1
BEDACTIUNEA ŞI ADMINISTRA (IENEA I
BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22.
,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe unfl anQ 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anii 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULO XLVIII.
SE PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUEILE:
O seriă garmondii 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SoriaorT nefranoate nu se prlmesou. — Manusorlpte nu se retrămltQ.
NS 70.
Vineri 29 Martie (10 Aprilie)
1885.
U.
Nou abonamentii
Ia
„Gazeta Transilvaniei “
Cu I Aprilie st. v. 1885 se începe unA nou abouamcntă, la care învit&mâ pe onoraţii amici şi sprijinitorî ai foiei nostre.
Preţul ii abonamentului:
Pentru Anstro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl. *
„ ş6se „	6	„
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 9 franoi ) în anrâ seu în hâr-
„ ş6se „	18	„	> tiă cu adausulfi a-
„ unu anu 36	„ J	giului.
Bagămu pe domnii abonenţi, ca s& binevoiascâ a-şi reînoi de cu vreme abonamentulca sd nu se întrerupă espediţiunea diarului.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei "
Braşovti, 28 Martie (9 Aprilie) 1885.
O săptămână de <J^e Franţa a fo3tă fără ministeriu şi abia în 7 Aprilie (Jiarulu oficialii a putută să publice lista noului cabinetă Brisson. Greutatea, cu care s’a compusă acestă cabinetă, este cea mai viuă dovadă pentru aceea, că actuala organisaţiă republicană aFranciei are a se lupta încă cu multe neajunsuri, şi că neînţelegerile dintre diferitele partide şi fracţiuni suntă încă mari.
Crisa ministerială, provocată de maioritatea camerei cu mare uşurinţă în nisce momente de îucurcături esteriâre pentru ţâră, era p’aci p’aci să creeze dificultăţi şi în lâîntrulă Franciei, dâcă n’ar fi succesă în cele din urmă preşedintelui camerei Eugăne Henri Brisson de a formă ună ministeră de coaliţiune din membrii uniunei republicane, a uniunei democratice şi a stângei radicale, rămâindă afară din combinaţiune numai monarchiştii şi intransigenţii.
In noulă ministeriu a întrată ca ministru de esterne Freycinet, cunoscută de pe timpulă când a fostă ministru-preşedinte, după retragerea ministerului Gambetta. Se asigură, că Freycinet a fostă chiămată în ministeră mai multă din respectă cătră relaţiunile cu Germania şi că numirea lui ar fi făcută cea mai bună impresiune în Berlină.
Acâsta e de crezută, după antecedentele a-cestui omă de stată, care s’a arătată la 1882 destulă de prevenitoră faţă cu puterniculă can-celară germană.	*
Nu totă aşa de bună impresiune va fi făcută în Berlină numirea lui Allain Targâ ca ministru de interne şi mai alesă a generalului Cam-penon ca ministru de răsboiu, fiindcă aceştia precum şi şefulă cabinetului sunt Gambetişti pronunţaţi, cari suntă pentru o acţiune concentrică a republicaniloră în favorulă înălţărei prestigiului Franciei şi a apărărei intereseloră ei faţă cu Germania, care le ameninţă.
Presa republicană din Paris, afară de cea estremă se pronunţă în modă fârte favorabilă în privinţa noului ministeră. Estremii republicani observă tăcere, âr monarchiştii şi clericalii se declară nemulţămiţl.
Declaraţiunea, ce a cetit’o Brisson în şedinţa de Marţi a camerei spune, că noulă cabinetă ’şi-a pusă ca ţintă împăcarea şi concordia înăuntru, âr în afară o politică decisă faţă cu China, şi în tâte celelalte cestiuni europene o politică atentă
şi precaută. Ea mai accenţuâză concentrarea liberă şi naturală a puteriloră republicane înăuntru, consolidarea republicei pe basa unirei republicaniloră şi în specială cu privire ţa nouăle alegeri ce se voră face în târana acesta pentru parlamentă, promite că ministeriulu va stărui, ca aceste alegeri să fie libere, leale şi sincere.
Maioritatea camerei a documentată mulţumirea ei cu noulă cabinetă prin aceea, că a votată imediată creditulă de 150 miliâne, ce l’a cerută elă pentru Tonking. Votarea acâsta s’a făcută sub impresiunea favorabilă, ce a produs’o depeşa lui Patendtre, trămisulă Franciei în China, care (Jice, că preliminariele păcii cu China au fostă ratificate.
S’a mai constatată în urmă, că scirile sosite din Tonching au fostă prea esagerate şi că de-sastrulă trupeloră francese n’a fostă aşa de mare, cum s’a crezută.
Ministrulă de răsboiu Campenon a fostă din capulă locului în contra espediţiunei din Tonching şi de aceea se speră, că sub conducerea lui tractările de pace cu China voră avă ună mai bună succesă.
S’ar părâ că noulă cabinetă francesă voiesce a înaugurâ o politică mai puţină dependentă de influinţa Germaniei. 6re îi va succede acâsta? Reuşi-va Brisson de a stabili o unitate de acţiune între partidele republicane, ori că se va împlini prezicerea acelora, cari s’au esprimată, că Fran-cia, în împrejurările actuale, nu-şî p6te reînălţa, prestigiulă său decâtă numai devenindă său republică roşiă, său monarcbiă?
Cuvinte şi fapte.
II.
„Preste totă nu suntă drepte drumurile, pe cari âmblă aceste reuniuni şi apărătorii loră, nu oneste armele, ce ele şi ei le avântă în luptă. Tocmai acăstă metodă, care voesce să fie fină şi totuşi lasă să ăsă aşa de tare la ivălă aceea ce voesce să ascundă, lucrăză ca ună venină corosivă, ce se tărnâ cu picătura în inimile agitate ale locuitoriloră nemaghiarf ai acestei ţări. Este unu cuvântă de totă adevărată, ce dovedesce pă-trun^ime în psichologia etnologică, când Zice contele Ştefană Szecbenyi, că nu volnicia însăşi, ci „duplicitatea“, ,făţăriau, vtartufi,ada“,	revoltău,
„îngreţoşază^, „înverşundză“ pe ămeni. Aşa de echivocă este metoda, cu care se introducă aşa numitele „reuniuni de cultură maghiară44 aici şi acolo. Acolo, unde terenulă pare favorabilă pentru aceste reuniuni, ele suntă înfăţişate ca ună mij-locă de enormă importanţă, ună mijlocă, care e aptă a salva maghiarismulă şi patria. Acolo se enunţă negenată şi tendinţa de maghiarisare. Astfelă a recomandată d-lu Iosifu de Bano, vice-preşedintele de mai nainte ală parlamentului şi întemeiătorulă reuniunii de maghiarisare din Şaroşă, în adunarea comitatului Şaro-sului din 25 Octomvre 1881 întemeiarea re-uniuniloră de maghiarisare ca ună mijlocă făcătoră de minuni pentru maghiarisare; elă Zise între altele: „Când vedemă pericolele gră-mădindu-se potopă din năuntru şi din afară, a-tunci ne aflămă în faţa întrebării fdrte seriâse: 6re de suntă suficiente mîjlâcele acelea manuate cu puţină energiă, ce le oferă politica nâstrâ? Ele nu-să suficiente, pentru că noi nu putemă scf, până când dispunemă de ele; ele suntă nesuficiente şi pentru că,— dâcă în urma unei presiuni provenitâre din t<5te părţile Maghiarulă nu
va dovedi o anumită putere espansivă de viaţă şi nu ■ va fi în stare a-şi întinde Mmulă seu celă puţină până la periferia geografică a Ungariei — s’ar putâ calcula aproximativă chiar şi timpulă, când u se va stînge celă din urmă maghiarismă în vre- fi ună ţinută ală Dunării de mijlocă sâu între munţii Transilvaniei.44 Aici suntă privite şi re- • comandate reuniunile de maghiarisare ca ună mijlocă de a preface t6tă viaţa nemaghiară dintre <5 periferia geografică a Ungariei în viaţă maghiară, a căci ,,a întinde nâmulă maghiară celă puţină până la >, periferia geografică a Ungariei44 nu va să Zică alta c decâtă a maghiarisâ pe toţi cetăţenii nemaghiarl dintre ii periferia geografică a Ungariei. Cu totulă altfelu însă u sună melodia., şi cu totulă pe alte cdrde se trage -cu arculă, îndată ce reuniunile de maghiarisare t întâmpină resistinţă undeva în espediţiunea loră 1' agresivă. Atunci trebue să ăsă pe scenă toţi con- r siliarii mijlocitori, pentru ca să potolâscă neîn-crederea; atunci aceste reuniuni sunt înfăţişate 1 ca ună ce de totă nevătămătoră, atunci cu in- a dignaţiune patetică se respinge învinuirea, suspi-ţionarea, ca şi cum aceste reuniuni n’ară voi să i smulgă naţionalităţiloru nemaghiare nici-ună firă £ de pără din capă, şi conducătorii acestoră reu- 1 niuni voescă a arăta cu multă delicateţă acestora 1 numai o binefacere, vrândă a înavuţi şi pe celă ’( mai săracă Z^eră cu cunoscinţa unei a doua -I limbi. Dâcă aceste sunete de sirene nu facă im- -i presiunea dorită, atunci se prefacă domnii Ma-ghiari supăraţi, mâhniţi rău, revoltaţi şi strigă 1 asupra persecuţiunei şi urei brutale.44	5
„C6rda acâsta din urmă se atinge acuma de „ colegii noştri maghiari în duetulă loră. Tonurile | cele false, ce le scotă ei din instrumentulă loră, numai câtă producă disarmoniă; ele nu mai a- |j măgescă. Vorbele, sune ele câtă de promiţătoră i; său ameninţătoră, şi-au perdută tâtă însemnătatea j] pentru o mare parte din cetăţenii acestei ţări. Pen- J tru ei esistă numai o limbă, limba fapteloru. Colegii noştri maghiari voră înţelege, de şi nu voră ■ mărturisi, că şi-au stricată pretenţiunea de a deştepta ; credinţă în consonanţa vorbeloră loră cu faptele. Noi -nu ne îndoimă de locă, că pentru esemplu preşedin- j tele dietei din Cluşiu, baronulă Francisc Kdmemy, n’a fostă pe deplină sinceră, când asigură pe Saşi în « cuvântarea sa de încheiere din 9 Deceinvre 1866 : jj că „municipiulă loră rămâne neatinsă şi la unire ţ'i prin aceea, că dreptulă loră este sprijinită de în- ,r trSga Ungariă, că strălucita epocă a istoriei loră ( se va reînoi sub regii ungari,44 Astea au fostă p vorbe. Cassarea constituţiunii municipale săsesci 1 în anulă 1876 asta a fostă faptă. Noi ne îndo- v imă totă atâta de puţină, că Augustă Trefort a i] fostă sinceră, când a Z^ 22 Maiu 1861 : 11 „Sârbii, Românii, Germanii, Slavii şi Rutenii 11 potă întrebuinţa în scâle limba, ce ei o voiescă. 1 Eu dorescă, ca desvoltarea internă a popâre-loră să fiă ţinută în onâre ca religiunea, în care ( statulă n’are dreptă a se amesteca.44 Astea au 1 fostă vorbe. Articululă de lege XVIII, creată sub j ministrulă culteloră şi instrucţiunii publice Augustă Trefort în anulă 1879, relativă la jnstrucţi- { unea obligătâre a limbei maghiare în scâle] e po- 1 porale nemaghiare şi legea scâleloră medii (art. I de lege XXX din 1883) — astea suntă fapte. '
„Din enunţările făcute prin multe vorbe ale foiloră maghiare noi — chiar şi dâcă nu ne-ar arăta acâsta cassarea conclusului comitatului Bistriţa-Nâsăudă de cătră ministrulă Tisza — putemă scâte numai acea convingere, că ele vo- <• escă a impune cu ori ce preţă reuniunile de r cultură maghiară şi specială pe cea din Transil- < vania naţionalităţiloră nemaghiare — chiar pen- i tru preţulă adevărului şi ală păcii popâreloră. > Asta încă este faptă.	'îi
ii
JL\r. YU.
GAZETA TRANSUVANIEI
1885.
Procesultt din Deva*)
ii.
Motivele de recursă ale lui Ioanii Papiu, proto-presbiterulă gr. or. alţi tractului Devei, în afacerea penală a lui Avramă Tincu şi a sa, adresate judecătoriei de cercă din Deva ca judecătoria învestigătâre contra de-cisiunei cu data 17 Maiu 1883.
In causa pentru delictă de agitare, care a pricinuită cercetarea prealabilă contra Drlui Avramă Tincu ca făptuitoră, şi în contra mea ca participantă, amă on6re d’a înaintâ decisiunei cu data 14 Maiu 1883 Nr. 1338/83, ce mi s’a publicata la 24 Maiu 1883, spre susţinerea recursului ce am insinuată în contra ei următârele: Motive.
Susă atinsa decisiune dispune d’a se ordona în contra mea cercetare specială, ca în contra unui participantă la delictulă de agitare, şi anume pentru taptulă punibilă normată şi cualificată în §-lă 172 alo codului penală.
Numai puţine am să observă, şi de locă voiu intra în materiă; aci prima dată potă să dau expresiune liberă marei mele măriri cum s’a intentată acâstă cerce-tsre, căci în urma adunărei ce s’a ţinută aici la 10 Martie 1883 câte-va (Jde n’autjiamă decâtă expresiunl, că adunarea memorată a conservată şi dovedită o seriositate şi ordine esemplară, şi abstrăgândă dela părerile politice adversare celoră exprimate în aceea adunare, nimeni n’a fostă şi n’a putută fi bănuită, că ar fi fostă afară de lege. Mare mi-a fostă mirarea deci în urma manifes-tărei unei asemenea ţinute, recunoscută chiar şi de cătră procurorulă reg. privatim înaintea mai multora, când am auclită, că totă acelă procuroră reg. a făcută denunţare criminală spre cercetarea faptului, ca perturba-ţiune său agitare, basată pe unele referate comunicate (Jiareloră maghiare în modă eronată său în adinsă denaturată, după cum este datina sinistră a unoră corespondent! din provinciă; şi mirarea generală a fostă cu atâtă mai mare, că procurorulă reg. care a fostă şi elă de faţă la aceea adunare, a basată denunţarea sa nu pe cunoscinţele şi intuiţiunile sale proprii, esperiate, văzute şi aurite de însuşi D-sa, ci pe palavre şi informări greşite publicate în Ziare> sub masca de anonimitate. Din aceste împregiurărî nu voescă să deducă altceva, decâtă că în mare rătăcire este indusă justiţia şi jude-cătorulă, dândă urmare şi ascultare la asemeni denunţări, şi conturbândă prin acăsta spiritulă publică şi paci-nica comportare a cetăţeniioră patriei.
Dar să vedemă, ce este propriemente faptulO obiectivă denunţată, ca basată în §-lă 172 cod. pen. ?
Acestă §-ă determină categorică şi espresă, că:
* oricine adresâză şi propagă nesupunere, în modulă indicată în §-lă 171, adecă prin cuvântă sân scriere, în contra legei sâu ordonanţeloră jurisdicţiunale emanate în cerculă loră de activitate, sâu în contra manda-teloră şi resoluţiuniloră loră, se pedepsesce cu închisâre de durata pâuă la doi ani, şi amendă până la 1000 fi. v. a. etc. etc.* Aşadară ar fi fostă de datoria denunţărei să arate şi constate, în contra cărei legi anume sâu ordonanţe am greşită, şi la care anume lege sâu ordonanţă am provocată adunarea să nu se supună? Dar acâsta obiectivitate nu numai că e lipsită de ori ce constatare, ci nu este măcar nici afirmată, nici chiar de prâ zelâsa denunţare basată în ventosele unei Ziaristice, ce publică sub anonimităţl calomnii pamfletare; constată deci că nu este nici afirmată, cu afâtă mai puţină constatată vre-o faptă, care după lege constitue delictă de
*) Ve<fî »Gazeta« Nr. 76, 79 şi 116 din 1883.
agitare, — şi lipsindă vre-ună obiectă legală sâu nelegală de cercetare, este fără îndoiâlă şi neraţională, şi fisica-mente imposibilă, d’a se urmări o cercetare specială contra unui făptuitoră, pentru care nu esistă faptă de urmărire, — pentru care motivă deci ceră ca sâ se sisteze tâtă procedarea, ca inutilă, neraţională şi nesprijinită de forţa şi îndreptăţirea legei.
Dar dâcă ar fi fostă chiar ceea ce nu este, — şi atunci cercetarea prealabilă mie nu-mi pâte află. nici cea mai mică umbră de învinuire, pentru că după cum am pricepută, spre a constata ore-care faptă ce ar sâmenâ a se reduce la vre o neregularitate, s’au ascultată martori numai de aceia, cari sâu nu sciu nimica, sâu forte puţină românesce, ceea ce credă că nici ei nu voră negă,
—	âră ca să constate cineva o intenţiune sâu direcţiune, ce dă ună vorbitoră într’o adunare cercetată de mai bine de 2000 âmeni, trebue să-i fie perfectă cunoscută idio-mulă şi limba, în carea oratorulă pledâză, şi trebue să pricâpă cu atătă mai bine şi idiotismele limbei, de cari trebue să ne servi mă în asemene adunări, — dar cari cunoscinţe absolută le contesteză martoriloră ascultaţi;
—	să admită însă şi acâsta incapabilitate de capabilă, nici atunci nici acele fasiunî de martori nu constată în contra mea uici măcară din depărtare presemnele sâu circumscrierile unei provocări la nesupunere legei; — judeţulă incuisitoră pune gravă pondă asupra acelei es-presiunî a mea, că aşă fi : *0616 auZite aici, bine să le ţineţi minte şi să le spuneţi şi altora!*
£tă aci dovada cea mai lămurită, că cei cătră cari j am adresată aste cuvinte, m’au pricepută, le-au urmată şi le-au împărtăşită şi altora, şi efectulă loră a fostă şi este îngrijirea seriosă faţă cu cele ce s’au Zisă, der n’au avută nici ună efectă socotită de turbulenţă, ci cei nechiemaţl nu m’au pricepută, dovâdă cercetarea de faţă. Să admită, şi admită cu plăcere, că m’aşă fi servită de expresiunea mai susă citată, — mă felicită chiar că am avută acea precauţiune, adresândă adunărei acele cuvinte, când am anunţată conclusulă ce se luase, pentru ca să facă atentă pe fiecine, ca bine să cumpănâscă cele enunciate, şi să nu le răstălmăcâscă, şi cei chiemaţî au şi observată cu acurateţă învitaţiunea mea, âr cei nechiemaţl, nepricepându-o, au chiar abusată de înţelesulă ei în modulă celă mai neconvenabilă.
Die tâte aceste, onor. Tribunală ca foră apelatoră în acâstă cestiune, se vede, că şi atunci când s’ar presupune, chiar şi fără dreptă, că voindă sâu nevoindă a se escita ârecare nesensă din causa adunărei menţionate, eu şi atunci prin participarea mea la aceea, aşă fi avută votă numai de conciliatoră, âr nici de cum de participantă la vre-o faptă nelegală, nearătată şi necunoscută în acâstă causă.
Mă rogă dreptă acea, ca cercetarea specială să nu se admită, căci e inutilă şi fără folosă, şi cercetarea prealabilă ulteriâră să se curme.
Cu distinsă respectă:
Ioanii Papiu,
Protopresbiterulă gr. or. română ală tractului Deva.
------O-------
SOIRILE PILEI.
Serbarea tradiţională a juniloră a fostă favorisată erl, Mercur!, de o Zi impărătâscă. Venirea loră dintre ! Petri a fostă aşteptată de ună publică mai numerosă ca totdâuna. Intregă grâverulă şi promenada de sub Tâmpa erau înţesate de lume. Corpulă juniloră se compunea din patru cete: 1. ceata juniloră tineri, 2. ceata bătră-
niloră de pe Tocile, 3. ceata curcaniloră de pe Costă şi
4.	ceata juniloră albi. Când junii au ajunsă în dreptulă promenadei, musica militară începu „Marşulă Juniloră», de Iacobă Mureşianu, şi nu înceta decâtă, când defilarea însoţită de împuşcături de pisiâle s’a terminată. In tim-pulă defilărei ceata a treia s’a oprită înaintea capelei române şi a cântată »Christosă a înviată», âr câta a patra s’a oprită în faţa publicului, unde măcelarulă lână Lu-pană, cu stâgulă în mână, a ţinută ună discursă mulţă-mindă publicului asistentă şi în specială corpului ofice-rescă din armată, care a luată parte. Discursulă şi l’a încheiată strigândă »Să trăâscă M. Sa monarchulă, armata şi naţiunea română*. Corpulă juniloră s’a oprită apoi la cruce pe Costă, de unde s’a împrăştiată p’acasă, âr ceata juniloră albi s’a întorsă prin piaţă.
—0—
D. generală maioră Carolă Fischer, care ca coman-dantă ală brigadei 31 de infanteriă ’şl câştigase multe simpatii în tote cercurile din Braşovă, a plecată Marţi de aci la Cracovia, unde e numită comandantă ală brigadei 1 de artileriă. Aflămă că în loculă d-sale va veni aci ca brigadieră ună d. colonelă,
—0—
D. colonelă Mihailă cav. de Trapşia, directorulă artileriei corpului 12, e numită comandantă ală brigadei 11 de artileriă*
Miseria în Seghedină e cumplită. Omenii, după i-nundare, au fostă siliţi sâ ’şî construâscă case frumâse, luândă bani cu împrumutare dela împrumutulă Seghedi-nului garantată desfată. »Egyetârtâs» spune, că stau acum vr’o 600 de locuinţe gole, neînchiriate. Proprietarii de case n’au, prin urmare, nici ună venită, şi atâtă a scă-Zută chiria, încâtă nici interesele capitalului vârâtă în case nu le potă plăti. Afară de asta esecutorii nu ţină sâmă nicîdecumft de miseria âmeniloră. De curendă au vândută cu 160 fi. o casă, care era prdţuită cu 8000 fl. şi împovărată cu o datoriă de 4000 fl. »Egyetârtâs» mai istorisesce ună casă, că ună venZătoră a dată cumpărătorului 30 fi. pe deasupra, numai să primâscă casa cu împrumuLuiu intabulată pe ea.
—0—
Căprarulă Samuilă Cosma din reg. 64 de infanteriă a fostă medaliată cu crucea de argintă pentru merită.
—0—
Pentru luna Aprilie e oprită prin lege vânatulă de cerbi, capre, epuri, fasani, raţe, potârnichl şi prepeliţe; de asemenea e interzisă şi comerţulă cu astfelă de vânată. Contravenienţii se voră pedepsi cu 5—10 fl.
-0—
Cu ocasiunea aniversării de şâpteZecî de ani, can-celarulă Bismarc-k a primită peste 2100 de scrisori de felicitare şi 2322 de telegrame, cu 76,773 de cuvinte.
-----o------
Teatru de diletanţi în Braşovd.
Marţi 26 Martie v. (a treia Zi de PascI) s’au representată în sala Redutei de aici piesele anunţate de noi în numerii trecuţi; Ni no, come-diă într’ună actă de I. P. C e r c h e z ti, şi După teatru, comediă totă într’ună actă prelucrată de T. V. St etan el li după vestita piesă fran-cesă „Une tasse de thee.u
In ceea-ce privesce succesulu acestei repre-sentaţiuni, credemu că vomă face bine d£că vomă reproduce aprecierea potrivită a gazetei germane de aici „Kronstădter Zeitung“ Nr, 79. Eată ce Zi°e acâstă fâiă :
FOILE T ONU.
Martirii Crucii din ambele Dacii.
(Urmare).
, Cine produse aceea mare turburare în ceră, puse jn mişcare pe ângerl şi surpă pe Luciferă ce trase în jirmă-i a patra parte din stelele ceriului? Cine scose pe Adamă din paradisă (raiu)? Cine tăcu pe Caină pri-nulă criminală? Cine pricinui atâtea răsbâie civile, prin îare se îngropară atâţia omeni şi atâtea naţionalităţi? nvidia (zavistia) şi orgoliu (mândria.)
Gloriâsele fapte ale lui Mercurie cum şi înalta sa josiţiune nu erau privite bine de ochii cei invidioşi ai ui Catonă; invidia nu putea vedea binele aprâpelui şi nima, ce ascundea în sine acâsta patimă, nu se putea li-tişfi nici odată până nu-şî râsbuna. Catonă, favoritulă ui Decie şi inimiculă lui Mercurie, profitândă de retrăirea sfântului din templu spuse lui Decie, că ducele lercurie e creştină şi că are cutezanţa a propagă creş-inismulă pe faţă între legiunile romane. Impăratulă nu reZu deocamdată, ci vru a se încredinţa singură cu ochii Si; chemă dar pe Mercurie la sine şi îi Zise: »Au nu
3-amă cinstită eu pe tine puindu-te Voevodă peste oştile
mele? Pentru ce ai trecută cu vederea stăpânirea şi porunca mea, care o amă dat’o ţie? şi de ce nu dai cinste cuvenită ţ)eiloră?«
Sfântulă Mercurie cunoscu îndată de unde vine turbarea Domnului sâu, şi îmbărbătându-se, se declară în faţa lui Decie, că într’adevâră e creştină şi născută din părinţi creştini. Tiranulă ordină a i se luă eşarpa şi celelalte semne ale demnităţii de duce şi îlă aruncă în temniţă. Mai multe Zile Decie încercă parte prin ameninţări, parte prin promisinnî a întârce pe Sfântulă dinspre Christosă, însă în deşertă! Martirulă râmase neschimbată în resoluţiunea sa. După ce împăratulă puse la tortură grea pe martiră, care sta tare în credinţa sa, apoi dete următârea sentinţă de morte contra lui Mercurie: »Pe Mercurie, care întru nimică a socotită pe Dum-neZeii noştri şi a defăimată cinstita poruncă a blândeţii nâstre, poruncesce stăpânirea nâstră ca, ducându-lă pe elă în ţâra Capadociei, să i se taie lui capulă acolo, spre pilda mai multoră creştini din partea locului.* Ostaşii luară pe sfântulă legată şi puindu-lă pe ună asină purceseră cu dânsulă la Capadocia. Ajungendă cu martirulă în Cesarea îlă deteră pe mâna prefectului de aici, care, după ordinulă lui Decie, puse pe sfântulă în carulă funebru şi-lă duse la loculă de morte, unde suindu-lă pe eşafodă, în vederea tuturoră cetăţeniioră din Cesarea îi tăiâ capulă în 24 Noemvrie. După mârtea lui, creş-
tinii din Cesarea printr’o mare dare de bani prefectului, luară cadavrulă sfântului şi-lă îngropară la ună locă curată. De ce ore Decie trimise pe Martină în Cesarea şi nu în Dacia patria sa? Ducele Mercurie ca câpitană mare şi omă cu reputaţiune bună în patria lui, unde sciuse atrage amorulă legiuniloră de aici omorîndu-lă în loculă său natală, ar fi putută mârtea sfântului revoltâ pe compatrioţii săi în contra împăratului. Câţi martiri de ai Daciei, omeni cu posiţii înalte, nu voră fi fostă transportaţi şi omorîţi airea, departe de vetrele loră părinţescl! Ba unii şi morţi se transportară din Dacia în Capadocia, precum vomă vedâ la biografia dascălului Sava. De unde ore aste relaţii între biserica Daciei cu a Capadociei, încă dela formarea loră? Romanii dacieni visitau cu mare plăcere Mitropolia Cesariei, pentru veneraţia cătră fraţii loră martiri. Catedrala Capadociei ascundea în sâ-nulă său multe rămăşiţe de ale martiriloră crucii din Dacia. Acâsta relaţiă a ambeloră biserici s’a respectată şi în şedinţa conciliiloră (sobârăloră) ecumenice: lângă Mitropolitulă Cesariei şedea ală Daciei şi în lipsa aceluia, numai Mitropolitulă nostru îi putâ ţinâ loculă şi viceversa ; astâdl însă totulă a rămasă într’ună simplu şi secă titlu. Capulă bisericii nâstre de aZl se numesce încă locoţiitoră ală Cesariei Capadociei.
Amorulă de patriă e ună sentimentă nobilă şi sfântă. Ce altă mai sacru, decâtă a se sacrifica cineva pentru
Nr. 70.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Eri sâră a foştii în teatralii de aici o representa-ţiune teatrala română, alcătuită de mai mulţi diletanţi şi de mai multe diletante în favorulă bibliotecei dameloră române din Braşovă. Locurile erau tdte ocupate. Mai ântâiu se representâ comedia într’ună actii »Nino« de J. P. Cerchezii. Bacco Matofini, bătrâiorulă podestatii din Padua, cere mână Laurei, fica senatorului şi procuratorului Melone Cornaro, care iubesce pe nobilulă vene-ţiană Luigi. Ana, tânăra soţiă de a doua a lui Cornaro, este gelâsă pe Laura, cre4ăndă că acâsta iubesce pe pa-giulă Nino. După ce însă observă că este în rătăcire, ea insaşi dă ajutoră Laurei şi lui Luigi şi spre scopulă acesta se portă astfelă cu Matofmi, încâtă îlă face să cră(Jă că dânsa se prăpădesce după elă. Peţitorulă nostru »săracă de plete,* trasă pe sfără de soţia lui Melone, abdice de căsătoria sa cu Laura. Acâsta obţine mâna lui Luigi, âră podestatulă rămâne păcălită. Precum se vede — (Jice recensentulă gazetei germane — acţiunea nu este de locă bogată, totodată nu prea suntă nîcl scene tocmai estraordinare. Din contră limbagiulă acestei piese scrisă în versuri este de totă plăcută şi dialogurile ^ bine succese. Deşi însă piesa ar fi mai lăsată destulă de dorită, totuşi esecutarea ei a fostă mai presusă de-orî şi ce laudă. Intregă personalulă şi anume D-şora Elena Popovici (Laura), d-ş6ra Elena Dimitriu (Ana), d-ş6ra Octavia Baboianu (Nino), dlă profesoră Panţu (Cornaro),d. prof. Bârseanu (Matofini) d. şi prof. I. M.ureş ian u (Luigi), şi-au studiată rolele câtă se p6te de bine, le-au reprodusă escelentă şi cu deosebire rolele dameloră au fostă înfăţişate în modulă celă mai naturală şi caracterisate câtă se p6te de corectă.
După acâstă comediă urmă uvertura Ştefană celă Mare, compusă şi dirigintă de d. prof. Iacob Mure-şană jun. şi esecutată de musica năstră orăşenâscă. Acâstă însemnată composiţiune este cunoscută de mai de multă la noi în Braşovă. Pentru prima oră s’a esecutată acumă doi ani cu prilegiulă adunării generale a Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română. Este o creaţiune escelentă în genă wagneriană. în care ici colea se audă motive frumose poporale românesc!, nobilitate într’ună modă artistică.
Representaţiunea se încheiâ cu comedia într’ună actfii »După teatru* de T. V. Stefanelli. Ună perde-vară cu numele Sucilă alungată fiindă de croitorulă său, şjange din întâmplare în locuinţa preşedintelui de tribunale Bordeanu, care tocmai a avută o mică dispută cu soţia sa Ţinea. Bordeanu se depărteză cu declaraţiunea, îă elă nu va fi nici când gelosă. Ţinea se folosesce de presenţa lui Sucilă, ca să-i arăte bărbatului său că nu este tocmai aşa după cum 4>ce elă. Bordeanu se aprinde, situaţiunea devine seriâsă, în fine se dovedesce cine este Sucilă, soţii certaţi se împacă, şi perde-vară ală nostru obţine postulă de intendentă la o proprietate a lui Bordeanu. Intrâga piesa este preserată cu glumele şi ob-servaţiunile cronice ale camerierei Anica. Şi acâstă piesă g’a representată câtă se pote de bine. D-şora S. M u r e-şianu jucâ rolulă de presidentă cu multă eleganţă şi cu multă vioiciune, întocmai ca prof. Bârseanu rolulă de presidentă. Domnişdra Lucia Puşcaru şi-a interpretată rolulă său în modulă celă mai drăgălaşă şi câtă se p6te de naturală, cu ună cuvântă a fostă ună bobocă de camerieră. D-lă S. Bobancu (coredactoră ală «Gazetei Transilvaniei*) a dovedită ca Sucilă ună talentă comică în adevără surprinejătoră. Studiulă şi armonia latre persăne au fostă perfecte.
Nu este mirare, dacă sub astfelă de împrejurări, tatregă personalulă a fostă răsplătită cu bogate aplause.
patria sa, luptându-se pentru vetrele străbune şi lucrândă pentru fericirea loră? O astfelă de faptă e mai multă de cUă sfântă înaintea lui Dumnezeu şi a omenirii! Iată nntt esemplu în martirulă nostru, care muri pentru două idei juste şi sacre, Patria şi Crucea. Amorulă de patriă înflăcărâ atâta pe sfântulă Mercurie, încâtă se aruncă ca ună leu în taberele inimiciloră hotărîtă a muri ori a întinge. Credi nţa, curagiulă, statornicia ară conice pe totă omulă la eroismulă şi la gloria martirului nostru. Acestă sfânta, ca să potă reuşi şi în misiunea n apostolică, pe lângă calităţile ce facă pe eroă, mai po-wda şi o răbdare de feră în propagarea doctrinei lui Christă, âră durerile munciloră le suferi ca ună apostolă ea cea mai mare mulţămire şi bărbăţiă. Bucură-te, Mer-eurie, sacrificiile tale n’au fostă fără succesă, esemplulă till 11(1 urmară mai mulţi dintre compatrioţii tăi. Ei imitară pe bravulă loră moşă, apărândă mormintele străbu-ttlorfi lorG contra inimiciloră patriei. R6gă-te sfinte Mer-prie pentru patria ta, ca să ’şî mai p6tâ vedâ şi ea o-m ramurile ei înflorite ca odinioră.
(Va urmă)

Aucjimă cu bucuriă, că representaţiunea despre care e vorba se va mai dâ încă odată. —
La aceste observaţiuni ale gazetei germane adăugămă numai, că costumele atâtă ale dameloră, câtă şi ale bărbaţiloră au fostă câtă se pdte de frumdse şi în deosebi în ceea-ce privesce piesa „Nino“, corăspunijătdre timpului, în care se petrece acţiunea. Drăgălaşa înfăţişare a dom-nişdreloră, care au binevoită a ne oferi o petrecere atâtă de distinsă, trebuia să electriseze pe ori şi ce privitoră. Păcată numai, că sala — singura de care dispunemă deocamdată — şi deco-raţiunea scenei nu stau nici pe departe în raportă cu atrăgătdrea representare şi cu frumosulă jocă ală multă stimateloră diletante.
Constatămă cu plăcere, că spiritulă socială ce domnesce astăzi în mijloculă dameloră şi dom-nişdreloră din societatea ndstră se află pe o cale, care promite multă pentru viitoră. întrunirile literare ale dameloră în genere, întrunirile speciale ale domnişdreloră, biblioteca de curândă înfiinţată, în folosulă căreia s’a dată şi representaţiunea despre care e vorba, suntă semne că femeile, surorile şi fiicele ndstre suntă conscie de chemarea loră şi-şi dau t6te silinţele spre a co-răspunde cu demnitate acestei înalte misiuni. Dân-sele în înţelegere cu bărbaţii, cari se interesâză 1 de viitorulă societăţii române braşovene, potă face .reformele cele mai mari în sînulă acestei societăţi, potă da vieţei române din Braşovă ună curentă, care sub împrejurările actuale în adevără e de dorită.
| înainte numai pe calea acesta!............ Interese-
ze-se damele şi domnişdrele ndstre totă ca pănă acum de curentulă culturală pusă în mişcare de t dânsele, caute ca biblioteca înfiinţată să devie 'unu isvoră bogată de idei înalte şi de cunos-cinţe folositdre, procure-ne încă multe momente de o adevărată petrecere ca cea din Marţia trecută, şi fie sigure, că întrâga societate braşovână se va concentra împrejurulă dânseîoră, fie sigure, că generaţiunile viitdre le va păstra o sinceră re-cunoscinţă!
Adunarea comitat. Caraşiu-Săverină
Lugoşiu, 28 Martie 1885.
Domnule Redactorii! Adunarea estraord. a Coftu-i lui Caraşiu-Severină s’a ţinută la 27 Martie n.
Din capulă locului aflu de bine a aminti, că puter-niculă »paşâ« de la Aradă — in contra datinei— a lipsită de la presidiu de astă dată; dar cu tăte acestea despoticele lui maniere, în tătă originalitatea loră, le-amă putută admira în demnulă său suplentă Iakabfy. Dlă vice-comite Iakabfy în 4,ua de 27 Martie ne-a arătată până la evidenţă că, când e vorba de-a conduce turceşte trebile, e omă la locuia său, vrednică învăţâcelă ală magistrului din Aradă. Dlă vice-co-mite ne-a lăsată să ne convingemă că, când e vorba de a asculta nisce triste adevăruri, constatate în administraţia Cottului nostru precumă şi în purcederea celoră de la cârmă, diu partea unoră membri ai Comitetului comitat ensă cu rară pătrundere de lucru, şi cari 4e^ nu multă se laşi a fi ameţiţi de ochii Dlui vice-comite fără a arăta adevărurile verde pe faţă; 4ică Dlă vice-comite ne-a arătată, că se scie folosi de clopoţelulă aşezată înaintea lui, precum şi de aceea despotică conclusiune a ro-mano-fagului de la Aradă cu »menyănk tovâbb» (Mer-gemă mai departe).
Dară să le lăsămă tote la o parte, pentrucâ fiecare dintre cetitorii preţuitei ndstre «Gazete» s’a putută convinge până la evidenţă din cele mai ’nainte publicate, că cu cine avemă de a face şi de astă dată; cunoscute-să în t6tă ţâra faptele loră, prin care fericescă absoluta majoritate a poporaţiunei acestui Cottă, prin urmare numai e necesitate de comentară.
Dâmnă de amintită din congregaţiunea estraordinară dela 27 Martie e interpelaţiunea făcută de bravulă adv. din locă d-lă Silviu Rezeiu în causa propunerei — de mai la vale — înaintată universităţii comitatense, cu scopă de a fi primită în seria obiecteloră cuprinse în ordinea 4'lei de 27 Martie. Propunerea d-lui Rezeiu e ur-mătdrea:
»Inclită universitate comitatensă! Intr’ună inlervală scurtă ne întelnimă în comitatulă Caraşă-Severină a doua Oră, cu apariţiunea tristă, cumcă înaltulă guvernă întăriră cu denumirea definitivă a comitelui supremă şi acâsta fără nici ună motivă fundată, deşi starea desperată a administraţiunei nOstre comitatense, pe <Ji ce merge totă cu mai mare urgenţă pretinde resolvirea acestei cause momentose, deOrece e evidentă, cumcă faţă cu lipsa totală a spiritului uniformă, stabilita şi consecventă în guvernarea comitatului nostru, — amânarea resolvirei acestei cestiunî a fostă şi e numai spre dauna administraţiunei nOstre comitatense. Şi pentru că actualulă comite supremă, llustritatea Sa d-lă Dr. Tabaydy Kâroly, până acum nu a luată în consideraţiune interpelaţiunea făcută în acestă obiectă de membrulă comitetului comitatensă Coriolană Brediceanu, — mă vădă necesitată a suşterne înaintea congregaţiunei următOrea propunere:
.Inaltulă ministeră reg. ung. de interne se recârcă, ca se esopereze câtă mai curândă denumirea definitivă a unui comite supremă în comitatului Caraşă-Severină, pe basa şi înţelesulă §-ului 27 ală legei despre egala îndreptăţire a naţionalităţiloră — art. de lege XLIV din anulă 1868.
»Reservându-mî dreptulă a motivă mai pe largă acâstă propunere, în congregaţiunea ce se ţine la 27 Martie 1885 st. n., rogă pe inclita universitate comitatensă, să binevoiască a primi acâstă propunere în seria obiecteloră cuprinse în ordinea <Ş.ilei ale acestei congre-gaţiunî şi primind’o de a sa propriă, să o enunţe în formă de condusă. Cu totă stima. Lugoşă în 17 Martie 1885. Fabius Rezeiu, membru ală comitetului comitatensă.*
D-lă adv. Silvius Rezeiu, îngrijată de disperata ad-ministraţiă a Cottului nostru, a făcută aceea, ce fiecare membra ală Congregaţiunei comitatense ar fi trebuită să facă la rândulă său; a cerută ca propunerea de mai susă să fiă admisă la ordinea 4^ de 27 Martie, der după ce nu a fostă primită între obiectele ce s’au per-tractată, ci amănatâ pănă la congregaţiunea ordinară din Maiu, interpeleză pre vice-comite: că are densulă cunoştinţă de acâstă propunere a sa şi dâcă are cunoştinţă să binevoiască a’i înşira motivile, din cari nu s’a pusă la ordinea (filei?!
D-lă V.-comite, strîmtorată cum era la acâstă in-terpelaţiune neaşteptată, după multe opintiri aduse în meritulă causei cam următdrele motive, din cari nu s’a putută primi şi adecă: Că pre când d-lă Rezeiu şi-a aşternută propunerea, ordinea (filei eră stabilită, şi în înţelesulă Regulamentului numai atarî obiecte se potă pertracta, cari suntă primite în ordinea (filei. Că în înţelesulă § - lui 2 din Regulamentă ori şi ce propunere trebue să se aştârnă cu 8 (file înainte de ţinerea congregaţiunei, prin urmare fiindă propunerea D-lui Rezeiu înaintată mai târijiu, din acâstă causă nu s’a putută primi. Apoi mai amintesce că D-lă Rezeiu ar fi (fisă ca să fiă primită propunerea D-sale la ordinea (filei a congregaţiunei ordinare, aşa dară fiindă acâsta o Congregaţiune estra-ordinară conchemată esclusivă numai pentru desbaterea puneteloră din programă, pentru acâsta încă nu a fostă admisă la ordinea (filei şi că s’a amânată până în Maiu, când se va ţinâ Congregaţiunea ordinară.
Cu motivele înşirate de D-lă Iakabfy, D-lă Rezeiu spune, că nicidecum nu e mulţămită ş«| că nu e motivă destulă de fundată scurţimea timpului, deărece înaintându-şî propunerea la 17 Martie mai era pănă la terminulă defiptă, pentru ţinerea congregaţiunei (pănă la 23 Martie 6 (file> timpă destulă ca să fi putută fi des-bătută şi admisă la ordinea (filei propunerea sa; afară de aceea amănându-se ţinerea Congregaţiunei pe (jiua de 27 Martie a. c., atunci nu scurţimea timpului e motivulă neadmiterei, ci răutatea d-lui Comite supremă şi duşmănia D-lui faţă cu tâtâ suflarea românâscă. Amintesce mai departe, că dâcă pote din erore ar fi cerută, ca propunerea D-sale să fiă admisă în ordinea (filei congregaţiunei ordinare, acâsta a fostă numai o erăre de până. şi crede că motivele aduse de câtră D-lă V. comite, suntă numai pentru de-a înfrumseţa acea faptă arbitrară a Comitelui supremă. ţ)ice, că propunerea D-sale nu e obiectă necunoscută, care ar fi pretinsă o cunoştinţă specială spre a putâ fi admisă la ordinea (filei, ci e bine cunoscută fiecărui membru ală congregaţiunei şi prin urmare nu-lă ţine îndreptăţită, ca fără să întrebe congregaţiunea să o eschidă din programa (filei. Domnulă Comite supremă şi de astă dată ne-a dovedită pănă la e-videnţă, că nu are inimă pentru propuneri ce ţîntescă la realisarea binelui comitatului nostru.
După D-lă Rezeiu, se seălă d. Witmann, adv. societăţii călei ferate din Oraviţa, pentru apărarea motiveloră aduse de D -lă V.-comite, şi înşirândă verifi şi uscate în fine aduce conclusiunea, că aprobă de corectă pasulă Comitelui supremă şi destulă de fundate motivele înşirate de D-lă Iakabfy.
După acestea se scâlă D-lă Brediceanu şi între alte multe adevăruri, cari făceau pre D-lă preşedinte ală congregaţiunei ca să schimbe la feţe şi să-lă trâcă sudori reci, mai adauge: Că D-lă Rezeiu nu a făcută propunerea de mai susă, ca să aibă numai obiectă de pertractare în Congregaţiune, ci ca să satisfacă odală dorinţei generale şi legei positive, denumindu-se ună Comite supremă, care să se pâtă bucura de încrederea publicului. Acesta a fostă motivulă, din care d-lă Rezeiu şi-a făcută propunerea sa şi care ar fi trebuită să se facă cu multă mai înainte. Adaoge mai departe, că scie motivele din car! D-lă ministru nu voesce a aduce în fruntea comitatului o personă versată în trebile administrărei şi care să se p6tă bucura de încrederea generală. Mai amintesce şi aceea, că în comitatulă nostru — ca în ori care altă parte unde trăesce vre-o suflare românescă — s’a înscenată o gonă, care ne-a adusă în mare îngrijire, şi că gona acesta nu o putemă multă suferi, căci ne aduce în perplexitate; încheiâ apoi că propunerea D-lui Rezeiu o află tare la locă.
Cu acestea se trece la ordinea (filei, desbâtându-se cele 5 puncte din programă.	—d—
SCffil TELEGRAFICE.
Berlin, 9 Aprilie. — Bismarck a publicată o scris6re datată, Schonhausen 7 Aprilie: „După ce am putută intra în posesiunea moştenirei pă-rinţiloră mei în Schonhausen, mă vădă constrînsă a mulţămi încă odată din inimă tuturoră acelora, cari au contribuită să mi se împlinăscă acăstă dorinţă ce de multă o nutrescu.“
Bruxela, 9 Aprilie. — Părecbea princiară, de cordnă a sosită aifif la 2 6re d. a., fiindă primită sărbătoresce şi cu entusiasmă de cătră po-poraţiune.
Paris, 9 Aprilie. — Senatulă a primită creditulă de o sută milidne pentru Toncliing. Camera a alesă preşedinte pe Teoguel (?)
Editoră: Iacobii Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurelii Mureşianu
Nr. 70.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Oorrali la bursa de Viena
din 7 Aprilie st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 97.35 Rentă de hârtiă 5% . . 91.85 ImprumutulG căiloră ferate
ungare................ 147.—
Amortisarea datoriei căilor G ferate de ostG ung.
(1-ma emisiune) ... 98.— Amortisarea datoriei căi-lorG ferate de ostG ung.
(2-a emisiune) . . . .122. Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostG ung.
(3-a emisiune) .... 107.25 Bonuri rurale ungare . . 101.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C1.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişG..................101.25
Bonuri cu cl. de sortarel01.25 Bonuri rurale transilvane 10080
Bonuri croato-slavone . . 100. -Despăgubire p. dijma de
vinG ung...............97. —
ImprumutulG cu premiu
ung....................118 80
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.20 Renta de hărtiă austriacă 82.55 Renta de arg. austr. . .	82.90
Renta de aurQ austr. . . 107 65 Losurile din 1860	. . . 138 80
Acţiunile bănceî austro-
ungare.................861 —
Act. bănceî de creditG ung. 291.75 Act. bănceî de creditG austr. 289 50 ArgintulG —. — GalbinI împărătesei .....	5,81
Napoleon-d’orI...........9.81 V2
Mărci 100 împ. germ. . . 60.70 Londra 10 Livres sterlinge 124.75
Bursa de Bucuresd.
Cota oficială dela 22 Martie st. v. 1885
Renta română (5°0). . . .	Cump. 91x/2
Renta rom. amort. (5 °/0) . .	93V,
» convert. (6%) . .	88*/4
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	31
Credit fonc. rural (7°/0) . .	99 Va
* 55 55 (5°/o)	84V*
» » urban(7°/o) . .	96V*
» » » (6°/o) • •	90V,
■ . » (5%) . .	81Va
Banca naţională a României	1180
Ac. de asig. Dacia-Rom. . .	299
« » » Naţională . .	225
Aură		13.3A%
Bancnote austriace contra aură —
vând.
Cursulu pieţei Braşovii
din 9 Aprilie st. d. 1885.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.05 Vend. 8.G!
Argint românesc................ »	8 60	»	8.6!
Napoleon-d’or!..................... »	9.79	»	9.8
Lire turcesc!...................... »	11.06	»	11.01
Imperial!.......................... »	10.04	»	10.01
Galbeni............................ »	5.70	»	5.7l
Scrisurile fonc. »Albina« . .	»	100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!..................... »	125.—	,	126.—
Disconfculă	>	... 7—10 °/o pe and.
Numere singuratice din „Gazeta Tran silvanieiw se potti cumpăra în tutunge ria lui I. Gross.
(Nr. 13)
înştiinţare.
Subscrisulă are on6rea a face cunoscuţii on. publică că a deschisă
aici ună
OURSU
spre învăţarea desemnului de croială şi a croitului pentru liaine de dame
instruândă după celă mai nou metodă parisiană şi academică.
Elevii se instruâză după ună*metodă uşoră astfelă, încâtă înşişi potă luă măsură şi croi cu garanţiă şi asigurare în timpulă câtă ţine cur-sulă de instruire. In acelaş! timpă se instrueză şi în lucrări practice. Atestate numerose se potă presenta. Fetele sărace primescă instrucţiă gratuită. Subscrisulă recomandându-se cu totă adinsulă publicului p, t., se răgă de cercetare câtă mai viuă. înscrierea eleviloru se pote face dela 8—12 a. m. şi dela 1—7 p. m.
Locuinţa mea se află In strada CăldărarilorG, casa lui Montaldo Nr. 488, scara I, etagiulu I, uşa Nr. 3.
Cu totă stima
«J. Graf, iustructoru de croită.
Mulţumită generală din Viena,.Peşta, Pojună, Aradă, Alba-Iulia, Sibiiu.
AdeverimG că amG învăţată dela d-lG J. Graf în timpG de 6 săptămâni completă desemnulă de croitG pentru haine femeescl şi compunerea lorG. DreptG aceea ne simţimG atinse în modG plăcută, de a exprima dlui I. GRAF mulţumită nostră pentru ostenela şi diligenţa sa şi de a-lG pute recomanda pretutindenea cu privire la cunos-cinţele sale speciale şi Ia metodulă seu uşorG de cuprinşii.
Alba-Iulia, în Iulie 1884.
Popp Gyorgyne, Ince Sândorne, Emilia Nicola, Irene Frolieh, Ana Siebert, Ida Lbw, Hermina Mendl, Irena Halasz. Şi tote elevele.
SHBJHgra

O
w.
©
• rH
?-i
©
Sx

©
'O
Erl
o
b>
cg
20°|0 Tote preţurile scădute 20c|0
_______________per com.pt£Lxit~CL.______________
Magazinu de încălţăminte
O	9
ală lui
loanu Săbădeanu
Fabricată propriu şi străină, solidă şi modernă. Recomandă on. publică cu preţuri scădute t<5te felurile de încălţăminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi eopii, gata său după măsure fabricate.
Ghete de bărbaţi dela v.	a. fl. 3.60	cr.	în	susă.
Ghete de dame „	„	„3.—	„	„	„
Pantofi şi ghete de copil	dela 60	„	„	„
Pantof! de casă de piele, p î s 1 ă s6u stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susă.
Specialitate.
Gisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă >	» fetiţe şi băieţi »	»	»	, > * 4.50 , »	»
Şoşon! de postavu de pîslă şi cu Gumă engleseseî. — Şoşoni cu talpe de pîslă lung! şi scurţi pentru voiagiorî. = Galoc! de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine.
Cisme de copii ordinare dela v. a. fl. 2 în susă ,	» bărbaţi »	» » * » 5 Va * »
»	, femei »	»»*>4»»
Comamlele din afară se efectueză dnpă măsurile trimise prompţii şi cela nepotrivite se ian îndăretii in schimbă.	’
to
O
_o
H3
©V
erh
a>
CD
~e*t-

g 20°|0 Tote preţurile scăzute 20°

Mersul u trenurilortl
pe linia I*r e«Iealu -15 ndapesta şi pe linia Teluşîi-Aradu-Biidapesta a eâlei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealtt-Budapesta					Budapesta-		—Predealii		
	Trenfi	Trenfi	Trenfi	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi	Trenfi
	accelera	de	omnibus	de		de	omnibus	accelerai	omnibus
		persone		persone		persone			
		i						1 i	
BucurescI	7.U		—	—	Viena	8.25	8.35| 3.30| 8.00		
Predealu	IM	—	—	3.51	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
TimişG	1.33			—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşovft J Feldiora	2.06		—	10.50	P. Ladăny Oradea mare J	2.01	2.04	1.59	10.09
	2.16	6.3C	5.4£i			4.11	5.13	3.20	
	2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia	3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59			
HomorodG	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu Sighi sora Elisabetopole	4.51 5.11	10.18 10.55	10.52 11.56		Râv Bratca	5.46	11.41 12.15	4.31	
						6.09		—	
	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
MediaşG	6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mică	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaşiu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
CrăciunelG	—	1.45	3.22		Ghirbgu	8.24	4.52	—	
Teiuşfi	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
AiudG	7.55	2.48	4.44		Clnşin ^	8.57	5.40	7.08	
VinţulG de susQ	—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Uiora	—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cucerdea	8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
Ghirisă	8.48	4.10	6.38		Cncerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	—	5.39	8.51		Uiora	12.12	9.58	—	
Cluşin |	10.08	559	9.18		VinţulG de susG	12.19	10.07	—	
	10.18	6.28	8.00		AiudG	12.45	10.42	9.17	
Nedeşdu	—	6.54	8.34		TeinşA	1.15	11.82	9.40	
GhirbSu	—	7.10	8.59		CrăciunelG	1.44	12.03	—	
AghirişG	—	7.25	9.35		BlaşG	2.00	12.24	10.12	
Stana	—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
HuiedinG	11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciucia	12.06	8.52	12.17		MediaşG	3.27	2.24	11.07	
Bucia	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca	—	9.29	1.21		Sigişora	4.50	4.17	12.15	
Râv Mezd-Telegd	12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
	1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugyi-Vâsârhely	—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vârad-Velinţe	—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
Oradia-mare |	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44	
P. Ladăny	1.54	11.14	7.30		Braşovă |	9.20	10.15	3.15	
	3.14	1.47	11.05			—	6.00	3.25	
Szolnok	5.10	4.40	2.37		TimişG	—	6.57	4.03	
Bnda-peata; j Viena	7.30	7.44	6.40		Predeal ti	—	7.32	4.28	
	2.00'	6.20	2.00		BucurescI	—	—	10.25	
1			'						
Nota: Orele de n6pte suntG cele dintre liniile gr6se.
Tinoorafia ALEX1, Braşovă.
Teiuşft-Aradft-Biidapesia				Budapesta-AradA-TeiuşA.		
	Trenfi de	Trenfi	Trenfi		Trenfi de	Trenfi
	persone	omnibus	omnibus		persdue	omnibus
Teiuşft				Viena	8.25	8.35
	2.39	9.50	8.20			
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotă	4.35	11.43		AradA j	3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13			4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Bârzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57 1
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
AradA j	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46 |
	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20 1
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Iulia	12.21	6.15 '
Viena	6.20	—	—	TeluşA	12.53	7.00
AradA-TimlşAra				Simeria (Piski) JPetroşeul		
	Trenfi	Trenfi de			Trenfi	
	omnibus	persdne			omnibus	i
AradA	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nămeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timişdra	8.58	3.15		P etroşeui	7.00	
TimişAra-AradA				Petroşeui—Simeria (Piski) j		
	Trenfi de	Trenfi			Trenfi	
	persdne	omnibus			omnibus	
TintişAra	12.25	5.00		Petroşeui	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37 10.09	i
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia		
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nămeth-Săgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2,54	7.44		Streiu	12.06	
AradA	3.10	8.00		Simeria	12.37