*
REDACŢIVNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA i
BRAŞOVtî, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)l.
Pe unfl anG 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şl străinătate:
Pe and 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
O seriă garmondG 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlaorî nefranoate nu se prlmeaou. — Manuaorlpte nu ae retrămitfl.
m 7i.
Sâmbătă 30 Martie (11 Aprilie)
1885.
i
Nou abonamentil
la
„Gazeta Transilvaniei
Cu I Aprilie st. v. 1885 se începe unft nou abonamentft, la care învitămă pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foieî nostre.
Preţuia abonamentului:
Pentru Anstro-Ungaria.:
pe trei luni 3 fl.
„ ş6se „	6	„
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 9 franoi ] în aură seu în hâr-„ ş6se „	18	„	> tiă cu adausulă a-
„ unu ană 36	„ j	fiului.
Rugăm# pe domnii abonenţi, ca să binevoiascâ a-şi reînoi de cu vreme abonamentul#, ca să nu se întrerupă espediţiunea farului.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei"*
Braşovti, 29 Martie (10 Aprilie) 1885»
Una din îngrijirile ndstre principale a fostti şi este atitudinea junimei române pe terâmulti socialii şi naţionala. Totdâuna amu doriţii şi amă stăruita ca juna ndstră generaţiune să fie în t6te privinţele la înălţimea misiunei sale, ca cea mai înfocată apărătdre a demnităţii naţionale.
N’arnă stătu niciodată la îndoiâlă, că tinerimea română de a(}i este însufleţită de cele mai nobile simţăminte şi rămâne numai ca să ne dovedăscă şi prin fapte, că ceea ce semte nu este numai unu focă de paie, ci că o puternică convicţiune interidră o îmboldesce şi o în-sufleţesce.
Primimu dela ună stimată amică ală organului nostru unele apreţiări asupra purtărei tine-riloră noştri în faţa uneltiriloră teroristice de a<ji, pe cari le publicămă, deşi pare că o suflare pu-ţintelă pesimistă străbate printre şiruri. Dar vâijă tinerii noştri ceea ce cugetă bărbaţii şi bătrânii poporului despre purtarea loră!
Eată articlulă din cestiune:
Atitudinea tinerime! năstre şi teroriştii.
Cu adevărată bucuriă sufletăscă şi cu mân-driă naţională putemă constata, că de câţl-va ani încdce Românii păşescă pentru drepturile loră cu o resoluţiune, ce aducă în confusiune pe contrarii loră şi le stdrce fără de voiă respectulă. Nu este ţinută în ţâră, în care causa română să nu aibă apărători şi luptători resoluţî; nu este Română inteligentă cu caracteră întregă, care să nu fiă aderintele acestei cause sânte. Şi numărulă acestoră luptători şi aderinţi cresce cu fiecare tânără română de caracteră care învaţă carte.
Acăsta o sciu contrarii noştri şi de aci furia şi svârcolirile loră tragicomice. De voimă să .fimă drepţi, trebue să recundscemă, că ei au totă dreptulă de a se năcăji: ei nu vrâu să ne recunoscă pre noi Românii în acte de naţiune şi suntă siliţi a ne recundsce în faptă; ei ară dori să ne ignoreze de totă şi totuşi în calculele loră dau pretutindeni de noi ca de nisce factori pe ()i ce merge mai ponderoşl.
Cu aventulu, ce Pa luată causa română mai alesă dela 1881 încdce, putemă fi tari în speranţe ba chiar mândri de elă. Totuşi suntă a-pariţiunî, cari ne doră, ne vatămă, ne revdltă ca pe Români.
Nu voescă să vorbescă aici despre unii lingăi, nici despre aceia mici şi mari, cari se o-m6râ cm precauţiunea. De aceştia au fostă tot-dduna şi voră fi în tdte timpurile şi la tdte naţiunile. Ba chiar trebue să fiă, căci altcum de • unde ar sci omulă: „cum nu trebuie, cum nu e iată să Hă Românul#.u Contrasturile au o puii
tere convingătdre mai mare de câtă t6te argumentele. Lumina nu ne ar părea aşa mândră, strălucitdre. ba nici c’ar fi lumină fără de umbră. Der voiescfi să vorbescă despre atitudinea tineri-mei ndstre făţă cu teroriştii.
începu din capulă locului cu aceea, că atitudinea tinerimei ndstre inteligente pdte să fiă fdrte înţelâptă, precaută şi ce sciu eu, dâr nu corăspunde demnităţii ndstre naţionale, nu demnităţii ei proprie şi nu e de locă acomodată spre a-i cruţa în viitoră umiliri ruşindse, dincontră este fdrte acomodată a-i atrage totă nouă şi mai ruşi-ndse umiliri din partea teroriştiloră.
Despre acăsta m’am convinsă din două caşuri recente. Unulă este: că la universitatea din Cluşiu în anti-camera sălei de censurare ună patriotă patentată îşi luă îndrăsnela a lua la răspundere, ba p6te a înfrunta, de nu chiar a insulta pe mai mulţi tineri români, pentru-că vor-biau românesce.*)
Nu credă că este oprită prin autorităţi legale în acea localitate a vorbi românesce. 6r dăcă nu e oprită, de unde şi - a luată a-celfi „patriotă patentată " dreptulă să oprâscă său să reprobe elă vorbirea românâscă ? N’a găsită tinerimea năstră, că purtarea acelui „ patriotă “ invălvă aroganţa cea mai revoltătăre ce se p6te cugeta şi că ea nu s’a putută manifesta decâtă numai în presupunerea celei mai u-milităre pitulări a loră faţă cu acâstă aroganţă ? N’a găsită tinerimea năstră, câ nimică nu p6te fi mai vâtămătoră, mai revoltătoră pentru ună adevărată bărbatu, decâtu a fi mărginită în libertatea sa personală, în plăcerile şi aplecările sale neofensatăre de nici o lege său bună cuviinţă prin o voinţă străină, arbitrară?
Românulă să nu pătâ vorbi în Ardălă românesce fără de a fi insultată?!
E totuşi prea multă!
Suntă sigură că în 99 de caşuri dintr’o sută faţă cu nisce tineri croaţi său sârbi „patriotulă nostru" n’ar fi îndrăsnită a face, ce a făcută cu Românii, şi că, dăcă totuşi o făcea, ar fi a-vută causă a se căi de aroganţa sa.
Şi ce au f&cută tinerii noştri ? Au descrisă faptulă în foi.
Şi ce au câştigată prin acăstă blândeţă?
Aceea, că de acum înainte „patrioţi" şi mai puţină îndrăsneţi de câtă celă dinteiu se voră încumetă a-i batjocuri său insultă pentru folosirea limbei loră, şi în fine totuşi voră fi siliţi său a renunţă la folosirea limbei loră materne, ceea ce nu credemă dela semţământulu loră naţională, său a învăţă pe aroganţi de aceştia a respectă libertatea loră personală.
Ală doilea casă e celă din Şemniţă, întâmplată cu tinerii români dela academia de pădu-răriă. Acolo „preşedintele reuniunii tinerimei academice" cităză înaintea sa pe tinerii români, îi cestionăză în urma a nu sciu ce taime asupra unoră lucruri, ce nu potă să se ţină de compe-tinţa lui. Tinerii români se presintă înaintea lui ca înaintea unei jurisdicţiunî, răspundă, se apără, ba unulă lasă chiar a fi înfricată ca să pără-săscă academia în 6 <}ile.
Ce-i asta? De unde are memoratulă „preşedinte" dreptulă de a investigă, de a trage la răspundere, ba chiar de a elimină pe ascultătorii academiei? N’are academia aceea autoritatea ei legală său predatu-ş’a acăsta puterea ei „reuniunii tinerimei ?"
Cum de stau tinerii noştri de vorbă cu aro-ganţe de aceste necălite? Nu simţescă ei câtă de tare îşi compromită demnitatea personală ce-dândă unoră presiuni de aceste volnice şi cum facă să crâscă cărnele la totă feliulă de scărăbuşl politici de abia eşiţi din pământă?
Numai atâta ne-a mai trebuită încă.
Nu e destulă, că legile se aducă în contra năstră şi că cele ce ară fi în favorulă nostru se calcă fără de cruţare şi în modulă celă mai pro-vocâtoră; nu e destulă, că noi numai de greutăţile statului avemă parte, âr de bunătăţile lui se bucură alţii; nu e destulă, că pe când veniturile statului se folosescă esclusivă numai spre redicarea culturei Unguriloru, pân’atunci nouă nici din banii nnştri proprii nu ni se concede a ne redicâ institute culturale, şi că pe când reuniunile de magbiarisare nu numai se con-cedă, ci se şi ajutoră de organele guvernului, pre atunci n<5uă nu ni se concedă nici reuniunile filantropice femeiesc!; nu e destulă, că amă ajunsă de archiereii noştri, cari propoveduescă morala crestinâscă, se lasă a fi siliţi să oprâscă rugăciunea cătrâ Dumnezeu pentru sufletele mor-ţiloră ce nu le placă celoră dela putere: acum să ajungemă ca a<jl mâne să ne tragă la răspundere pentru cugetele, simţămintele şi părerile năstre politice tăte ţehurile pantofariloru, cisma-riloră, olariloru, etc. dăcă le va plesni prin minte ^ jucâ rolulă provedinţei pentru idea de faptă maghiară ?
Şi în recunăscerea autorităţii acestoră „ţe-hurî" tinerimea năstră cea inteligentă şi independentă să mârgă 6re înainte cu esemplulu? Ce voră face atunci aceia, cari suntă legaţi de gliă cu mii şi mii de legături şi greutăţi?
De vomă merge pe acâstă cale, vomă fi nu numai neîndreptăţiţi ci şi batjocuriţî la totă pa-şulă şi încă ce e mai multă, batjocuriţî în urma propriei năstre atitudine.
Deci mai multă demnitate în atitudinea faţă cu teroriştii, scumpă tinerime română!
Trebue să ne purtămă astfelă, încâtă nimeni să nu îndrăsnâscă a pretinde dela noi, ce nu e legală şi a ne mărgini întru folosirea libertăţii năstre personale.
-----o-*----
CRONICA POLITICĂ.
Intr’unâ articulă de fondtt espune »Pester Lloyd» feluritele greutăţi, cu cari e împreunată resolvarea proiectului de lege vamală, ce se tratăză chiar acum la Viena. Intre altele (fice, că pentru Ungaria e cu totulă indiferentă, pe ce cale se va realisâ proeetuia vamala în Austria. Dăcă s’ara alege calea ordinaţiunei, atunci de şi nu are una precedenta, casuia nu ar fi ilegala. Dar cestiunea mai are o parte grea. Articulula de lege ungara XX din anula 1878 ^ice în § 4, că tarifa şi legile vamale se pota schimba său şterge numai prin comuna Înţelegere a ambelora legislative său a respectiv ilora miniştri. Dăcă proeetuia se introduce în Austria pe calea ordinaţiunilora, atunci ela are o putere de lege numai provisorică, pănă Ia cea mai deaprope întrunire a dietei; dăcă acăsta nu îla va aproba, minis-teriula va fi silita să-la retragă şi astfela lipsesce reciprocitate, deorece dieta ungară ar rută nimici legea sa numai în înţelegere cu dieta austriacă. Ar fi o anomaliă când o lege formală ungurăscă s’ar anulă prin una singura condusa ala dietei austriace, deorece până are va-16re pactuia vamala comuna, nici o tarifă său lege vamală nu păte avă valore numai pentru o jumătate a imperiului. Unei astfela de eventualităţi Ungaria nu se păte espune. Pentru Ungaria e indiferenta de se va conchemâ într’o sesiune ulterioră dieta orî se va lăsă în pace până la întrunirea dietei nou alese. Pentru Ungaria — <|ice ,P. Ll.«— partea cea mai importantă sunta vămile agrare, ăr aceste numai folosa pota aduce, dăcă convenţia cu România va espira. In nici una casa nu e de dorita crearea unui proviso-rium de tota scurta pănă la tomnă prin paragrafuia de octroare 14... »Pester Lloyd* recomandă ca reteritora la cestiunile comune ale Austriei şi Ungariei, să se escludă calea ordinaţiunilora. Pe de altă parte »Bud. Corr.« din Viena află, că amândouă guvernele au convenita, ca proiectuia de lege vamala să nu se desbată acum în parlamente.
*) Acesta s’a întâmplata şi la universitatea din Peşta. Red.
*
Nr. 71.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
* România liberă* atrage luarea aminte a cititoriloră săi asupra cuvintelord rostite de d. 1. Brătianu după citirea mesagiului regald de închiderea sesiunii corpurilord legiuitore şi 4>ce: »Cititorii noştri cunoscti aceste cuvinte, Coborândd tribuna, d. Iond Brătianu acjisti: *Sâ dea Dumnetjfed, ca să nu fimd siliţi a ne aduna mai de vreme*. Aceste cuvinte, eşite din gura primului ministru într’o împrejurare solemnă, sunt de natură a provoca îngrijiri, a deştepta temeri, a ne pune pe gânduri. Pacea europeană, atâtd de scumpă desvoltărei puterilord materiali şi morali a poporeloră de pe continentd, pare a fi aşa de ameninţată, încâtd guvernele nu potd privi cu destulă linişte <Jiua de mâne. Cine ştie dacă evenimente nenorocite nu se vord precipita împrejuruld nostru, aşa încâtd pacea să fie sfâşiată, tunuld să bubue, şiroaie să curgă. Dar de sigurd, că acâstă temere a făcută pe d. Iond Brătianu să pronunţe acele cuvinte la despărţirea sa de adunarea deputaţiloră.*
„Nu ştimă lămurită pe ce îşi întemeiază primulă-ministru temerile ascunse în acele cuvinte. De bună să-mă, cartânele oficiului nostru de externe voră fi conţi-nândă rapârte, despre cari cei ce stau departe de înaltele sfere diplomatice nu potă să aibă nici ştiinţă. Streini de aceste taine, nu ne rămâne decâtă a apropia cuvintele preşedintelui Cabinetului de situaţiunea europenă şi a
căută în acestă apropiere esplicaţiunea loră.*
*
»Gazetei piemontese* i se scrie din Roma cu data de 28 Martie n. următârele interesante rânduri, pe care le reproducemă sub totă reserva: „Nouă complica-ţiuni se ivescă în Orientă. Se afirmă, că cabinetele din Berlină şi din Viena au hotârîtă, ca Austria să facă un fi pasă mai departe în direcţiunea Salonicului. Austria, precumă ş’a făcută ea de mai multă timpă pro-iectulă său, va ocupa acea parte a Turciei, care e cunoscută sub numele de Vechea Serbiă şi care cuprinde provinciile turcescl ale Novibazarului şi Mitroviţei. Turcia a solicitată sprijinulă Angliei pentru a împedeca acâstă ocupaţiune. Câtă pentru cabinetulă italiană, încă nu se
scie ce atitudine să observe în acestă cestiune.*
*
Guvernulă rusă a răspunsă la telegrama-ultimatum ce i-a adresat-o Anglia în cestiunea afgană. Res-punsulă nu e de locă satisfâcătoră pentru menţinerea păcii. înarmările continuă şi de o parte şi de alta, fiindcă Rusia nu vrea să cedeze întru nimică. »Times* atrage atenţiunea, că Rusia vrea să răpâscă Angliei India, fie cu puterea fie prin înşelăciune.	»Daily News*
încă (Jice> că perieululă răsboiului n’a trecută şi că Anglia cu orice preţă trebue să stea în ajutorulă Emirului, cu care e aliată. Aceleşă cjiară anunţă, că înarmările răsboinice facă mari progrese în India şi că tractările cu Emirulă suntă satisfăcătâre. „Daily Telegraph* (jice> c& răspun-sulă Rusiei nu e mai multă vrednică decâtă hârtia pe care e scrisă. Tonulă lui silesce pe Anglia să-şî continue cu energiă pregătirile răsboinice. Totă în asemenea sensă scrie şi * Standard,*	că Anglia nu-şî p6t.e luâ
mâna de pe mânerulă săbiei.
-----o--------
Pesta, 5 Aprilie n: 1885.
Domnule Redactoră! Este secretă publică, că prelaţii noştri încă la mandatulă guvernului au fostă aici de au luată parte la desbaterile mai din urmă ale camerei magnaţiloră referitâre la proiectulă de reformare. Şi acum vă puteţi închipui câtă amărăciune a trebuită se causeze unuia dintre prelajii noştri o scrisâre a d-lui
Trefort adresată la interpolarea, care acum se pertrac-tăză înaintea tribunalului din Turda.
Separatismulă, cu care se p6rtă episcopulă din Gherla faţă cu cei lalţî episcop! şi faţă cu Escel. Sa Metrop. din Blaşiu, a pusă în uimire pre mulţi de ai noştri de aici, cari au privită mai de aprâpe la cele în-întemplate mai în urmă în mijloculă nostru. Lucru destulă de durerosă, când se lucră prin ascunsă, ca să se producă împărechieri între noi pre t6te terenurile şi în totă loeulă.
Rău trebue, că mai stămă noi la curtea din Viena. Când a fostă deputaţiunea din Sibiiu acolo acum mai în urmă în cestiunea ajutorului s’a promisă totă po-sibilulă, dâr când a fostă mai în (urmă, referată nu s’a cerută şi actele au sosită Ia Pesta neiscălite, aşa încâtă chiar şi cei din ministerulă de aici încă au fostă surprinşi; deci Tisza-Trefort suntă domnii situaţiu-nei întru tâte. *)
De »Pressa Română,* noulă 4iară română cotidiană, care are să apară aici dela 1 Maiu n. a. c. încolo se vorbesce, că va fi »alter ego* ală •Viitorului,* cu aceea deosebire, ' că nu va fi guvernamentală angagiatfi pe faţă. Alţii dicfi, că acesta este espedientulă prin care guvernamentalii noştri voră a trece în vr’o »oposiţiune« mai „moderată.*
Din Blaşiu s’au răspândită pe aici şi nisce scirî îm-bucurătore, şi anume: Excelenţa Sa actualulă Metropo-lită este decisă, ca pre anulă viitoră să facă două-spre4ece fundaţiunîîn seminarulă tinerimei de a-colo. Afară de acâsta este pre cale de a se câştiga pantru acelă seminară nu preste multă o fundaţiune de 30,000 fl. Pentru edificiulă scâleloră normali şi prepa-randialî, care va costa vr’o 12,000 fl., încă se facă pregătiri.	Cor....
Procesul!! din Deva ni.
LăsămH să urmeze a<Ş.î vorbirile ţinute în adunarea poporală română din Deva, în primăvara anului 1883, cari vorbiri formăză obiectulă procesului, ce se va începe la 20 Aprilie curentă, Deşi le-amă mai publicată odată, credemă că este de lipsă a le mai reproduce ca cetitorii noştri să fie puşi toţi în ppsiţiune d’a sci despre ce se va trata în procesulă dcla 20 Aprilie a. c.
Vorbirea d-lui Ioane Papiu.
Onorabilă adunare, Stimaţi Domni şi fraţi! — Unulă din convocatorii Dumneavostră fiind chemată a vă spune îndemnulă ce ne-au condusă de a vă chema şi scopulă pentru care ne-amă adunată inteliginţa şi poporă, mi-a venită mie acestă rolă însemnată şi îlă împlinescă cu plăcere salutându-vă ca bucuriă fraţiloră, cu sărutarea cea mai cordială de: bine aţi venită la noi! (Să trăiască însufleţite!)
îndemnulă ne-a fostă curată să chibzuimă şi să ne înţelegemă asupra mijloceloră ce ară fi a se lua pentru delăturarea unui rău ce ne ameninţă (să au4imă); scopulă dară pentru care ne-am adunat astă4I inteliginţa şi poporu în-tr’ună numără aşa de însemnată încâtă arareori s’au vă-4ută o adunare aşa numerâsă ca acesta aici la noi; în parte vă este cunoscută, cu deosebire inteligenţa din jură şi chiar din cele mai mari depărtări ale acestui comitată, cunoasce întocmai ca şi noi căuşele şi motivile pentru
*) DorimQ ca acâstă scire s6 nu se confirme. Aşteptămâ informaţiunî mai corecte.	Red.
cari ne aflămă aci şi de aceea puţină mă voiu ocupa cu acesta parte a adunărei! Gu atâtfl mai multă însă aflu de lipsă a mă adresa iubitului nostru poporă, care ne-a dată ascultare, şi pe o simplă convocare s’a presen-tată, s’a înfăţişată în numără aşa de frumosă (să au-4imă).
Nu v’amă chemată fraţiloră să vă vestimă vre-o bucuriă, filele nostre de bucuriă astă4I suntă f6rte rari (rău destulă). Nu v’amă chemată ca să vă amâgimă cu uşurarea sarcineloră, a greutăţiloră publice, şi preste tetă a dăriloră împărătesei, cum le 4*ceD dumnâvâstră, căci statele, ţările fără dări, fără greutăţi nu se potă ţină! Nu v’amă chemată, dară bine să mă înţelegeţi, — să vă făgăduimu că aceste se potă întâmplă, dară apoi nu v’amă chemată nici că se vă ospetămă, acestea tote dela noi nu le-aţî au4ită şi nu le veţi au4i niciodată, alţii suntă, cari vă spună de acestea, la alegeri de deputaţi la dietă şi pe cari ca âmenl cu minte sănătâsă nu ar trebui să-i credeţi, ci să le spuneţi: nu ne vindemă consciinţa pentru bani, pentru băuturi şi alte amăgiri deşerte şi tăgăduell mincinose nu ne dămă încrederea nâstră, votulă nostru, ca să vă numiţi deputaţii noştri în dietă, în sfatulă ţării (nu îi vomă ascultă, nu ne vindemă).
Aşa dar fiindcă nu pentru aceste v’amă chemată, apoi urmâză să vă spună în scurte cuvinte scopulă pentru care v’amă chemată şi pentru care ne-amă adunată. Sciţi fraţitoră, că în anii de curândă trecuţi, s’a adusă o lege, după carea învăţătorii noştrii de la sate sunt îndatoraţi a învăţa limba maghiară, şi în scălele poporale a se propune acâstă limbă Ia pruncii noştri, cari vină Ia scOlă să înveţe a fi creştini buni şi patrioţi adevăraţi, Cei ce au lipsă de limba maghiară o învaţă nesiliţi, (nu ne trebue, cui îi trebue să o înveţe) noi fraţiloră mulţi amă învăţat’o de voe bună, cu plăcere, nesiliţi, da* să spunemă că siliţi nu o vomă învăţa (nici odată).
Tocmai acum este în desbatere în dieta ţărei o altă lege pentru introducerea limbei maghiare şi în scâ-lele mai înalte, în gimnasii (nu ne trebue). Noi fraţiloră nu vomă putea împedeca ca proectulă de lege pusă în desbatere să nu devină lege, şi nici nu 4<cemă că ne vomă împotrivi în contra legei, după ce va deveni lege, dar vremă să spunemă legiuitoriloră, că pe noi acâstă lege ne vatămă până în sufletti, şi a ne plânge de durerea nostră acesta ne este ertată chiară după lege; să scie dar fraţii noştri maghiari că pe noi acâsta ne dâre, ba să scie lumea că noi nu consemţimă cu aducerea unei atare legi (nu ne trebue, nu primimă).
Acesta este scopulă fraţiloră, pentru care ne aflămă adunaţi; este de datina nâstră, să ne sfătuimă împreună, să chibzuimă bine lucrulă şi să ne enunţămă în au4ulfi Iumei, — să spunemă ce este durerea nâstră, nu voimă se vătămămă pe nime, ci spunemă numai ce ne dâre pe noi! Era ună timpă fraţiloră, când strămoşii fraţiloră unguri cu celă dintâiu rege în frunte S. Ştefană credeau, că regnulă unei limba este nefolositoră, âr strămoşii noştri credeau că se cuvine să se lupte mai multă pentru păstrarea limbei, decâtă pentru esistinţă, — decâtă pentru viâtâ! Şi până când credinţele aceste din amândouă părţile au fostă pă4ite şi ţinute, până atunci acestă patriă, scumpă ţâra nâstră a fostă păciuită şi liniştită în lăuntru, tare şi mare, respectată şi temută în afară, — dulcea nâstră patriă mama bună a strâbuniloră noştri, ne a rămasă în moştenire pe carea o iubimă cu duioşiă, şi 1 pe carea o apărămă cu sânge şi avere împreună cu fraţii unguri, să le spunemă că ei o agrăescă unguresce, pe noi să ne lase în pace a o agrăi românesce, ca şi părinţii noştri, şi atunci ea va fi totă tare şi mare ca în trecuţii
FOILETON U.
Martirii Crucii din ambele Dacii.
(Urmare).
8 t. 8 a v a.
(249—275 d. Cr.)
Sava Stratilată, duce, e Romană din Dacia Iui Tra-iană, fiulă unui cetăţână nobilă. Muma sfântului profesa, i încă din juneţea ei, religiunea creştină într’ascunsă; ră-mâindă de timpuriu văduvă se mângâia în amărăciunile vieţii sale cu doi fii ai săi (o fată şi ună băiată) pentru a cărora educaţiune avea mare îngrijire. Fiulă său Sava îmbrăţişâ de june cariera armeloră şi fu înălţată de Ti-berie II la cele mai înalte grade militare După ce Au-reliană depuse prefectura Traciei şi a Iliriei, Sava ca capă ală legiuniloră din acestea provincii avă mai multe lupte cu barbarii dela Dunăre; elă îşi apără patria şi vetrele străbune cu ună eroismă de ună căpitană Romană. Sava era iniţiată de mică de virtuâsa sa mamă în misteriile creştinismului; prin urmare sfântulă protegia într’ascunsă pe toţi creştinii, facilitândă pe sub mână întocmirea mai multoră instituţiuni religiâse şi făcendă cu modulă acesta să înflorâscă în patria sa religiunea creştină. Astfelă ducele Sava, în locă de a împedecâ întin-
derea creştinismului, conformă ordineloră ce avea elă, întindea într’ascunsă creştinismulă, mângâind ă pe priso-nierî şi pre cei prigoniţi de păgâni. Pe când împăratulă Aureliană era încurcată în răsboiu cu Perşii, St. Sava în fruntea braveloră sale legiuni ţinea în respectă pe barbarii ce infestau Dacia din partea Mării negre. Cu totă eroismulă legiuniloră, comandate de Sava în persână, cer-bicoşii barbari, în mulţimi nenumărate, ameninţau din tâte părţile provinciile Daciei. Generalulă Sava prevă-i 4endă victoria barbariloră, pe de o parte trimise la Aureliană după ajutoră, pe de alta se retrase pe malulă Istrului până îi voră veni ajutârele dela împăratulă. Aureliană, care se întorcea din campania făcută în contra Perşiloră, luâ măsuri, încă de pe cale, pentru apărarea coloniiloră romane din Dacia şi veni de-adreptulă în Ra-ţiaria (astă4î Arţarfi) capitala Misiei superiâre. După venirea lui Aureliană aici, şi după ţinerea unui consiliu cu ducii săi pentru măsurile de apărare, împăratulă dete ordină la legiunile sale, ca împreună cu coloniile romane din Dacia lui Traiană să se retragă peste Dunăre în Misii. La ordinulă lui Aureliană St. Sava cu şâpte4ecl din ca-mara4ii săi de arme se opuseră acestui proiectă şi preferară mai bine a remânâ în Dacia Traiană cu maiori-tatea compatrioţiloră, cari nu se îndurară a-şl părăsi moşiile şi mormintele străbuniloră loră şi a emigrâ airea. Măsura acâsta şi tirănia lui Aureliană contra creştiniloră
determinară pe ducele Sava şi pe compatrioţii săi a depune brânele şi celelalte distincţii militare şi a se retrage din acestă serviciu fiecare pe la vetrele loră părinţesci. Atunci se dete pe faţă, că martirulă dinpreună cu cei şâpte4ecî de companioni ai săi suntă creştini. AureliaDiî îşi esplicâ causa nesupunerii loră la ordinulă său imperială şi-i aruncă în închisâre. Peste puţină se scâseră toţi la cercetare şi li-se ordinară a aduce sacrificii 4eiloră şi să se lapede în publică de religiunea creştină.	Sfinţii	se opuseră la tâte ameninţările
tiranului şi preferară mai bine a suferi orî-ce torture, decâtă a’şî părăsi religiunea, în care erau iniţiaţi de ani întregi şi pe care ei singuri o întinseră între camarazi loră de arme. Mai multe 4ile aceşti martiri fură torturaţi rău, şi mai apoi tiranulă puse, de le legară câte o piatră de gruma4î şi îi aruncară într’o nâpte în adâncimea Dunării. Astfelă muriră aceşti martiri ai crucii, cari ’şl apărară patria şi religiunea ca nişte eroi, âră sacrele loră cadavre parte din ele se găsiră de credincioşi şi se înmormântară la ună locă însemnată afară din cetate. Biserica ortodocsă îi serbâză în 25 Aprilie. Biserica Daciei va celebra acâstă 4* ca P® o sărbătâre naţională a timpului de primăvară, care deştâpţă între Români memoria Eroismului şi Patriotismului romană.
Nr. 71.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
— Cu aceste fraţilortS, spunendu-vă în scurtă seopulă a-dunărei, presente dedării conferinţa de deschisă (să trăiască prelungite.)
-----o-------
SOIRILE PILEI.
>Milităr Zeitung* comunică, că după terminarea manevreloră de t6mnă ună batalionă din ală 2-lea reg. de inf. din BraşoviS va pleca la Zvornicii în Bosnia, âr unii batalionti din acelaşi regimentă se va transfera din Fă-găraşă la Braşovă.
—0—
Depui atulQ Ladislau Lucacs s’a făcută membru fun-datoră ală reuniunii de maghiarisare din Cluşiu. Depu-tatulă Bela Grunwald nu pâte lua parte la adunare, fiind-că s’a bolnăvită. — Să nu fie 6re frica de 1 Aprilie românescă ?
—0—
Corulă mixtă din Orăştiă arangiază la 12 Aprilie
n.	ună concertă cu concursulă solistului d. Isaia Popa, în sala * contele Ştefană Szechânyi.* Programulă este următorulă: 1. Retour Victorieux, coră mixtă cu acom-paniare de piano de H. Bianchi. 2. Noră de Vijeliă de
W.	Humpel 3. Ouverture pentru piano forte în 4 mân! de G. Spontini. 4. Der Asra de Rubinstein. 5. Aducere aminte, coră mixtă de F. Mendelsohn. 6. Pax vobiscum, de Fr. Schubert. 7. Cântulă ciocârliei, coră mixtă de F. Mendelsohn. La finea concertului petrecere cu dansă. Inceputulă la 7Va âre săra.
—0—
.Reuniunea română de cântări şi musică* din Caransebeşă arangâză Lunî 1/13 Aprilie 1885 în sala mare a »Hotelului Lichtenstein* cu concursulă binevoi-toră ală d-lui J. Scherfî. »A doua producţiune ordinară* constătătâre din: 1. J. Mureşianu: »Trecui valea* cân-tecă poporală, coră mixtă. 2. Giroud: .Frăţietatea» coră bărb. 3. G. Dima: a) »Codrulă verde* b) »Segui-dilla* G. Cavadia c) »Sciu că m’ei erta* cântate de N. Popovici. 4. Mendelsohn B.: .Corulă 26 din Orato-riulă Paulus* coră mixtă. 5. Schamann: .Sorentina* pentru coră şi solo-tenoră, coră bărb, 6. Adam: »Junimea parisiană*, coră mixtă. Jocă. Inceputulă la 8 6re săra.
—0—
Regele şi Regina Svediei, după o petrecere de câteva (file la Curtea regală din Bucurescî, au plecată la Constantinopole. La întărcere voră fi ărăşî ăspeţii Curţii regale române.
-----o-------
De lângă Fdgăraşâ siptămâna patimi lord 1885.
Domnule Redactoră! încă de multă eram să vă facă cunoscută cum mergă lucrurile pe la noi. mai cu sămă in notariatulă Ulenî, care-lă formăză comunele Galaţă, Rîusoră, Illenî, Herseni şi Mărgineni; acestă notariată se ţine de cerculă Făgăraşului în fruntea căruia domnesce marele şi puterniculă pretoră Herszeny Imre.
Acestă pretoră în 25 Iulie 1884 a suspendată din oficiu pe DOtariulă cercuală Nicolae Nicără, sub cuvântă că s’ar fi găsită nisce încurcături.
îndată ce a fostă suspendată numitulă notară, dom-nulă pretore ală Făgăraşului, a denumită ca notară sub-
riă. Totă atunci ar putâ esecuta listele de lenevire pe-depsindă pe părinţii aceia, cari nu-şl trimită copii la scâlă. Atunci nu s’ar mai aucji unii âmenî (Jicândă, că pentru ce să mai trimâtă copii la scâlă, că totă nu-i pe-depsesce nimenea; nu, căci domnulă Emilă Popă cjice, că nu are timpă sâ se ocupe şi cu afacerile şcolare, de abia împlinesce porunca domnului pretoră. Dar cu tâte astea, pe la babe are timpă să mergă, ca să-i caute în bobi noroculă.
Acum vedeţi, Domnule Redactoră, cui s’au încredinţată afacerile a 5 comune. Ar fi de dorită ca să-şî ve<}ă de oficiu şi să nu mai âmble căutându-şl noroculă pre la vrăjitori, căci prin muncă drâptă, fie sigură, îşi va afla noroculă.	Corespondentul.
DARE DE SEAMĂ.
despre veniturile şi cheltuelile representaţiunei teatrale date în Braşovă în 26 Martie v. 1885.
Intrări.................................fl. 264.80
Cheltueli: a) Sala şi luminatulă: 21 fl. 15 cr.,
b)	Aranjarea scenei: 11 fl., c) Musica: 27 fl., d) Costumele: 51 fl. 89 cr., e) Friserulă: 9 fl. 50 cr., f) Taxa la poliţiă: 2 fl. 50 cr., g) Serviciulă: 10 fl. 50 cr., h) Tipărituri: 12 fl., i) Trăsuri: 2 fl. 50 cr., k) Note scrise: 90 cr. Totală: 148 fl. 94 cr. Venită curată 115 fl. 86 cr.
Suma acesta se va depune spre păstrare la , Albina,* âr libelulă de înlocare se va încredinţa Comitetului Reuniurei femeiloră române de aici.
Braşovă 29 Martiu 1885.
In numele diletanteloră şi diletanţiloră.
Iacobti Mureşanu jun., Ionă C. Panţu, Andreiu Bârseann.
SCM TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz Trans.*)
Pesta, 10 Aprilie. — Comisiunea de 21 a primită modificările reformei camerei magna-ţiloră. Ministrulă preşedinte a rugată comisiunea economică să nu desbată de astădată proiectulă vamală, deârece taxele vamale, încontra cărora ar trebui să se răspundă totă cu o mărire a ta-xeloră vamale încă n’au intrată în vigdre, să’şi reserve însă dreptulă a aduce, în sesiunea cea mai de aprâpe, proiectulă amendată în modă corăspuntjătoră său. neschimbată. Comisiunea a hotărîtă în acestă sensă.
JBruxela, 10 Aprile. — Când Curtea s’a dusă la Te Deum ce s’a cântată pentru serbarea nascerii regelui, ună omă se aruncă asupra tră-surei, în care se afla prinţulă de corână Rudolf, contele şi contesa de Flandra, şi sparse ferăstra. Omulă, care sufere de idei fixe religidse, după o violentă apărare a fostă arestată.
----o-----
DIVERSE.
0 domnişâră mântuită de mania de a se sinucide.—
Dlă Dr. M. din Viena se logodise cu D-ra Maria N. totă de acolo de mai multă vreme, însă până să se facă pregătirile de nuntă a trebuită să trâcă mai multă timpă.
stilutâ pe nepoţelulă său Emilă Popă, care mai înainte fusese vice notară.
Cum a ajunsă nepoţelulă la putere a începută a , se umfla în pene şi a face t6te după placulă său, sciindă că are o bună proptea. Şi să vet}!, Domnule Redaotoră, că îndată ce i s’a dată t6te hârtiile dela fostulă notară, nepoţelulă şi-a pusă v.-nolarfi, pe care a vrută densulă, aşa că din 25 Iulie a. tr. a avută patru v.-notarî âr în presentă nu are pre nimenea.
Acâsta a făcut’o dânsulă din interesă, pentru că din tote comunele primea lâfa de notară şi de v.-notară, âr cestui din urmă îi da dânsulă ce voia şi astfelă ne solvindu-le regulată toţi l’au părăsită.
Ore domniei sale cine i-a dată dreptulă d’a primi salară şi de notară şi de v.-notară.
Ar fi trebuită ca domnulă Emilă Popă dâcă şi-a pricepută oficiulă, ca îndată ce a devenită notară sub-stitută, sâ conchieme representanţa comuneloră respective în o adunare, să le fi făcută cunoscută că dânsulă nu are v.-notară şi în 5 comune singură nu-şl pâte împlini oficiulă, şi atunci representanţa i-ar fi denumită ună v.-notară; dar fiindă că acâsta nu a fâcut’o afacerile densului încă au luată mersulă racului. Ore acestea nu le scie domnulă pretoră tâte? Eu aşa credă că da, dară tace că-i este nepoţelă.
Afacerile comunale încă mergă râu, pentru că pe domnia sa nu-lă vede nimenea prin comune, decâtă atunci când are de a se lua inventare şi conscrierea ca-suriloră de mârte, sciindă că acestea-i aducă parale; nu bagă în sâmă că datoria dânsului ar fi, ca în tâtă săptămâna în o <ţi anumită sâ mârgă în comună unde să-şi ţină rapârtele să asculte partidele şi să-i împace, ca nu pentru tâte nimicurile sâ fugă în Făgăraşă la judecăto-
Fiindcă d-ra Maria era, ca multe altele, rău torturată de gelosiă, mai de câte ori venea mirele său la ea, se isca câte ună conflictă destulă de acută din causa gelo-siei şi ea Tameninţa, că se sinucide. Intr’o bună diminâţă — era în urma unui conflictă avută în sâra premergă-târe, — doctorulă M. primesce o scrisâre dela mirâsasa de cuprinsulă următoră: »Prâ iubitulă meu...! Fiindcă nu mai potă suferi atâta tortură, am hotărîtă sâ 'mi iaă viaţa. Când vei primi aceste rânduri, eu pâte că nu mai sunt între cei vii, A ta...« — Doctorulă M. se gândi câtva timpă la ună mijlocă şi ’lă şi află îndată. Se puse deci la masă şi scrise următârele rânduri: »Scumpa mea Mariă! Fiindă că ţie ţi s’a urîtă de viaţă, ce să facă eu pe acâstă lume fără tine? Pentru aceea m’amă hotărîtă şi eu a’mî lua viaţă. Nu sciu, dacă scrisârea mea te va mai afla viă, eu totuşi îmi pună hotărîrea mea pe hâr-tiă, pentru ca să se scie pentru ce amă murită. Ală tău... * — Primindă d-ra Maria scrisârea mirelui său printr’ună hamală, numai decâtă se puse într’o trăsură şi în fuga mare se duse la locuinţa dânsului. Ajungândă acolo şi aflândă uşa încuiată se înspăimântă grozavă şi începu a bate la uşă mai ântâiu mai încetă, apoi totă mai tare, până ce în fine vecjendă, că totă nu deschide nimenea uşa, începu a striga în gura mare. La acâsta locuitorii din casă alergară la ea, ba unulă aduse unlă-cătuşă, care descuia uşa. Intrândă d-ra Maria în odae a fostă întâmpinată de mirele său cu o carafă de bere în mână. Ea s’aruncâ în braţele lui şi cu mii de ferbinţi sărutări îi promise, că câtă va trăi nu se va mai gândă la sinucidere.
* *
*
Lupta desperată între ună copilă şi ună vultură.— 0 depeşe din Xenia, (Ohio), ne spune că înfr’una din
câmpiele de păşune din acelă locfi, Wallace Mead, ună copilă de 15 ani, păzea câte-va vite, când de odată ză-resce ună vultură pe ună arbore din apropiere. Speriată, începe sâ alerge spre casă, dar vulturulă’lă vede. Elă îşi întinde aripile, pornesce în aceiaşi direcţie, ajunge copilulă şi-şî înfige ghiarele în pulpa piciorului. — Copilulă însă rău-şesce să-lă asverle de oparte. Vulturulă se repede din nou cu mai mare furiă şi.îlă strânge de braţă. — O luptă desperată începe între vultură şi copilă; câtă a durată nu să scie, dar târziu de totă copilulă a fostă ameţită şi slăbită cu totulă de sfîşiăturile ce primise, iar alături cu elă vulturulă mortă, cu ună corpă ce măsura 1 metru şi 30 cm.
-----O-------
Producţiune musicală în pensionatulă Vautier.
Cetimă în »Kronstădter Zeitung* următârea dare de sâmă despre o producţiune ce au dat’o elevele din pensionatulă Vautier de aci:
»De repeţite ori amă avută ocasiune în ârna acâsta a asista la producţiunl în institutulă Vautier şi ne-amă convinsă, că d-şâra directâre Vautier posede o deosebită stăruinţă nu numai pentru cultivarea în sciinţe a eleve-loră d-sale, ci nizuinţa sa este de a aduce şi musica, canto* declamaţiunea la ună gradă mai înaltă de perfecţiune. Acâsta ne dovedescă producţiunile diferiteloră basme pentru coră, solo, şi acompaniare de piano. Cu bu-curiă con stată mă, că şi în ultima producţiune dela 1 Aprilie a. c. s’a esecutată cu cea mai mare acurateţă şi înlonaţiune curată corurile: »Delirambo« de Kursch-mann şi »Mein Herz ist im Hochland* de Kucken. D-şâra A. Malcher, care a declamată »Les souvenirs fanes,* ne-a arătată progresele în limba francesă şi că acâsta »belle langue* se cultivă cum se cuvine lângă cele trei limbi ale ţârei nâstre.	*
Ca totdâuna şi la acâsta producţiune a sciută si-litârea directâre a institutului a ne oferi ceva nou, lă-sândă să se esecute ună cuartetă de dame. Nu ne adu-cemă aminte să fi aurită aci vreodată ună cuartetă clasică esecutată de d-şâre precum amă avută de astădată ocasiune d’ală aucţi. D-şâra EI. Hugo şi cele 3 d-şâre de Brennerberg esecutară cu mare esactitate cuartetulă (Ddur) pentru piano, violină, viola şi violoncelă de Be-thoven. Acurateţa acestui cuartetă de dame şi dinamica ce o poseda în esecutare, ne-a procurată o adevărată plăcere, pentru care şi mulţămimă D-şârei Vautier, căreia pare a-i fi dată darulă de a găsi şi a ridică te-saure ascunse. »Dir allein* duetă de Garafa, a fostă esecutată de d-şârele E. Mârgulescu şi E. Alexandridi. Textulă nemţescă a fostă bine pronunţată, cu tâte că composiţiunea piesei nu era tocmai uşârâ. (»Imitaţio in aequalis motus.*) Duetulă a fostă fârte bine esecutată.
Ună adausă ce ne-a causată mulţătnire a fostă declamaţiunea unei drăgălaşe poesii >1870* a d-şârei Vic-torine de Brennerberg. Ca finale s’a esecutată legenda Răbezahl »princesa lisa* pentru voci, solo şi declama-ţiune. Cu plăcere trebue sâ constatămă, că acestă numără principală ală programului, s’a studiată cu mai multă îngrijire şi că întrâga piesă a mersă strună. Drăgălaşele şi linerele voci atingâu autţulă nostru fârte plăcută printre coruri. Solurile, care erau destulă de grele prin mo-dulaţiunea şi intrările grele, s’au executată de d-şârele Alexandridi, Mărgulescu şi El. Hugo fârte bine şi cu multă vioiciune. Dlui profesoră şi dirigenlă lulius Iaschik i se compete tâtă lauda, pe care o merită pe deplină. Acom-paniarea sa măâstră ce a desvoltat’o în corurile şi solurile din princesa lisa, a trebuită să electriseze pe toţi auditorii prin pasagele şi fioriturile excelentă esecutate.
Fără a se ţinâ strictă de componistă, stăpânesce regiunile noteloră asemenea lui Rubezahl, stăpânulă spi-riteloră; îi vine princesei lise, prinţului Ratibor şi celoră ce urcă munţii în ajutoră evitândă ori ce disonanţă mo-notoniă şi pedică în esecutare. Armoniosulă textă îlă esprimâ şi de astădată, ca şi la celelalte producţiunl de basme d-şâra Victorina de Brennerberg cu o graţiă, mo-dulaţiune şi organă plăcută, la care mai ajută şi înfăţişarea plăcută. Asemenea producţiunl are totdâuna efectele cele mai bune, atâtă asupra scolariloră câtă şi a profesoriloră deşi deoparte din punctă de vedere pedagogică, s’ar părea o adevărată pierdere de timpă, fiindcă prin producţiune se recere ună timpă mai îndelungată pentru studiulfi pieseloră, pentru a le aduce la o perfecţiune asemenea acestora, totuşi de altă parte nu putemă să nu vedemă avantagiulă ce-lă aduce, dedarea eleve-loră cu publiculă.
D-şâra Vautier, renumita şi zelâsa nâstră institutâre pâte cuteză a se produce cu elevele sale înaintea unui publică mai numărosă, de aceea şi sperămă, că după dorinţa mai multoră prietini ai d-sale — de a dâ cu altă ocasiune o producţiune întrună locală mai mare, — se va realisâ câtă mai curândă.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurelă Mureşianu
Nr. 71.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cursul* la bursa de Vlena
din 9 Aprilie st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 • • • 95.35 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 90.55 Imprumutulă căilord ferate
ungare...............147.—
Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.75 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostd ung.
(2-a emisiune) . . . . 122. -Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) . . . . —.— Bonuri rurale ungare . . 101.75 Bonuri cu cl. de sortare ICI.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi.................101. —
Bonuri cu cl. de sortarelOl.— Bonuri rurale transilvane 100 80 |
Bonuri croato-slavone . . 100. — Despăgubire p. dijma de
vind ung..................97.—
Imprumutulfl cu premiu
ung. ..................118 20
Losurile pentru regular ea Tisei şi Segedinului . 118.75 Renta de hărtiă austriacă 81.75 Renta de arg. austr. . .	82.10
Renta de aurfl austr. . . 105 75 Losurile din 1860	. . . 138 80
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 857 —
Act. băncel de credită ung. 287.50 Act. băncel de credită austr. 284.10 Argintulă —. — GalbinI
Împărătesei............... 5.84
Napoleon-d’orl............9.86‘/a
Mărci 100 împ. germ. . . 61.05 Londra 10 Livres sterlinge 125.05
Bursa de Bucuresci
Cursulu pieţei Braşovu
Cota oficială dela 27 Martie st. v. 1885
din 10 Aprilie st. d. 1885.
Cump.
Renta română (5°0).	.	.	.	89V2
Renta rom. amori. (5%)	.	.	93V2
*	coavert. (6%)	.	.	88V2
împr. oraş. Euc. (20 fr.)	.	.	30
Credit	forc.	rural	(7%)	.	.	99Va
*	«	ii	(5%)	•	•	84V*
»	» urban (7%)	.	.	96 Va
»	»	»	(6%j	.	.	86»/*
*	>	»	(5%)	.	.	81»/*
Banca naţional a României 1195 Ac. de asig. Dacia-Rom.	.	.	305
«	*	» Naţională	.	.	228
Aură.......................... 13.3/4°/o
Bancnote austriace contra aură —
Bancnote românesc! .... Cump. 8.66 Vând. 8.69
Argint românesc................ »	8 60	*	8.65
Napoleon-d’or!.................... »	9.80	»	9.82
Lire turcesc!..................... »	11.06	*	11.08
Imperial!......................... »	10.04	»	10.06
Galben!........................... »	5.70	»	5.76
Scrisurile fonc. »Albina« . .	»	100.50	*	101.—
Ruble Rusesc!..................... *	125.—	>	126.—
Discontulă	»	... 7—10 % P© ană.
py Numere singuratice din „Gazeta Tran-
silvaniei “ se potft cumpăra în tutungeria lui I. Gross.
Anunţăm* aceloru onoraţi cetitori, cari voră bine voi a se abona la f6ia n6stră de aici încolo, că avemă încă în reservâ numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea completă.
Administraţiunea »Gazetei Transilvaniei.«
m
m
m
m
m
#
m
m
m
m
*
•
m
m
m
m
m
m
Gasse de feru
sistemă Wertheim
ce resistă pe deplină în contra focului şi nici nu se potfi sparge, din renumita fabrică de casse
L. FLEISCHER
oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile condiţiunî şi în t6te mărimile.
Xustinianii M. Grama,
depositarulă fabricei în Braşovă.

w
m
$
m
f
I
•
W
m
m
m
o
O
CM
©
-4-3
O
Lfl
*3
&
o
Ph
<£>
-f-3
O
H
o
O
CM
JH§ 20°|o Tote preţurile scădute 20°|0
per comptantiă..
Magazinu de încălţăminte
o	f
alD lui
Ioanti Săbădeanu
Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scăcjute t6te felurile de încălţăminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copil, gata s6u după măsure fabricate.
Ghete de bărbaţi dela v. a. fl.	3.60	cr.	în	susă.
Ghete de dame „	„	„	3.—	„	„	„
Pantofi şi ghete de copii dela	60	„	„	„
Pantofi de casă de piele, pîslă s£u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă.
Specialitate.
Cisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă »	» fetiţe şi băieţi ,	»	»	, » » 4.50 , »	»
Şoşon! de postavă de pîslă şi cu Gumă englesescî. — Şoşon! cu talpe de pîslă lung! şi scurţi pentru voiagiorî. = Galoc! de gumă engles*. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
Cisme de copii ordinare dela v. a fl. 2 în susă ,	» bărbaţî »	» » * » 57a » »
»	. femei »	»>,*4>»
Comandele din afară se efectueză după măsurile trimise jiromptă şi cel» nepotrivite se iau uxtâretă in schimbă.	’
O
8-3
O*
C~h
CD
*-s
cd
£
*-s
b-i • h—I
CD
CO
CD
£3c
c
erh
CD
t>0
Q

20°|0 Tote preţurile scăzute 20°
Mersulti trenurilorti
pe linia PredealH-Budapesta şi pe linia Veiuşii-Aradfi-ISiidapesta a câlei ferate orientale de statft reg. ung.
Predealu-Budapesta						Budapesta-		-!Predealil		
		Trenfi	Trenu	Trenfi	I Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi	Trenfi
		accelerat	de	omnibus			de	omnibus	accelerat	omnibus
			persone		persâne		persfine			
								1	1	
Bucurescî		7.15	—	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30| 8.00	
Predeal*		1.09	—	—	3.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
Timişâ	( (	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşovă		2.06	—	—	10.50	P. Ladâny Oradea mare |	2.01	2.04	1.59	10.09
Feldiora		2.16	6.30	5.45			4.11	5.13	3.20	
		2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia		3.03	7.41	7.07	<	Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva		3.18	8.09	7.42		Fugyi-V âsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodti		3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu Sigliişora		4.51	10.18	10.52		Râv	5.46	11.41	4.31	
		5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole		5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
Mediaşfl		6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mică		6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa		—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaştu		7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Crâciunelă		—	1.45	3.22		Ghirbău	8.24	4.52	—	
Teiuşft		7.38	2.26	4.15		Nedeşdu 'I	8.38	5.11	—	
Aiudti		7.55	2.48	4.44		Clnşin |	8.57	5.40	7.03	
Vinţulfl de susQ		—	3.12	5.10			9.23	6.C0	7.18	
Ui6ra		—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cncerdea		8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
Ghirisă		8.48	4.10	6.38		Cncerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida		—	5.39	8.51		Ui6ra	12.12	9.53	—	
Clnşin	( (	10.03	559	9.18		Vinţultt de snsd	12.19	10.07	—	
		10.18	6.28	8.00		Aiudd	12.45	10.42	9.17	
Nedeşdu		—	6.54	8.34		Teinştt	1.15	11.32	9.40	
GhirbSu		—	7.10	8,59		Crăciuneld	1.44	12.03	—	
Aghirişd		—	7 25	9.35		Blaşti	2.00	12.24	10.12	
Stana			7 49	’0.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiedind		11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciucia		12.06	8.52	12.17		Mediaşd	3.27	2.24	11.07	
Bucia		—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca		—	9.29	1.21		Sigişâra	4.50	4.17	12.15	
R6v		12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
Mezd-Telegd		1.11	10.27	3.03		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugyi-Vâsârhely		—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Yârad-Velinţe		—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
Oradia-mare	(	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44	
	(	1.54	11.14	7.30]		Braşovă |	9.20	10.15	3.15	
P. Ladâny		3.14	1.47	11.05			—	6.00	3.25	
Szolnok		5.10	4.40	2.37		Timişd	—	6.57	4.03	
Bnda-pesta		7.30	7.44	6.40		Predeal*	—	7.32	4.28	
Viena		2.00	6.20	2.00		Bucurescî	—	—	10.25	
								1	|	
Nota: Orele de nopte suntfl cele dintre liniile grose.
^	Tinoarrafia ALEXI, Braşovă.
TeiuşA-Aradă-Vudapesta				Buda pesta- Aradft-Teiuşft.		
	1 Trenfi de	Trenfi	Trenfi		Trenfi de	Trenfi
	persone	omnibus	omnibus		persdne	omnibus
Teiuşft		9.50		Viena	8.25	8.35
	2.39		8.20			
Alba-lulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55 12.28
Vinţul* de joşii	4.04	11.09		Szolnok	11.14	
Şibota	4.35	11.43		Aradft |	3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13			4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39 7.19
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	
Branicîca	6.34	2.21		Pauliş*	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Berzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57 12.27
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	
Paulişfl	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
Aradft |	12.32	8.05	9.45	Orăştiă Şibotă	10.47 11.14	3.46 4.20
	12.00	8.45	6.10			
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţul* de jos*	11.46 12.21 12.53	5.06 |
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-lulia		6.15 7.00
Viena	6.20	—	—	Teiuşft		
Aradft-Timişâra				Simeria (Piski) Petroşenl		
	Trenfi	Trenfi de			Trenfi	
	omnibus	persdne			omnibus	
Aradft	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţeg*	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timlşftra	8.58	3.15		P etroşenl	7.00	
Timişftra-Aradft				Petroşeui—Simeria (Piski)		
	Trenfi de	Trenfi			Trenfi	
	persone	omnibus			omnibus	
Timfşftra	12.25	5.00		Petroşeui	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37 10.09	
1 Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia		
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nâmeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţeg*	11.26	
Aradul* nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
Aradft	3.10	8.00		Simeria	12.37