RED ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA s BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe unii anS 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe a n fi 36 fr., pe ş 6 s e luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. SE PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCXURILE: 0 seriă garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu se prlmesou. — Manuscripte nu se retrâmltu. NS 74 Mercuri 3 (15) Aprilie 1885. Nou abona men tu Ia „Gazeta Transilvaniei Cu I Aprilie st. v. 1885 se începe nnA nou i abonament fu la care învitămă pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţnlft abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. >> şese ,, 6 ,, „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 9 franci ] în anrn seu în hâr- „ şese „ 18 „ > tiă cu atlausulu a- „ unu anu 36 „ J giului. Ragămu pe domnii abonenţî, ca sd binevoiască a-şî reînoi de ca vreme abonamentului ca se nu se întrerupă espediţiunea Şiarului. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei" Braşov!!, 2 (14) Aprilie 1885. Unulti din organele de frunte ale oposiţiu-nei moderate maghiare asemănă statulu ungarii de aijl cu o corabia, care plutesce pe imensnlii oceanu fără cârmă tare şi fără compasu. Valurile suntu liniştite şi adrele lucesce încă pe fir-mamentu. Corabia se mişcă purtată de vântulu lină alu mării în susă* şi în josu, dar nici o ţintă, nici ună viitoru sigură nu-i surîde; nimenea nu scie unde o voră duce valurile capricidse; câr-maciulă şi-a perdută facultatea de a o mai con-- duce. Ce-o să fie de acostă corabiă — întrebă numita f6iă — dacă viscolele ce dormă încă a(Jî la fundulă mării se voră descătuşâ şi voră cu-trierâ lumea întingă? Eunucii politici, cari încunjurâ a(}i pe câr-maciulă far’ de cârmă, se gândescă ei 6re la o asemenea eventualitate, ori suntu de părere că marea va rămână în veci totă aşa de lină ca acum? Când a (Jisu, că cârmaciulă statului şi cu ajutorii săi nu se pregătescă pentru a întâmpina furtuna, ce p6te întuneca cerulă patriei, organulu oposiţională de sigură, că nu s’a gândită la ta-lismanulă, ce’lă ducă ei cu sine, la pânza ma-ghiarisărei ? De voră întinde acăsta pânză în potriva viscolului cine dintre cei ce încungiură ară numiţi în actulă de acusaţiune, — fiind causa de sub întrebare o eausă politică, — nu potă ave nici o greutate; căci abstrăgândă dela împrejurarea, că acele fasiunî nu conţină nimioa, ce ar conchide la o „directă provocare spre a se comite o crimă, seu ună delictă*; ei (martorii) în multe privinţe «*nnhl interesaţi; de altă parte, cei mai mulţi dintre ci, iu •imos^ăndă limba română, şi atâtă mai puţină natura şi ideotismele ei, nu potă să aibă o completă eunoscinţă despre adevăratulă ei înţelesă ală cuvinteloră esprimate. Scurtă: nu subverseză nici ună motivă binecuvântată, că acestă actă criminală care şi altcum a făcută o rea impresiune, să mai amărască spiritele şi aşa fără causă destulă de iritate. Dreptă aceea, basată pe aceste şi alte motive, — pe cari cu acâstă ocasiune înadinsă le-amă refăcută, — rogă pe onorabila Tablă regescă, să binevoiescă a pune afară din valore resoluţiunea întâmpinată, carea fără vr’ună motivă legală ţîntesce a provoca o adevărată discordia între pacînicii cetăţeni. Cu respectă Ioană Papiu m. p. SOIRILE PILEI. La adunarea de constituire a reuniunei de maghia-risare din Cluşiu au luată parte, după cum spună feile din Cluşiă. mai numai persdne oficiale: deputaţi, primari, fişpanî, inspectori şi directori de scole, profesori, judecători redactori d’ai foiloră unguresc! etc. Junimea maghiară universitară din Cluşiu are de gândă să intre în corpore ca membru fundătură cu 500 fl. Filiale s’aă mai înfiinţată în Odâr- heiu şi Burkos; se (Jice că se voră mai înfiinţa în Mediaşu, "‘“wgţ ““ «’y ,“‘v* w ; Sighişâră şi Cohalmă. De frasele bombastice ale ,patrio- deorece prin acesta nu se pote constată şi justifică ună \ ° . faptă punibilă, prin urmare motivarea relativă la acestă ţiloră* nu mai vorbimă, n’au vaiore decâtă pentru 4iua împrejurare nu documenteză chiar nimică. de 1 Aprilie românescă. FOILE T ONU. Martirii Crucii din ambele Dacii. (Urmare). Acelea măsuri fură luate şi pentru cetăţenii Doro-stolului (Dristorulă, Silistria). Der aici măsurile erau pre târtjiu luate, pentru că toţi notabilii primiseră religiunea creştină. Aici ordonă ca în trei (Jde să nu se mai afle creştini şi arse t6te casele de rugăciune ale creşti-niloră. Sf. Emiliană era robă ală tribunului din Dorostol şi celă mai credinciosă ală casei domnului său, împărtă-şindu-se de tote secretele stăpânului său, era şi îngriji-toră ală casei şi ală domeniiloră (moşieloră) acestuia. Acestă Fmiliană era iniţiată în religiunea creştină de însuşi domnulă său, la care se bucura de o mare favOre. Martirulă văzuse în noua reformă a lui Cristă libertatea şi egalitatea omului. »Nu este robă, nici liberă, nu este Elină seu Romană, nu este parte bărbătescă, nici feme-iască, mai preferată înaintea lui Dumne4eu, ci toţi întru Christosă suntă una,« 4*ce Pavelă. Cine sâmte mai multă apăsarea sclăviei decâtă acela, care portă jugulă? Cine cunOsce mai bine valorea libertăţii, decâtă sclavulă? De aceea clasa ce sufere s’a vă-4ută adesea cea dintâiu în fruntea reformeloră progresive âră Patricii său clasele nobile din imitaţiă sâu de nevoiă întinseră mâna reformeloră. Tribunulă din Dorostolă basată pe posiţiunea sa, pe amorală concetăţeniloră şi chiar pe ală sclaviloră săi, susţinu cu pieptulă causa co-religionariloră săi. Când Capitolină se ospăta la masă cu amicii săi, ceilalţi cetăţeni creştini, eonspirândă cu tribunulă loră contra idololatriei, puseră focă la tote ca-piştele din Dorostolă cu mâna martirului Emiliană; ună popă idololatru alergă iute şi întrândă în sala de ospăţu unde se desfăta Capitolină cu amicii săi, comunica prefectului arderea capişteloră şi dărâmarea idoliloră. Tdtă adunarea se turbura, veselia se prefăcu într’o profundă întristare. Toţi alergară cu garda cetăţenâscă în tote părţile, ca să afle pe culpabilii. In astă turbu-rare se prinse ună creştină venindă dela ţerina sa şi care îşi avea locuinţa lângă una din acestea capişfî; pe acesta îndată îlă pună la tortură, ca să afle pe autorii acestei catastrofe. Vâ4ândă Sf. Emiliană, că fapta sa va causa mortea coreligionarului său nevinovată, merse la prefectă şi declarându-se singură de incendiară 4ise: »Mai suntă câteva sute ca mine, cari amă jurată răsbu-nare contra Dumne4eiloră voştri şi te încredinţeză, Ca-pitoline, că câtă timpă nu vei suferi pe creştini a’şî ave bisericile loră aici, nici capiştele vOstre nu voră mai esista.* Capitolină cercă în totă c-hipulă să afle şi pe ceilalţi conjuraţi, dar nu putu afla nimică din gura lui Emi- liană, de aceea îlă puse la mare tortură. După aceea îlă condamnă la ardere cu focă. Ostaşii scoseră pe Emiliană afară din cetate şi făcură ună focă mare pe marginea Dunării, apoi aruncară de viu pe sfântulă în focă. Biserica serbeză pomenirea lui în 18 Iulie. Gau-tia, sora stăpânului său şi cu alţi creştini, adunară rămăşiţele lui şi le îngropară 3 stadii departe din cetate. După 4ece anî se ridică aici o biserică în numele lui Emiliană, prin stăruinţa Gautiei. Persecuţiunea decretată de Iuliană nu era produsă de vre ună zelă cătră 4ei şi Penaţi, ci mai multă din motivulă de a desbrăca creştinii de averile loră, după cum a arătată Capitolină, care a cerută dela cetăţenii Dorostolului să plătescă o litră de aură, eră tribunulă, stăpânulă lui Emiliună, să plătescă o litră de argintă la tesaurulă imperiului. St. Capitonu. (287—340 d. Chr.) In secululă ală treilea, patriarc-hulă Ierusalimului trimise mai mulţi preoţi şi Episcop!, ca să propage evan-gelia şi să boteze pe barbari; între aceştia se afla şi unulă' Eufremă, care propaga evangelia mai multă de 4ece ani şi întemeia şi Episcopia numită a Goţiei, eră după mdrtea acestuia se trimise dela Constantinopole unii orecare Euterie. In timpulă acesta inundară barbarii Dacia lui Traiană. Euterie părăsi episcopia Goţiei, se duse la Gonstano- Nr. 74. GAZETA TRANSUVANIEI 1885. Zelosulă nostru tâmplară din Braşovă D. VasilieJSânţia Sa ca preşedinte a deschişii prima şedinţă sino- v tr î 1 41 rl.Xniiiil\ nA/irt/tiilaltni vv .. i-vniiA />X __ J a /]nlX X Jî . 1 amX^Am Jx ^X A /V Popovicî a dăruită redacţiunei nâstre o »opincă« de lemnă cu inseripţiunea: »Horia, 1885,* lucrată cu multă artă şi gustă. In opincă suntă aşedale două călimare înir’o despârţitură, âr în a doua o penă de scrisă fru mosă sculptată, avendă în cipulă de susă o r6tă între unti spică de grâu şi ună ştuleiu de cucuruză şi mai josă câţiva spini. Redacţiunea nostră aduce d-lui Popovicî cele mai câidurose mulţâmirî, lelicitându-lă în acelaşă timpă pen tru ingeniosa ideă ce a avut’o, de a ne surpriede e’ună suveniră atătă de frumosă. —0 Mediculă de cercă D-r Nicolau Calefariu a fostă numită de corniţele din Sibiu medică de ocolă onorară ală ocolului judecătorescă Sălişte, —0— 0 ordinaţiune a ministrului de finanţe hotărăşce ca cei restanţi cu 4i«a de eliberare din armată, dacă nu potă plăti taxa în bani, să se aresteze cu o jumătate de până la 30 de 4'!e. La 10 fi. restanţă său mai puţin se socotesce o 4* arestă. Propunerea de ares tare o face inspectorulă de dare şi comisiunea administrativă decide asupra ei. —0— Joi sera, surorile Tacianu din Bucuresct voră cânta în sala hotelului Nr. 1 pentru cea din urmă oră Mica Roşa de 4 ani va cânta romanţa »Gondoleta« de V. Alexandri. Publicului română i se oferă o bună o-casiune de a au4i atrăgătorele cântece românesc!, cântate de cele patru surori cu multă pricepere şi dulceaţă. De aici cântăreţele voră pleca la Făgăraşă. —0— Astă seră se va da în sala hotelului Nr. 1 concer-tulă B. Risenberger. —0— Măsurarea oraşului. Deja din mijloculă lunei lui Martie a. c. s’a începută însemnata măsurare a cetăţii şi a pădurii, — la care comuna cetăţii, cu atâta zelă a nesuită fundă baza unoră reforme însemnate; care taiă în viaţa comunală, — din partea respectiviloră întreprin-4ători, a d-loră ingineri Franz Hafferl şi Iosef Stern şi a directorului forestieră H. Brettschneider. In multe puncte, înălţimi şi respântii în oraşulă nostru se vădă aşadară numărosele semne triangulare, pociumbî şi prăjini. Inginerii şi geometrii înt.reprin46toriloră lucreză cu diligenţă şi locuitorii oraşului fură provocaţi printr’o publicaţiune a magistratului, să sprijinăscă pe întreprin4ătorii lucrări-loră de măsurare, dândă desluşiri, evitândă conturbări, cruţândă aparatele de măsurare aşe4ate. Noi voimă să mai atragemă atenţiunea, că pentru vătămarea intenţionată şi răutăciăsă a aparateloră de măsurare este fixată o pedâpsă de arestă pănă la 3 4i'e şi pedâpsă în bani pănă la 100 fl. şi că mai cu semă slujitorii, învăţăceii, şcolarii şi copii trebue să fie în acăstâ privinţă admoniţi din partea mai mariloră şi părinţiloiă loră. Noi reco-mandămă şi din parte-ne aceste lucrări sprijinirei publicului şi vomă urmări cu mare interesă propăşirea loră şi în urmă finirea loră peste 2 ani. -o- Si nod ulii din Sibiiu. Sibiiu, 13 Aprilie n. înainte de a se deschide sinodulă archidiecesană gr. or. convocată pe 4,ua de Dumineca Tomii, P. Sf. Sa Metropolitulă a oficiată sf. liturgiă în biserica Mitropoliei, fiindă de faţă numărosă publică. Apoi deputaţii sinodului s’au întrunită în sala seminarială, unde Prea dală printr’ună discursă, în care arătândă, că este ună aderentă ală sinodaliiăţii, bineventâ pe deputaţi. A <|isâ Escelenţa Sa în discursă, că pentru prosperarea lucră-riloră sinodului se cere, ca întregă sinodulă să fie însufleţită de virtuţile creştinesc!: credinţa, speranţa şi iubirea, căci numai în modulă acesta, neabătându-se adecă niciodată diu calea cea dreptă, se p6te lucra pentru binele bisericii. Altfelă, încheia Prea Sânţia Sa, sinodulă nefiindă inspirată de aceste virtuţi, causa cea sfântă se compromite împreună cu sinodulă. Amă dori, ca aceste trei virtuţi creştinescî, ce le-a recomandată sinodului, să le potă traduce mai ântăiu Prea Sfinţia Sa în fapte. Altfelă biserica cu greu va pută înainta, deeă capulă ei nu va premerge cu esemplulă. După discursul ă de deschidere s’au alesă notari pro-visorn: păr. protop. Danciu, păr. adm. protop. Iuliu Dană, d-nii Dr. Olariu, Dr. Todea, M. Voileanu şi P. Pipoşă-Deputaţii îşi presenlară apoi spre verificare hârtiile cre-denţionale şi cu acăsta s’a încheiată prima şedinţă, anun-ţându-se cea următore pentru a doua 4> Luni. N. Convocare. Reuniunea «Mariană» a învăţătoriloră poporali din districtulă Năsăudului şi giură va ţine adunarea sa generală ordinară pentru anulă curentă în Monoră la 26 şi 27 Maiă st. n. cu următărea Programă: 1. Membrii asistă în corpore la celebrarea cultului divină. 2. Cuvântulă de deschidere prin preşedinte. 3. Alegerea comisiuniloră. 5. Raportulă comitetului. 6. Ţinerea de disertaţiunl şi tractate teoretice: a) Aplicarea remuneraţiuniloră şi pedepseloră în scola poporală, b) Ce mijloce va înfrebuinţa învăţătorulă spre a statori legătura de lipsă între scblă şi casa părintesc.*, c) Cum să se procedă la propunerea limbei maghiare în scolele poporale române, d) Observări în contra obiceiului de a schimosi limba, e) însemnătatea sciinţeloră reali şi modulă tractărei loră în scola poporală 7. Trei prelegeri practice: a) din istoria patriei, b) din fisică, şi c) din istoria naturală. 8. Publicarea ordinaţiunei măritului or-dinariată dto Gherla, 30 Decembre 1884 Nru. 7354, cum şi a altoră disposiţiuni emanate dela locurile mai înalte. 9. Pertractarea altoră propuneri şi tractate de interesă pentru reuniune, ce se voră insinua la timpă. 10. Desemnarea locului pentru proxima adunare generală. : 1. Verificarea protocolului. La acestă adunare se invită toţi on. domni membri. Din şedinţa comitetului reuniunei »Mariane* ţinută în Năsăudă la 30 Martie 1885. Vice-preşedintele: Secretariulă: Cosma Anca. Petru Tofanfi. TELEGRAMĂ PART. A „GAZ. TRANS.“ Primimă a4î din Năsăudă urmălârea telegramă, care în partea ei din urmă nu o putemti bine descifra. Cuvintele, ce credemă că voră fi a se adauge spre completarea sensului, le punemă între parentese: ,In 12 Aprile a fostă vicariulă (la Năsăudă Sân-Georgiu?) spre a instalâ pe Vasilie Popă de capelană. Preste 450 capi de familii au protestată grâznică nepri-mindă instalarea, pentru că numai câţî-va mituiţi cu oanî au umblată a (pune?) capelană (în) Năsăudă-Sân-georgiu.* SCIKÎ TELEGRAFICE. (Serv.’part. ală »Gaz Trans.«) Pesta, 14 Aprilie. — In conferinţa clubului partidei liberale, ministrulă justiţiei a schiţată răspunsulă, ce are să’lu dea la interpelaţiunile deputaţiloră Babeşă şi Orban în privinţa sentinţei de achitare a juriului din Sibiu în procs-sulu de pressă ală „Tribunei." Răspunsulă s’a luată la cunoscinţă. Londra, 14 Aprilie. — După ună consiliu de miniştri, care a durată două 6re, ministrulă englesă Granville a conferită cu ambasadorulă austro - ungară Kârolyi şi cu Hassan Fehmi paşa. -----O----- DIVERSE. Greşelele telefonului. — »Le Bulletin du Telâphone* scrie următărele: Ună abonată ală reţelei telefonului din Parisă cere biroului centrală să fie pusă în comunicaţiă cu mediculă său. Abonatulă: »Soţia mea se plânge, c& are o durere mare la căfă şi ună felii de greutate la stomacă.« Mediculă: »Trebue să aibă malaria.» Abonatulă: »Ce e de făcută?* In acelă momentă funcţio-naruld dela birou schimbă din greşelă comunicaţiunea şi nenorocitulă soţă primesce răspunsulă unui mecanică, care dâ o consultaţiă proprietarului unei mari mori cu abură. Mecaniculă: »Credfi că în întru este acoperită de rugină d’o grosime de mai multe milimetre. Las’o în timpulă nopţii să se răcăscă şi diminâţă, mai nainte d’a o încăl4i, ia ună ciocană şi bate’o cu putere. Ea apoi o pompă cu presiune mare şi spal’o bine.« Mediculă pentru marea lui mirare nu’şi a mai vă4ută de locă clientulă. * * * Unti arbore luminoşi. — La 12 mile depărtare de Tuscarora e ună arbastă de’aprope 7 piciăre înălţime, cu ună trunchiu, a cărui basă e de trei ori mai gr6să de câtă mâna unui omă. Are nenumărate ramuri şi rămurele; acestă arbustă posede minunata proprietate în frunzişulă lui, că, în unele timpuri ale anului, e aşa de luminosă de p6te fi vă4ută la o distanţă de peste o milă în noptea cea mai întunecâsă, şi în imediata lui vecinătate emite o lumină în deajunsâ, ca să poţi citi tiparulă celă mai măruntă. S’a constatată că proprietatea acăsta luminăsă e datorită unui felă de substanţă gumosă, care acopere fiecare frun4ă, şi că, frecând’o în mâni, acestea capătă lumina fosforescentă, iar frun4a o pierde cu totulă. Amă fostă curioşi a sci ce speţiă de arbore este acesta, şi amă scrisă deja redacţiunei engleze The Farmer, de unde împrumutămă acăsta, spre a ne da desluşiri. Le vomă împărtăşi imediată cititoriloră. Ce grădină feerică nu s’ar putea întocmi cu arbori ca a-ceştia luminoşi! De adi încolo se va trimite f6ia numai acelorti Domni abonaţi, cari an solvittt abona men tuia pentrn cuart. II-lea. Administraţlunea Gazetei Transilvaniei. Editoră: Iacobti Mnreşianu. Redactorâ responsabilă: Dr. Aurel Mureşiauu pole şi se plânse la împăratulă Constantină despre suferinţele creştiniloră din partea barbariloră. După ce bătu Constantină pe barbari, se întărse Euterie ără în Episcopia sa şl aduse cu sine şi pe clericulă Capitonă. Când se apropia Euterie şi cu dmenii săi de Dunăre, îlă împresură 0 cătă de barbari, cari îlă omorîră, şi numai Capitonă şi încă cu doi diaconi scăpară. După mortea lui Euterie locuitorii Daciei îşi aleseră de Mitopolită pe Capitonă, care fu născută în Dacia rîpenă. După ce se făcu ar-chiereu puse cea mai mare silinţă să facă creştini şi pe barbarii, cari mai rămaseră printre Romani. Totă Capitona a botezată pe Sava şi Sansală. St. Capitonă, pre-dicândă într’o 4* poporului, se aprinsese atâta de tare, încâtă unulă din capii barbariloră 4ise, că Capitonă vor-besce c’o limbă de focă. Acestă Mitropolită a avută să sufere multe nevoi şi multe năcazuri dela barbari. In 22 Dec. ş’a dată sufletulă acestă învăpăiată Archiereu. Milostenia şi ajutorulă celui asuprită erau calităţile ce caracterisau pe acestă sfântă bărbată. Archereii timpu-rilorfi primitive sămenau dreptatea şi frăţia între omeni, depărtândă desbinarea şi corupţia dintre fii loră spirituali. St. Sava şi Sansalu. (302—365 d. Cr.) St. Sava e de origine Romană din Dacia lui Tra-iană. Elă a trăită pe timpulă lui Constantină şi s’a ini .iată in religinnea creştină de Capitonă. Pe timpulă, 1 când Valenţe bătea pe barbarii din Dacia Traiană, St. Sava cu preotulă Sansală predica poporului, ca să se scoie în contra barbariloră şi să se unâscă cu fraţii loră din Dacia Aureliană. Intre căpeteniile Goţiloră Atana-richă şi Fritigernă se născu discordiă, din care apoi se încinse între amândouă partidele ună răsboiu sângerosă. Atanarichă învinse deocamdată pe Fritigernă, care fugi la Constantinopole, cerendă ajutorulă Romanilorti bizantini contra lui Atanarichă. Ducele Romaniloră Sorană trecu cu Fritigernă Dunărea şi începu nuă răsboiu sângerosă, în care Atanarichă fu învinsă. Pe când se petreceau acestea, ună nepoţii ală lui Atanarichă cu numele Attaridă făcea mari cru4imi printre Românii Daciei orientale. St. Sava fugi de frica lui Attaridă din reşedinţa lui şi se duse la unu amică ală său Gautină, preotulă, eră Sansală se duse la Constantinopole. Attaridă aflândă că Sava şi Sansală s’au întorsă eră în reşedinţa sa, trimise tocmai în sărbătorile Pasciloră de îi prinse. Pe Sansală îlă puse intr’ună cară, fiind-că era bătrână, eră pe Sava îlă duse legată pe lângă cară. Ajungendh în tabăra barbariloră, pe Sava îlă puse la cele mai cumplite munci, apoi îi legă mânile la spate şi o petră de gruma4î, după aceea îlă aruncă în rîulă Musia în 12 Aprilie. Sorană după câţiva ani desgropâ rămăşiţele luţ Sava şi le trimise la biserica din Capadocia. Biserica serbâză pomenirea acestui Sfântă în 14 Aprilie. Sta Gautia şi Dociida. (320—374 d, Cr.) Gautia era născută în Dacia lui Aureliană în cetatea Dorostolă, unde frate-său era tribună. Ea de frica prefectului Capitolină părăsi loculă nascerii sale şi se duse în Dafne (Constanţiola) la gura Argeşului. Pe când bărbatulă ei se puse în contactă cu Iugurichă, unulă din căpeteniile barbariloră dela Dunăre, pe atunci barbarii se băteau cu Bizantinii la Dunăre. Jugurichă opri straşnică pe creştini, ca să se mai adune în biserici, pentru că elă îi învinuia, că facă conspiraţiuni contra lui. Pe când aceşti martiri se aflau în biserică, Jugurichă dădu focă bisericii şi toţi arserâ. Gautia şi cu fiica sa scăpară, din causă că în aceea 4* nn merseră la biserică. Ele adunară rămăşiţele celoră arşi şi le duseră la Dorostolă. Gautia muri în Dorostolă, după ce a avută a suferi cumplite chinuri din partea barbariloră. Aici se nasce întrebarea: de ce astă4î cei mai mulţi creştini nu se mai ducă la biserică ca în timpurile primitive ale creştinismului? Biserica creştină la începută unia prelângă misteriile sale religiose, binefacerea practică, adecă instituţiunî filantropice, scoli, spitale, ajutoră celui scăpătată, cu ună cuvântă caritatea evangelică pusă în lucrare. (Va urma). -----O------- Nr. 74. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Cnrsalti la bursa de Viena din 13 Aprilie st. n. 1885. Rentă de aură 4°/o • • • 94.— Rentă de hârtiă 5°/0 . . 89.50 Imprumutulu căiloră ferate ungare.................145. — ! Amortisarea datoriei căiloră ferate de ost ti ung. (1-ma emisiune) . . . 96.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... —. -Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 105.50 Bonuri rurale ungare . . 101.50 Bonuri cu cl. de sortare ICI.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişii..................101. — Bonuri cu cl. de sortarelOl. — Bonuri rurale transilvane 100.90 Bonuri croato-slavone . . 100,— Despăgubire p. dijma de vină ung...............—.— Imprumutulu cu premiu ung....................117.25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 117.40 Renta de hârtiă austriacă 79.90 Renta de arg. austr. . . 80.30 Renta de aură austr. . . 105 40 Losurile din 1860 . . . 139 — Acţiunile bănceî austro- ungare................. 839 — Act. bănceî de credită ung. 282.25 Act. bănceî de credită austr. 281.80 Argintulă —. — GalbinI împărătesei............ 5.86 Napoleon-d’orI...........9.931/, Mărci 100 împ. germ. . . 61.45 Londra 10 Livres sterlinge 125.80 Bursa de Bucuresci. Cota oficială dela 29 Martie st., v. 1885. Renta română (5°0). . . . Cump. 89 Renta rom. amort. (5%) • • 93 Va » convert. (6%) . . 841/* împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 30 Credit, fonc. rural (7%) . . 99% * ii » 0>°/o) 84 » » urban (7%) . . 96V, • * . (6%) . . 90Va * . > (5 •/,) . . 81V2 Banca naţională a României 1185 Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 318 « » » Naţională . . 230 Aură 15.10 Bancnote austriace contra aură — vând. Cursuiu pieţei Braşov ii din 14 Aprilie st. i>. 1885. Bancnote românesc! .... Cunip. 8.00 Veiul. 8.09 Argint românesc................ » 8 60 * 8.65 Napoleon-d’orî.................... » 9.85 » 9.92 Lire turcesc!..................... » 11.10 * 11.15 Imperial!......................... » 10.10 » 10.15 Galben!........................... » 5.76 » 5.82 Scrisurile fonc. * Albina* . . » 100.50 » 101.— Ruble Rusesc!..................... * 120.— „ 121.50 Discontulă » ... 7—10 °/0 pe ană. py» Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se pottl cumpăra în tutunge- ria lui I. Cxross. Anunţămă aeeloră onoraţi cetitori, cari vorft binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo, că, avemă încă în reservă numeri dela începutulă anului 1885 prin urmare potă să aibă colecţiunea completă. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei/1 # # * # # s • m m m m m m Gasse de fern sistemu Wertheim ce resistă pe deplină în contra focului şi nici nu se potă sparge, din renumita fabrică de casse L. FLEISCHER oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiunl şi în tote mărimile. Iustinianu M. Grama, # ws? m m m # depositarulti fabricei în Braşovii. ^ ii Sz. 1827—1885 szâmhoz. Ârveresi hirdetmenyi kivonat. A brassâi kir. torvszâk mint tkvi hatosâg kozhirrâteszi, hogy Pascu Ioan Dumitru v6grehajtat6nak Spuderca loan Dumitru s neje v^grehaj-tâst szenvedo elleni 106 frt. — kr. t$kekovetel£s as jârul^kai irânti v£-grehajtâsi iigy^ben a brassdi kir. torv6nysz£k tertiletân levo a brassdi 3199 sz. tjkben fekvo 3906 âs 3907 hâz szâmu ingatlanra az ârverăst 365 frt. ezennel megalapitott kikiâltâsi ârban elrendelte, £s liogy a fen-nebb megjelolt ingatlan az 1885 £vi junius h6 5-ik napjân d. e. 9 ora-kor ezen kir. torvszek tkkonyvi irodâjâban megtartaiidâ nyilvânos ârve-r^sen a megâilapitott kikiâltâsi âron aiul is eladatni log. Ârverezni szândekozok tartoznak az ingatlan beesârânaii 10%-ât vagyis k£szp6nzben, vagy az 1881 LX t. cz. 42 §-âban jeîzett Arfolyumma. szâmitott âs az 1881 evi November h6 1-ân 3333 sz. a kelt igazsâgiigy-mintszteri rendelet 8 §-âban kijelott 6vad(îkk£pes ârtâkpapirban a kikiil-dott kez^hez letenni avagy az 1881 âv 60 t. cz. 170 § a ârtelmeben a bânâtpânznek a birosâgnâl eloVgcs ellielyezâsârol kiâlitott szabâlyszeru elismervânyt âtszolgâltatni. Kelt Brassb 1885 âvi Mârezius h6 7-ik napjân. A brassoi kir. torvenyszek mint tclckkonyvi hatosâg iileseboL MersulO. trenurilorCi pe linia l*redealu-Budapesla şi pe linia Tei uşii-Ara