GAZETA TRANSILVANIEI. RE» ACŢIUNEA ŞI AI» MINI ST RAŢIUNE A : BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ>l. Pe ună anO 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate: Pe anâ 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVLII S£ PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUHCIUBILE: O serii garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlaorl nefranoate nu «e prlmescă, — Manuscripte nu se retrămitS. NS 73. Luni, Marţi 2 (14) Aprilie 1885. 99 Nou abonamentu Ia Gazeta Transilvaniei “ Cu I Aprilie st. v. 1885 se începe nnft nou abonamente, la care învitămu pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţulă abonamentului: Pentru Anstro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. » ş6se ,, 6 ,, ,, unu anu 12 „ Pentrn România şi străinătate: pe trei luni 9 franci ) în aură s£u în hâr- ş6se 18 unuanu 36 9 anei 1 în i „ ţ tii j> J tiă cn adausnlă a-giului. Ragămă pe domnii abonenţi, ca să binevoiască a-şî reînoi de cu vreme abonamentul#, ca să nu se întrerupă espediţiunea (fiarului. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei" Braşovti, 1 (13) Aprilie 1885. Mare senaaţiune a produsă în Europa scirea despre încăerarea dela 30 Martie n. la rîulă Kuşk între trupele rusescî şi cele afgane. Surprinderea a fostă cu atâtu mai mare, cu câtă cabinetulă rusă pănă în momentulă din urmă a asigurată, că nu voesce răsboiu. Cabinetulă englesă îşi dă t<5te silinţele să resolveze cestiunea afgană pe cale pacînică, dar după cele ce s’au petrecută se pare că Rusia este hotărîtă a se folosi de momentulă favorabilă şi a sili pe Anglia la lupta decisivă pentru domi-naţiunea în Asia. încă nu este cunoscută răspunsulu ce Ta dată guvernulă rusescă la depeşa din urmă a cabinetului englesă, dar se 4^ce că d-lu de Giers aşteptă mai ântâiu desluşiri dela generalulă Ko-marov şi că pănă îi voră. sosi acestea voru mai trece încă douăsprezece bra-^ ostenâla ce v’amă făcută, dar şi mai multă pentru v d,s. tarea ce aţi dovedită sub întregă decursulă adun. ve„ Străinulă, care numai din aurire cunosce pre popoiora română, dâcă din întâmplare ar fi fostă de faţă în a^e narea nâstră, îndată ar fi sciută că se află în sânify poporului română blândă şi seriosă. Vă mulţămesc, încă odată pentru aeâstă purtare dâmnă, prin carea stră iniloră le-aţi arătată, că poporulă română este destulă de seriosă şi scie să insufle respectulă cuvenită, âră nouă--| ne-aţî făcută o adevărală bucuriă şi mângâiere sufletâscă. Vă mulţămescă în urmă, că n’aţi cruţată nici ostenâlă, nici spese, ci preste aşteptarea nâstră aţi venită aici chiar dela marginele cele mai depărtate ale comitatului. Dumnezeu să vă ducă în pace la casele vâstre şi să ^e ţină spre bucuria şi fericirea scumpeloră vâstre familii!! Cu aceste declară adunarea presentă de închisă. Să trăiţi fraţiloră. (Să trăiâscă entusiastice). TI. Actă de acusaţiune. Nr. 4598/883 Grimin. Din partea tribunalului regeseă din Deva, ca foră criminală, în causa pentru delictulă de agitaţiune contra dr-ului Avramă Tincu şi soţulă său, în urma propunerei făcute de rrocurorulă regeseă, la 25 Septemvre 1883 Nrv/ , 5119, s’a luată următorulă condusă: I. Avramă Tincu, născută în Sebeşă, loeuitoră Orâştia, de 50 anî, de religiunea greco-orientală, însurată tata unui fiu, advocată, cu avere, de o ;ă ’ ’ ' â OVirece ■ altă, nepedepsită: pentru delictulă do rpetr^A. B ! în contra naţionalităţii maghiare, 1Justi alinea a doua a condiceluit ţureşî a)infefei a ----’ Nr. 73. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885. II. Ioane Papiu, născută în Sântă-Jacob de pe Mureşă, locuitorii în Deva, de anî 50, de religiunea gr.-ort., tată a patru prund, cu avere, protopresbiterti de o cultură mai înaltă, nepedepsită: pentru delictulă de participare la acelaşă faptă prescrisă în § 69 punctulă 2 ală codicelui penale: Pre lângă lăsarea loră şi mai departe pe picioră liberă şi pe lângă susţinerea dreptului de apelă, prin a-cesta suntă puşi în stare de acusaţiune. Li se notifică acusaţiloră, că voră avea dreptulă, ca în contra acestui actă de acusare în restimpă de 24 6re să însinue apelă, pre care în 8 (|ile ’lă voră putea desvolta şi subşterne tribunalului, precum şi a’şl alege apărătoră, ceea-ce prin acesta li-se face cunoscută. La pertractarea finală, ce se va defige după ce va ajunge la valdre de lege resoluţiunea de acusare, voră fi a se cita: 1. Dr. Avramă Tincu, acusată, din Orăştia, 2 Ioane Papiu, acusată, din Deva; 3. Soos Antal, martore, din Deva; 4. SzfillOsy Laj., mart., din Deva; 5. Csuros Ant., martore, din Deva; 6. Miklos Lajos, martore din Deva; 7. Szots Sândor,* **)) martore, din Deva; 8 Balomiri Jânos, martore din Deva; 9. Dr. Lazară Petco, martore, din Deva; 10. Balogh Jozsef, martore, subjude reg. din Gio-giu; 11. Torok Antal, preşedintele scaunului orfanală din Aiudă. Voră mai fi a se ceti: atestatele de moralitate şi avere ale acusaţiloră, apoi adeverinţa archivului, precum şi raportulă, ce este a se procura dela judecătoria reg. de cercă din Baia de Crişiu despre înprejurarea, că în contra lui Petru Brana şi soţii Petru Nita şi Petru Rimbaşă suntă intentate şi puse în cursă investigaţiunî şi rercetărî pentru delictă de agitaţiune, avândă 'a se precisă în raportă cu fiecare insinuare când a sosită la judecătoriă. Cercetarea intentată în contra lui Dionisiu Glodeanu conformă § 197 p. 1. din cod. penală a fostă a se sista, deârece cu nimica nu s’a putută dovedi, că respectivulă, pe crtedra din biserică seu tn altă adunare, ar fi pro-nţată cuvinte, ce ar fi ţintită la agitaţiune. Motive. Conformă dateloră obţinute în decursulă cercetărei, ţinută în biserica greco-orientală din Deva în presenţa . rre-o 2000 de alegatori de deputaţi, cea mai mare parte - naţionalitate valahă—olâh nemzetisâgu *♦), din incidenţa i pertractărei în cameră a proiectului de lege despre ^ lele secundare, sub presidiulă lui Ioană Papiu prolo-sbiteră greco-orientală, o adunare, a cărei scopă ar fi ostă: a protesta în contra acestui proiectă de lege şi propriamente a da espresiune observaţiuniloră loră. In acestă privinţă, în urma unei consultări obiective s’a luată ună condusă, carele a fostă enunciată de cătră preşedinte, — şi cu acesta, fiindă obiectulă adu-nărei terminată, ea ar fi trebuită să se disOlve. Insă Avramă Tincu cu tote aceste în faţa adunărei, cu permisiunea presidiului, urcându-se la tribună, chiar şi după mărturisirea lui Balomiri Janos, a ţinută ună discursă, adresată mai multă simţeminteloră decâtă ra-ţiunei, carele întru adevără s’a abătută dela obiectă, dar carele după acusată a cuprinsă două propuneri suplemantari şi anumită: a primi de ală său me- *) Este de notorietate publică, că acestă domnii Szots Sândor parochu ev. ref. în Deva, nu înţelege nici ună cuvântă românescă’ prin urmare, când a fasionată în contra acusaţiloiă, n’a putută fi în c.unoscinţă de causă. Altmintrelea singură a mărturisită, că elă numai după gesticulaţiunl a socotită că aicî a fostă o agitaţiune. **) Adevăraţii este, că afară de martorii acusatorî numiţi mai susă şi încă doră celă multă 3 4, ceialalţi toţi au fostă ,olâhi«. Coresp. morialulă valachă din Sibiiu dela an. 1881 şi aprobarea conduitei, observate din partea diareloră române faţă cu proiectulă de lege despre scolele medie. Dar elă — oratorulă — s’a abătută dela scopă, esprimândă sub acestă pretestă astfelă de cuvinte şi lâcendă astfelă de observaţiunî, cari, prin enararea unoră întâmplări acomodate spre iritarea valachiloră îu contra naţionalităţii maghiare, au produsă agitaţiune. Anumită: începândă prin amintirea celoră petrecute la 1848 a urmărită evenementele până în dilele nostre cjicândă: că n’ar voi a revoca în memoriă întâmplările din acea fatală epocă, decă nu ar vedea cum se petrecă lucrurile în ^iua de astăzi; elă este con-strtnsă a afirma, că Ungurii dela 1848 şi până astăijî n’au învăţată nimică, deorece în camera deputaţiloru nu s’a aflată nici ună singură deputată, carele să fi esprimată vr’ună cuvântă pentru apărarea loră (a Româ-niloră), deşi urmările evenimenteloră de pe acelă timpă ar putea să le dea unu învăţământă îndestulitoră. Apoi a amintită absolutismulă, când toţi de-o-po-trivă amă suferită, vinovaţi şi nevinovaţi, der a afirmată că şi acela a fostă mai/le suferită, decâtă situaţiunea de astăzi, fiind-că acela (absolutismulă) nu li-a atăcatfi limba şi nu a împedecată desvoltarea loră, ci pe acelă timpă au primită mai multe ajutore, decâtă în era con-stituţiunei unguresci de astăzi, care se dâr pentru Maghiarimea din Ardâlă ea este astăzi. ,ln cele din urmă ne-amă deşteptată şi noi,» esclamă numita foiă, »şi dela > Carp aţii maghiari» pân’ la Adria »serbăto-resce adl cu noi totă sufletulă maghiară.» S’a deşteptată aşader şovinismulă. Nu potă să numi reamintescă cuvintele lui Szechenyi, care cu durere se plângea, că a deşteptată pe conaţiunalii săi pentru peirea loră. Rivalulă lui Szechenyi, fostulă dictatoră Kossuth Lajos, mai trăiesce şi ca şi odinioră elă îmbârbătâzâ pe Maghiari a înanta pe cărarea şovinismului periculosă şi astâcjî. Kossuth a rămasă consecuentă şi de aceea n’a putută lipsi dela > învierea* de acjî. Elă a adresată celoră ce s’au adunată în Cluşiu, în numele terorismului şi ală prigonirei de rassă, o telegramă din T rină, prin care dăruiesce 100 fl. fondului societăţii de maghiarisare, încuragiândă ca să lupte pentru recâşligarea tărâmului pierdută rin Ardeală«, care e mâna drâptă a patriei maghiare, combătândă »agitaţiunea distrugătore de stată în contra maghiarismului» şi susţiindă cu tote mijloeele ma-ghiarismulă. Tote 4>arele maghiare de aici laudă şi preamărescă în fruntea loră pe marele patriotă, care, precum însuşi se subsemnă este ,fără de patriă.» F6ia guvernului »Kolozsv. Kozl.» 4*ce: »Maghiarulă fâr’ de patriă a trămisă obolulă său pentru reuniunea de cultură maghiară din Ardâlă. Sfinţi şi binecuvântaţi bani suntă aceştia. Bătrânulă, care îşi iubesce patria înainte de tote, ţine că reuniunea nostrâ este bună şi este de lipsă. Marele lui cuvinte ne dau putere, ne îmbărbătezâ şi ne însufleţescQ.« Aşa scrie o foiă guvernamentală. Cum scriu foile proprie Kossuthiste vă puteţi închipui. Telegrama iui Kossuth a fostă primită de cei adunaţi cu frenetice şi nesfârşite Eljen-urî. Erl Sâmbătă, după amâ4î şoviniştii au ţinută ună felă de conferenţă pregăti tdre, la care au luată parte vre-o 80 de persone, mai mulţi emisari au făcută cu acesta ocasiune propuneri de modificare în statute. Astă4l la 10 ore a. m. s’a deschisă marea adunare »constituantă* de primarulă Dr. Haller Ferencz, care era îmbrăcată în vestminte naţionale maghiare. Intre vorbitori s’a insinuată la cuvântă şi Românulă maghiarisată, in-spectorulă de scdle Moldovan Gergely, pledândă pentru statutele reuniunei. 0 foiă observă că Moldovân a făcută gloriâ maghiaroniloră. Halal se le fiâ! Ună ârecare Fei-mery Lajos s’a încercată a dovedi cu date statistice, că Maghiarii din Ardelă trcbue sâ agiteze şi să facă prose-liţî, ca să nu rămână îndărătuiâ Româniloră şi să nu fiă înghiţiţi de ei. Proiectulă de statute s’a primită. In birou au fostă aleşi: Dr. Haller preşedinte, Şandoră secretară, Hoiy Bela cuasia’ă, Policz notară. In comitetă se află 23 membri. S’au subscrisă sume însemnate pentru fon-dulă reuniunei. S’au trămisă telegrame lui Kossuth, care fu numită «Excelsior* din Turmă, 4icendu-i-se că: »Dum-ne4eu i-a şoptită şirurile telegramei sale.* In 4my învierei şovinismulă Maghiariloră ardeleni şi-a găsită şi ună mântuitoră şi acesta portă numele de Kossuth. Gloria in excelsis! X. -----o------- SOIRILE ţ)ILEI. Primulă pasă pentru maghiarisare a voită să’lă facă reuniunea din Cluşiu luândă o hotărîre, ca sigilulă reuniunei să nu conţină insemnele Ardeiului, care nu mai esistă. Cu tdte astea vulturulă Ardeiului va figura pe sigilă. Semne rele pentru reuniune. —0— Suntă numiţî capelani militari cl. 2-a în reservă: Davidă Budoiu, preotă ală archidiecesei gr. or. din Ar-deală, Benedictă Isacă şi Alexandru Rosciu, preoţi gr. cat. ai archiediecesei Aibei Iuliei şi Făgăraşului. —0— Ni se scrie din Săcele: Sâmbătă 30 Marte (11 Aprile) pelrecurămă în mare numără la mormântă rămăşiţele pământesci ale meritatului preotă capelană şi învăţătorii al şcâlei primare române din Tărlungenî, Ştefană FOILETON ET. Martirii Crucii din ambele Dacii. (Urmare). Causa atâtoră obstacule ce întâmpinămă în calea virtuţii suntă patimele ce ne subjugă, cele mai multe productulă lăcomiei şi ală egoismului, formată din râua cresoere şi din lucsă. Până când omulă nu se va des-brăca de egoismă, nu va căpăta fericirea dorită. Toţî do-rimă binele, dară nu’lfi putemă dobândi numai cu o simplă dorire, tuturoră ne place adevărulă, dară spinii acestuia ne înţepă patimile şi de aceea nu-lă putemă suferi şi muncimă pe cei ce’lă propagă. Lacrămile familiei sfântului n’avură nici ună echo în inima ir 'tirului nostru; elă preferă mai multă amorală u'v decâtă ală vieţii şi ală familiei sale. »Celă cp tată seu pe mumă mai multă decâtă pe ^^stă, nu este demnă a fi mie discipulă.« r \ ^o0 ^.adevărulă cu buzele, cu fapta însă pre ^ ^ 4ice sfântulă spirită: »Poporală a- agit buzele, eră cu inima este departe ---------prin care putemă stârpi patimile cele rele noruncescă vouă, 4*ce Cristă, ca să vă iubiţi unulă pe altulă.“ Din iubire resultă pacea şi unirea şi din acestea dreptatea şi frăţia. Veni-va tim-pulă, când patimile, ce ne împiedecă a4I în lucrarea binelui, să fie supuse raţiunii, încâtă omulă, fiulă lui D~4eu, să nu mai facă acte de animală, care-lă degradă şi-lă nefericescă: atunci omulă viitorului se va ruşina de o-mulă presentului, precum omulă presentului se ruşinâză de omulă trecutului. St. Cvintilianti, Dada şi Macsimină. (275—311 d. Chr.) Junii martiri Gvintiliană, Dada şi Macsimină erau Romani Dacienî, locuitori în Rodostolă, cetate a Misiei, fii ai unui cetăţenă de aici. In timpulă persecutării decretată de Macsenţiu şi Macsimiană, aceşti sfinţi să com-promiseră în ochii despoţiloră loră ca creştini pentru facerea unei biserici, şi iată cum: Tatălă acestoră martiri făcuse o bisericuţă creşti-nâscă pentru puţinii creştini din Rodostolă, afară din cetate. Martirii aceştia, înmulţindu-se creştinii, cugetară a strămuta biserica în cetate. După ce se re4idi acestă biserică, prefectulă Tarciniu împărţise spioni prin totă cetatea, ca să afle pe cei ce profesau religiunea creştină şi află mulţi creştini, ale căroră căpetenii erau fraţii Cvintiliană, Dada şi Macsimină. Prefectulă le ordonă j să se închine 4eil°rd Penaţi, dară ei se opuseră ordi- nelorâ, despreţuiră idolii şi ameninţările persecut.oriloră. ...... Atunci, tiranulă îi aruncă în închisore şi nevoindă ei a se supune ordiniloră prefectului, îi tortură mai multe 4’de, după aceea îi condemnâ la morte; în 19 Aprilie fură esecutaţî afară din cetate în loculă ce se numia Ozovia. Cadavrele loră le îngropară ndptea creştinii la ună locă ascunsă, unde se aflară rămăşiţele loră după 80 de ani de ună cetăţenă şi se cunoscură după inscripţia de pe o cărămidă. Rămăşiţele loră fură duse cu mare bucuriă în biserica din cetate şi numele loră se serbeză în 2 Augustă. Românulă din natura sa, ună modelă de virtute şi de eroismă, prin braţulă îşi apără libertatea şi independenta; iară prin ridicarea de temple măreţe, a grăbită întinderea creştinismului între ai săi şi printre barbari. Românii creştinară pe Bulgari, pe Unguri, şi pe alte nâmuri. Românulă zidi mănăstiri nu din bigotismă, ci din filantropiă. Acestea institute în timpuri critice serveau de fortăreţe, în timpă de pace de scăle şi altele. Scopulă mânăstiriloră la începută a fostă nobilă şi sfântă pentru că ele erau asilulă bătrâneţeloră, ală nenorociri-loră şi ală suferinţeloră fisice şi morale, adăpostulă văduvei, ală orfanului şi ală scăpătatului; prin urmare mănăstirile n’au fostă destinate a fi nisce morminte largi, unde să se îngrope mai multe generaţii fără de nici ună scopă, n’au fostă destinate a fi nişte cuiburi de păsări cobitore şi răpitdre. Nr. 73. GAZETA TRANSILVANIEI Manole, care după ună morbă f<5rte scurtă şi acută (Tifusă abdominală) şi prin urmare împreunată cu multe şi grele suferinţe, a răposată Vineri dimineţa 29 1. c. în ală 42 ană alo etăţii, ală 19 ană ea îuvăţăloră, ală 17 ană ală fericitei sale căsătorii şi ală 13 ană ca preot ă capelană. In Ştefană Manole biserica a p e r -d u t ă ună preotă dintre cei mai zeloşi şi scola una dintre puterile sale cele mai distinse, 6r soţia lui ună ra-zimă, noi ună frăţioră, copilaşii tineri fericirea loră. Ră-posatulă adecă a lăsată după sine cine! copilaşi mino-renî. Posedândă densulă o inimă prea nobilă, ună ca-racteră firmă, ună spirită castă şi o iubire sinceră şi nesimulată, elă câtă a trăită s’a bucurată nu numai de iubirea poporeniloră săi, ci şi a tuturoră acelora cu cari a avută ocasiune a veni în atingere. Serviciulă divină a fostă celebrată de 8 preoţi Cuvân-tulă funebru din partea preoţiloră l’a ţinută venerabilulă preotă din Satulungă Radu Popea, în care a accentuată între altele chemarea preotului, âr din partea în-văţâtoriloră a vorbită învăţătorulă din Satulungă I. Da-riu, care a arătată între altele mai cu deosebire chemarea învăţătorului română şi greutăţile ce le întâmpină în ea, şi pe urmă a declamată o poesiă acomodată (ele-giă de V. Alexandri). Ochii tuturoră erau scăldaţi în hcrămî, cari se reuniseră cu lacrămile naturei ce curgeau şiroiu din nori chiar pe tirrpulO câtă a durată discursurile funebre. Fie-i ţărîna uş6ră şi memoria neuitată I — D. —0— In Galaţi se va înfiinţa, (Jice »Posta*, o societate culturală numită »Prutulă,* în scopă de a înlesni cultura naţională tinerilor români din Basarabia. Ii dorimă isbendă. —0— ţlilele acestea, d. Edgar de Herz a citită Reginei României traducerea germană a piesei »Fontâna Blandu-ziei.* Maiestatea Sa a promisă, că va însistâ în străinătate, pentru ca opera d-lui V. Alexandri să fie jucată pe scenele germane. —0— Ună mare incendiu a isbucnită Joi în tergulă Fâl-ciu din Moldova. Incendiulă, ajutată de ună vântă violentă, a ţinută câte-va 6re şi a consumată 60 de case. Locuitorii, cari în mare parte suntă muncitori de pământă, aflându-se la câmpă, cu greu s’au putută împedicâ atâtă repedea întindere a incendi lui câtă şi a se scăpa obiectele de prin casele aprinse. Pagubele suntă însemnate. —0— Serata musicală de asâră a avută ună succesă fârte bună, că pe lângă publiculă numărosă ce a asistată, d-lă Brandner a sciută prin programa variată şi bine aran-giată să mulţămescă pe publică pe deplină. Aplause au urmată după fie-care piesă, aşa încâtă mai multe din piese a trebuită să fie repetate, ca: »Sera de vară* valsă de Waldteufel. »Duo« din Bocaccio pentru două pistone, »AlleHerren« poutpuri şi «Alexandrina* Quadrilă de A. Brandner. -0— Concursulă femeiloră frumose, organisată la Paris s’a terminată şi juriulă a decernată premiulă I d-ş6rei Matilda Corlin, o parisiană în etate de 20 ani. Portretulă acestei tinere regine a frumseţei va fi vândută în profi-tulă răniţiloră militari francezi. -----O------ Afacerea Bisericei din Şiermaşiu. Din Câmpiă, 1 Aprilă 1885. Atrasă de bravura românâscă şi nobilele tendinţe, pentru cari d. Alexandru Maioră, preotulă din Şiermaşiu, înfruntă ultragiulă duşmaniloră săi, cu ună interesă deosebită am urmărită pasă de pasă cele petrecute cu a - cestă română vrednică şi amă aflată cu durere o mulţime*; de abusuri, pe cari nu potă să le refacă. In Nr. 58 ală scumpului nostru * Gazeta Transilvaniei* ni se spune, ca arândatorulă domeniului boerescă Lâzâr Mano şi ai săi au denunţată pe d. Alexandru Maioră într’ună (Jiarfi ungurescă în modulă celă mai răutăciosă cu scopă de a-lă blama înaintea superi-oriloră săi. Dâr viclenulă arândatoră nu s’a mulţămită numai cu atâta, ci a înaintată şi o aeusă la Prea Venerat. Consistoră Metropolitană din Blaşiu alăturândă totodată şi ună petecă de hârtiă ca scrisăre la adresa Excelenţie Sale Dlui Metropolită, cerândă şi pretin4ândă nici mai multă nici mai puţină decătă delăturarea neascultătorului ş i nesu pusului său preotă română di n Şiermaşiu. In urma acestei acuse Blaşiulă ordonâză investiga-ţiune prin protopopulă respectivă ală Cătinei Dlă Ioană Moldovană, care în 19 Marte şi veni la faţa locului. Procederea dlui protopopă nu numai câ nu o putemă numi corectă, ci din contră e chiar înjositore şi ruşinosă pentru clerulă şi naţiunea românâscâ. Potă să 4icâ, că în tdte agendele sale oficiose faţă cu clerulă şi docenţii subordinaţî, acestă protopopă omnipotentă respiră ună arbitriu violentă, ună despotismă crudă şi o presiune ne-mai pomenită, care conduce de-a-dreptulă la descuragiarei ruinarea şi chiar desperarea aceloră subordinaţî ai săi, cari figureză de capi şi conducători ai poporului. Precum se vede datorinţa de păstoră sufletescă şi părinte ală săraciloră prea adeseori o schimbă Dlă protopopă cu rolulă de persecutoră. Iată câte-va caşuri: Din Ormenişă a scosă afară pre fostulă învăţătoră sub pretexta de negligenţă şi în loculă lui a întărită pe altulă mai slugarnică şi mai destoinică spre a purta ro-lulă de mamelucă. Mai înainte erau copii în Ormenişiu într’ună numără frumuşelă, cari sciau ceti şi scrie; as-tă(Jl? Miseriă. Ce l’a îndemnată să facă acâsta d. proto-popă? Nimică alta decâtă că aşa a voită ună domnă şi amică ală d-sale, precum însuşi s’a esprimată. Indig-naţiunea a fostă generală. Nu s’a jenată d. protopopă a se lăuda, că pe ună preotă ilă va depune, pre altulă îlă va suspenda, âr despre d. Georgiu Floriană preotulă din Balda a avută cutezanţa a (^ice, că-lă va persecuta pănă la ultima răsuflare. Noi nu pricepemă ce ură pasionată p6te avă în contra d-lui Floriană, căci acestă bărbată nu ni-a dată pănă acuma decâtă dovecji de bărbăţiă românâscă, de activitate neînfrântă, de constanţă şi abnegaţiune în tâte căuşele de interesă bisericescă şi naţională. Dreptă că nu are avuţia d-lui protopopă şi nici togă aurită; dâr pentru aceea „Stâua României* a sciută străluci şi pe sdrenţele dorobanţului dela Plevna. Când d. Floriană a venită în acâstă parohiă nu avea nici cară nici plugă, dâr avea o inimă românâscă plină de zelă, avâ strădaniă şi virtute, cu ajutorulă cărora a luptată, a răbdată şi a învinsă. Ţi cresce inima când vetjl înti’ună cuibă de sată ca Balta o Biserică de pâtră aşa de frumosă, aşa de cu gustă şi elegantă, ca şi care în câmpiă mă indoiescă dâcă mai poţi afla atâtea câte degete la o mână. Conside-rândă puţinătatea satului, greutăţile poporului şi lipsa totală a isvdreloră de venită, 4eu că trebue să admi-rămă meritulă ce şi-lă făcuse Georgiu Floriană prin edificarea ca prin minune a acestei Biserice. Totă aşa a mai edificată Floriană şi o scâlă pentru poporă relative forte frumdsă, daj^cea-ce e mai frumosă ca t6te e dili-ginţa de (Ji şi nâpte ce şi-o dă bravulă preotă pentru luminarea poporului şi instruirea pruncuţiloră de scolă St. Ermild şi Stratonicu. (290—324 d. Cr.) In mitropolia Singidunului (Belgradulă serbescă) era ună diaconă fdrte învăţată cu numele Ermilă, care avea mare reputaţiune între cetăţenii din Singidună şi propagă creştinismulă fără de a se teme câtuşi de puţină de tiranulă Liciniu, care era celă mai mare duşmană ală creştiniloră. Venindă într’o 4> Liciniu în Singidună» întrebă magistratulă, că suntă creştini în cetate? acesta îi descoperi pe toţi capii bisericii şi acusâ mai cu sâmă pe Ermilă Impăratulă îndată dete ostaşilo-ă ordină să aducă pe Ermilă înaintea sa, pe care-lă întrebă, dacă în adevără este creştină, la ce Ermilă răspunse: »Nu numai că suntă creştină, dară sunt şi diaconă şi propagă adevărulă evangelică âmeniloră, nevoindu-mă câtă potă, a-i lumină şi a-i scâte din rătăcirea idolatriei*. Liciniu turbată de mâniă ordonă să-lă bată cu vine de bou, până ce se văGaz Trans.*) Pesta, 12 Aprilie. — Funcţionarul^ dela catastru Gazdag a fostă omorîtu erl n6pte, pe când mergea acasă, de cătră nisce făptuitori necunoscuţi în dosulu ferăstrăului lui Gregersen, jăfuindu-i-se lucruri în valdre de 800 fl. In mâna drăptă ţinea ucisulă cu putere unu briceagfi des*—J chisă, ală cărui tăişă probabilă că s’a ruptă în două în luptă cu ucigaşii. Cluşiu, 12 Aprilie. — Adunarea generală de constituire a reuniunei maghiare de cultură (de maghiarisare. — Red.) a primită proiectulă de statute şi a alesă biroulă în persănele primarului Cluşiului şi a deputaţiloră Hegedus şi Felmey, fiind primită cu însufleţire. *) Publicăm ă acâsta corespondenţă cu reservă, deorece ' vernu cunoscinţă personală imediată despre cele petrecute. F - Justi Editoră: Iacobă _. ^ L. L 'Nr. 73. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Ouxiulfi la bursa de Vleaa 10 din 11 Aprilie st. n. 1885. ©Rentă de aură 4°/0 . . . 95 65 q Rentă de hârtiă 5% . . 90.55 Imprumutulfl căiloră ferate ungare................146. — Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostil ung. (1-ma emisiune) . . . 97.75 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... — Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 106.— Bonuri rurale ungare . . 102. — Bonuri cu cl. de sortare 1C2.25 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................101.— Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 100.90 Bonuri croato-slavone . . 100 — Despăgubire p. dijma de vină ung...............97. — Imprumutulă cu premiu ung.....................117.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 117.75 Renta de hărtiă austriacă 81.25 Renta de arg. austr. . . 81.60 Renta de aură austr. . . 106.20 Losurile din 1860 . . . 138 80 Acţiunile băncel austro- ungare.................848.— Act. băncel de credită ung. 285.75 Act. băncel de credită austr. 284 60 Argintulă —. — GalbinI împărătesei.............. 5.84 Napoleon-d’orI............9.89 V2 Mărci 100 împ. germ. . . 61.25 Londra 10 Livres sterlinge 125.45 Bursa de Bucurescî. Cota oficială dela 29 Martie st. v. 1885 vând. Gump. Renta română (5°0). . . 89 Renta rom. amort,. (5°/0) . . 93V« » convert. (6°/0) . 84 V* . mpr. oraş. Buc. (20 fr.) . 30 redit fonc. rural (7°/0) . . 99 3ă \ * „ „ (5%) . 84 * * * urban (7%) . . 96V. i- * * , (6%) . . 90Vi » > » (5°/o) • . 81V. ica naţională a României 1185 de asig. Dacia-Rom. . . 318 » » Naţională . 230 15.10°/0 — n- »a- j)te ii. tu 0 Si- tă. irt. ret re 0 »ree moţe austriace contra aură — Cursulu pieţei Braşovd din 13 Aprilie st. n. 1885. înote românescl . . . . Cump. 8.66 Vând. 8.69 at românesc .... . . » 8.60 A 8.65 leon-d’orî . . » 9.84 A 9.86 turcesc! . . » 11.10 A 11.15 ialî . . » 10.10 A 10.15 ii . . » 5.75 A 5.80 rile fonc. »Albina» . . * 100.50 A 101.— Rusesc! . . » 120.— A 121.50 \ tulă » . , . . 7—10 °/0 pe : ană. Desfacere. Cu învoiala D-lui L. fabricanţii de pos- tavuri şi mărfuri de lână sâ voru pune la licitaţia stofe pentru 4000 Costume bărbătesc! pentru primăvară şi vară complete, fine, elegantu-moderne, din lână veritabilă. Fiecare costumă este din stofă de lână veritabilă dela Briinn, seu Reichenberg pentru rocu, pantaloni şi giletcă, suficientă pentru statura cea mai mare. Aceste costume suntă în colorile cele mai nouă şi moderne precum: cenuşii, cafenii, civite, negre, vărgate, cadrilate şi pele-mele. Aceste stofe să află în două calităţi şi costă I calitate fi, O şi a II calitate numai 4 fl. 50 cr. Banii îi înapoieziA încLată, dacă nu va plăcea cuiva stofa de costumă trimisă. Mostre nu să potă trimite. Comande din pro-vinciă să esecută cu rambursă poştală. — Afară de aceste să mai află de vânzare 400 Şaluri de voiagiu din lână de 5 coţi lungime, 2Vs coţi lăţime, fdrtefine, cenuşii, cafenii, drapă â 3 fl. 50 cr. bucata. Singură ma-terialulă brută a costată deja mai multă, de aceea t6te suntă pe jumătate dăruite. Adresa şi singurulă locă reelă pentru comande la: General-Agentur inlăndischer Tuchwaaren J. H. Itabinovicz, Wien II., Schiffamtsgasse Nr. 20. MersultL trenurilor*! Numere singuratice din „Gazeta Transilvanieiu se pottt cumpăra în tutungeria lui I. Gross. Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră bine voi a se abonâ la foia năstră de aici încolo , că avemă încă în reservâ numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea completă. Administratiunea «Gazetei Transilvaniei.» j g3 o > g3 O • r—< C/> si o Gd s G3 tsi CC • • cc^ io S IO CC •P £ C of of .o ’rf © 0 ^ CL 3 J-! '"âî ce «e © Sh *“ 3