GAZETA
BEDAOţUIKEA ŞI AlkMINIMTRA'flONKA i
BRAŞOVt, piaţa mape Np. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe unfl anfl 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anQ 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
TRANSILVANIEI.
SE PRENUMERA:
ANULU XLVIII.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Scrisori nefranoate na ie prlmeaoO. — Manuaoripte nu se rotrămltQ.
Nl 68
Duminecă 24 Martie (5 Aprilie)
1885.
MC* Din oansa Sf. sărbători ale Fasoiloră, 4*&rulu nu va apără deoâtă Merourî.
Nou abona menţii
Ia
„Gazeta Transilvaniei
Cu I Aprilie st. v. 1885 se începe un* nou abonamente, la care învitămă pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţuia abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei Iun! 3 fl.
»* şăse ,,	6	„
„ unu anu 12 „
Pentrn România şi străinătate :
pe trei Iun! 9 franoi ] în aură său în liâr-
„ şăse „	18	„	^ tiă cu adausolfi a-
„ unu anu 36	„ J	giului.
JRugămil pe domnii abonenfi, ca să binevoiască a-şl reînoi de cu vreme abonamentului ca să nu se întrerupă espediţiunea Şiarului.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei4*
Braşovti, 23 Martie (4 Aprilie) 1885.
In ajunulu Sfintei Învieri e cu neputinţă să nu ne trâcă pe dinaintea ochiloru lungul u şiră de dureri şi suferinţe, ce le-a îndurată şi le îndură poporul ă română din acăstă patria cu o adevărată răbdare a lui Christosă.
Când ne gândimă la starea grea ce a cre-at’o stăpânirea ungurdscă bravului nostru poporă, ne cuprinde o amară durere, că salutarele principii ale mântuitorului lumii n’au putută pătrunde nici a<ji, în v6culă luminei, în inimile ad-versariloru noştri, cari în dispreţulă moralei creştine şi preste totă ală umanităţii au luată în acăstă ţâră tristulă rolă ală fariseiloră şi Caia-feloră.
Dăr durerea ndstră e cu atâtă mai amară, cu câtă vedemă, că în rendulă acestoră farisei şi Caiafe se află mulţi şerpi nutriţi la sînulă poporului română, ba înşişi păstorii noştri sufletesc!, cari, în locă de a fi adevăraţi urmaşi ai lui Christosă, iau îndeşertă principiile marelui reformatoră, care şi-a jertfită viaţa pentru fericirea omenirii.
Cu vitalitatea poporului română, cu deştep-tăciunea lui, cu dorulă ce-lă are pentru desvol-tarea sa culturală şi naţională, dacă toţi cărturarii şi conducătorii lui ară fi fostă pătrunşi de sfânta chemare ce o au, astătji n’amă fi jertfele prigoniriloră şi călcăriloră de lege din partea stăpânirii ungurescl.
Nu prin idiferentismîi, linguşiri şi supunere 6rbă celoră cari şi-au pusă ca ţintă nimicirea năstră, se va ridica poporulă română din starea de a<}l; nu prin corteşiri şi prin împlinirea po-runciloră celoră de susă, vătămătăre nămului nostru, va învia poporulă română cu drepturile şi libertatea desvoltării sale culturale şi naţionale.
Dacă încălcările stăpânirii unguresci ară fi fostă totdăuna întâmpinate de conducătorii şi capii noştri cu energia şi curagiulă unei inimi, care simte şi bate pentru naţiunea sa; dacă încălcă-toriloră drepturiloră năstre li s’aru fi dată tot-dkina răspunsulă, ce se cuvenea să’lă dea o inimă <$e simte durerile şi năcazurile naţiunei sale, prigonite şi schingiuite de organele stăpânirii unguresc!, astăzi furia adversariloră noştri ară fi sdro-bită de stânca cea tare, ce numai mergândă con-iucătorii şi capii mână în mână cu poporulă se \ >6te forma.
Dar ceea ce ne bucură şi ne face să credemă fără şovăire într’o s6rte mai bună, este faptulă că poporulă română a ajunsă la atâta desvoltare a consciinţii sale naţionale, încâtă rândurile lui şi le închăgă pe <Ji ce merge grnpându-se împre-jurulă adevăraţilor!! lui fii, cari nu se potă odihni decâtă numai când vor vedâ că au scosă naţiunea română la limanulă dorită.
Dacă cei chemaţi a suferi chiar martiriulă lui Christosă pentru binele şi fericirea poporului, a cărui conducere li s’a încredinţată, au deşertată din tabăra lui dândă mâna cu duşmanulă, aceia voră rămânea stigmatisaţl şi înfieraţi ca nisce Ju<)l înaintea poporului română, ăr dela duşmanulă cu care a dată mâna nu voră întâmpina decâtă dispreţă şi umilire.
Mârgă numai poporulă română fără şovăire înainte cu adevăraţii săi apostoli, cari luptă pentru esistenţa sa naţională, ne uitândă niciodată, că dreptatea trebue să învingă. Numai prin închegarea năstră într’o puternică falangă, armată cu armele legii, vomă ajunge (}iua învierii drepturiloră năstre, a cărei sosire câtă mai curândă este indispensabilă pentru fericirea patriei năstre.
O
CRONICA POLITICĂ.
Impresiunea ce a produs’o căderea lui Ferry la Berlină o putemă judecă din şirele, ce se scriu de a-colo unui cjiarti germană: Jules Ferry îş! făcuse în de-cursulă ministeriului său, neobicinuită de lungă, mulţi prietini şi în Germania şi căderea sa se regretă din mo-tivulă, că cu următorulă său trebue să se aducă o înţelegere în unele cestiunl, despre cari cu Ferry ne sciamă în deplină acordă. Pentru Germania şi Franţa căderea lui Ferry pare a nu ave o deosebită importanţă. Urmaşii lui încă voră îngriji de aceste relaţiunl, cum e obieeiulă între state vecine împrietinite. Cu atâtă mai puţină voră găsi pricine, să se abată dela direcţia apucată de Ferry, cu câtă suntă chemaţi să dea o deosebită atenţiune de-părtateloră Interese ale Franciei — în China şi Tonking — aşa că chiar complicaţiuni neînsemnate europene ară pute să-i turbure; dar că din partea Germaniloră nu se va lă?â nimică nefâcută pentru susţinerea buneloră rela-ţiunî cu Francia, nu mai trebue dovedită. De patrusprezece anî politica germană faţă cu Francia a fostă totdăuna îngăduităre şi amicală, şi dăcă acesta nu a eşită la ivelă totdăuna aşa de lămurită ca acuma, pricina zace în bănuelile şi aţîţările, cari găsescă atj! mai puţină ascultare, decâtă mai înainte cu câţi-va ani.
*
Din incidentulă aniversărei a 70-a aluiBismarck scrie între altele semi-ofici6sa .Wiener-Abendpost*: ...Şi popărele Austro-Ungariei îşi aducă a4î cu calde simpatii aminte de ilustrulă bărbată de stată, care a ocrotită în-tr’ună modă aşa de puternică şi consciu alianţa germană-austriacă şi astfelă a contribuită cu aşa bună succesă la ţinerea păcei lumii.In cuvântarea, ce ţinu cătră representanţii armatei, Bismarck a 4is& şi următo-rele: * Ajungerea scopului meu, unitatea Germaniei, mi-a fostă cu putinţă numai prin faptele armatei. Germania nu ar fi devenită ce e acum, dâcă armata nu ar fi urmată sfatulă meu. Sfatulă şi fapta s’au completată şi prin resultatele loră ne putemă bucurâ de ceea ce avemă/
*
înainte de a merge la şedinţa camerei, ce a fostă să se sfîrşâscă cu căderea cabinetului său, Jules Ferry deschise în Parisă conferenţa pentru canalulă de Suez. Intre altele 4lse> că delegaţii stau faţă cu o problemă fundamentală a politicei universale, că suntă chiemati să pună încă o petră la edificiulă, ce Europa iubitore de pace şi prevă<Jăt6re voiesce să-lă ridice, pentru a asigurâ mişc are a, după întinderi coloniale, de ori riva 1 itc	'	V-yk '	.....
dută nici odată din vedere caracterulă universală, europeică umanitară ală canalului, că pentru fiesarea clară şi hotărîtă a caracterului acestuia a con-chemată guvernulă republicei francese acăstă conferenţă în înţelegere cu marile puteri; îi rogă să studieze în deplină libertate şi apoi îi salută în numele Franciei, care în acăstă cestiune intervine pentru acţiunea solidarităţii internaţionale.
*
piarului .Narodni Listy* îi scrie corespondentulă său din Viena referitoră la conflictulă afganică:
Nu e dreptă, că Rusia concenlreză în Baku 50,000 6-menî; e invenţiă scirea, că toţi oficerii ruşi din concediu suntă chemaţi la trupele loru. Decă Rusia ar voi să armeze ună corpă pentru Afganistană, atunci acesta n’ară pute fi mai tare de 30,000 ămenî, căci ună numără mai mare de ostaşi nu se potă îngriji şi susţine în acele ţinuturi. Pentru ca să pragăteseă ună corpă de 30,000	1
Rusia nu are lipsă să ’şi recheme oficerii concediaţi.	*
Rusia nu cumpără şi nu echipâză corăbii, ea speră într’o pacinică resolvire a pertractăriloră cu Anglia. Nea- i devărată e şi scirea, că guvernatorulă din Caucasă, Don-ducoff a fostă chemată Ia Petersburg. Elă se află în capitală de mai multă de 2 luni, mai nainte aşa dară de relevarea acestei chestiuni. Seopulă petrecerei sale în capitala imperiului nu atinge întru nimică acăstă cestiune. Ambasada rusă din Viena are credinţa, că Anglia nu va aduce lucrulă la răsboiu. — De altă parte Har-tington a declarată în camera comuneloră, că pregătirile militare au fostă numai o amerinţare împotriva Rusiei. »Pall MallGazette* aduce scirea, că răspunsulă 1 Rusiei la nota guvernutui englesă în cestiunea grani- ! ţeloră afgane este forte mulţămitoră. Rusia primesce adecă ficsarea hotareloră aşa, cum a făcut-o cabinetulă lui Granvile, câteva puncte, a cărora discusiune încă nu e sfârşită, suntă de puţină importanţă.	|
-----o-------
SOIRILE PILEI.
Marţi în 26 Martie v. a treia 4* de pasci se va juca de cătră mai multe diletante şi mai mulţi diletanţi piesele *Nino* de Cerchez şi *După teatru« de Stefa- I nelli în sala redutei de aici. Programa se p6te vedea ; pe pagina a IlI-a. Biletele înscrise se potă lua Luni şi Marţi dela Dnu N. Giurcu, librară.
—0—
Aflâmă cu bucuriă, că cu ântâia 4* de Pasci la biserica Sf. Nicolae din Scheiu va funcţionâ corulă sub conducerea d-lui prof. I. Mureşanu. Cu oeasiunea Săr-bătoriloră va esecuta corulă: »Ingerulă a strigată* şi »Cu trupulă lui Christosă vă cuminecaţi,* ambele com-posiţii ale d-lui I. Mureşiană.
—0—
Suntemă informaţi, că astăZI în 23 I. c. se va întruni comitetulă, care a arangiată festivităţile cu oca-siunea venirei Asociaţiunei Transilvane din anulă 1883, şi va încheia socotelele.
—0—
Ministrulă de instrucţiune ungurescă a conchemată pe cei 10 directori suprem* şcolari la nisce conferenţe ce voră dura cinci 4ile. Obiectele, ce se voră desbate suntă: normele pentru esaminarea, aprobarea şi folosirea cărţiloră de instrucţiune, adjustarea mai completă a in-stituteloră cu mijloce de învăţământ,ă, instrucţiunea cla-seloră reale, simplificarea şi întocmirea mai practică a conferinţeloră învăţătoresci ş. a. »Nemzet« află că aceste conferinţe se voră conchema de aici încolo în fiecare ană.
—0—
Comitetulă esecutivă ală reuniunei de maghiarisare din Cluşiu a hotărîtă să ţină în 11 Aprilie n. o conferinţă preliminară cu delegaţii şi membrii ce voră sosi din provinciâ, în care să se dasbată statutele şi alte agende ale reuniunei, pentru ca în 4*ua următore să se pătă săvârşi constituirea ei. In adunarea de constituire se voră primi statutele şi se va alege comitetulă conducătorii ală reuniunei. Au fostă Invitaţi Ia acăstă adunare deputaţii
Nr. 68.
GAZETA TRAVStt VA \tttit GAZETA TRANSI1YANIEI
1885.
s’a închişii prin mesagiu regescd. ,,Românulfi“ dice, la 10 Maiu vorii fi ârăşi convocate.
—0—
La 1 Aprilie st. n. şi-a serbatii în Berlinii principele Bismarck aniversarea a şâptedecea. Este de prisosii a mai spune, că aceea 4* figurâză pentru în-tregulQ poporfi germanii ca o sărbătore naţională — de mândriă naţională, căci acestfi bărbatfi, care anevoe îşî va afla sâmănfi în istoria tuturorft poporelorfi, a făcuta dintr’o mică Prusiă o mare Germaniă dictatâre aprope lumii întregî. Pentru aceea nu ne mirămfi, dacă din t6te părţile Germaniei unite, resp. ale imperiului germana, au venita potopa deputaţiunile la Berlina, dacă au cursu ca o ploie torenţială adresele, omagiele şi darurile. — Pe lângă consiliarii orăşenesc!, car! aduseră drepturi de cetăţeni de on6re, pe lângă delegaţii universităţilora cari aduseră diplome de doctora de onâre, veniră ţăranii Bavariei vech! în portuia lora muntenesca aducândfi dara tăurencî şi junincuţe, vierii din ţinuturile Rinului şi Ţera-Frâncilorfi cu darurile vitelora celora mai nobile. — In tdte staturile, oraşele, târgurile şi satele germane, în tot a loculd, în Şlesviga-Holsteinula încungiu-rata de mare, ca în Alsaţia-Lorena, pe care Bismarck a recâştigat’o pentru ţâra maternă, în Suduia catolica şi Norduia protestanta ala Germaniei au fosta festivităţi, banchete, concerte, iluminaţiunî, plantări (sădii!) de stejari şi desvăliri de monumente, pentru a onoră pe bărbatula, care este privita de popora ca una erou naţionala.
Resoluţiunea
representanţei comitatului Sibiu în afacerea reuniunei de maghiarisare.
(Urmare şi fine).
Partenie Cosma: Declară că, luândfi cuventulfi, nu face acâsta fiindcă i-ar fi frică că teoria Iui Darvin despre lupta pentru esistenţă a antevorbitonului ar răsturnă propunerea pusă la desbatere, ci fiîndcă antevor-bitoriuia a avuta îndrăsnela a face în vorbirea sa nisce declaraţiunî, car! au dovedita, că autorulă lord nu e capace a pricepe nici importanţa obiectului din cestiune, nici valârea operatului comitetului permanenta, deorece antevorbitoriula declară în una moda ridicula, că reuniunea maghiară de cultură din Cluşiu nu ar fi ţinuindfi la maghiarisare şi că pentru câţiva renegaţi, pe care i-ar pută câştigă, nu merită să ne eşofămfi. D-lfi Sentz se vede, că să uită numai la titlulfi reuniunii şi pe acesta îş! clădesce consecvenţele trase. Se scie însă, că atâta cuprinsuia verbala ală statutelora din cestiune, câta şi ala statutelora tuturora celorlalte reuniuni maghiare de acesta soiu şi a câtorva legi e menita a înşelă numai lumea, pre când în praxă se întâmplă contraruld.
Dacă numai de aceea ar fi vorba, ca să se înfiinţeze o reuniune, precum ni-o arată titlulfi, «o reuniune de cultură maghiară,* atunci nimeni dintre noi n’ar lu-a-o în nume de rău, pentru că e cela mai elementara dreptfi alfi fie-căruia, de a se îngriji de cultura sa pro-priă. Acesta o pretindemfi şi pentru noi, şi dacă Maghiarii din Cluşiu află, că ei au lipsă de cultură, »atunci de sigurfi nu vomfi fi numai noi aceia, cari nu ne îndo-imfi despre acâsta.*
Domnulfi Sentz însă, ca redactorfi, a putută să se convingă din agitaţiunea, care a premersfi în presă şi a pretinsa înfiinţarea acestei reuniuni, că aci se intenţioneză cu totuld altceva: şi adecă nici mai multfi nici mai puţina, decâtfi maghiarisarea naţionalităţilorfi nemaghiare sub masca societăţii, şi în realitate prin intervenirea or-1 răspundă, suntfi ;
că ganelorfi administrative Singura aceea, ce conţine pro vocarea şi ce formâză spiritulfi statutelora e destula, spre provocă indignaţiunea ori şi cărui patriota adevărata (aşa e!); e insulta cea mai vătămătore, ce i-se pâte face unui cetăţenfi de ai noştri (aprobare). Ma suntemfi atacaţi în sentimentele nostre cele mai sfinte, în iubirea nostră de patriă, limbă şi naţionalitate, când iubirea de patriă cea adevărată ni se face atârnâtâre dela cunoscinţa limbii maghiare, şi acâsta chiar într’unfi stata poliglota, precum e şi alfi nostru, care s’a înfiinţata de regele Stefanfi ca unfi stata poliglota, şi care nu preste multa, are să-şi serbeze mileniulfi esistenţei sale. Aceea, că noi amfi aici ,străini* şi ne privesefi de unfi elementfi destructivfi alfi statului, nu e âre o «calumniare din cele mai groso lane.«
Eu nu mă temfi de maghiarisare, deârece acâsta e imposibilă; consciinţa naţională la Români şi la Saşi în tru atâta e de desvoltată, încâtfi unfi omfi de caracterfi nu se va putâ intimidâ nici prin presiunea, care vine de susd, nici prin reuniuni; pentru unuia sâu doi renegaţi precum a 4*s’° şi domnulu antevorbitor a, nu avemfi să mai facemfi multă vorbă. Mă umple însă de îngrijiri modula, cum astfelfi de reuniuni vorfi să-şi realiseze sco-pulfi, deorece cu >mijloce oneste* aşa ceva nu să pâte ajunge (aşa el). Avemfi esemple de acestea. Aici suntfi statutele «reuniunii Szâehenyi!« In urma acelora sco-pulfi şi mijloculfi reuniunii suntfi: »promovarea interese-lorfi maghiare«; răspândirea cunoscinţei limbei maghiare între «locuitorii de limbi străine* prelângă conservarea şi întărirea sentimentului maghiară. Parola reuninnii e «Fiecare locuitorfi alfi ţârii să fie unfi aderenta alfi ideii de stata maghiarfi şi să «vorbescă limba maghiară!« In-tr’unfi altfi locfi să 4>ce: , Numai una e permisă să fie limba statului şi a administraţi unii, şi adecă cea maghiară, şi «fiecare* e îndatorată a vorbi pe aceea.« Domnii aceştia vorfi să fie mai înţelepţi ca regele Ştefană. Alfi cincilea punctă sună: »In ajungerea scopului îndoită, mai susfi designata reuniunea e avisată a munci cu deosebire pe terenulfi edueaţiunii; ea va lunrâ şi se va în griji mai cu sâmă în ce privesce «educaţia poporală* şi va căută pe acesta terenfi a-şî câştigă mijldcele de lipsă prin intervenirea statului seu »a autorităţilorfi confesionale.* Chiar şi autorităţile şcolare confesionale au să se dejosâscă deci la unelte ale reuniunii! In partea care traeîeză despre drepturile şi datorinţele membrilorfi se 4^e, »că fiecare membru alfi reuniunii fără deosebire se va consideră de unfi >păzitorfi credînciosfi* alfi ideii de stată maghiară.* Dacă luămfi mai departe în considerare, că preşedintele reuniunii »e prefectulfi comitatului, âr vice-preşedinţii suntfi subprefectulfi şi primarulfi Sătmarului, vomfi putâ să ne facemfi o închipuire despre însămnătatea acelei energii »pe cale socială».
Ce teld de mijldce va folosi reuniunea din Cluşiu pentiu ajungerea scopurilorfi sale, ne putemfi închipui dacă luămfi notiţă despre aceea, că în fruntea reuniunii din Cluşiu stă primarulfi oraşului şi că tote municipiile sunt recercate pentru spriginirea, precumfi şi dacă jude-cămfi după faptele ei de până acum fi.
«Gazetei Transilvaniei* i se comunică din Câmpiă cu datulfi de 14 1. c. n.: Dl redactorfi se va mira când îi voifi spune, că în ţinutulfi nostru primarii comunali suntfi o fi ci os fi recercaţi ca colele albe ce li s’au trimisă spre acesta scopfi să le provadâ cu subscrierea propriă şi cu sigilulfi oficială şi să le trimită neumplute notarului cercualfi spre umplere. întrebările, la care cere reuniunea de maghiarisrre din Cluşiu să i
a)	In care comună câţi maghiari suntfi, câţi Români, Saşi sau alte naţionalităţi?
b)	Care comune suntfi mixte?
c)	Care naţionalitate e preponderant.ă în comuna respectivă ?
d)	Câţi şi de ce confesiune se ţînfi respectivii locuitori ai comunei?
e)	In care comună mixtă decresce naţiunea maghiară şi în care cresce, şi ce e descrescerei ?
f)	In cari comune şi câte proprietăţi de ale Ma-ghiarilorfi sunt împovărate cu datorii de ale institutului română «Albina,* de ale Năsăudului sau Blajului, cu câtă sumă sunt împovăraie şi pre lângă ce interese?
g)	Cine s’arfi putâ încredinţa în cercfi ca să fie pnrtâtorulfi stindardului (zâszlovivoje) societăţii ardelene de cultură ungurâscă?
Dacă dar’ acâstă reuniune cutâză încă de pe acum când încă nu e înfiinţată şi rând încă statutele ei nu sunta întărite, a agita în acesta modă şi a provoca primăriile comunale oficiosfi ca să extrădeze documente o-ficiâse false, ce se va face atunci când toţi funcţionarii administrativi, până la notarulfi comunală şi la primară, vorfi fi membrii obligaţi şi uneltele ei?
Acâsta ară fi o demoralisare cumplită a adminis-traţiunii şi a poporului (Aşa estel) şi pentru acâsta nu dămfi cu nici unfi preţfi mâna de ajutoră. (Aprobări) Fiecare patriotă adevărată trebue să regrete, că şoviniştii maghiari se pdrtă atât a de neconscienţiosfi faţă de nefe-ricitulfi poporfi şi nu se temfi a arunca între cetăţenii pacinicl ai statului schinteia discordiei şi a frecârilorfi cotinue şi că Maghiarii neaoşi sub presiunea şovinistilorfi spriginesefi aşa ceva şi se faefi şi dânşii instrumente ale unei idei fără putere de trăiniciă, născută în capetale câtorva deconcentraţi.
De alteumfi să nu-i fie dlui Sentz frică de propunerea comitetului permanenlfi; eu sunt de părerea că împlinimfi voinţa guvernului, dacă prirnimfi acea propunere, de orece precumfi .vădfi din resoluţia de sub nr. 9066/1885 a ministrului de interne, pe carea o poseda, întărirea statutelorfi reuniunii «Opinca română* s’a denegări din partea ministrului de interne din causâ că «proiectata reuniune ară periclita prin activitatea sa în sen sul fi statutelorfi substernute conveţuirea pacînică a di-feritelorfi naţionalităţi*, cu tote că conformă §-lui 2 alfi statutelorfi seopulfi reuniunii e: «susţinerea, cultura şi desvoltarea prin mijloce legale a naţionalităţii române de sub corâna ungară*. Acâsta o voesce reuniunea a o săvîrşi cu puterile proprii, pe calea socială şi numai cu conlucrarea Românilorfi.
Dacă aşa dar’ dl ministru nu e înclinată a aproba nisce statute atâta de inofensive, din causă că vede în acelea periclitarea conveţuirii pacînice dintre diferitele naţionalităţi, cu atâta mai puţină pâte întări statutele reuniunii de cultură maghiară dm Cluşiu, care provocă între naţianalităţî nnmulţumire şi îngrijire. Primescfi propunerea comitetului permanenta. (Aprobări.)
Zaharia Boiu: Profestâză în contra aceleia, că s ar abusa de autoritatea Mitropolitului Şaguna, la care se provâcă Dr. Sentz, spre a acoperi acele scopuri şi ţînte, pe cari nisuesce reuniunea de maghiarisare a e ajunge. Ce e dreptfi, Şaguna au trimisă pe unfi tânără, însă numai pe unuia, pre care a vrută a-lfi cua-ifica pentru serviciulfi de cancelariă, la Dobriţinfi spre învăţarea limbei maghiare, a trimesfi însă pe o mulţime de tineri pentru o cultivare mai înaltă în Germania şi alte ţări, şi nimiefi nu a stătu mai departe de elfi, decâtfi spiritulfi, care se manifestâză la reuniunea din se Cluşiu, care presupune în noi necredinţă faţă cu propria nostră naţionalitate.
FOILETON U.
Martirii Crucii din ambele Dacii.
(Urmare).
Tiranii partisanî ai păgânismului obosiseră văr-sândfi sânge creştinescfi, ei să văzură într’o 4> în luptă deschisă chiar cu fii lorfi, cari mereu treceau sub pavi-lonulfi crucii; astăzi ca şi atunci, fii tiranilorfi susţină înşişi şi tote ideile moderne cu sabia, cu până şi cu punga chiar, luptându-se cu părinţii lorfi tirani, sugrumători ai progresului şi apărători ai tirănii. Junimea a fostă totdâuna antegarda progresului; ori ce reformă, religiosă sâu socială, nu s’au făcutfi nici odată fără de junime; junimea dar e viitorulfi năţiilorfi, prin urmare ea va realisâ într’o <jd visulfi de aură alfi proro-cilorâ şi alfi salvătorului omenirii!
Drossida era strînsfi legată cu cele cinci june pa-triciene cu legăminte amicale. Acestea erau bănuite de guvernă ca creştine; aşa dară Drossida începu a deşteptă prepusuri în sufletulfi mamei sale, că ar fi în relaţii ami-- —ocHnii din Roma.
„„j*	W‘ 06"
naţî şi inimică neîmpăcată a creştinilorfi, comunică îndată prepusurile sale soţiului său. Amândoi părinţii ordonară atunci servitorilorfi şi servantelorfi palatului a spiona tote mişcările fiicei lorfi, cum şi conversaţiile dânsei cu amicele şi cunoscutele densei. Nu trecu multfi şi spionii suprinseră pe Drossida corvorbindfi cu amicele sale despre creştinismfi, deteră dar de scire părinţilorfi ei, cari veniseră să se încredinţeze singuri cu urechile lorfi de adevărfi. Traianfi văc^ândfi pe fiica sa profesându Evangelia între cele cinci june creştine, să aprinse de mâniă, şi de o parte mustră severă pe Drossida, ares-tându-o în camera ei, sub privegherea custo^ilorfi, or-donându-le de a împedecâ orice comunicaţiă cu creştinii; âră pe de altă parte puse pe junele patriciene la închi-sore, pentru cutezanţa lorfi de a propagă ereştinismulfi chiar în familia imperială. După ce Traianfi le tortură cumplită le omorî. Totfi atunci împăratulfi dele ordină lui Mamertinfi, prefectulfi Romei, ca pe Sf. Clementa, ca puia creştinilorfi de aici, să-lfi trimiţă în esilfi ia o cetate din Chersonesfi (Drimea) împreună cu doi disci-puli ai sâi Cornelie şi Fivu. Sântulfi Clementă fu transportata în Chersonfi, unde fu dată pe mâna prefectului romană Afidianfi, care muncindu-lfi multă timpfi îi legă o ancoră de gâtfi şi îlfi aruncă în mare. Cadavrulfi său să scâse din apă de discipulii săi Cornelie şi Vivu şi să îmormântâ la unfi locfi însemnată pe maiulfi mării; o
parte din rămăşiţele acestui bărbatfi s’au transportata la Roma de sânţii Metodie şi Cirilfi.
T6te acestea le făcea împăratulfi Traianfi mai multa pentru plăcerea împărătesei Plotina. Astfelfi amicele Drossidei şi martirele lui Christfi plătiră cu mortea am o rula lorfi pentru noua religiune! Deşi Drossida era în disgraţia părinţilorfi ei pentru refusulfi logodnicului alesă de dânşii, părinţii ei însă totd sperau, că fiica lorfi să va determina odată la alegerea făcută de dânşii, ea însă remase statornică în resoluţiunea sa. Optd ani Drossida petrecu sub pază, lipsită ch'arfi de libertatea unei sclave. Vă(Jându-se aprope de morte declară părinţilorfi săi. că e creştină şi că e botezată de opta ani; atunci Traianfi plină de mâniă decrelâ o gonă cumplită în contra creştinilorfi. Drossida nu trăi multă după acâsta şi muri după unfi lungă arestd. — Femea a fostă, este şi va fi prima ra<Jă a civilisaţiunii umane. Când ea va ferici şi va regenera nâmulfi românesefi, atunci va putâ nâmulfi nostru lupta cu tăriă creştinâscă în contra tuturorfi aten-tatelorfi dujmanilorfi noştri seculari, cari vorfi să ne ră< pâscă limba strâmoşâscă după ce prin machinaţiunile ^i promisiunile seducătâre lorfi ne despărţiră la începuti/ld secul ulfi trecuta în două tabere religiâse.
Nr. 68.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Dr. Folkl: Pentru casulă, când propunerea comitetului permanenta s’ar pune In votă, aşă ave de a face în pripă unele refldxiuni obiective cu privire la aceea. Noi nicî nu suntemă îndreptăţiţi a delibera asupra dreptului de existenţă a reuniloră din cestiune, cu atâtă mai puţind de a le face vr’o judecată. Pentru că noi ne a-flămtt în faţa unei reuniuni legale, (strigări: ho Autoritatea supremă a revg^ufd statutele aceleia şi lea aprobată în modd legala. Stămd noi deasupra acestei autorităţi?
Noi trăimft într’und statd constituţionalii, unde fiecare are dreptuld, de a înfiinţa reuniuni, cari nu contra Zică principiilord moralei şi ale dreptului. (Strigări: tocmai acesta o facă!) La înfiiinţarea reuniunii din cestiune s’a procesO din punctă de vedere ală dreptului (contraziceri).
In propunere se face încercarea, de a octroa reuniunii tendenţa unei meghiarisări volnice şi nedrepte; aşa ceva însă nici nu să amintesce în statute. (Contraziceri sgomotăse şi ilaritate.) Pentru critisarea unei reuniuni nu p6te fi altceva normativă, decâtă statutele sale. Acolo nu stă nicăirî, că are să se lucreze în sptrită maghiară, ci în spirită ungurescă, desvoltarea patriotismului e sco-pulă declarată ală reuniunii din Gluşiu, ăr cea din Şem-niţă îşi are de scopă promovarea culturii naţionale. Eu, ca Maghiară (Sic! Red. »Gazetei») vă întrebă: d-vdstră, d-loră Români, nu aţi urmări acelaşi scopă pentru naţiunea d-vâstră? Şi domnii Saşi încă voră admite, că în-trepunerea pentru limba sa nu e nicî o crimă. (Strigări : acăsta voimă noi a o face acuma!)
Moţivulă meu ală doilea e: că interpretările suntă nisce nebunii, nu există o maghiarisare volnică. Acăsta e o frasă g6lă, fără viaţă, fără fiinţă — ună jpcfi de cuvinte. (Ilaritate.) însuşirea limbii maghiare încă nu e maghiarisare, se vede şi din mijlocele maghiarisării. A-ceste suntă: înfiinţarea de asilurî pentru copii, grădină de copii, sc6le etc. Acestea suntă totă mijldce neprimej-diose, şi nu le Z^ aceste în înţelesă rabulistică, ci in înţelesulă celă mai firescă. (Ilaritate.) Dela astfelă de mijlâce neprimejdiose nu se pofe nimeni opri (contraziceri viue; strigări: De ce nu s’a încuviinţată atunci înfiinţarea »Opincei?) Acăsta e altă ceva. (Ilaritate). Ală treilea motivă ală meu e: Chiar în interesulă naţionalităţii române şi săsescl, e a lupta în contra concepţiei, că aceste reuniuni le-ar pută strica. De văcurl n’a putută nimică strica acestoră naţiuni. Să nu li se impute Ma-ghiariloră atâtea minciuni, că ei nisuestă a-şî ajunge scopulă pe căi ascunse. (Strigări: Ce se face dăr ?)
Vorbitorulă sprijinesce propunerea D-rului Sentz ca provocarea reuniunii de maghiarisare să se ia spre cunoscinţă şi se nu să rrai trimită representaţiunî pe la celelalte municipii, căci p6te să iabă multe urmări neplăcute. (Vo<î: Nouă nu ni e frică!)
Dr. W o 1 ff: (Combate pe antevorbitorăj. Dacă gu-vernulă a întărită statutele unoră reuniuni, de aicea nu urmăză, că ceea-ce face guvernulă, e totă bine. Din punctă de vedere ală legalităţii nu se p6te judeca aprobarea acestoră statute. Noi în Ungaria nu avemă legi de reuniuni, întrunirile ce regulăză la noi pe calea ordinaţiuniloră. Din punctă de vedere ală moralei şi ală patriotismului trebue să regretăm fi activitatea acestoră reuniuni, cari turbură pacea ţării. (Aşa este.) Dlă, Dr. Foikel, care mărturisesce că e Maghiară, nu va trage la îndoială autoritatea contelui Szechenfi, care a susţinută că patriotă e care se stimăză pe sine şi se opune cu cu-ragiu atacuriloră organeloră guvernului.
Vorbitorulă întrebă, dacă maghiarisarea numeloră nu e maghiarisare ? Ce e alta scrisărea directorului forestieră din Cluşiu, Girsik? Vorbitorulă se provocă la cestiunea cu scâlele germane din Budapesta şi întrăbă că nici acăsta nu va să Z*că după conceptulă d-lui Folke maghiarisare? unica ţîntă a reuniuniloră acestora »culturale* maghiarele poporaţiunea n ema ghi ară, ca acăsta să fie crescută în spirită maghiară. N’aşă ave nimică în contra activităţii numiteloră reuniuni — Z*ce vorbitorulă — dacă ele s’ar restrînge pelângâ neţionali-tatea maghiară şi le-ar lăsâ pe celelalte în pace.
Numai lipsa de sinceritate pote nega nisuinţele vădite de maghiarisare. Chiar de aceea noi avemă dato-inţa a păşi pe faţă şi a spune adevărulă. Noi ne îm-plinimă datorinţa de patrioţi, dacă facemă pe concetăţenii noştri maghiari atenţi la aceea, că mania de maghiarisare e stricăciosâ şi expune ţera acăsta la sguduirl grele.
Ună astfelă de răspunsă deschisă, — încheie vor-totorulă — e propunerea comitetului permanentă pe care eu o recomandă. (Aprobări îndelungate).
In contra propunerii comitetului permanentă s’au ridicată trei inşi: Dr. Sentz directoră la academia de drepturi, Dr. Foikel profesoră la aceeaşi academiă, şi wlistulă Emil de Trauschenfels, inspectoră de scole In Sibiu.
Propunerea comitetului permanentă a fostă primită deadunare în totă cu prinsul ă ei.
I
Impresiuni dela parastasulil lui Horia
Braşovă, 20 Martie 1885
Se apropia Ziua a 16-a a lunii lui Faură, când se împliniau 100 de anî dela omorîrea lui Horia, Cloşca şi Crişană. Tătă lumea aştepta într’ună tremură sosirea acelei dile.
In sfârşită sosi. In capela de sub Tâmpa gemea loculă de mulţimea de dmenl, ce venise să fie de faţă la acestă sfântă actă. — Nu a descrie decurgerea parastusului este intenţia mea, căci acăsta s’a făcută de alţii; eu voiu să prindă câteva din impresiunile, ce erau generale, spre a le scăpa de demon ală uitării, care destule mândre fapte, cu osebire la noi, le-a dusă cu sine.
Mă îmbulzămă şi eu prin publică ca săesă la ivălă. şi să’ml potă continua calea în meditaţiile ce mă cuprinseseră. Lucru greu de încercată, căci totă lumea avea aceiaşi dorinţă, şi astfelă vrăndă nevrend trebuia să urmeză curentului, şi să facă drumulă ce mi’lă determina mulţimea. Ici vedăî ună moşnăgă cu o pâne sub-ţioră şi cu o făcliă în mână, alăturea altulă mai tânără, dincolo o nevastă, mai departe ună copilă, care de flămândă ce era muşca sănătosă din pânea ce o căpătase, cu ună cuvântă era lumea ca după ună mare parastasă. Ună murmură generală şi neobişnuită te făcea să cugeţî la alte lucruri, te făcea să te gândesc! la alte timpuri; astfelă şi eu fără voiă trebuiamă să fiu părtaşă de gândiri, cari atunci erau generale.
De odată mă simţă mişcată! De ce? Nu ’mi pu-temă esplica; văZ'isemă pe o femee cu o pâne în mână şi o auZisemă Z^ndă vorbele obicinuite la pomeni: ,DZeu să le erte păcatele.« — Neliniştea mea devenea din ce în ce mai mare, până ce în fine se cnstalisâ po-siţia mea sufletăscă, venii la consciinţă şi ’ml espllcaiu causa carea m’a făcută să tresară. Femeea acesta ’mî era bine cunoscută; era o ungurâică.
O unguroică la parastasulă lui Horia! O unguroică Zicândă ca să le erte păcatele! Ce contrazicere cu idea generală a Unguriloră, îmî cugetamă repede, dar iarăşi mă întorseiu şi aducăndu’mî aminte de sărăcia în care se afla bieta femee, îmi trecă impresiunea acea neespli-cabilă şi revenii iarăşi în starea mea de mai ’nainte.
—	Daţi’mî şi mie o bucăţică din făcliă, căci eu am fostă cam bolnavă şi n’am putută merge la parastasă, grăi George.
Toţi tăcură. Moşă Marină însă se sculă şi grăi: .Ruşine să-ţi fie, dacă n’ai venită la parastasă; să-ţi fie ruşine pănă la morte. De te-ai fi dusă cu patulă şi încă să na fi rămasă acasă. Nu-ţl dămă nicî o bucăţică de făcliă, decă nu te-a învrednicită D~Zeu să fii la faţa locului, să iai parte la sfântulă parastasă.*
George se simţia supărată şi năcăjită. Se sculă de pe scaună şi porn; să plece.
—	Stai, grăi moşă Mărină, căci aZÎ e o Zi mare şi nu trebue să ne despărţimă supăraţi, aZî trebue să fimă toţi cu dragoste frăţâscă unulă cătră altulă, căci numai aşa vomă pută merge spre bine. Şi Zicendă acestea rupse făclia în două.
Nenea George se aşeZă iarăşi la masă, dar era tristă. Lăutarii începură a Zice şi moşă Marină asculta cu sfinţeniă. De odată însă moşă Marină începu înce-tinelă cânteculă lui Horia şi toţi se uitau la elii şi nimenea nu grăia nimică.	I. C. P.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
* * *
Dela capelă plecaiu spre casă. Pe-o laviţă lângă ună stoboră vedemă că şedă două babe. Amândouă a-veu în mână câte o pâne şi câte o făcliă. După este-rioră ori şi cine putea vedea, că aceste femei suntă sărmane, cu atâlă mai multă eu care le cunoscâmă de ună şiră lungă de anî. ’Mi aducă aminte, acumă vr’o 9 anî ele erau sărmane şi se vedea că sărăcia a progresată în cursulă ei naturală. Una din ele avusese ună copilă carele acumă 9 anî putea să aibă vârsta de 3 anişori. Fiindcă le eunoştâmă, nu amă putută trece pe lângă ele fără să le întrebă ceva, cu atâtă mai vertosă, că la a-propiarea mea se sculară amândouă de pe laviţă şi întinseră mâna să le dau ceva.
—	Da unde ’ţi este ficioraşulă, mă adresaiu cătră una de ele.
—	Portă de mână pe o ârbă, care cerşesce, îmi răspunse baba scurtă şi se puse iarăşi pe laviţă, se vede că era obosită. Din râspunsulă acesta se părea că biata babă este cu consciinţă împăcată că a îngrijită destulă de bine de fiulă său. Ea va fi gândită că, umblândădoi trei ani de mână cu <5rba, va veni timpulă ca şi elă să ajungă odată liberă, ca însuşi să ’şî pâtă cerşi pânea de tâte Z>lele. Ună felă de meseriă.
—	Vă vădă cu câte o pâne, mă adresai cătră ele, de unde o aţi căpătată? continuai eu aşteptândă răspunsă.
—	Păi domnişorule, DZeu să le dea bine negusto-
riloră şi domniloră, căci ei ne-an dată pânea. Ce era de lume, ce era de domni, de domne şî de coconiţe, ce de fruntaşi de ai noştri erau la pomană, grăi una dintre babe şi se uită la pâne cu ochii veseli. N’amă pomenita de când suntă pe lume aşa pomană......... căci domni
şi fruntaşi de ai noştri nu credă să fi rămasă vr’unulă acasă, aşa de mulţi erau de faţă.
—	Da bine, babo, mă adresai din nou, cine a făcută parastasulă?
—	Cine l’a făcută, cine nu l’a făcută, destulă că lucru cinstită şi cu alcâtuială a fostă. Cine să’lă facă ?... grăi ea dândă din umeri, negustorii l’au făcută.
—	Ba adecă să veZb începu altă babă, să veZi domnişorule, noi ăştia mai proşti amă auZită, că au fostă nisce 6menî mari, cari au murită de o sută de anî, şi abia acum i-au găsită şi cum i-au găsită, ca să arate iubire cătră ei şi cătră sufletele loră, au făcută negustorii parastasă.
—	Aşa e, grăi şi ceealaltă babă. — Ear eu rămasei înmărmurită de râspunsulă căpătată.
—	Aşa e, îmi cugetai în mine, căci abia acum după o sută de ani amă începută să vedemă mai limpede faptele aceloră martiri şi abia acum amă începută a înţelege însămnâtatea principiilor^ proclamate de ei.
(Serv. part. ală »Gaz Trans.*)
Pesta, 3 Aprilie. — Făptuitorii omorului de eri s’au prinsă. Mama omorîtei Pesek a spusă deja eri, că ucigaşulă este ună tânără anume Imre. Intr’aceea sosi din Munchen dela baro-nulă Scholler telegrama următdre: Ucigaşulă nu p6te fi altulă decâtă individulă cu numele Eme-rich Balentics.—S’a aflată că persdna cu acestă nume locuesce în Strada vânătoriloru Nr. 9. La ametjî pe la 6ra 1 şi jumătate apără poliţia în locuinţa indicată, află acolo pe celă căutată şi după o visitare a casei s’a găsită ună briciu ştirbită şi stropită cu sânge, constatându-se că petele de sânge suntă prdspete; mai departe stir-bitura de metală, ce s’a găsită la obducţiunea cadavrului Rozei Budai în gâtlegiu se potrivesce acurată în ascuţisulu briciului. Balentics a mărturisită că elă e ucigaşulă şi că astă hotărîre a luat’o cu 24 de bre mai ’nainte. Ca motivă a dată Balentics, că Pesek îlă storcea continuu de bani. Eri după amâ<}I ucigaşulă întră la Pesek în locuinţă, care tocmai voia sâ’şi schimbe cămaşa. După o scurtă cârtă elă îi tăiâ gâtulu, năvăli în camera laterală, omorî pe mica Budai. Acumă voi să se depărteze, dar autjindă hor-căelele murindei Pesek, Balentics îi spintecă pântecele precum şi Rozei Budai. După ce elă ’şi-a spălat mânile şi a închisă uşa, s’a depărtată nesupărată de nimeni. N’a luată nimică cu sine. Ucigaşulă e de 25 de ani, rom. cat., din We-lischofen, distr. Valpo în Slavonia. Frecuenta cursulă comptabilităţii statului.
TEATRU DE DILETANŢI.
Marţi 26 Martie st. v. (a treia Z> de pasc!) mai i multe diletante şi mai mulţi diletanţi voră representa în ' sala redontei de aici piesele:
I.) N I N O.
Comediă într’ună actă de 1. P. Cerchezii. Persănele:
Pornii mai departe. Intr’o casă, cum mergemă pe o stradă, auZil o scârţiitură de lăutari. Era o bandă de ţigani, cari Ziceau cânteculă lui Horia. Lucrulă nu mi-a venită de loculă locului curiosă şi neputându-mă reţine, am întrată şi eu in casă. Erau mai mulţi fruntaşi, toţi îmbrăcaţi sârbătoresce. închinau şi ascultau lăutarii. Unulă din ei, mai înaintată în vârstă, ţinea în mână făclia ce o adusese dela parastasă.
—	Uitaţi măi, grăi elă şi musica tăcu, uitaţi, făclia asta am s’o ţină şi s’o lasă fecioriloră de moştenire. De aşă sci că nu le potă lăsă nimică altceva, totă mă simţă mulţămită că le potă lăsă acâstâ făcliă.
—	Bine Zici, nene Marine, grăiră toţi şi scoseră făcliile la ivălă. Bine Zici, avemă se le legămă cu pan-clicî tricolore şi să le atârnămă la icâna maicii domnului.
Intre cei de faţă se afla şi nenea George, carele nu luase parte la parastasă şi care nu avea făcliă, şi era fărte pleoştită, că'* vorbei» ‘nZde jîjî: linsă la inimţ'-
Melone Comaro, senatoră procuratoră s-tului Marc. Bace o Mato fini, podestat la Padova.
Ana, soţia de a doua a lui Melone.
Laura, fiica lui Melone din ântâia căsătoria.
Luigi, amantulă Laurei. Nino, pagiu în casa lui Comaro.
Unii notara.
(Scena se petrece în Veneţia pe timpulă lui Tiţiană).
II.) DUPÂ TEATRU.
Comediă într’ună actă de T. V. Stejanelli. Personele:
Sucilâ.
Anica, camerieră.
Mitică BorcUnii, presidentă la tribunală.
Ţinea, soţia sa.
(Scena se petrece în Bucurescî).
Intre aceste două piese orchestra va esecuta uvertura:
Ştefanii celti Mare
de lacbbu Mureşianu.
Venitulu curată e destinată pentru îmulţirea bibliotecei dameloră.
Preţultt locurilorft: Galeriă 1 fl. 50. Fauteuil 1 fl. 20 cr. Parterre şi bănci pe galeriă 70 cr. Intrarea pe galeriă 50 cr. Intrarea în parterre 40 cr.
Biletele se potă căpăta Luni şi Marţi (25 şi 26 Martie v.) la librăria N. 1, Ciurcu şi în săra de repre-sentaţiă la cassă.
Inceputulft la 8 âre săra.
■■ ■■ ■■■	1 ■ ■■ *T ^
Editoră:
Nr. 68.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Gursulă la bursa de Viena
din 2 Aprilie st. n. 1885
Rentă de aurfl 4<>/0 . . . 98.15 Rentă de hârtiă 5®/0 . . 92.50 Imprumutulâ căilorfl ferate
ungare............... 147.—
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de osttt ung.
(1-ma emisiune) ... 98. Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de osttt ung.
(2-a emisiune) .... 122. Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostil ung.
(8-a emisiune) .... 107.50 Bonuri rurale ungare . . 101.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C1.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................101.50
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 100 70
Bonuri croato-slavone . . 100. -Despăgubire p. dijma de
vinft ung..............97. —
Imprumutuld cu premiu
ung.....................119.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.80 Renta de hărtiă austriacă 82.65 Renta de arg. austr. . .	83. -
Renta de aură austr. . . 107-75 Losurile din 1860	. . . 138 90
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 862 —
Act. băncel de credită ung. 296.25 Act. băncel de credită austr. 293.50 Argintulă —. — GalbinI
împărătesc!.............. 5.81
Napoleon-d’orI............9.81 iji
Mărci 100 împ. germ. . . 60.70 Londra 10 Livres sterlinge 124.30
Bursa de Burnresd.
Cota oficialii deia 22 Martie st. v. 1885-
Gump.
Renta română (5°0).	.	.	.	911/2
Renta rom. amort. (5°/0)	.	.	93 V*
*	convert. (6°/0)	.	.	883/±
împr. oraş. Buc. (20	fr.)	.	.	31
Credit	fonc.	rural	(7%)	.	.	99 Va
*	„	„	(5°/0)	•	•	84V*
*	»	urban(7°/0) . .	961/4
*	■	.	(6°/o)	•	•	901/*
»	,	>	(5°/0)	.	.	81Va
Banca naţională a României 1180 Ac. de asig. Dacia-Rom. . .	299
* » »	Naţională	. .	225
Aură.......................... 13.V/o
Bancnote austriace contra aură
vend.
Cursulu pieţei Braşovă
din 4 Aprilie st. n. 1885
Bancnote românesc! .... Cutnp. 8.66 Vând. 8.69
Argint românesc................... »	8.60	*	8.65
Napoleon-d’orI.................... »	9.79	»	9.81
Lire turcescî..................... »	11.06	*	11.08
Imperiali......................... »	10.04	*	10.06
Galbeni........................... »	5.70	*	5.76
Scrisurile fonc.	»Albina« . .	»	100.50	*	101.—
Ruble Rusesc!..................... *	125.—	,	126.—
Discontulă	»	... 7—10 °/o Pe ană.
ME* Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potil cumpăra în tutungeria lui I. Gross.
Anunţămtt acelorG onoraţi cetitori, cari vorii binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo,
că avemti încă în reservă numeri dela începutulft anului 1885 prin urmare potil s8 aibă colecţiunea completă.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei/1
Minunea industriei.
Numai fi. 3.75
costă la mine de a<Ş.I încolo o escelentă, regulată şi de sine luminătore.
Pendulă cu bătaie
bate orele întreg! şi jnmetăţile de ore, cu 2 punt! bronţaţi, în pervasurî pompâse, cetă mai fină lustruite imifaţiă de lemnă de nucă eibucită, cu tablă arătătdre prea frumosă, care este împreunată cu massă de luminată brevetată şi lumineză n <5 p t e a de sine, aşa că se p6te îndată vedâ la câte ciasurî e făr’ de a mai aprinde luminarea. Pentru puterea de luminată garantexă pe IO ani In scrisă
tocmai precum garanteză pentru buna âmblare a ciasului. Eu sunt uniculă in-ventatoră ală acestoră ciasornice şi le vendă numai de aceea aşa de eftină, pentru-că am vre-o 1300 bucăţi în deposită şi am lipsă de ban! gata. Ciasor-nicele aceste au costată înainte cu 3 Iun! încă întreită deeum costă a4î. Fiecare ciasornică e provâclută cu patentă. Pachetarea se face în lădî. Ciasor-nicele comandate se espedeză de 3 ori pe <Ji prin rembursă seu plătindă înainte. A se comanda la
I H. Rabinovics
STa/brica, pend/uielora. luminătors
WIEN, Leopoldstadt, Schiflamt«gasse Nr. 20.
#####«#######################*
#
m
&
m
m
•
m
m
din comora bogată de vinuri a Transilvaniei
Vinu tămâiosă de cabinetu
cu o coldre viuă ca foculă, aromă plăcută şi de unu ■b-uclaetâ. escelent-ii.
■ Butelia mare 1 fl- 85 cr. —
S
S
#
•
m
m
m
#
#
se p6te căpăta în deposituld de vinuri alu D-lui IOIIF JB. TEIITSCH în Sighişdră
ŞI PENTRU BRAŞ0V0 LA D-nii
I.	L. & A. Henshaimer.
#•###############«#»#####«»###
m	•
Mersultl trenurilortl
pe linia Predealii-Badapesta şi pe linia Tefuşii-Aradii-ISiidapesta a călei ierate orientale de stată reg. ung.
Predealii-Budapesta						Budapesta-		-JPredealii		
		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
		accelerat	de	omnibus	de		de	omnibus	accelerat	omnibus
			persane		pers6ne		pers<5ne			
										
BacurescI		7.15	- - -	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
Prede&lu		1.09	—	—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
Timişfl	( (	1.33		—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşovft Feldi6ra		2.06		—	10.50	P. Ladâny Oradea mare j	2.01	2.04	1.59	10.09
		2.16	6.30	5.45			4.11	5.13	3.20	
		2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia		3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva		3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodfl		3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu Sigili sora		4.51	10.18	10.52		Rfiv	5.46	11.41	4.31	
		5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole		5.39	11.36	12.43		Buda	6.28	12.48	—	
Mediaşă		6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mică		6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa		—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaşiu		7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Crăciunelfi		—	1.45	3.22		Ghirbfiu	8.24	4.52	—	
Teiuşft		7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
Aiudti		7.55	2.48			Cinism |	8.57	5.40	7.08	
Vinţulă de susfl		—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Uiora		—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cucerdea		8.24	3.36	5.47		Ghiris	11.15	8.14	8.29	
Ghiristt		8.48	4.10	6.38		Cucerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	(	—	5.39	8.51		Ui6ra	12.12	9.58	—	
Clnşiu		10.08	5-59	9.18		Vinţulă de susă	12.19	10.07	—	
	(	10.18	6.28	8.00		Aiudd	12.45	10.42	9.17	
Nedeşdu		—	6.54	8.34		Teiaşi	1.15	11.32	9.40	
Ghirbfiu		—	7.10	8.59		Cr&ciunelă	1.44	12.03	—	
Aghirişă		—	7.25	9.35		Blaşă	2.00	12.24	10.12	
Stana		—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiedină		11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	, 1.22	10.45	
Ciuda		12,06	8.52	12.17		Mediaşă	3.27	^2.24	11.07	
Buda		—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Br&tca		—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
R6v		12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
Mezd-Telegd		1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugyi-Vâsârhely		—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vârad-Velinţe		—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
Oradia-mare P. Ladâny	(	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44	
	(	1.54	11.14	7.30		Braşovft ^	9.20	10.15	3.15	
		3.14	1.47	11.05			—	6.00	3.25	
Szolnok		5.10	4.40	2.37		Timişă	—	6.57	4.03	
Buda-peata]		7.30	7.44	6i0		Predeald	—	7.32	4.28	
Viena		2.00	6.20	2.00		BucurescI	—	—	10.25	
								1		
—1« Jintm t
Teiuşft-Aradft-Budapesta				Budapesta-Aradft-Teiuşft..			
	Trenă de	Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă	
	persăne	omnibus	omnibus		pers6ne	omnibus	
TeinşA	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35	
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55	
Vinţulă de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28	
Şibotă	4.35	11.43			3.35	5.30	
Orâştia	5.02	12.13		Arutiu /	4.00	6.26	
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39	
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19	
Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39	
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11	
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49	
Zam	7.49	3.48		Bârzova	6.18	9.18	
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27	
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18	
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57	
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27	
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57	
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45	
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58	
(	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46	
Aradft j	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20	
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06	
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Iulia	12.21	6.15	
Viena	6.20	—	—	Teluiţft	12.53	7.00	
Aradft-Timişftra				Simeria (Piski) Petroşeal			
	Trenă	Trenă de			Trenă		
	omnibus	persdne			omnibus		
Aradft	6.00	12.30		ftimeria	3.08		
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45		
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33		
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19		
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05		
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43		
Timişftra	8.58	3.15		P etroşeni	7.00		
Timişftra- Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă			Trenă		
	persdne	omnibus			omnibns		
Timişftra	12.25	5.00		Petroşenl	8.56		
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37		
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09		
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48		
Nâmeth-Sâgh A J _1J*	2.25 n ti	7.11 n â â		Haţegă	11.26 i n na