RKDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA : BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. ,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE Dl. Pe un Ci anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior.. pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anâ 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. St PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. ANUNCIURXLE: 0 serii garmondtf 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorl nefranoate nu te prlmesou. — Manuscripte nu se retrămltfi. N* 76 Vineri 5 (17) Aprilie 1885. Braşovă, 4 (16) Aprilie 1885. De unu timpu înc6ce s’a întrodusu în Asia o nouă metodă de a purtă răsboiu, metodă ce corespunde aşa de multu spiritului „practică“ alu timpului de faţă. Francia ne-a dovedită în cârta sa cu Chinesii că două state se potă răsboi fără ca să se afle formală în răsboiu. Ba ce e mai multă în momentele de faţă se tracteză de încheierea păcii cu China, cu t6te că până atji nu i s’a declarată formală răsboiu din partea Fran-ciei. Cam aşa ceva pare a se repetă acum în Afganistană. Ruşii se bată cu Afganii, inaintâză şi ocupă posiţlune după posiţiune, fără ca Rusia să fi declarată răsboiu Emirului său protectori-loră săi britanici, şi fără ca să fi fostă provocaţi din partea celoră din urmă la duelă. Ruşii suntu fărte docili când este în jocu interesulă loră şi când potă să profiteze ceva. De aceea şi-au luată de esemplu conflictulu franco-chinezu şi au intrată şi ei în conflictă cu Anglo-Afganii fără a-le mai declară răsboiu. Ba mai multu, pre când eâzacii măcelărescă pe bieţii Afgani la Pendjdeh, guvernulu din Petersburg adresăză depeşă după depeşă lordului Gladstone asigurându-lă, că numai la răsboiu nu se gân-desce. ţ)ilele aceste s’a vorbită multă despre înaintarea Ruşiloră pe t6tă linia şi despre planulă generalului Komarov de a ocupă gura pasului, ce duce la Herat prin muntele Paropamisă. Faţă cu aceste faime a declarat, ce e dreptă, lordulă Granville în camera lorcjiloră, că n’are nici cf causă de a le dă cre(JSmântu. Dar după cele petrecute şi după ce însuşi Gladstone s’a v&Jută constrînsă a mărturisi, că până acum n’a fostă cu putinţă de a dobândi dela Rusia ună răspunsă la punctele esenţiale ale depeşeloră sale, este mai multă ca probabilă, că Granville însuşi nu se încrede în intenţiunile pacinice ale Rusiei şi dacă desminte faimele răspândite, o face numai pentru că nu posede încă informaţiunî autentice şi pentru că aşa cere precauţiunea cea mare englesâscă. „Corespondinţa politică. “ care primesce de ordinară cele mai bune informaţiuni, află că cei din Londra au perdută aprdpe t6tă speranţa pentru o soluţiune pacinică a „ conflictului “ afgană şi că pregătirile de răsboiu se continuă cu multă grabă. Pentru acuma nu se tractâză atâtă de „conflictă, “ câtă mai multă de viitorulă răsboiu dintre Anglia şi Rusia, căci se asigură, că dacă Ruşii voră continuă a se folosi de conflictă îna-intândă spre sudă, Anglia se va vedâ silită d’a le declară răsboiu. Faptulă, că fiii Albionului se decidă aşa de greu a aruncă mănuşa colosului dela Nordă se esplică dacă vomă avă în vedere, că mobilisarea forţeloră englese întâmpină mari dificultăţi. Pănă acum guvernulă britanică nu şi-a putută asigura nici măcară posibilitatea trecerei trupeloră englese prin Afganistană, a cărei poporaţiune ură-sce pe Englesi mai multă chiar ca pe Ruşi. Totă aşa de nesigură este încheierea unei con-venţiuni cu Persia, deărece Şahulă înclină mai j multă spre Rusia. In asemeni împregîurări nu ne vomă miră, dacă „conflictulu “ ruso-afgană se va întinde în infinită ca şi celu franco-chinesă, evitândă amândouă părţile d’a declară răsboiulă în tdtă forma. Este o situaţiune dificilă, în care se află de presentă Anglia. Mr. Gladstone trebue să sufere mari desamăgiri tocmai din partea acelei puteri, cu care a simpatisată mai multă şi pe a căreia amiciţiă îşi croise întregă sistemulă politicei sale. Multă va depinde în aceste momente şi dela atitudinea Germaniei. In Berlină domnesce părerea, că răsboiulă a devenită neevitabilă. Nu cumva este prevăzută acestă răsboiu în planulă celă mare ală cancelarului germană? Dacă se voră încâiera cele două mari puteri, Germania va deveni stăpână absolută asupra constelaţiunei politice în Europa şi cine scie ce se păte încă nasce de aici? Francesii pară a avâ presimţirea acesta, căci stăruiescă din răsputeri pentru o aplanare pacinică a diferenţei anglo-rusescî. Mai este posibilă o asemenea aplanare ? Etă desluşirea ce o aştoptămfl cu nerăbdare dela evenimentele (Jileloru următdre. CRONICA POLITICĂ. Conferinţa chrbuhd partidei liberale ţinută la 14 Aprilie a desbătută proiect ui ă de reformă modificată de camera magnaţilorfl. Ministrulfl preşedinte Tisza găsesce, că camera magnaţilorfl şi-a stricaţii însăşi prin aceea, că n’a admişii să fie representată şi confesiunea israelită ; dar ’şl esprimă speranţa, că acâstă erâre o va repara chiar camera magnaţilorfl şi încă câtfl mai curândfl. Tisza a adausfl, că la numirea membrilorfl va ţină sâmă şi de confesiunea israelită. Gestiune de cabinetfl ministrul Ci a (Jisfl că n’a făcuţii şi n’are de gândii să facă, dar că neprimindu-se de camera deputaţilorfl proiectulii modificat atunci ar face cestiune personală, căci o respingere a proiectului ar dovedi, că elfl, ministrulfl, nu se bucură de destulă încredere. Ministrulfl Trefort, său Tisza ediţia a doua, se ridică să facă declaraţiuni de solidaritate a celorlalţi miniştri cu ministrulfl preşedinte Tisza, (Jicândă că posiţiunea lorii în orice cestiune nu ’şi-o separă în nici ună casii de a premierului, cu alte cuvinte ori cădii cu toţii, ori nici unulă. A foştii destulă să audă docila maioritate de căderea ministerului, şi să voteze proiectulii fără a mai crâcni. * Intre Londra şi Petersburg esistă o viuă comunicaţiune telegrafică în afacerea conflictului dela Kuşk, pentru a se stabili causa acelei încăerărî Gladstone a observată în camera comunelorii o mare re-servă în acâstă privinţă, până când va sosi ună răspunsă hotărîtfi din partea guvernului rusesfl, căci cei din Londra suntfl bine informaţi, că trupele rusescî înaintâză pe teritoriulii afganii. Ceea ce îngreuâză situaţiunea este împrejurarea, că pe când foile englese cerii revocarea generalului rusă Komarov, pe atunci foile ruse cerii revocarea comandantului englesii Lumsden, dacă Anglia nu voiesce nicidecum răsboiulii; f6ia militară ,Swet« se mulţămesce cu scurtulii strigătii: *La Herat! Momentul ii este favorabilii.« >Times« e informată chiar, că nu departe de pasulii Zulficar se aştâptă o nouă ciocnire între Ruşi şi Afgani, decumva nu s’a daţii deja până atjî. * O telegramă din Londra oătră >Pol. Corr.* comunică, că acolo nu se nutresce nici o speranţă despre o pacinică resolvare a conflictului afgană, deârece pe de o parte Rusia nu va renunţă la Pendşdeh, pe care trupele sale l’au udaţii cu sânge, er pe de altă parte Anglia reclamă acelii ţinută ca fâcândâ parte din Afganistană. înarmările de răsboiu se facă cu cea mai mare grabă Divisiunea lui Sir F. Roberts în câteva focă de paie.» I-se cere mai multă demnitate în atitudinea faţă cu teroriştii. Mi iau voiă, D-le Redactoră, cu permisiunea D-vostră a pune sub ochii onoraţiloră cetitori câte-va ,fapte» — căci de aceste se ceră acum — din viaţa socială şi naţională a junimei române dela universitatea pestană. Chiar în 3/15 Maiu 1882/3 mai multoră tineri — lamura aşa (jicândă a diferiteloră naţionalităţi — li s’au dată ocasiunea a ’şl face in comună o (Ji de Maiu la o vilă în munţii dela Buda. Tote au fostă bune şi fru-mose pănă la sosirea orei de petrecere — firesce fără joc-ă. — Atunci Ungurii au voită să dea întregei petreceri caracteră şi spirită ungurescă. S’au friptă însă rău. Tinerii de alte naţionalităţi voiau pentru banii loră să aibă aceleaşi prerogative ca şi Ungurii şi să fie egali în tote, apoi să audă şi alte melodii, nu numai »Kossuth Lajos azt izente.» Ungurii au (jisă că aşa ceva nu voră suferi — şi cu tâte aceste au trebuită să sufere. Vr’o 10-15 tineri români şi-au rădicată o masă separată pentru a-şi petrece şi ei în spirită naţională. Au (J'sâ şi-au făcută. Câia fraţiloră maghiari de năcază nu mai *) Nici n’a fostă vorbă de junimea întregă, ci nu- mai de urmările acelei purtări în casă când ar fi apro- bată de câtră junime. Red. Nr. 76. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. scia ce să încâpă. Tote de geaba: quod uni justum, al-teri aequum. Vă4Gndfi tinerii croaţi esemplulfi Românilorti, s’au ruptâ şi ei vr’o 7 mşî şi şi-au aşezaţii masa lorfi de petrecere lângă Români. Românii şi Croaţii s’au făcuta fraţi. Petrecerea naţională română-croată a fosta începută şi finită cu »Deşteptate Române.« Croaţii secundau. D6mne, frumosfi se mai reflecta echoula marseilesei românesc! în creerii munţilorfi unguresc!! S’au cântată şi versuri naţionale Croate. Limba de conversare între Român! şi croaţî a fosta şi este de regulă cea »germană.* Ama amintita acesta casa, pentru că este începu-tuia unora petreceri, ce se continuă cu astfeia de ocasi-unî şi astă4i într’una moda simpatica la tinerii acestora două naţiuni. Este cunoscuta onoraţilora cetitori ai acestui preţuita ^iara, cum că în iarna trecută o mână de Români aci în Capitala Ungurilora — unde nu poţi trăi fără limba germană — şi-au ţinuta în mănia tuturora »patrioţilorfi patentaţi* convenirile lora, pentru ca şi pe acestă cale să ’ş! cultive spiritula adevărata patriotica şi să facă a li se simţi demnitatea naţională. După esperienţa ce o ama de când trăiesca în mij-loeula junimei diferitelora naţionalităţi — pota (Jice fără a esagera câtuşi de puţina — că nici una tânerfi n’are atâta aplicare de a’şî vorbi limba ca Românula. Ei con-veninda doi vorbesca românesce, pe când alţi tineri seu dintr’o causă seu din alta se îndreptă după împrejurări. De aci se pota esplica conflicturile dintre Români şi Unguri. Una ast-feia de conflicta — precuma aţi binevoita, Domnule Redactora, a aminti în notă la coresp. publicată în preţuita Gazetă Nr. 71 la locuia prima — s’a ivita şi la acestă universitate între nisce tineri români şi unguri. Asigurăma însă cu tâtă liniscea consciinţei pre sti-matuia cetitora, că pre cei ce au voita să atace ’i-au îndreptată Românii după cum au meritata, er cdrnele ce au voita a-i împunge le-au cârmita urîta. Efectuia acestui casa este, cum că în cercula tinerimii, unde s’a întâmplata acesta, de atunci între 20 de Unguri de-ar fi numai 2 Români, aceştia îşi vorbesca limba lora cea dulce în pace. Ungurii se faca că nu-i auda, destula atâta, că de atuncea nu mai cuteză nimeni a-î provoca se nu ’şî vorbescă limba. C’am acâsta este atitudinea tinerilorfi români faţă cu teroriştii, voiama să (Jicfi faţă cu »scărăbuşii politici* dela scolele cele mai mari din Peşta. Primiţi, vă rog, etc. S. Rîmleanul. soirile pilei. Sciri din Pesta spună, că juriuia din Sibiu se va transfera într’alta oraşfi ala Ardeiului şi acâsta se va face cunoscuta camerei deputaţilorfi cu ocasiunea răspunsului, ce’la va da ministrula justiţiei la interpelarea deputatului Orban. Guvernula ’şi motivâză acâstă hotă-rîre pe împrejurarea, că juriuia din Sibiu ar fi data verdicte de achitare în opta procese politice. Am dori să scima, ce acte n’ar fi în stare guvernului ungurescfi să şi le motiveze faţă cu Nemaghiarii, apoi s’o potrivi ori nu motivarea? —0— Ni se scrie din Deva, că la pertractarea finală a procesului intentata d-lui Dr. A. Tincu vora asista una adlatus, una judecătora streina, precum şi o mulţime de gendarmî. Ni se mai scrie că la pertractarea finală n’ar fi chemaţi toţi martorii, ci numai cei cari au făcuta depo-siţiunî în contra acusatului şi cari nu pricepa nici o bdbă românesce. Aşteptăma amănunte. —0— In. (Jiua de Pascî pe la Grele 3x/3 a isbucnita în sărmana comună Apaţa una foca, care a distrusa în scurta timpa 37 de zidiri, parte mare şuri şi câte-va case. Paguba se suiă la 5,300 fl. Asigurate au fosta numai câteva zidiri, în tolalâ cu suma de 800 fl. —0— Sesiunea dietei ungurescî se va închide, după cum se spune, la 23 Mai n. printr’una mesagiu regala. —0— Se deschide concursă pentru una adjuncta de oficiala poştala classa primă. Gondiţiunî: cauţiune 200 fl. Salariulfi anuala este 600 fl. şi 100 fl. bani de cuartira. Suplicele să se aşternă în trei săptămâni la direcţiunea poştei din Sibiiu. —0— In comuna Şermaşulfi mica, comitatuia duşului, dela 16 Aprilie n. se înfiinţeză oficiu nou poştala, care va comunica prin cariolă cu oficiulfi poştala din Mociu. Cercula de îmânuare îia formâză: Balda, Şarmaşula mare şi mica. Acesta oficiu este autorisatfi a primi şi înmânua scrisori şi pachete, asignaţiuni poştale, postcipaţiunî şi altele. -0— Se deschide concursă pentru postula de magistru poştala: 1. In comuna Daia, comitatuia Sibiiu. 2. In co- muna Perşani, comitatuia Făgăraşfi. Condiţiuni: Contracta de oficiala şi cauţiune 100 fl. Salariulfi 150 fl., pauşalfi de cancelariă 40 fl. Suplicele se se trimită în trei săptămâni la direcţiunea poştei din Sibiiu. —0— Polonia, Podolia şi Ucrania sunt.fi cutrierate de comisari cercualî ruşi, cari confiscă armele ce le găsescu pe la locuitori. Acestă măsură s’a luata, precum se vor-besce, de temă că emisarii euglesî agiteză prin acele ţinuturi, ca să revolteze pe Poloni. Intre marii proprietari poloni domnesce o mare indignaţiune din causa acestei măsuri. ------o-------- Sinodalti diecesei Aradului (Urmarea discursului P. S. S. episcopului Me ţi an ti.) 10. Abia împlinite cumva aceste lipse, Domnilorfi deputaţi, şi se iviră altele totfi aşa de simţitdre, între cari erăşî lipsa de tineri de ajunsă pregătiţi, pentru profesură la institutulfi nostru pedagogicfi-teologicfi, cum şi pentru sucrescenţa în cancelariele consistoriali şi la ofieiele mai însemnate bisericesc!; astfelfi pre lângă cele 3 stipendii de mai înainte a mai trebuita să ne mai gândimfi şi la alte ajutore. Deci, în lipsa de mijloce, aflarămG de bine încă la anulfi 1880 a întreveni, mai ântâiu la înaltă Prea Sânţitulu Archiepiscopfi şi Metropolitfi alfi Bucovinei, Domnulfi Silvestru Andreevicî Moraiiu, şi la veneratulfi consistoriu, apoi la înaltele ministerie de culte şi instrucţiune din Budapesta şi Viena, şi în urmă chiar şi la Maiestatea Sa, preagraţiosulfi nostru împăraţii şi Rege, pentru admiterea a 2 elevi din diecesa nostră, în semi-narulfi clericala din Cernăuţi, pe spesele fondului religio-narfi din Bucovina, ceea ce din graţia Maiestăţii Sale, numai în 1883, am putută ajunge, când apoi îndată am şi trimisfi acolo 2 tineri de bună speranţă. 11. In urma celorfi premise cu privire la stipendie, credfi să vă facfi o plăcere, Domnilorfi deputaţi, arătându-vă, că precând diecesa nostră înainte cu 10 ani dispunea numai de unfi singura stipendiu de 120 fl. din fundaţiunea Paffy, astădi dispune de următorele 22, şi respective 26 de stipendie, şi anume: 3 stipendii diecesane de câte 400 fl., 2 stipendii în seminarulfi din Cernăuţi, 12 stipendii a 200 fl. din fundaţiunea Birta, 2 stipendii a 120 fl. şi a 400 fl. din fundaţiunea Paffy, 2 stipendii a 120 fl. din fundaţiunea Faurfi de Teiuşfi, 1 stipendiu de 300 fl. din fundaţiunea Ana Ebesfalvay, numai (piele trecute realisată, de totfi der 26 de stipendii. Cătră acestea mai vinfi 4 stipendii făcute de ferici-tulfi S li ff nan din Banat-Comloşfi a 120 fl. pentru pro-topopuLuia Banat-Comloşului, de totfi der 26 de stipendii. 12. După iote acestea, simţindu-se încă mai de multa lipsa unui Seminarfi diecesanfi, pentru mai bună îngrijire şi crescere a tinerimei nostre preparandialî şi clericali, încă în 1882 amfi întrevenitfi în scrisfi şi în personă la fericita baronesă lfigenia Şina din Viena, pentru donarea intravilanului şi a caselorfi dânsei, de aici, din strada Şina, spre acopulfi unui seminarfi. Intrevenirea acesta într’atâta avu pentrfi noi resultatfi bunfi, încâtfi fericita baronesă ne donâ 1000 stângenî quadraţi din fruntea intravilanului său, er casele şi magazinulfi de lângă acela ni le vândă cu 18,500 fl. preţuia inventarului, cum le-a primita dânsa, din lăsământulfi fericitului ei soţfi. 13 Procurândfi astfelfi locuia dorita, a trebuita să ne gândimfi la mijldcele pentru clădirea seminarutui. Spre acesta scopfi în vera anului 1883 am întreprinsa o colectă benevolă în diecesă, care ni-a data resultatulfi îm-bucurătorfi de 55,000 fl. Cătră care mai întrebuinţându-se şi fondurile taselorfi II şi III în sumă de 12,000 fl., apoi fondulfi institutului pedagogicfi-teologicfi, clădită în 1875 de 6000 fl. şi în fine mai luându-se unfi împrumuta cu amortisare de vre-o 25,000 fl. pe acelaşi instituia clădită în 1875, carele în urma clădirii noului seminarfi, şi aşa, încă în vera acesta se va transforma în-tr’o casă de închiriata, alfi cărei venita se calculeză la circa 3000 fl. pe anfi: în Iulie anulfi trecutu 1884, am începută clădirea noului seminarfi, care aşa cum se pre-sintă înaintea D-Vostră, în 1—2 luni, cu ajutorulu lui Dumnecţeu, va fi deja predata destinaţiunei lui. Totfi în anulfi trecuta 1884, s’au începută şi procesele de despărţire ierarhică, ale comunelorfi nostre mixte, aflătore încă totfi sub ierarchia sârbescă, er în decursulfi timpului s’au regulata, în moda satisfăcătorfi, şi referinţele faţă cu mănăstirea nostră Hodoşfi-Bo-drogfi. 15 Cătră aceste resultate mai însemnate, espuse până aci, amfi d’a vâ mai aduce la cunoscinţă, Domnilorfi deputaţi, că avendfi eu în vedere şi alte datorinţe ale mele, mai în tot anulfi amfi întreprinsa căte una, două visita-ţiuni canonice în diecesă, pentru câte uni şi două săptămâni, celebrândfi în fie-care 4* dimineţa utrenia în câte o comună, după aceea pe la 10 liturghia în aha comună, er mai cătră seră vecernia, după împrejurări, în câte una, două şi chiar trei comune după olaltă, predicând în, tot loculfi cuvânt,ulfi lui Dumne4efi şi îndemnândO pe poporfi la paza legii lui Dumne4«u şi la îmbrăţişarea culturei morale religiose; apoi cercetândfi şi scolele ndstre şi îmbărbătândfi atâta pe elevi, cât mai vârtosfi pe părinţii lorfi, — cari mă însoţiau în totfi locuia — la îmbrăţişarea învăţăturii atâtfi de necesariă în 4ilele nostre, pentru a putea ţinea concurenţă, în lupta de esistenţă, cu celelalte naţiuni împreună locuitâre. De asemenea în totfi locuia, amfi pusfi acestea tdte, şi la inima preoţilorfi, a învăţătorilorfi, şi a functionarilorfi noştri, ca pre o con-diţiune indispensabilă a esistenţei năstre. Astfelfi potfi afirma, Domnilorfi deputaţi, ceea ce dovedescfi şi actele din archivulfi consistoriala, că visi-taţiunile mele canonice <1e până n^nma s’nn csMnsu preste 4/5 părţi ale diecesei, mai rămâneudă urna numai 1/5 parte necercetată. Preste acestea — cum sciţi — Domnilorfi deputaţi în totfi anulu amfi esmisfi câte 3—4 pastorale în diecesă la sărbătorile nascerii si ale învierii Domnului, apoi la anulfi nou şi alte ocasiunî, tâte acele pastorale totfi în sensulfi celorfi de susfi, precum se potfi vedea erăşî în archivulfi consistorială. Cari şi ce resultate vorfi fi produsă pănă acuma, şi vorfi mai produce în viitorfi, tote acestea şi încă alte aseminea stăruinţe ale mele, pe cari nu le-am amintitfi aici, vorfi sci mai bine diecesanii mei, er eu sum lini-scitfi în consciinţa mea a fi făcuta totfi ce mi-au permisa modestele mele puteri, er cu privire la visitaţiunile canonice consciinţa mea ’mî spune, că amfi făcutfi atâtfi câta n’a mai făcuta pănă acuma nici unuia dintre fericiţii mei antecesori în archieriâ, de cândO esistă diecesa. Der afară de acesta mai sunt liniscitfi în conşciinţa mea şi pentrucă făcendfi eu o comparaţiune între starea diecesei din nainte cu 10 ani, şi cea de acum, — pre lân-că t6te greutăţile şi neajunsele, — totfi aflu unfi progresa înbucurătorfi în tote privinţele. Am aflatfi de bine a face acesta comparaţiune nu numai pentru liniştirea nu a, dar şi pentru a Domniei-Vostre, Domnilorfi deputaţi, căci precum se scie, tocmai şi conscripţiunea poporului, cea mai din urmă, efectuită din partea statului, ne a causaifi cele mai durerose îngrijiri, când s’a respâudită faima în tote părţile, cumcă poporulfi nostru din anfi în anfi s’ar impuţinâ în modfi înspăimântătorii. Deci voindfi eu a mă convinge câtfi mai bine despre adevărata stare a lucrului, şi apoi a ne cugetă cu toţii la delâturarea răului: la finea anului trecuta 1884 am dispusfi nu o numărare nouă de poporfi, care cu greu putea fi exactă, ci chiar pentru mai mare exactitate, am dispusfi a-se numerâ în tote paroehiele nostre din diecesă, mai ântâiu t6te caşurile de nascere, după matriculele botezaţilorfi, apoi tote caşurile de morte după matriculele morţilorfi din totfi restimpulfi celorO 10 ani trecuţi, adecă de! i 1 fanuariu 1875 până la 31 De-cemvre 1884, şi apoi a tace comparaţiunea recerută pentru a vedea adevărata stare a lucrului. De aseminea am dispusfi a se mai conscrie şi alte resultate de interesă pentru noi, şi aşa spre liniscirea nostră a tuturorfi am constatata in modfi autentica, că deşi în 104 de parochii, cu adevărata suntfi cu 3005 mai ui. i si vi cusur! de morte, decâtfi de nascere, şi aşa in acelea 104 paroclni se arată unfi scă4âmântfi de 3005 suflete; dar apoi în celelalte 528 de parochii ale diecesei nostre, în caii s’au născuta 235,618 şi au murită 201,457 indivi4b se arată o crescere de 34,161 suflete. Deci şi dacă detragemfi scăderea de 3005 din crescământuîă de 34,161, totfi mai rămâne unfi sporfi de 31,156 suflete. Afară de acâsta am mai constatata şi alte progrese îmbucurătore şi anume: a) că în cursulfi celorfi 10 ani s’au zidiţii 30 de biserici nouă, şi s’au reparata 140 dintre cele vechi; b) că cătră cele 503 scdle ce se aflau înainte în cursulfi celorfi 10 ani s’au mai înfiinţata 113 scăle nouă, aşa că pre când înainte de 10 ani aveamfi numai 503 scole, astă 41 avemfi 616, între cari şi una civilă sperioră, înfiinţată numai anula trecuta în Pesca; apoi alte 18 scole nouă de fetiţe conduse numai de învăţătorese; c) că în decursulfi celorfi 10 ani s’a sporita şi nu-merulfi umblătorilorfi la s.olă cu 6793 prunci de ambe sexele; d) că în proporţiunea înmulţirii scâlelorfi s’au sporita şi lefile învăţă torescî, cu suma de 21,180 fl. 50 cr. prelângă cari şi unele pâmânturt şi naturalie. e) că în timpula mai nou s’au sporita şi chorurile vocale bisericesc! dela 2, cum erau mai înainte, la 37, cum suntfi astă4i, şi în fine; f) cşi mai îmburătorfi sporfi se arată în capitalele bisericesc!, căci precând înainte cu 10 ani tdte capitalele erau de 580,786 fl. 05 cr., astă4î suntfi de 828 004 fl. 98 cr., prin urmare aici se arată unfi sporfi de 247,218 fl. 93 cr. Afară de acestea s’au mai sporită şi fondurile şcolare cu 62,418 fl. 72 cr. Acestea suntfi resultatele mai însemnate din cei 10 ani trecuţi ai archieriei mele, produse pe lângă modestele puteri şi pre lângă ajutorulfi de care amfi dispusfi. Câtă parte din aceste resultate se pot.e atribui şi nisuinţelorfi mele, veţi sci inai bine Domniele Vâstre, Domnilorfi deputaţi cari cunosceţi mai de aprope acele nisuinţe ale mele, şi cari ca representanţî ai clerului şi poporului nostru, singuri sunteţi competinţî şi chemaţi a judeca şi a vă pronunţă. Orî câtfi de îmbucurătore s’ar păre acelea, eu în-su’mî recunosefi a fi pre puţine faţă cu trecutulă de 10 ani âr mai alesfi faţă cu cerinţele timpului şi cu numărosele nostre necesităţi. Ba trebue să mârturisescfi, că s’ar fi pututfi face şi mai multa, şi chiar eu însu’ml puteamfi produce mai multfi, dacă aşfi fi întâmpinaţi! aceeaşi sprijinire, la toţi membrii si.iodelorfi, precum amfi întâmpinată acesta din partea celorfi mai mulţi; er acesta uşorfi se pute ajunge, dacă toţi membrii sinodali ţineau contfi de greutatea răspunderii, ce cade flecarele, şi pre toţi la olaltă. Să nu ni se ia în nume de rău acesta reflessiune părintescă şi sinceră, căci trăimfi timpuri grele, când trebue să căutămfi cu totă seriositatea de trebile nostre. Avemfi încă forte multa de îndreptatfi, avemfi încă fdrte multe neajunse de delăturatfi, avemfi dar încă fdrte multfi de lucratfi, şi nu scimfi încă ce timpuri mai potfi veni; deci datori suntemfi a întrebuinţa câta mai bine timpulfi de faţă, şi a folosi câtfi mai înţelepţesce terenulfi celfi mănosfi bisericescfi, ca să producemfi resultate demne de noi şi de biserica nostră, resultate, cari să recompenseze cu prisosinţă spesele rece iute de viaţa nostră constituţională. Dacă admitemfi, precum trebue să admitemfi, că biserica nostră este biserică naţională, atunci trebue să Nr. 76. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. admitemă şi cealaltă consecţiâ logică, cumcă ceea ce lu-crâmă şi facemă pentru biserică, lucrămă şi facemă totodată şi pentru naţiunea nostră, care e nedespărţită de biserica nbstrâ. De< i cine este fiu adevărată alţi bise-ricei şi naţiunei nostre, acela să vină să lucre cu noi alăturea pe terenulă celă mănosă ală bisericei nbstre naţionale, care din darulă lui Dumnezeu se bucură de cele mai frumose drepturi; er încâtă cineva n’ar putea lucră împreună cu noi, celă puţină să nu ne împedece şi să nu fie contra nostră, ca aşa în tirnpulă ce ni-lă va fi mai reservată Dumnedeu în viaţă, să ne împlinimă flecarele şi toţi la olallă datoria de fii buni şi credincioşi ai sf. maieei năstre biserici, scutulă şi adăpostulfi nostru în tote timpurile. Când invită pre toţi părintesce, şi deosebi pre Dom-niele vâstre, Domniloră deputaţi, la conlucrare pe tere-nulă bisericescă, totodată dorescă a vă aminti, că nu numai causa căreia servimă cu toţii, dar şi organisaţiunea bisericei năstre pretinde imperiosă dela noi, cea mai bună coînţelegere şi armoniă, adăogândă ca acâsta din partemi nu va lipsi nici pe viitoră, prec-umă n’a lipsită nici în trecută, sciindă bine că numai aşa vomă îndeplini încă multele şi grelele probleme, la cari ne-amă angajate cu toţii, când amă primită chiă marea ce avemă. Deci rugându-vă să primiţi nu numai acele espu-neri, dar şi aceste sfaturi părintcsci, cu aceeaşi bunăvoinţă, cu care vi le-amă împărtăşită eu, apoi în fine rugândă şi pre Dumne<|eă să ne sprijinăscă şi mai încolo totă mai multă în nisuinţele năstre, şi să ne reserve tu-turoră încă multă timpă de cenlucrare la olaltă, dechiar sesiunea ordinară a sinodului nostru eparchială, pentru anulă 1885 de deschisă.» Fandaţi unea Bisericii din Băbeni Vasilica a Iuonă FI. 1 fl., Davidfi Germană, Ciuleană Nuţule, câte 10 cr., Davidă Mitru a Rip. 1 fi., Once Dumitru 5 cr., Rise Lisca, Ciuleană Iuonă a Dai. câte 10 cr., Dose Iuonă a Deli, Raosă Iuonă junioră câte 5 cr., Moroşană Petri a Oni, Dose Vasilica a Iuonă. Geore To-doră a Onucă câte 10 cr., Dose Trif, al. Filia 5 cr., Ma-xinfi Nistoră 1 fl., Roşiu Ana a M. 5 cr., Geore Costană 1 fl., Dose Czile, Popp Girană câte 10 cr., Ciuleană Va-simă 1 fl., Once Iuonă a Onit. 5 cr., Dose Niculae 1 fl., Maxină George a Iuonă 10 cr., Dose Nistoră, Dregană Onuţă, Raosă Lica a I., Porumbă Georgie, Moroşană To-doră, Fozocaşă Marcu câte 5 cr., Geore Iuonă a ileni 1 fl. Aceştia până aci au contribuită în anulă 1884 în Ianuariu; şi cu ocasiunea adunării s’au mai înscrisă următorii membri: Geore Lica a Petri, Vladă George a Ant., Vladă Simionă a Grigoras, Fozocaşiu Grigore a Onu câte 1 fl., Maxină Iuonă a Vasilichi, Ciuleană Davidă câte 10 cr., Geore Grigore a Ileni 1 fl., Maxină Iosipă 10 cr., Dregană Iuonă a Petri 5 cr., Once George 10 cr., Geore Vasilica a Onucă 1 fl., Geore Vasilica a Grigore Cun., Roşiu Onuţă câte 5 cr., Geore Onuţă a Lazară 10 cr., Geore Onica a Nachi 5 cr., Davidă Vasilica a Iuonă 10 cr., Dose Ana a Onuţă 5 cr., Ciuleană Lica a Diacului, Dose Iuonă a Filimonă câte 10 cr., Moroşan Nastasie 5 cr., Rize Tanasie, Davidă Vila câte 1 fl., Pinte Gavrilă, Rize Vasilica a Filipă câte 10 cr., Davidă Ionă a Cost., Geore Georgie a Nist. câte 1 fl., Raosă Lica a Irini 5 cr., Ciuleană Alexa, Raţă Ilie căte 10 cr., Davidă Flore 5 cr., Rize Simionă 1 fl., Geore Iuonă 1. Toderică câte 10 cr., Dose Trifă membru fundatoră 10 fl., Roşă Marisca a Vasii 1 fl. Băbenî, Martie 1885. Vă(Jendu-se lipsa totală de avere materială a Bisericei gr. cat. din Băbenî. m. on. d. Vasiliu Cotuţiu, parochă gr. cat. în comuna Băbenî, avândă la inimă înflorirea şi prosperarea Bisericei, la tote ocasiunile a predicată înfiinţarea unei fundaţiunî din donaţiunî benevole ale ere dincioşiloră gr. cat. din locă; dar mai totdeuna a aflată resistenţă din partea unoră egoiştî, carî se opună la tote planurile, de ar fi câtă de salutare, cere nu purcedă dela ei. In 1884 cu 1 Ianuariu, numitulă şi meritatulă preotă şi-a îndoită forţele spre ajungerea acelui scopă, puindu-se în conţelegere cu învăţătorulă Emanuelă Mâlinaşă si cu ală doilea curatoră Pinte Maxină, a deschisă o listă benevolă, premergândă cu esemplu, în Biserică a provocată pe credincioşi să-i urmeze, ce s’a şi întâmplată din partea mai multoră bine credincioşi, cu simţăminte creştinesc! şi inimă nobilă. In 6 Decemvre 1884, s’a conchemată adunare generală a tuturoră contribuitoriloră, spre ficsarea scopului şi destinaţiunei fundaţiunei de nou înfiinţate. După ce s’au adunată mai mulţi donatori aî fundaţiunei numite, li s’a pusă întrebarea, că ce nume se se dea fundaţiunei? Luându-se la desbatere întrebarea a-cfeta, s’a hotărâtă, ca fundaţiunea de nou înfiinţată să porte numele » Fundaţiunea Bisericei gr. cat. din Bâb enî«. Din fructificarea fnndaţiunei când să se începă ase spesa pentru lipsele Bisericei? La întrebârea acâsta s’a hotărâtă, ca când va ajunge capitalulă fundaţiunei la suma de 1000 fl., din interesele capitalului să se speseze pentru lipsele neîncunjurate ale Bisericei, şi pentru membrii fun-daţiunii. După ce fundaţiunea cu ajutorulă lui D-> şâse „ 6 „ „ unu anu 12 „ Pentrn România şi străinătate: pe trei luni 9 franci 1 în auru sdu în hâr-„ şâse „ 18 „ > tiă cu adausnlfi a- „ unu anu 36 „ J ginlui. Bagămit pe domnii abonenţi, ca să binevoiască a-şî reînoi de cu vreme abonamentulii, ca să nu se întrerupă espediţiunea farului. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei " Cursulu pieţei Braşovă din 16 Aprilie st. d. 1885. Bancnote românesc! .... Cump. 8.62 Vend. 8.65 Argint românesc ...... » 8.59 * 8.63 Napoleon-d’orî.................... * 9.94 * 9.96 Lire turcescl..................... » 11.10 * 11.15 Imperiali......................... » 10.10 * 10.15 Galbeni........................... » 5.76 * 5.82 Scrisurile fonc. »Albina» . . » 100.50 * 101.— Ruble Rusesc!..................... » 120.— , 121.50 Discontulă » ... 7—10 % pe ană. Editoră: Iaeobti Mureşianu. Redarforă rerpcnsaViM: î>r, Asrel Mureşianu rtarnarm. i . _ ■ — Nr. 76. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Cursulu lu bursa de Viena Bursa de Bururesri. Rentă de aură 4°/0 . . . Rentă de hârtiă 5°/o • • împrumutul^ căiloră ferate ungare .............. Amortisarea datoriei căi-ioră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . 95.20 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... —. -Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 104.— Bonuri rurale ungare . . 101.— Bonuri cu cl. de sortare ICI.— Bonuri rurale Banat-Ti- mişă.................101.— Bonuri cu d. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 100 50 Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de vină ung............... 98 50 Imprumutulă cu premiu ung....................—. - Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 117.60 Renta de hărtiă austriacă 79.40 Renta de arg. austr. . . 79.90 Renta de aură austr. . . 104 70 Losurile din 1860 . . . 138 75 Acţiunile băncel austro- ungare................. 850 — Act. băncel de creditd ung. 279. — Act. băncel de creditd austr. 280. — Argintuld —. — GalbinI împărătesei.............. 5.84 Napoleon-d’orI............9.95Vî Mărci 100 împ. germ. . . 61.50 Londra 10 Livres sterlinge 126.— din 15 Aprilie st. n. 1885. 93.50 88.70 144.- Cota oficială dela 2 Aprilie st. Gump. Renta română (5°0). . . • 83»/, Renta rom. amort. (5°/0) . . 88*/, convert.. (6°/o) 87 împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 29 V, Credit. fonc. rural (7°/0) . 96 » JJ (b%) * . 827* » » urban (7°/o) • 95 » • . (6°/„) • 83 » » (5 °/o) • • 787, Banca naţională a României 1150 Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 300 « » * Naţională — Aură . I6.0/0 Bancnote austriace contra aură — Licitaţiune. La 25 Aprilie a. c. st. n. 9 <5re a. m. se vinde prin licitaţiune publică în cancelaria subscrisului strada Căldărariloru Nr, 518 fabrica de oţetu, aparţinătdre masei concursuale SZEKULA & ZACHARIAS, dinpreună cu requisitele ei, precum şi mai multe buţi pline cu oţetu şi mai multe buţi g6le de oţetu pelângă depunerea preţului în gata. Iosiftt Puscariu, (Nr. 45) 1—1 administratorul^ masei concursuale. (Nr-13) înştiinţare. 1» Subscrisulă are onorea a face cunoscută on. publică că a deschisă V( aici ună C U R S U spre învăţarea desemnului de croială şi a croitului pentru liaine d.e d.sime instruândă după celă mai nou metodă parisiană şi academică. Elevii se instrueză după ună metodă uşoră astfelă, încâtă înşişi potă luă măsură şi croi cu garanţiă şi asigurare în timpulă câtă ţine cur-sulă de instruire. In acelaşi iimpă se instrueză şi în lucrări practice. Atestate numerose se potă presenta. Fetele sărace primescă instrucţiă gratuită. Subscrisulă recomandându-se cu totă adinsulă publicului p, t., se rogă de cercetare câtă mai viuă. înscrierea eleviloră se p6te face dela 8—12 a. m. şi dela 1—7 p. m. Locuinţa mea se află în strada Căldărariloră, casa lui Montaldo Nr. 488, soara X, etagiulă I, uşa Nr. 3. Cu totă stima J. Oral, iustructorft de croită. Mulţămtă generală din Viena, Peşta, Pojună, Aradă, Alba-Iulia, Sibiiu. Adeverimă că amă învăţată dela d-lă J. Graf în timpii de 6 săptămâni completă desemnulă de croită pentru haine femeescl şi compunerea lord. Drepţii aceea ne simţimă atinse în modă plăcută. de a exprima dlui I. GRAF mulţumită nostră pentru ostenela şi diligenţa sa şi de a-lă pute recomanda pretutindenea cu privire la cunoştinţele sale speciale şi Ia metodulă seu uşoră de cuprinsă. Alba-Iulia, în Iulie 1884. P6pp Gyorgyne, Ince Sândorne, EmiJJia Nicola, Irene Frolidi, Ana Siebert, Ida Low, Hermina MendI, Irena Halasz. Şi fote elevele. Diplomă de argintă dela esposiţiunea economică din 1884 a comitatului Torontalu. Medalia de argintă dela esposiţiunea intern, pharmac. Viena 1883. Medalia de bronză dela esposiţiunea din Triestă 1882. Diploma de recunoscere dela esposiţiunea din Graz 1880. ISV0RULD AGN ES ■'flW _________________________________dela MO HA Conţine cea mai însemnată cantitate de acidă carboiicu dintre tote Apele minerale ale Ungariei face escelente servicii la bole catarrhalice ale organeloră de mistuire şi ale udului. In genere acestă apă merită a se lua cu deosebire în consi-deraţiune la t6te acele b6le, la care trebue a ajuţ i organele şi a promovâ funcţionarea sistemului nervosă. Cu vinu belită se bucura acesta de o popularitate mare. Depositulă principală Ţ Liferantfl ală Curţii singură numai la: Xkm X X reg. ung. în Budapesta. Asemenea se află la loto l' u u t< ;'■>. băcănii, hoteluri şi restauraţiunl. — 6.00 3.25 5.10 4.40 2.37 Timişă — 6.57 4.03 7.30 7.44 6.40 Predealu — 7.32 4.28 2.00 6.20 2.00 Bucureşti 10.25 Nota: Orele de n6nte suntă cele dintre liniile gr6se. Teiuşă-Aradă-Bndapesta Budapesta- Aradft-Teiuşft. Trenă de Trenă Trenă Trenă de Trenă persone omnibus omnibus persone omnibus 1 _ Teiuşft 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulă de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotă 4.35 11.43 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicîca 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Berzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.^7 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopă 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 llia 8.40 12.27 Paulişă 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţă 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 12.00 8.45 6.10 Şibotă 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-Iulia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — Teiuşft 12.53 7.00 Aradft-Timişdra Simeria (Piski) Petroşeui Trenă Trenă de Trenă omnibns persăne omnibns Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 N&neth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.06 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Tlmişdra 8.58 3.15 P etroşeni 7.00 Timişftra-Aradft Petroşeui—Simeria (Piski) Trenă de Trenă Trenă persăne omnibns omnibns Timisftra 12.25 5.00 Petroşeui 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nămeth-Săgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06