potă să fiu provocată, câtă cu va-liditarea potestăţii reservate gradului archierescă; însă precum nu amă îngrijiri pentru eventualele conspiraţiunl în contra persânei său poetului mău, chiar aşa nu am nici înclinare, nici necesitate, nici posibilitate de a întră in compromisă cu cineva pentru a mă uşurâ de sarcina grea ce o portă, ci voiu sta firmă la postulă meu, şi-mi voiu continuă misiunea după cea mai curată consciinţă. Dorescă însă ca cei chemaţi, şi între aceştia cu prefe-renţă Venerabilulă Sinodă, să-mi dea totă sprijinulă tre-buinciosă, păstrându-mî bunăvoinţă, ce o amă esperiată şi în trecută.
SOIRILE PILEI.
In şedinţa a patra a sinodului, eonsistoriulă a pre-sentată bugetulă pe anulă 1886, raportulă său din şedinţa şcolară, prin care se cere îmulţirea stipendielorti pentru elevii de preparandiă din fundaţiunile Mogaiană şi Franz-Iosefină, apoi propunerea consistoriului în privinţa învăţământului profesională în scolele poporale şi altele. Totă în acâstă şedinţă sinodulă a însărcinată pe consistoriu să tragă în cercetare disciplinară pe administr. protop. ală Iliei, A. Olariu, pentru presiuni în alegerea de deputaţi mireni.
—0—
Cetimă în *Naţiunea«: »De câteva a sosită în BucurescI directorulă	»Viitorulă« din Pesta d.
Gali. Suntemă informaţi, că are misiunea de a mijloci pe lângă guvernulă română, ca să ia şi România parte la esposiţia ungurescă. Calitatea d-lui Gali de redactorii ală farului ,Viitorulă« ne scutesce de a dă alte amănunte asupra delegatului ungurescă. Atragemă atenţiunea guvernului, d’a nu cădâ în vr’o ispită.*
—0—
Ună ârecare Stern, vrândă să trâcă de »patriotă patentată*, provâcă în »Magyar Polgâr* pe redactorii foiloră ungurescl din Ardelă să petiţioneze cătră guvernă şi camera deputaţiloră pentru transferarea juriului din S'biiu la Cluşiu, »pentru ca juraţii unguri să mai slă-bâscă cârdele pressei naţionalităţilor!!.* De sigură, că guvernulă îi va da patentă de patriotismă, mai cu sămă că, pe câtă scimă, e şi botezată.
-0—
D. Archimandrită Mironă Călinescu din Cernăuţi a contribuită la fondulă reuniunii femeiloră române de aici cu 4 fl. 50 cr., âr d. catechetă Calistrată Coca, totă de acolo, cu 1 fl. 50 cr.
—0—
Regele României a conferită	acestea mai
multe decoraţiunî mai multoră oficeiî superiori din armata austriacă. D. generală Braumuller de Tanbruk, comandantele divisiunii 33 de infanteriă, a fostă decorată cu m irele cordonă ală »Cor6nei României*; d. generală de brigadă cavaleră Leddihn, comandantulă bri-gadei a 64 de infanteriă, a fostă numită mare oficeră; d. loc.-colonelă Daublesky de Sternek, şefulă statului ma-ioră ală corpului ală 4 de armată, a fostă numită co-mandoră ală aceluiaşi ordină; d. loc. colonelă Rzehak, din reg. 86 de infanteriă, a fostă numită comandoră ală • Corânei,* şi d-loră căpitan! Weber şi StivicevicI din acelaşi regimentă, li s’a dată crucea de oficerl ai »Co-rânei României.4
-0—
AstătJI pe la 2 ore, Regele Svediei, care a fostă câteva 4He âspele Curţii regale din Bucureşcl, a trecută pela gara din Braşovă în drumulă său spre casă.
_0—
In Octomvre a. t. dispăruse o pungă cu 5000 fl. ce se trimesese prin postă dela Pesta la Jassbereny. In urma cercetăriloră, s’a descoperită acum, că banii au fostă furaţi de servitorulă de postă Ignatz Szabo.
Şovinismului maghiara.
Sibiiu, Aprilie 1885.
Dintre tâte popârele câte locuescă în Europa civili-sată, se pâte tjice cu dreptă, că nici unulă nu are o pătură atâtă de şovinistă şi fantastică ca poporulă maghiară. Spre a ne convinge despre acâstă aserţiune, sg luămă la analisâ tendinţele şi acţiunile şoviniştiloră maghiari şf vomă vedâ că tendinţa şi acţiunea avându-şl sorgintea în puterile sufletescl, în raţiune, dela valârea acţiunei putemă conchide cu siguritate şi la starea pu-teriloră sufletesc!.
Ne vomă mărgini la faptele presente ale şoviniştiloră, în cari se oglindâză mai limpede starea loră psichică şi din aceste vomă constata ideile şi năsuinţele de care suntă conduşi. Şoviniştii maghiari, după încercări zadarnice de secoll, astătjl plutescă în visurile trecutului de a înfiinţa ună stată maghiară mare, dâr ună stată în cere tâtă suflarea să se manifeste în limba lui Arpadă. Fantasia loră învăpăiată le înfăţişâză globulă pământescă ca maghiară. Se entusiasmâzâ pănă la esaltare, simte unii farmecă deosebită, şi fantasia loră le spune că ei snntâ chiemaţl să cucerâscă totă globulă pământescă.
In 6rba loră rătăcire, vrâu să cucerâscă continentele şi mările, vrâu să se estindă în afară, pe când în lăuntru se sbuciumă, căci vădă prin fantasia loră în juruiţi loră inimici, subminatorî, trădători, cari ii împedecă dea se întări. £tă contrastulă grozavă. Ei simtă de o parte în sînulă loră prea multă putere, prea multă vigurositate, nu mai încape între hotarăle ţărei loră, âr de altă parte nu încâtă a striga în lumea mare, că esistinţa e periclitată de iredentiştiî daco-românl, saşi, slavoni şi că tre-bue să se întărâscă în lăuntru. Ore ce va se acăsta, nu fantasmagoria, nu nebuniă? Ei nu vrâu să pricâpă, că înşişi suntă causa slăbirii loră, âr nu celelalte oiţe naţionalităţi.
Nr. 77.
GAZETA TRANSI1YANIEI
1885.
Ei (}icâ, că statulfi maghiară se pâte întări numai nimicindă ceea ce e «periculoşii* intregităţii statului sâu nepuiându-se acâsta, făcendă să nu fie periculoşii.
Inimicii periculoşi suntă Românii şi Saşii, pe cari şoviniştii îi declară duşmani şi trădători etc., fiind că nu se lasă a le răpi naţionalitatea.
»Vomă pune în lucrare tâte mijlâcele ertate şi neiertate, vomă folosi forţa, puterea, legile şi unde nu vomă isbuti nici cu aceste, vomă lovi fără cruţare, vomă persecuta şi vomă nimici. Seu îi maghiarisămă sâu îi es-terminămă.« Astfelă raţionâză şoviniştii. In a-câsta esistă dâr »idea modernă de stată maghiară.* Şi într’adevără, vedemă că adversarii noştri dela ideă pănă la faptă nu au reflectată multă, ci şi-au începută acţiunea de vr’o câteva decenii, continuând’o cu totă fanatismulă. Au ştersă mai multe comitate şi le-au împărţită de nou, astfel ca să slăbâscă prin desmembrare elementele nemaghiare au alungată din administraţiunea ţârei pe toţi Nemaghiarii substituindu’i prin patrioţi patentaţi, s’au călcată legile, cari mai garantau încâtva naţionalităţiloră desvoltarea; s’au atacată bisericele, în care acestea avâu ună adăpostă,
• s’au proscrisă limbile nemaghiare. In urmă, în speranţa că ’şl voră uşora ajungerea scopului s’au înfiinţată şi societăţi de maghiarizare.
Dar fiindcă Ardâlulfl este cetatea în care s’au susţinută naţionalităţile în decursă de veacuri, pre lângă tâte năvălirile barbare, şi fiind-că după halucinaţiunile şovi-niştiloră aci s’ar afla vulcanulă, care are să arunce în ei lava de focă şi să ’I îngrâpe sub cenuşa sa, şi Ardâ-lulă a văzută nascerea şi botezarea unei societăţi de maghiarisare ardelene.
Scopulfl draconică ce’lă urmăresce acâstă reuniune precum şi cea din Şemnitz-Diln, Ungaria de susă, este prea vădită şi nu mai încape îndoială, că ţîntesce la nimicirea naţionalităţiloră. Ce lipsă au şoviniştii de reuniuni de maghiarisare spriginite de diregătoria politică, care este susţinută de o poporaţiune întrâgă, când ei se bucură de t6te libertăţile, de tote privilegiile, ba când chiar şi legile sunt create esclusiv în favorulă lor? Dâcă adversarii noştri au în vedere în adevără cultura şi pro-gresulă loră şi ală popâreloră din patriă, pentru ce nu concedă şi naţionalităţiloră să ’şi formeze reuniuni* fără a le cere sprijinulă morală săă materială ? Pentru ce s’au respinsă statutele reuniunii de cultură a femeiloră române din comitatulă Sătmarului? Pentru ce s’a dene-gată aprobarea statuteloră reuniunii «Opinca română* totă de caracteră culturală ? Pentru ce nu s’a încuviinţată - înfiinţarea unei societăţi de agronomiă a Româniloră ? Şi în sfârşită care e causa de Garansebeşeniloră, după » trei ani dela aşternerea rugărei pentru a li se permite înfiinţarea unui gimnasiu nici a<JI nu li s’a concesă ? £tă dar că tendinţele şoviniştiloră şi ale reuniuniloră maghiare sunt vădite, ele nu intenţionâză cultura şi libertatea popâreloră din acestă stată, singura garanţiă a esistenţei şi întărirei unui stată, ci subjugarea şi nimicirea loră.
Acâstă acţiune, lipsită de orl-ce basă naturală şi morală, avându’şî sorgintea în creerii bolnavi ai şoviniş-liloră şi fiindă numai ună lucru zadarnică, nu ’şî voră ajunge nici odată ţînta. Pentrucă viuă este consciinţa naţională în Nemaghiari şi puternică este legătura ce-i alipesce de sînulă naţiunei loră. Acâsta a fostă recunoscută chiar In adresa dietei ungare dela 10 Aug. 1861 accentuându-se că: .fiecare naţionalitate simte preţulă libertăţii sale politice şi a independinţei legale, şi nu se p6te forma o unitate artificiâsă prin contopire.*
Szâchânyi Ştefan, care cunoscea mai bine poporală s£u a 4‘sh în adunarea ţinută în Pojună la 26 Maiu 1847: ,Nu ’ml-amă temută naţiunea mea nici odată de inimică esternă, ci de ea însăşi, pentrucă în 6rba ei însufleţire sbâră ca musca 6rbă, până se lovesce de zidă. *
Noi Nemaghiarii suntemă convinşi, că t6tă opera de maghiarizare e zadarnică, dâr avemă sânta datorinţă a veghia neîncetata, şi cu deosebire preoţii şi învăţătorii să fie în neadormire păzindă scumpulă nostru poporă, ca nu cumva, precum s’a 4*să, lunaticulă că(jândă din vârfulă turnului să sdrobâscă pe celă ce trece p’acolo.
Luptătorulă.
------o--------
Academia româna.
Raportată d-lui secretară generală D. Sturdza asupra lucrăriloră tăcute de Academiă în sesiunea generală din 1885, cetită în şedinţa de închidere la 19 Martie.
Domniloră colegi.
Sesiunea generală, pe care o închidemă astăzi, a avută 26 şedinţe. Am avută fericirea, ca două din aceste şedinţe să fie presidiate de M. S. Regele, Augustulă protectorii ală Academiei.
In şedinţele acestea domniile-văstre v’aţî ocupată de diferite lucrări, parte aduse în discuţiune de programa presentată de delegaţiune la începutulă sesiunii, parte aduse în desbatere de cătră secţiuni.
Mă voiu mărgini a însemna numai lucrările principale, cari au ocupată şedinţele nâstre.
In şedinţa dela 2 Martie, d-vâstră aţi ascultată re-laţiunea d-lui Hăşdău asupra marei lucrări lexicografice despre limba română, provocată în sesiunea trecută prin actulâ de înaltă generositate a M. S. Regelui. Secţiunea
literară şi după densa Academia întrâgă a aprobată lucrarea d-lui Hăşdău, 6r M. S. Regele a binevoită a da o nouă dovadă de înaltulă său interesă pentru studiulă şi cultura limbei române, luândă asupra sa şi cheltuelile de tipărire a acestei mari lucrări.
Pe lângă acâsta d-vostră aţi avută a vă ocupa de alte două lucrări lexicografice asupra limbii nâstre: Una propusă de cătră d. profesoră şi membru corespondentă ală Academiei I. U. Iarnik, care se oferise a face pentru Academiă ună dicţionară, în care să se cuprindă t6te cuvintele şi formele culese din literatura poporală română, atâtă în prosă, câtă şi în versuri; cealaltă provocată de o propunere presentată de d. Nicolae Ionescu, şi privitâre la facerea de cătră Academiă a unui dicţionară română, care să servâscă de dreptarulă limbii. Amândouă aceste propuneri au fostă studiate de secţiunea literară, care a luată prudenta hotărîre de a nu mai începe deocamdată o nouă lucrare lexicografică, şi de a aşteptă publicarea celă puţină a unei părţi însemnate din dicţionarulă, la care lucrâză d. Hăşdău şi din care mai multe specimene au fostă deja presentate Academiei.
In şedinţa plenară d-vâstre aţi aprobată decisiunile secţiunii literare în acesta privinţă.
Cestiunea ortografiei a ocupată şi în acâstă sesiune ună locă însemnată în desbaterile nâstre. Acâstă discuţiune se continuă din anulă trecută şi privia ună singură punctă din modulă nostru de scire, anume, dacă trebue să continuămă a scrie pe u mută finală la cuvintele flexibile ori nu. Gestiunea fiindă în sine declinată, susţinută şi combătută cu putere, nu aţi crezută că este bine a da ună votă asupra ei, rămănândă a continua modulă de scriere întrebuinţată pănă acum.
Cărţile presentate la premii s’au luată în cercetare. Discuţiunile făcute, mai cu sâmă în comisiunea însărcinată cu aceste lucrări, au arătată că s’au presentată în acestă ană mai multe publicaţiunî de valâre. Din cele două premii, cari erau a se da în acestă ană aţi acordată numai unulă, şi anume premiulă Heliade-Râdulescu, i care s’a dată d-lui N. Densuşianu pentru publicaţiunea J sa «Revoluţiunea lui Horia,*în urma raporturiloră d-lorăj Bariţă şi Hăşdău, cari amândoi au constatată meritele | mari ale acestei cărţi din punctulă de vedere ală meto-j dei scientifice şi ală obiectivitătii, cu cari suntă studiate într’însa faptele, de cari se ocupă. Prin premiarea acestei cărţi, Academia a afirmată intenţiunile sale de a încuraja lucrările făcute după legile şi principiile sciinţei. j Cartea d-lui Densuşianu, a (Jish d. Hăşdeu în raportulă său, este ,o lucrare fârte conscienci»să, care va contri-nui multă a închide pe viitoră în România epoca istoriografiei melodramatice, după cum s’a închisă de câtva timpă aceea a filologiei sentimentale.*
Afară de acâstă scriere se mai aflau între cele presentate şi alte de o valâre însemnată. Voiu aminti: 1.j Memoriulă geologică ală d-lui Cobălcescu şi 2. Terapeutica d-lui Petrescu. Cu tâte aceste» atâtă comisiunea' premiiloră câtă şi planulă Academiei au fostă de părere,1 că nici uneia din aceste scrieri nu se pâte acorda marele premiu Năsturelă. D-vostră aţi crezută că celă mai mare premiu ală Academiei, după intenţiunea fundato-1 rului său, nu pâte fi acordată decâtă scrieriloră de o. valâre şi însemnătate cu totulă superiâră. Pentru a re-cunâsce însă meritulă scrieriloră d-loră Cobălcescu şi! Petrescu, Academia i-a numită membri corespondenţi. I
Din partea secţiuniloră s’au presentată mai multe! lucrări. Dintre acestea voiu aminti memoriulă d-lui Pa-padopol-Calimac despre ună poemă slavonă din secolulă ală XlI-lea, în care se află mai multe date privitâre la istoria Româniloră.
Dela secţiunea istorică a venită o propunere, care a fostă aprobată de d-vâstră, ca d. Urechiă să fie însărcinată cu facerea unei nouă ediţiunî a scrieriloră lui Mi-ronă Costină, dintre cari una este inedită. Aţi luată măsurile trebuinciâse pentru ca acâstă lucrare să se pâtă termină în decursulă anului.
Pentru a ajută, întru câtă ne permită mijlocele, publicarea poesiiloră poporale aţî acordată d-lui Mariană ună ajutoră de 500 lei pentru tipărirea colecţiunii sale de descântece. Cu părere de rău ne-amă vă(Jută în neputinţă de a dă de astădata ajutorulă nostru pentru publicarea bogatei şi preţiosei colecţiunî adunate de d. G. Dem. Teodorescu. Avemă speranţă, că totuşi se va publică în curândă acâstă colecţiune, care este cea mai bogată şi mai variată dintre cele publicate până acum.
Pentru studiarea dialectului macedo-română aţî decisă a cumpără traducţiunea Apostolului, făcută în acelă dialectă de cătră răposatulă Tomara.
Pentru premiulă Heliade-Rădulescu, care este a se dă 1888, după recomandarea secţiunii literare, aţi decisă a se propune subiectulă: »Nunta la Români*, studiu istorico-entnografică comparativă.
O însemnată parte dig timpulă acestei sesiuni a fostă ocupată cu cercetarea şi esaminarea diferiteloră lucrări îndeplinite sâu începute în decursulă anului de cătră delegaţiune conformă decisiuniloră luate în sesiunea trecută, precum şi cu cercetarea administraţiunii financiare a Academiei.
In urma propunerii făcute prin raportulă generală presentată la începutulă acestei sesiuni, aţi luată dispo-siţiunile necesare pentru facerea unei nouă şi complete ediţiunî a operiloră lui Nicolae Bălcescu.
Discursulă de recepţiune ală venerabilului colegă FI. Porcius a fostă pentru noi o sărbătore, pentru că amă putută privi toţi cu multă bucuriă resultatele unei îndelungate activităţi îndreptate cu stăruinţă şi iubire spre in-vestigaţiunl scientifice.
Zelulă neobosită ală marelui nostru cetăţeană Ioană Brătianu, pe terenulă culturii nâstre naţionale, a decisă Academia a îndeplini o dorinţă de multă simţită de noi toţi proclamându-lă în unanimitate de membru onorară ală ei.
Viulă interesă ce a purtată totdâuna Ex. Sa Sir.
W.	White, ministrulă M. S. Regina Engliterei, pentru ţâra nâstră, şi în specială pentru Academiă, v’a îndemnată a-lă alege membru onorară.
Aţi alesă de membru corespondentă ală secţiunei istorice pe Ex. Sa d. Eugen Schuyler, fostă ministru preşedinte ală Stateloră-Unite în România, în a cărui istoriă a lui Petru celă mare, evenimentele privitâre la Români suntă studiate cu o deplină cunoscinţă a cronicariloră noştri.
închidemă sesiunea generală a acestui ană cu acelă strigătă, care pornesce cu iubire şi devotamentă din inimile nâstre a tuturoră: Să trăiască MM. LL. Regele şi Regina, Augustii membri şi protectori ai Academiei.
DIVERSE.
Grilajnlă dâmneloră din camera comuneloră din Englitera. — O discusiune fârte plăcută a fostă acum câte-va <Jile in Camera comuneloră, cu ocasiunea inter-pelăriloră privitâre la conflictulă anglo-rusă. Era vorba să se desfiinţeze grilajulă, în dosulă căruia stau dâmnele. Precum în Orientă ună vălă acopere faţa femeiloră, totă asemenea în Camera comuneloră din Englitera se află ună grilajă pusă înaintea tribunei dâmneloră, care îm-pedecă pe deputaţi d’a-şî arunca privirile indiscrete a-supra frumâseloră femei, cari vină să asiste la desbaterl. Acum câteva 4ile, ună amică ală secsului frumosă, d. Buxton, a luată cuventulă pentru a motiva o propunere care tindea a desfiinţa grilajulă, în dosulă căruia, a disă dânsulă, dâmnele se înăbuşescă şi nu vădă nimică. Des-baterea provocată de acâstă propunere a fostă fârte viuă,
D. Gladstone a susţinută că publiculă, care face parte din secsulă frumosă nu vine la cameră pentru a vedea bine ci pentru a au4i bine. Deci nu trebue a desfiinţa grilajulă. Cea mai mare parte din dâmne suntă conservatâre, a răspunsă ună conservatoră înfocată, sir Robert Peel. In ceea ce mă privesce nu potă refusa o reformă pentru amicele mele politice. Deci suntă contra grilajului. Ună altă conservatoră, d. Gipson, care ardea de dorinţa d’a produce ună mare e-fectă, a avută totă succesulă seratei. Elă a făcută cunoscută chiar simţimântulă femeiloră în privinţa acestei »grave cestiunî* citindă o scrisâre a unei dâmne, care asista în totd’auna la şedinţă. £că acâstă scrisâre: »Păs-traţi-ne grilajulă nostru! El ne protege, ne permite d’a sta cum voimă, şi de a vorbi între noi fără a fi vă4ute şi au4ite. Acestea suntă nisce mari avantage, căci nu trebuie să uitaţi, că este ună lucru neplăcută d’a sta cineva liniştită şi cu gura închisă, când vorbesce ună ora-toră care te plictisesce. Nu vă veţi formalisa, scumpulă meu domn, că la Cameră sunt destul oratori cari plicti-sescă publiculă. Când vorbescă aceştia, d-vâstră sunteţi liberi să vă plimbaţi prin culise sâu să vă citiţi scrisorile. Dâr noi!... De altmintrelea grilagiulă oferă ună mare a-vantagiu chiar deputaţiloră. Inchipuiţi-vă că aţi desfiinţa grilagiulă: Atunci vomă vedea tâte mişcările a-cestoră domni, şi nu voră mai putea să se mai tolănâscă pe fotoliurile loră, să dârmă şi să sforăie cum facă as-tă4l...!* Acâstă pledârie femeiască a resolvată cestiunea. Camera, cu 131 voturi contra 75, a respinsă propunerea Buxton şi a otărîlă d’a menţine stat u-quo, adică grilajulă protectorii.
----O------
Nou abonamentu
Ia
„Gazeta Transilvaniei
Cu I Aprilie st. v. 1885 se începe imft nou abouamentă, la care învitămă pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţulă abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl.
„ ş6se „	6	„
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 9 franoi ) în anrfi sâu în hâr-„ şâse „	18	„	> tii cu adausulă a-
„ unu ană. 36	„ j	giulni.
Bugămă pe domnii abonenţl, ca să binevoiască a-şi reînoi de cu vreme abonamentulca să nu se întrerupă espediţiunea (fiarului.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei"
Cursulu pieţei Braşovă
din 17 Aprilie st. o. 1885.
Bancnote românescl . .	. . Cump. 8.66	Vând.	8.68
Argint românesc . . . .	. . * 8.59	*	8.63
Napoleon-d’orî		. . » 9.94	»	9.96
Lire turcescl		. . » 11.10	»	11.15
Imperiali		. . » 10.10		10.15
Galbeni		. . » 5.76	»	5.82
Scrisurile fonc. »Albina*	. . » 100.50	»	101.-
Ruble RusescI		. . » 119.—	»	120.50
Discontulă »	. . 7—10 °/0 pe ană.		
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mnreşianii
Nr. 77.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Gursulu la bursa de Vlena
din 16 Aprilie st. n. 1885.
Rentă de aură 4%
Rentă de hârtiă 5°/0 ImprumutulO căiloră ferate
ungare ..............
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 96.20 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... —. — Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 106.— Bonuri rurale ungare . . 101.— Bonuri cu cl. de sortare ICI. — Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................101. —
Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 100.50
Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de
vină ung................ 96	50
împrumutul!! cu premiu
ung......................45	25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 117.80 Renta de hărtiă austriacă 80.75 Renta de arg. austr. . .	81.20
Renta de aură austr. . . 105 10 Losurile din 1860	. . . 138 80
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 856	—
Act. băncel de credită ung. 282. — Act. băncel de credită austr. 283.20 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............ 5.87
Napoleon-d’orî............9.91‘/a
Mărci 100 împ. germ. . . 61.30 Londra 10 Livres sterlinge 125.40
. . . 94 75 . . 90.20
145.-
Bursa de Bucuresd.
C.ota oficială dela 3	Aprilie st. v Cump.	
Renta română (5°0). . .		847.
Renta rom. amort. (5°/0) .		87
» convert. (6°/0)		85
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .		291/*
Credit fonc. rural (7°/0) .		96
» » (5%) •		81
» * urban (7%) .		947.
» » » (6%) •		847.
» . • (5"/.) • Banca naţională a României		77Va 1115
Ac. de asig. Dacia-Rom. .		325
« » » Naţională		225
Aură			16.7.7
Bancnote austriace contra aură		
1885
vând.
Amă on6rea a aduce la cunoscinţa ştim. publici!, că am deschisă în Blumâna, strada fântânei Nr. 356 res-tauraţiunea mea cu grădină,
„LA LED»
cu jocă de popice, aranjată pentru vară şi ârnă, şi cu ună pavilionă frumosă acoperită.
Pentru mâncări şi băuturi eftine şi gustăse voiu avea cea mai mare îngrijire.
Mă rogă cu t6tă stima de binevoitorulă sprijină
onor- ?ublica-	Aromi Benedek,
(Nr. 46) 1—3	_______________proprietară._______
(Nr. 13)
înştiinţare.
PENTRU CURSULU ALU II-lea
şi celu din nrmă>
ce voiu deschide spre învăţarea fundamentală de a lua măsură şi a croi după metodulă D-lui H. Klemm, consilieră reg. alii comisiunei şi direcţiuni Academiei europene de mode din Dresda, notezu următdrele preţuri reduse:
Pentru ddmne şi domnişdre avute 10—15 fl.
„	„	„ mai puţină avute voiu face
preţuri escepţionale.
Locuinţa mea se află în strada Căldărariloră, casa lui Montaldo Nr. 488, scara I, etagiulu I, uşa Nr. 3.
Cu totă stima
J. Graf, iustructoră de croită.
Bulţămtâ generală din Braşovă.
Adeverimă ca amă învgtaţă dela d-lu J. Graf în timpă de 6 săptămâni completă desemnulă de croită pentru haine femeescl şi compunerea loră. Dreptă aceea ne simţimă atinse în modă plăcută, de a exprima dlui I. GRAF mulţumită nostră pentru ostenela şi diligenţa sa şi de a-lă pute recomanda pretutindenea cu privire la cunos-cinţele sale speciale şi Ia metodulă său uşoră de cuprinsă.
Braşovă, 27 Martie 1885.
Mary Wihnanek, Carolina Hermann, Luise Ackerfeld, Helene Scboltes, Regina Melilbăcher, Elise fleist.
•îeseoeeeeeeeeeo&aeoeeeoeeec
Minunea industriei.
Numai fl. 3.75
costă la mine de ac^1 încolo o escelentă, regulată şi de sine luminatăre.
Pendulă cu bătaie
bate Grele întregi şi jnmetăţile de ore, cn 2 punţi bronţaţî, în pervasurî pompăse, celă mai fină lustruite imitaţiă de lemnă de nucă cibucifă, cu tablă arătătore prea frumosă, care este împreunată cu massă de luminată brevetată şi luminâză ndptea de sine, aşa că se p6te îndată vede la câte ciasurî e făr’ de a mai aprinde luminarea. Pentru puterea de luminată garantezi! pe IO ani fn scrisă
tocmai precum garanteză pentru buna âmblare a ciasului. Eu sunt uniculă in-ventatoră ală acestora ciasornice şi le vândă numai de aceea aşa de eltină, pentru-că am vreo 1300 bucăţi în deposită şi am lipsă de bani gata. Ceasornicele aceste au costată înainte cu 3 luni încă întreită decum costă acjî. Fiecare ciasornică e provâ^ută cu patentă. Pachetarea se face în lă(jî. Ceasornicele comandate se espedeză de 3 ori pe (Ji prin rembursă seu plălindă înainte. A se comanda la
I II. Răbinovics
Calorica penduelortă. l'U.m.Inătdr ©
WIEN, LeopoMs:ji,'.lr, kScluffamtsgasse Nr. 20.
Mersultl trenurilorll
pe linia Predealti-Budapesta şi pe linia Teluşti-Aradfi-ISiidapesta a călei ferate orientale de statft reg. nng.
Predeald-Budapesta						Budapesta-		-JPredealii		
		Tren®	Trenfi	Trenfi	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi	Trenfi
		accelerat	de	omnlbus	de		de	omnibus	accelerat	omnibua
			pers6ne		persdne		perafine			
									1	
BucurescI		7.15	—	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
Predealu		1.09	—	—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
Timişft	( (	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşovă		2.06	—	—	10.50	P. Ladâny Oradea mare |	2.01	2.04	1.59	10.09
Feldi6ra		2.16	6.30	6.45			4.11	5.13	3.20	
		2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia		3.03	7.41	7,07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva		3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
Homoroda		3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu Sighişora		4.51	10.18	10.52		Rev	5.46	11.41	4.31	
		5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole		5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
Mediaşa		6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mică		6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa		—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaşiu		7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Grăciuneia		— ■	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
Teiuşă		7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
Aiuda		7.55	2.48	4.44		Clnşiu j	8.57	5.40	7.08	
Vinţuia de susfl		—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Uiora		—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cucerdea		8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
tihirisă		8.48	4.10	6.38		Cncerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	( (	—	5.39	8.51		Ui6ra	12.12	9.58	—	
Cluşiu		10.08	559	9.18		VinţulQ de susd	12.19	10.07	—	
		10.18	6.28	8.00		Aiudă	12.45	10.42	9.17	
Nedeşdu		—	6.54	8.34		Teinşft	1.15	11.32	9.40	
GhirbSu		—	7.10	8.59		Crăciunelfi	1.44	12.03	—	
Aghirişa		—	7.25	9.35		Blaşft	2.00	12.24	10.12	
Stana		—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiedina		11.33	8.11	11.04		Cop şa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciucia		12.06	8.52	12.17		MediaşO	3.27	2.24	11.07	
Bucia		—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca		—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
Râv MezC-Telegd		12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
		1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugyi-Vâsârhely		—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vârad-Velinţe		—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
Oradia-mare P. Ladâny	(	1.49	11.04	4.06		Feldiâra	8.41	9.20	2.44	
	(	1.54	11.14	7.30		Braşovă |	9,20	10.15	3.15	
		3.14	1.47	11.05				6.00	3.25	
Szolnok		5.10	4.40	2.37		Timişil	—	6.57	4.03	
Buda-pesta’		7.30	7.44	6.40		Predeală	—	7.32	4.28	
Viena		2.00	6.20	2.00		BucurescI	—	<—	10.251	
									*	
Nota: Orele de ndpte suntă cele dintre liniile gr6se.
Tipografia ALEX1, Braşovti,
Teliişft-Aradft-Biidapeâta				Budapesta- Aradft-Teiuşft.		
	Trenfi de	Trenfi	Trenfi		Trenfi de	Trenfi
	persfine	omnibus	omnibus		persdne	omnibus
Teluşft	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43		(	3.35	5.30
Or&ştia	5.02	12.13		Arad A j	4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	. 6.39
Deva	6.05	1.4»		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Bârzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bârzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06 |
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Inlia	12.21	6.15
Viena	6.20	—	—	Teluşft	12.53	7.00
Aradft-Timişdra				Simeria (Piski) Petroşeul		
	Trenfi	Trenfi de			Trenfi	
	omnibua	persdne			omnibus	
Aradft	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Tfmlşdra	8.58	3.15		P etroşeni	7.00	
Timişdra-Aradft				Petroşeul—Simeria (Piski)		
	Trenfi de	Trenfi			Trenfi	
	pers6ne	omnibus			omnibus	
Tlmişdra	12.25	5.00		Petroşeul	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nâmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
AradA	3.10	8.00		Simeria	12.37