REDACŢIE MEA ŞI ADMINI8TRAŢI1JMEA :
BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
,OAZETA" IESE IN FIECARE ţ)I.
Pe unfi an0 12 fior., pe ş§se luni 6 fior., pe trei 1 anI 3 fior. România şl străinătate:
Pe anfi 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULO XLVIII.
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIUBILE:
O serii garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorl nefranoate nu •• prlmatofi. — Manuaorlpte nu se retrimită.
IP 66
Vineri 22 Martie (3 Aprilie)
1885.
Nou abonamentu
Ia
„Gazeta Transilvaniei"
Cu I Aprilie st. v. 1885 se începe nntt uou abonamente, la care învitămă pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţultt abonamentalui:
Pentru Anstro-Unguria:
pe trei luni 3 fl.
,, ş6se ,,	6	„
„ unu anu 12 „
Pentrn România şi străinătate:
pe trei luni 9 frânei ] în aură seu în hâr-„ ş6se „	18	„	> tiă cn adausul fi a-
„ unu anu 36	„ j	giului.
Ragămil pe domnii abonenţl, ca să binevoiască
a-şi reînoi de cu vreme abonamentului ca să nu se
întrerupă espediţiunea tfiarului.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei"
Braşovti, 21 Martie (2 Aprilie) 1885.
Rareori a văzută camera francesă o şedinţă atâtă de turbulentă ca cea dela 30 Martie n. Furtuna ce s’a ridicată în cameră în contra ca binetului Ferry a fostă efectulă luptei dela Lang-Son, unde numărulă preponderantă ală Chine siloră a sdrobită cu desăvârşire trupele francese
T6te tribunele camerei erau pline, întregă corpulă diplomatică din Parisă a asistată la a-cdstă şedinţă, în care oposiţiunea a repurtată o victoriă complectă. Şi nici că putea fi altfelă, când întregă Parisulă era în picidre, ameninţândă cu revoluţiune, dacă Ferry cu întregulă cabinetă nu va demisiona.
Când s’a cetită votulă dată de cameră a-supra moţiunei lui Cldmenceau, prin care s’a dată votă de blamă cabinetului, maioritatea a părăsită camera în strigătele oposiţiunei, care n’a cruţată nici cuvântulă de „trădătoră“ pentru Ferry. Gra-ţiă tactului politică ală ministrului preşedinte, care vă(}ândă situaţiunea cea grea în care se află ş’a dată demisiunea chiară atunci în cameră, nu s’au întâmplată scene regretabile nici în cameră, nici înaintea edificiului parlamentului care era a-sediată de lume, şi nici ravolta nu s’a putută înscena.
Totă tactului său politică are a se mulţămi şi respigerea de cătră cameră a moţiunei bonapar-tistului Delafosse, prin care se cerea darea în judecată a ministerului. Astfelă după o durată de doi ani de <Jile cabinetulă Ferry, care fusese chemată la guvernă totă în o asemenea grea situaţiune politică esternă, şi-a sfârşită filele tocmai în momentulă, când Ferry îşi propusese să desvdlte o energiă, care să înspăimânte pe China, reparândă tdte greşelele de până acuma.
Oposiţiunea, ce’i dreptă, a mersă prd departe împutândă ministrului Ferry trădare. Ceea ce i-se p6te impută este singurulă faptă, că so-cotindă pre slabi pe Chinezi, n’a luată dela începută măsuri energice, ca să se trimdtă trupe îndestulitdre în Tonching. Cu tdte acestea cre-demă, că în aedstă grea situaţiune se putea înlătură trântirea cabinetului, căci prin perderea dela Lang-Son armele francese n’au suferită nici o desondre. Nimenea nu pdte pretinde, ca o mână de trupe să iasă victoridse dintr’o încăerare cu ună duşmană înzecită de mare.
Singurulă rău ce resultă din aedstă perdere a Francesiloră, este că pacea între Francia şi
China s’a mai amânată pentru câtva timpă, căci de o victoriă a Chinei asupra Franciei, mai cu sâmă după sosirea trupeloră întăritdre francese nici vorbă nu pdte fi.
Ministeriulă Ferry era destulă de tare ca să pdtă scdte Francia din aedstă grea situaţiune şi luase chiar hotărîrea să cdră ună credită de două sute de milidne, cu scopă de a mări nu-mărulă trupeloră francese din Tonking şi de a termina câtă mai curândă acest răsboiu, care cere atâtă de enorme jertfe şi în dmenî şi în bani.
Mai multă ca oposiţiunea însă a contribuită la căderea ministerului amărîciunea ce a cuprinsă întrdga poporaţiune în contra lui Ferry punân du-i alternativa: sâu demisiondză sdu revoluţiunea isbucnesce. Patriotismulă lui Ferry îî impunea să cedeze acestui curentă publică, dacă nu voia să vd<Jă pdte întrdga Franciă în ferbere — o situaţiune care în timpulă de faţă, când nu se vorbesce decâtă de viitdre încaerări şi transformării, numai bine nu putea aduce Franciei.
Ce privesce cestiunea Tonchingului, căderea lui Ferry nu are tocmai mare însemnătate, de drece ori ce guvernă i-ar lua loculă, răsboiulă cu China se va continua, căci aci nu e vorba numai de ondrea armeloră franceze, ci de vatja Europii faţă cu depărtatele state orientale.
Căderea lui Ferry are însă însemnătate din punctulă de vedere ală politicii europene. Se scie, că Ferry a lucrată pentru menţinerea păcii, a legată strînse relaţiuni cu Germania, şi foile germane au dreptate să aştepte cu încordare formarea noului ministeră. In casă că acesta ar fi radicală, atunci esistă temerea, că şi politica europdnă a Franciei ar lua o altă direcţiune; dar temerea aedsta dispare în faţa împre-jurărei, că maioritatea camerei o formdză partida regublicană moderată, din sânulă căreia, a eşită şi cabinetulă Ferry şi din sînulă căreia va eşf şi noulă ministeră.
-----o------
CRONICA POLITICĂ.
* Daily News* anunţă din Petersbnrg, că ambasa-dorulă germană ară fi informată de curendă pe domnulă Giers, că Germania doresce o aplanare pacînicăa conflictului afgană. Giers, se spune, că a dată ună răspunsă fărte liniştitoră şi în modă indirectă ’l-ară fi dată să înţelâgă, că Rusia are credinţă în bunele servicii ale Germaniei, în casă când conflictulă nu se va aplana directă între Rusia şi Anglia. Ambasadorulă ar fi răspunsă la aedsta, că Germania nu se dă înapoi, când i se ceră serviciile ei, şi ară fi esprimată credinţa, că evenimentele viitdre le va face netrebuităre acele servicii. De altă parte află »Daily Telegraph», că înalta Portă
ară fi respinsă alianţa oferită de Rusia.
*
In legătură cu conflictul dela hotarele afgane se aduce acumă şi o eventuală cooperare anglo-italiană în Egiptă. Roma ar trata adecă cu Londra în acelă sensă, ca trebuindă Anglia să ’şi retragă trupele dela Nilă — decă s’ară naşte răsboiulă cu Rusia — armatele italiene să ocupe Cairo şi Alexandria. — Despre răsboiă ,Times* se esprimă aşa: ,Ună astfelă de răs-boiă noi nu ’lă vomă începe cu inima uşurată, deşi cn încredere în sfârşitulfi lui şi cu tare credinţă în dreptatea causei naţionale şi în însemnătatea intereseloră statului, pentru cari se pdrtă. Ţâra nu are lipsă de spirită militară, ea e de facto unită pentru sprijinirea politicei naţionale şi pentru aceea ea nu se va înspăimânta, de-ară trebui să se măsure singură cu Anglia. Pentru aceea
nu trebue să se admită, că noi vomă fi fără aliaţi. A-numite puteri europene nu ar fi chiară indispuse să se răfuiască cu Rusia în câsulă ei de cercare; şi dâcă pentru noi ar fi de lipsă să căutăm alianţa cu Sultanulă, nu ară fi greu a’i oferi condiţiuni admisibile. Dar aceste suntă conjecturi, cari numai mai târziu ară putea ajunge la valdre.» — Ună altă (fiară engleză află că tote puterile aă trimisă instrucţii ambasadoriloră loră din Londra şi Petersburg, să înduplece pe guverne a aplana conflictulă. Ambasadorii asigură, că guvernele suntă dispuse a urma sfaturile loră. Vorbindă de acestă con-flictă .Standard» face si o statistică a armatei engleze, ce ’î gata de bătae. Cavaleria e representată prin cifra de 10,000 dmenî, artileria călăreţă 2300, artileria de câmpă 6000, artileria de garnisonă 3800, trupele de geniu 2500, şi infanteria 65,000; reservele şi miliţiele 70,057 dmenî.
*
Referitoră la răscola din Prizrena se scrie din Pristina următdrele: Primindă Ibrachim paşa, comandan-tulă Pristinei, sângeaculă Prizrenei a conchemată Scup-cina Arnăuţiloră şi le-a cerută, să plătescă erăşî dările, ce nu s’au mai luată de 19 ani, să dea ună contingenţă de recruţi, ce n’au mai făcută până acum şi să plătescă de capă ună piastru dajde. Arnăuţii nn s’au învoită cu nici una din aceste cereri şi neprimindu-se unele condi-ţiunî puse de dânşii se resculară. Lupta o începură în Prizrena, şi în cea dintâiu (fi căzură 5 nizamî şi 300 Arnăuţî. A doua (fi se bătură 7 câsurî. După alte câteva loviri, doi begî veniră cu 1500 omeni la Prizrena şi cercară să împace pe Ibrahim paşa cu Arnăuţii, dar paşa nu a voită (ficendă, că »Sultanulă nu voiesce să tracteze cu regi. atâtă mai puţină cu nişte rebeli.» Begiî Riza şi Ahmed se uniră cu Arnăuţii să alunge pe paşa Ibrahim; rupseră sîrmele telegrafice, pentru ca Ibrahim să nu potă să se înţelegă cu Constantinopolulă. Răscola a fostă cu tdte acestea anunţată la înalta Pdrtă şi aşa i-se trimise lui Ibrahim ajutoră. La acţiune ia o însemnată parte şi paşa Aii din Gusinje.
Parastasele întru pomenirea martirilorft noştrii din 1784—1785.
Oarţa de jostt, la 21 Martie 1885. Domnule Redactoră! Noi locuitorii, adecă „biserica drept-credinci6să“ de Oarţa de josă cu ajutorulă lui Dumnezeu amu făcută parastasă pentru martirii dela 1784—1785 Horia, Cloşca şi Crişiană la 21 Martie n. a. c. „la ciasulă 11.“ ţ)ică la „ciasulă 11,“ pentrucă de şi în a-nulă trecută mi-am fostă însemnată, în inimă, (Jiua tristă de 28 Faură din 1785, cetindă „Ho-ravilag“-ulă lui Szilagyi şi altele, totuşi, uitân-du-me în luminosulă trecută, dră am aflată diua tristă a martiriloră, şi sperândă, că bunul ă D-(}eu şi la „ciasulă 11“ ne va primi fapta bună creş-tindscă, l’am rugată pe on. d. parochă locală, să facemă pentru martirii libertăţii ndstre Horia, Cloşca şi Crişiană ună parastasă, la ce on. d. învoindu-se, am vorbită cu câţl-va din fruntaşii satului, ca să facemă o pomană pentru martirii noştri. Şi apoi, ca să fiă lucrulă mai bună, m’am consultată şi cu o femee aldsă despre pregătirea mâncăriloră, ce să se ’mpartă la 6menl sârmanl.
Consultările cu toţi, precum s’a văzută din reuşita lucrului, au fostă într’ună ciasă bună.
Femeile ndstre ori-unde conveniamă cu ele, totă dâ-una mi se arătau gata la serviciulă măreţă.
Toţi şi tdte au aşteptată cu mare doră <Jiua de 9 (21) Martie.
Diminâţa. la 8 dre clopotele au chemată prin sunetulă loră credincioşii la parastasulă eroiloră Horia, Cloşca şi Crişiană.
’Ţl-erâ mai mare dragulă a privi poporenii cu prindsele subsudră, îmbrăcaţi sărbătoresce.
La acestă parastasă au participată dela fruntaşii satului, până la celă din urmă omă.
Numai la (Jile mari avemă aşa frumosă publică la sf. biserică, ca în (jiua aedsta.
La servirea parastasului, când s’au cântată ,
I Nr. 66.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Tropariele morţiloru efectulu jalei s’a obsevatu în t6te feţele.
După binecuvântare toţi credincioşii au plecată într’ună mersă la o casă destulă de mare în apropiarea bisericei.
Intrândă în casă, primadată amă făcută Sfeştania, apoi s’au întinsă şăse mese; 35 de credincioşi au contribuită din prisosulă loră la pomana eroiloră.
Nu potă crede, să se fi făcută undeva o aşa frumdsă pomenire.
Toţi mesenii au glorificată pe acei trei eroi Horia, Cloşca şi Crişiană, cari au luptată cu credinţa pentru libertatea ndstră.
După „vecinica loră amintire, “ cu o mare îndestulire şi laudă s’au depărtată toţi fraţii, între cari au fostă săraci mai mulţi şi din satele vecine.
I-am autjită (Jicândă, că asemenea pomenire voră face cu ajutorulă lui D-^eu în totă anulă de aci înainte.	-pr-
SOIRILE PILEI.
Ministrulă ungurescă de agricultură, industriă şi co-merţă a numită pe timpă nehotărîtă, pe fişpanulă comitatului Bistriţa-Năsăudă, Banfîy, comisarii guvernamentalii pentru pădurăria acelui ţinută.
—0—
La camera de comerţă din Braşovă s’a alesă vice-secretară Drnd. Eugeniu Jekelius.
—0—
.Kolozsv. Kozlony* pledeză pentru înfiinţarea unei reuniuni carpatine unguresci în Ardâlă. Numita fâiă do-resce ca reuniunea seu să fiă neatâroată, siu să se alăture la reuniunea carpatină a ţăriloră unguresci.
—0—
Tribunalulă de onâre militară din Olmiitz, esami-nândă plângerea sergentelui majoră, care a fostă condamnată la morte fiindcă atentase la viaţa colonelului Sedlmayer, a găsită drâptă plângerea sergentului şiaho-tărîtă, ca colonelulă Sedlmayer, maiorulă Schwarz şi că-pitanulă delicventului să-şi percjă gradulă oficerescă. Li s’a asigurată însă pensiunea pe calea graţierii.
—0—
După cum se vorbesce prin Făgăraşă, batalionulă din reg. de inf. Nr. 2, care ţine garnisâna acolo, va fi pornită în curândă în Bosnia.
Resoluţiunea
representanţei comitatului Sibiu în afacerea reuniunei de maghiarisare.
(Urmare).
Părerea aceea, că sentimentulă patriotică ar atârna dela limba maghiară, e totă atâtă de volnică şi trebue să ducă la escese, ca şi opiniunea, pe care se basăză maghiarisarea numeloră, că adecă patriotismulă stă în legătură cu purtarea unui nume de familiă maghiară, — o opiniune acesta, care apare deja cu greutatea unei presiuni oficiâse, precum o dovedesce şi următorulă ordin presidială ală direcţiunii de foresteriă reg. ung. din Cluşă, dată tuturoră administraţiuniloră de foresteriă cu data de 16 Decemvre 1881 Nr. preş. 161:
...»Prin aceea s’ar justifica nisuinţele cercuriloră
conducătâre mai bine, dacă corpulă funcţionariloră de foresteriă mergândă mână în mână cu desvoltarea literatu-rei maghiare şi cu manifestarea sentimentului patriotică,
ar încorona prin o listă de nume maghiare acea zidire, ală cărei fundamentă a costată atâta abnegare, trudă şi ostenelă. E însă regretabilă, că cu t6te aceste dovedi ale unui spirită bună, abia se află în Ungaria o corporaţiune, unde să se ivâscă atâtea nume streine, ca şi chiar la personalulă forestieră. Spre a contrabalanţa pe deoparte acâstă anomaliă, er pe de altă parte şi ca superiorulă d-vostre binevoitorii, care e convinsă despre aceea, că maghiarisarea numelui e împreunată şi cu âre-care fa voră pentru d-v6stră (hogy a nevmagyarositâssal egyenlo viszonyok kozott nemi elonyok îs kapcsolatosak) îmî ţînă de datorinţă — în favorulă d-vostre, — de a vă încuragiâ spre o mişcare în massă, de a vă provoca şi de a vă însufleţi cu cele mai bune intenţiuni spre a-câsta. Vă provocă totodată, ca se răspândiţi acestă spi rită cu zelă şi între pădurarii subordinaţi domniiloră-vâstre. Modalitatea esecutării maghiarisării de nume e uşurată întru atâta, încâtă are să se aştârnă simplu o cerere, provă^ută cu ună timbru de 50 cr., şi instruată cu cărţile de boteză ale copiiloră şi cu tabela de serviciu vice-comitelui comitatensă. In tabela de serviciu e de însemnată cu deosebire loculă nascerîi şi ală ubica-ţiunii, posiţiunea şi moralitatea. Cluşă la 16 Deceir vre 1881. Girsik m. p.*
Sunt surprindătore, atâtă acusa din Cluşă, câtă şi aceea, care s’a făcută prin scrisârea dela Şemniţ- Diln, şi forte potrivite spre a escusa acusa, adusă de câtră reuniunile de maghiarisare în direcţiune agresivă asupra regresului şi strâmtoririi naţionale a meghiarismului! Spre propagarea culturei maghiare servescă şcâlele cele multe de stată, ale confesiuniloră, comuneloră, corporaţiuniloră şi alte institute de crescere, a căroră limbă de propunere e în mare parte cea maghiară. Desvoltarea naţională a fiinţei maghiare e de totă liberă în ţâra acesta, unde totă puterea publică se află în mâna Maghiariloră. Dâcă deci vr’o naţionalitate în ţâra acâsta ar ave să se plângă de persecutarea şi negligerea limbii sale, a-tuncî de sigură nu e naţionalitatea maghiară aceea.
Dâcă e cineva, atunci sunt cetăţenii nemaghiarî ai acestei ţări îndreptăţiţi, de a arela măsura inegală de drepturi şi datorinţe, deârece ei, deşi suportă totă acele datorinţe. Totă acea eontnbuţinne de bani şi sânge, ca şi compatrioţii loră maghiari, trebue să renunţe la întrebuinţarea venituriloră statului adunate prin preslaţiunile tuturoră cetăţeniloră şi trebue prin urmare să renunţe la saiislacerea intereseloră loră culturale, pănă când din mijiâcele statului se subvenţionăză teatre, academii, u-niversităţî, gimnasii şi şcâle poporale maghiare, şi limba poporaţiunii nemaghiare e eselusă din oficiile de stată chiar şi la cele mai inferiâre instanţe, cari vină aşa <ji-cendă în atingere eu poporaţiunea poliglotă.
Aceea, că locuitorii ţării, cavi nu sciu limba maghiară, suferă mari desavantagii pe lângă folosirea exclusivă a limbii maghiare în ramurile administraţiunii publice, deârece ordinaţiuni, hotârîrî, sentinţe judecătoresc!, admoniţiuni de dare, prescrieri etc. etc.; sunt t6te maghiare şi nu le înţelegă de locă, aceea se recunâsce indirectă şi de cătră reuniunile de maghiarisare, spu-nândă, că prin răspândirea limbii maghiare voră să facă o mare bunătate civiloră nemaghiarî.
Bariera însă, care prin deosebirea de limbă e pusă între oficiu şi poporă şi înstrăinarea crescândă a unuia de cătră celalaltă, nu se va pute înlătura prin aceea, ca poporulă să se acomodeze scinţii limbistice a birocraţiei, — ci prin aceea se voră pntea mai uşoră înlătura greutăţile, dacă oficiulă se acomodeză celă puţină la instanţele, cu cari stă poporulă în imediata atingere, după limba poporaţiunii,
A pretinde contrarulă dela acâsta într’o ţâră poliglotă, însemnâză a pretinde ceva imposibilă şi neumană. O astfelă de ţintă după natura lucruriloră nu numai nu se pâte ajunge, ci chiar şi nisuinţa spre aceea însemneză anunţarea unui resbelă de esterminare în contra caracterului poliglotă, şi trebue să producă lupte desastrâse, — întocmai, ca în vâcurile de mai înainte cugetele nebune ule unei unităţi religionare, pe cari guvernele de odiniârâ încă cugetatau să le folosescă spre a creâ statului cu o legătură mai multă, — întocmai precum şi scrisorea ce-tăţiloră montanistice Şemniţă şi Dilnă vede în învăţarea limbii statului de cătră totă poporaţiunea o legătură puternică socială, care legă totă poporaţiunea de acâstâ patriă* — trebuia să aprindă fâcliă grozavului resbelă religionară, care a causată rane adânci şi cari s’au es-tinsă până în 4‘lele nâstre.
Chiar cultura, care e legată de relaţiunile limbis-tice existente şi prin urmare, care şi în Ungaria, dacă e vorba, ca dânsa să se lăţescă şi înrădăcineze, cere cultivarea limbiloră nemaghiare, c-hiară acâstâ cultură se vatămă prin tendenţa , Reuniunilor de cultură maghiară*, deârece aceste îşi alegă cu preferenţă ca obiectă de încercare pruncii nemaghiari în vârsta fragedă, în care se deştâptă mână în mână cu formarea limbii, cu sune-tulă dulce ală limbii materne, puterile spirituale şi morale ale omului, şi voiescă să’I răpâscă dela »casa pă-rintâscă* — vatra limbii materne nemaghiare — prin scâla maghiară, prin ună »institută», care nu pâte substitui nici când influenţa educătâre şi moralisatâre a casei părintesc!. «Scopulă reuniunii* --se 4'ce bătutele acestoră reuniuni (ve4î § 3 al reuniunii de cultură maghiară din Unguria de susă) — ,e: a păstra şi cresce în «poporaţiunea nemaghiară* spiritulă maghiară şi a respăndi cunoscinţa limbii maghiare ca limbă a statului. Pentru ajungerea acestui scopă înfiinţâză pe te-ritoriulă jurisdicţiuniloră, trase eventuală în cerculă său de activitate, după putinţa mijlâceloră sale banale proprii, asile de băieţi, grădini de băieţi froebeliane, scâle poporale elementare şi mai înalte şi respective le sprigi-nesce fără considerare la caracterulă loră: premiâză pe învăţătorii meritaţi întru lucrarea în spirită patriotică şi în răspândirea limbii maghiare, precum şi pe şcolarii, cari dovedescă ună progresă deosebită în însuşirea limbii maghiare; provede şcolarii sărmani cu cărţi de învă-ţământă şi cu vestminte: — cu ună cuvânta întrebuin-ţâză tâte mijiâcele legale pentru împlinirea problemei sale.»
Mijiâcele citate aci suntă evidenta destinate pentru a le răpi copiiloră născuţi din părinţi nemaghiarî limba maternă. * Asilele de copii şi grădinele de copii maghiare* nu însâmnâ altceva, decâtă ca să se dedee copilulă cu limba maghiară în etatea, când începe mai ântâiu învăţarea limbii şi ca acâstă limbă se ocupe loculă, care îi compete în modă naturală limbii materne, astfelă încâtă pentru acâsta numai rămâne locă. Părinţii apoi nu’lă mai înţelegă pe propriulă loră copilă, când se întârce la vatra părintâscă din grădina maghiară de copii şi din scâla maghiară. Prin premiarea învăţătoriloră şi a sco-lariloră, prin ajutorarea în miseriă cu mijlâce de învă-ţământă şi de traiă are să se vîre în familie seducerea pentru a răpi copilului limba înnăscută.
A contribui pentru aceste scopuri cu banii proprii şi cu lucrarea propriă suntă recercaţî locuitorii germani şi români ai comitatului Sibiiu prin adresele din Clujă şi Şemniţă. Desconsiderarea vieţei nemaghiare provâcă indignaţiune prin presupunerea negenată, că naţionalităţile nemaghiare suntă capabile de a se sinucide*
Nu mai puţină de condamnată e pretenţiunea de a le
FOILETONU.
Martirii Crăcii din ambele Dacii.
(Urmare).
St. Innulă, Pinnulu, Rimmulu
(25—95 d. Chr.)
Cei dinteiu Daci creştini au fostă Innulă, Pinnulă şi Ri-mmulă. Aceştia se vădă a fi trăită în timpulă regiloră! Daci Cotisonă şi Dura. Cu ocasiunea piopagării Evan-geliei de apostolulă Andreiu pe malulă dreptă ală Dunării, bravii noştri Daci, trecendă din partea stângă a acestui rîu în Missii, însoţiră pe apostolulă lui Christă în propagarea Evangeliei printre popârele Dunării de josă. Aceşti glorioşi Daci învăţară dela sfântulă Andreiu credinţa creştină şi se botez iră de cătră acestă apostolă. Când discipululă lui Christă vă4u pe clienţii săi demni de misiunea apostolică, le dete binecuvântarea sa şi-i libera a se întârce în patria loră, ca singuri acuma să propage Evangelia între compatrioţii loră, După ce Innulă, Pin-aulă şi Rimmulă propagară creştinismulă în Dacia Tra-iană, şi după ce făcură şi ei discipulî din compatrioţii oră, fură apoi ucişi de înşişi compatrioţii loră; însă obs-juritatea timpuriloră în care au trăită ei a făcută, ca îă nu se mai scie nici acurată anulă morţii loră, nici
loculă mart:riului loră, precum nici loculă înmormântării rămăşiţeloră loră mortale. Ferice voă, apostoli ai patriei lui Decebală! jVoi începurăţî a sămâna între Daci sămânţa evangelică! Voi ocuparăţi catedra lui Zamolcse şi a lui Deceneu. Insă sânta doctrină ce propăgarăţi în patria vâstră era prâ radicală pentru compatrioţii voştri barbari, prin urmare mârtâa urma să fie dreptatea propagării ideiloră evangelice! Doctrina] predecesoriloră voştri profeţi (Zamolcse şi Deceneu) urma să învingă deocam-•dată noua religiune, ca şi Mosaismulă pe Creştinismă la prima sa arătare în Palestina. Reforma lui Zamolcse şi Deceneu era învechită între Daci şi poporulă vostru era familiarisată cu ea de secoli întregi; de aceea compatrioţii vă sacrificară pe altariulă înălţată de voi înşivă în patria vâstră î Românii însă vă suntă datori recunos-cinţă pentru prima ra4ă de lumină creştinâscă ce voi aţi răvărsată în ambele Dacii. Voi aţi aruncată ântâia sămânţă divină, care răsări peste puţină timpă atâta de frumâsă şi dete fructe atâtă de dulci şi nemuritâre. Onâre şi gloriă voă, primii martiri ai crucii în patria lui Decebală.
St. Mercurie.
(221—250 d. Chr.)
Martirulă Mercurie era fiulă lui Gordiană, ostaşă romană din Dacia lui Traiană. Acestă Gordiană se 4i°e> că ar fi fostă de nâmă Scită; însă născută şi naturali-
sată în Dacia, încă din timpulă tatălui său, printre coloniile romane de aici; însuşi sântulă Mercurie mărturi-sesce acâstă origine a sa. Gordiană după ce se retrase din serviciulă militară (legiunea Martioniloră) se reîntârse la căminulă părintescă cultivândă pămentulă în loculă său natală din Dacia. Prin serviciile ce aduse patrii sale, elă căpătase dreptulă de cetăţână romană şi făcea parte din familiile cele mai însemnate ale Daciei. Intre alţi copii ai cetăţânului Gordiană, celă ântâiu născută era Mercurie care, urmândă esemplulă tatălui său, apucă armele pentru apărarea patriei sale. Elă servea acuma ca oficeră, în legiunea Martensis din Armenia mare, sub comanda ducelui Saturnină. Mai în tâte resbelele Ro-maniloră cu Goţii şi cu alţi barbari, ce bântuiau Dacia, legiunea Martensis luă o parte activă, şi Mercurie ca într’o scâlă de resbelă se perfecţionâ aci in arta militară Intr’una din bătăile Romaniloră cu barbarii, Mercurie desvoltâ ună eroismă din cele mai mari : elă străbătu în taberele inimice şi omorî singură pe unulă din capii Goţiloră, pe cari fugărindu-i îi aruncă peste Dunăre; cu ună cuvântă triumfulă acestei campanii Romanii suntă datori lui Mercurie. Decie împăratulă, luândă în consi-deraţiune frumâsele succese militare ale lui Mercurie îlă ridică la demnitatea de duce ală legiuniloră din Dacia.
(Va urma).
■O
ţace pe »jurisdicţiunl* organe de luplă pentru nisuinţele £mtoril reuniuni. Prin acesta nu numai că »adminis-traţiuriea publică* se subtrage dela chemarea sa, ci se face chiar duşmana acesteia, da^ă se ptSt.e presupune despre dânsa — după cum se face în numitele adrese, — că ea, care e chemată a servi numai binelui »tuturoră« cetăţenilorfl, prin urmare nu tendenţeloril unilaterale ale unei naţionalităţi şi cu atâta mai puţină uhoră tendenţe îndreptate în contra celoralte naţionalităţi, ar fi în stare s& sprigineseâ activitatea acestora reuniuni cu scopuri şi mijldee nemorale, care turbură pacea naţională, şi a-colo, unde puterea şi seducerea nu suntfi suficiente, să aplice puterea ei de presiune. Trebue avisate dar’ cu abusulă gravă de putere oficială şi condamnate organele publice, cari s’ară pune în serviciulă acestoră nisuinţe corumpăiore.
Nisuinţele de maghiarisare suntă acomodate a face din cetăţenii nemaghiari aceea, ce nu suntă, dar cu ne-considferarea trecutului loră istorică şi a dreptului loră civică de stată în adresa din Clujă suntă numiţi»străini» în acâsîă ţară. Nisuinţele de maghiarisare strujescă insti-tuţiunile interne ale statului, în locă ca să le întărâscâ:
> ele nimicescă alipirea veche, moştenită cătră patriă a ce-tăţenlloră nemaghiari vătămaţi în simţemintele loră cele mai intime; ele împedecă aptitudinea de acţiune a mo-narchiei în afară şi micşoreză însemnătatea aceleia în cerculă stateloră europene.
Naţionalităţile nemaghiare posedă o consciinţă naţională viuă. Pentru dînsele încă are valore ceeace s’a (}isă în adresa dietei ungare dela 10 Augustă 1861: Dacă popârele ară fi fără vre uuă simţimentfi politică mai desvoltată şi fără voinţă, în acestă casă ar fi uşorfi a le contopi şi a crea în lipsa unei unităţi naturale o unitate artiflciosă. . . Dar’ astăzi simtă deja naţionalităţile, simte fiecare clasă a peporului preţulă libertăţii politice şi ală independinţii legale, se alipesce de aceea cu pietate şi arareori succede, cu delăturarea acestoră simţeminte şi a acestei pietăţi, a reforma popore şi ţerî conformă teoriiloră politice contra voinţii loră. Da, ast-felă de încercări suntă împreunate adeseori cu pericolă, de6rece libertatea de voinţă e pentru singuratici o co-mâră atâtă de scumpă, încâtă pe preţulă jertfirii aceleia nu primescă bucurosă nici chiar aceea ce de bună voiă ară fi fostă folositoră şi în interesulă loră.»
Simţemântulă îndreptăţită ală amărîciunii faţă cu astfelă de încercări se alimentâză prin aducerea aminte de trecută, care e cu atâtă mai nestersă din memoria naţionalitâţiloră nemaghiare, cu câtă e presentulă mai a-păsătoră, cu câtă e mai mare regresulă şi scurtarea ce o simtă în drepturile loră acuma, în comparaţiune cu ' timpurile de mai nainte.
Adresa comitatului Sibiiu cătră celelalte corporaţiunî.
Locuitorii nemaghiari ai Transilvaniei se simtă îndeosebi adâncă vătămaţi, deârece caracterulă poliglotă ală acestei ţări află expresiunea de dreptă publică şi în dreptulă publică ală Transilvaniei — abstrăgândă dela mărturia lui Verboczy Tripartitum pars III. lit. 2 şi 3, că în Transilvania suntă în vigore regulamente, cari se abată dela regulamentele regatului Ungariei.
Astfelă hotăra articolulă de lege I ală dietei Transilvane din 1846/7:
§. 4. T6te jurisdicţiunile, iote judecătoriile şi oficiile civile au să se folosâscă alâtă la pertractări şi la redigearea protocoleloră, câtă şi în raporturile şi decretele loră în mijloculă naţiunei maghiare şi săeuescî, de limba maghiară; er în mijloculă naţiunii săsesc!, de limba germană.
§. 5' Naţiunea săsescă rămâne cu privire la corespondenţa cu jurisdicţiunile şi de aci înainte prelângâ datina observată dela redactarea articolului XXXI din anulă 1791 încăce.
După o desvoltare progresivă şi o apreţiare justă a principiului egalei îndreptăţiri a naţionalitâţiloră s’a adusă legea despre folosirea celoră trei limbi ale ţărei, şi anume: a limbei maghiare, germane şi române, în comunicarea publică oficiăsă, şi s’a sancţionată de cătră Maiestatea Sa la 5 Ianuariu 1865.
Legea acâsta s’a executată timpă îndelungată şi a corăspunsă, ca nici una pănă acum, pretenţiuniloră lo-cuitoriloră poligloţi ai Transilvaniei, fără de a fi jignită câtuşi de puţină acţiunea monarchiei în afară şi unitatea statului înăuntru, posibilitatea practică a guvernării şi a administrării şi administraţiunea punctudsă a justiţiei.
Cu atâtă mai durerosă a trebuita să atingă pe po-poraţiunea germană şi română din Transilvania regresulă pe terenulă egalei îndreptăţiri naţionale, cu câtă au fostă impedecate de a profită de egala îndreptăţire a limbei loră prin legea ,despre egala îndreptăţire a naţionalită-ţiloră* (Art. de lege XLIV din 1868.), creată după efec-tuirea uniunii Ardâlului cu Ungaria, şi au fostă silite a aduce jertfe însemnate în favorulă limbei maghiare, declarate de limba oficială a statului. De atunci li s’au impusă încă şi mai multe jertfe şi s’a restrânsă valdrea limbeloră nemaghiare destulă de strâmtorate prin art. de lege 44 din 1868 şi mai tare, ba s’a nimicită aşa
$cândă cu totulă, parte prin ordinaţiunl de ale înaltului guvernă, de ale autorităţiloră administrative şi de ale ju-decătoriloră, parte prin modificarea articolului de lege 44 din 1868 de cătră legislatură. Aşa de esemplu, ea să amintimă numai unele, judecătoriile de ântăia instanţă — cu tote că legislatura n’a modificată nici n’a ştersă cu desăvârşire §-ulă 8 ală articolului de lege 44 din 1868, ci din potrivă Fa garantată şi pentru viitoră prin §. 6 lit. d) ală articolului de lege 4 din 1869 — şi în provinciile nemaghiare nu resolvâză acusările şi cererile partideloră nemaghiare în limba acelora, redigează pro-tocolele de instrucţiune, de ascultare de martori, de ocu-laţiune şi de alte acte judecătoresc! esclusivă numai în limba maghiară, dacă partidele, martorii şi experţii nici nu o înţelegă: afară de aceste citaţiunile nu se scriu în limba maternă a partidei citate seu în limba protocolară a comunei, în care locuesce. Totă aşa se întâmplă în procesele criminale, că acusa, apărarea şi aducerea sentinţă cu prilegiulă pertractăriloră finale verbale, nu se efectuescă în limba maternă a acusatului, ci exclusivă în limba maghiară. Mai multe judecătorii de prima instanţă au sistată prin simple hotărîrl judecătoresc! folosirea limbeloră nemaghiare cu privire la presentările advocaţiloră purtarea proceseloră şi publicarea sentenţei, — fără nici o considerare la § 9 ală articolului de lege 44 din 1868.
Pe calea legislaturii s’a impusă naţionalitâţiloră nemaghiare jertfe grele, în specială prin articolulă de lege XVIII din 1879, prin care se introduce propunerea obligată a limbii maghiare în »scolele elementare* nemaghiare, şi anume se ameninţă prin numărulă oreloră dispuse, pe calea ordinaţiunii, instrucţiunea băieţilorft nemaghiari cu atâtă mai vertosă, cu câtă în urma rapdr-teloră ministeriului de instrucţiune ordinaţiunile acele se execută în multe locuri astfelă. încâtă limba maghiară se preface în limbă de propunere alăturea cu ceealaltâ limbă nemaghiară (cf. a vallâs es kozoktatâsiigyi m. k. minis-ternek a kozoktatâs âllapotârol szol6 es az orszâggyules eleterjesztett tizenharmadik jelentese 1882/3—1883/4 pag. 58); totă astfelă de jertfe cere dela naţionalităţi şi articolulă de lege despre »scolele medii* XXX diu 1883.
Actele administraţiunei statului de Instrucţiune sunt mai multă potrivite spre a umple pe naţionalităţile nemaghiare de îngrijiri grele cu privire la viitorulă loră. Prin ignorarea prescrierii positive a §-lui 17 din articolulă de lege 44 din 1868, din visteria statului nu se în-fiinţeză scole poporale şi medii nemaghiare, cu tote că şi nemaghiarii contribue cu totă acele dări, ca şi Maghiarii, se înfiinţâză însă cu multe’cheltuell serile de stată maghiare alăturea cu cele germane şi române din comunele nemaghiare, cari se susţină singură numai din mij-lricele naţionalitâţiloră respective. Şi aci nu mai facemă nici o observare asupra raportului oficială ală dlui ministru de instrucţiune, în care se face cu privire la gim-nasiulă do stată din Neoplanta declararea, că funcţiunea după chemarea sa e »maghiarisarea.* Regresulă scrileloră nemaghiare se constatâză în raprirtele oficirise ale înaltului ministeră de instrucţiune, presentate dietei, fără de nici o exprimare a regretului — aşa scălele cu limba de propunere germană erau în Ungaria în anulă 1869 1232, âr’ în anulă 1880 numai 867, şi în anulă 1883 numai 690. — Relativă la raporturile şcolare din capitală, unde pentru copii obligaţi de a cerceta sc61a ai celoră 120,000 locuitori germani, nu există nici o unică scolă poporală, se 4>ce în raportulă ală cjecelea ală dlui ministru de instrucţiune: »cele 14 serile cu limbă de propunere maghiară s’a înmulţită la 133, cele două serile cu limba de propunere germană, cari s’au sortată din anulă 1869, au încetată cu totulă, eră numărulă scrileloră maghiaro-germane s’a redusă dela 28 la 6. Pe terenulă acesta a dovedită municipiulă capitalei ună resultată, pentru care merită cu totă dreptulă recunoscinţa naţiunii,* («a 14 magyar tannyelvu iskola folszaporodott 133-ra, az 1868-ben volt 2 nâmet tannyelvă teljesen megszunt s a magyar-nâmet tannyelvuek szâma 28-rril 6-ra apadt. E târen a fovâros kozonsege oly eredmânyt mutatott fel, melyârt a nemzet hâlâjât meltân kiârdemli.* A vallâs es kozoktatâsiigyi m. kir. ministernek a kozoktatâs âllapotârol szolri 6s az orszâgyiilăs ele terjesztett tizedik jelentese 1879/80—1880/81 pag. 150).	(Va urma)
-----O--------
A XII adunare generală ordinară
a Institutului de credită şi de economii »Albina< din Sibiiu, ţinută în 27 Martie 1885.
(Urmare şi fine).
Cu anulă 1884 a espirată şi ală doile periodă de şâse ani, în care eşirea a doi membri din consiliulă Di-recţiunei în fiecare ană se făcea conformă alineei 2 a § 36 din statute, prin tragere de sorţi Fiindă prin urmare stabilită acum şi ordinea vechimei în funcţiune a mem-briloră Direcţiunei nristre (encienitatea), astăcjî mai ân-tâiu vine a se efectul eşirea după acâstă ordine. Se consideră deci ca eşiţl din consiliulă Direcţiunei d-nii Geor-giu Bariţiu şi Gregoriu Mateiu. Veţi binevoi a întregi aceste vacanţe prin alegere. Asemene espiră as-
tăzi mandatulă de trei anî ală comitetului de suprave-ghiare; vă rugăină a face şi alegerea acestuia.
Luândă deci actă de raportulă nostru presentă, după-ce veţi binevoi a ascultă şi raportulă d-loră censorî asupra eserciţiului trecută, vomă avă onrirea a supune decisiunei d-vristre.
a)	aprobarea bilanţului încheiată la 31 Decemvrie 1884;
b)	absolutoriulă consiliului de Direcţiune de ges-ţiunea sa;
o) distribuirea profitului curată şi ficsarea dividendei.
Se dă apoi cetire următorului raportă ală comitetului de supraveghiare:
Onorabilă adunare generală!
Subsemnatulă comitetă de revisiune, esaminândă conformă §§ 57 şi 58 din statute contulă profitului şi perderiloră, precum şi bilanţulă institutului de credită şi de economii »Albina» pentru anulă 1884, a aflată t6te posiţiunile în deplină consonanţă cu registrele respective, purtate cu trită esactitatea.
Ne luămă dar voiă a vă propune, a aprobă com-putulă anuală pro 1884 şi a da direcţiunei absolutoriulă.
In privinţa împărţirei profitului curată suntemă de acordă cu propunerea Direcţiunei, de a se împărţi conformă § 62 din statute (urmâză proiectulă de distribuire ca mai susă).
Sibiiu, în 22 Martie 1885.
Comitetulu de supraveghiare ală institutului de credită şi de economii ,Albina.*
Augustă Senor m. p., Dr. Aurelie Brote m. p. Michael Kabdebo m. p. Cornelie Tobias m. p, Ioană Creţu m. p.
Adunarea generală:
a)	ia spre plăcută sciinţă raportulă anuală ală Direcţiunei ;
b)	aprobă bilanţulă încheiată la 31 Decemvrie 1884;
c)	dă absolutoriulă Direcţiunei institutului de ges-ţiunea sa trecută;
d)	adoptă propunerile Direcţiunei pentru distribuirea profitului de 40,776 fi. 10 cr., în sensulă § 62 din statute şi ficseză dividenda anului 1884 cu 10%, prin urmare cuponulă dela acţiunile institutului scătjătoră la 1 Iulie 1885 se va răscumpără cu 10 fl,
Suma de 1,031 fl. 4 cr. resultată din bilanţă în sensulă § 62 lit. e) din statute pentru scopuri de binefacere, se distribue cum urmâză:
1. Fondului *Asociaţiunei transilvane*
	pentru scăla de fete cu internată .	500 fl. — cr.
2.	Fondului pentru înfiinţarea scrilei ro-	
	mâne centrale din Sibiiu ....	50 fl. — cr.
3.	Reuniunei române de cântări în Sibiiu	50 fl. — cr.
4.	Reuniunei sodaliloră rom. diu Cluşiu	50 fl. — cr.
5.	Reuniunei pentru înfrumseţarea ora-	
	şului Sibiiu		25 fl. — cr.
e.	Reuniunei pentru înfrumseţarea ora-	
	şului Braşovă		50 fl. — cr.
7.	Reuniunei de pompieri în Sibiiu .	26 fl. — cr.
8.	Societăţi de lectură Petru Maioră a	
	tinerimei române din Budapesta .	30 fl. — cr.
9.	Societăţii »Concordia* din Blaşiu .	25 fi. — cr.
10.	Reuniunei de pompieri din Sălişte .	25 fl. — cr.
11.	Pentru înfiinţarea unei reuniuni ro-	
	mâne de agricultură		201 fl. 04 cr
Preţulă marceloră de presenţă pentru anulă 1885 se ficseză cu 4 florini.
In consiliulă Direcţiunei se realegă d-nii George. Bariţiu şi Gregoriu Mateiu, âr în comitelulă de supraveghiare se alegă d-nii Nicanoră Frateşă, pro-tosincelă, Corneliu Tobias, protonotară ală comitatului Sibiiului, Dr. Aurelie Brote, directoră de bancă, Michael Kabdebo, bancherăşi Ioană Creţu, vice-notară la oficiulă orfanală ală comitatului Sibiiului.
Cu aceste adunarea se încheiă.
-----o------
SCIEI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz Trans.*)
Berlină. 2 Aprilie. — Impăratulă, prinţulă de cordnă şi toţi prinţii presenţi aci au gratulată pe Bismarck şi cu cuvinte pătruntjătrire i-au îmâ-nată chipulă împăratului şi încoronarea din Ver-sailles. Mai târziu apărură consiliulă federală, ministeriulă de stată, comitetulă, care i-a îmânată documentulă prin care ’i dăruesce moşia Schon-hausen, numeroşi alţi deputaţi. Herbert Bismarck primi ordinulă „Vulturului roşu“ classa II.
Teatru de diletanţi.
Marţi 26 Martie v. (a treia 4* de Paşcî) se voră representâ în sala redutei de aici piesele: »Nino« de I. P. Cerchez şi »După teatru* de T. V. Stefaneli. — înscrieri pentru bilete se potfl face Sâmbătă 23 Martie v. între rirele 2—6 la d-lă profesoră Iac. Mureşianu jun. Piaţă Nr. 22.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel ă Mureşianu
AZitt'i'A 1 JclAINi511^ V AlNiJiil
1000.
Ounnlu la bursa de Viena
din 1 Aprilie st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 97.85 Rentă de hârtiă 5% . . 92.25 Imprumutulti căilorti ferate
ungare................146.25
Amortisarea datoriei căilorti ferate de ostQ ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.80 Amortisarea datoriei căilorti ferate de ost ti ung.
(2-a emisiune) . . . .122. Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostti ung.
(3-a emisiune) .... 107.50 Bonuri rurale ungare . . 102.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4. — Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti.................101.50
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 100.60
Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de
vinti ung..............97.—
Imprumutulti cu premiu
ung....................118.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.75 Renta de hărtiă austriacă 82.30 Renta de arg. austr. . .	82.75
j Renta de aură austr. . . 107,75 Losurile din 1860	. . . 139. —
Acţiunile băncel austro-
i ungare................... 860 —
Act. băncel de credită ung. 295 70 Act. băncel de credită austr. 292.— Argintulti —. — Galbinl
împărătesc!............. 5.81
Napoleon-d’ori............9.81 V*
Mărci 100 împ. germ. . . 60.70 Londra 10 Livres sterlinge 124.40
Bursa de BucurescI.
Cota olicială dela 19 Martie st. v. Cump.		1885 vând.
Renta română (5%). . . .	90‘/4	—
Renta rom. amort. (5°/0) . .	92»/.	—
» convert. (6%) . .	88’/*	—
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	31	—
Credit fonc. rural (7%) . .	99»/.	—
„ (5°/.) • •	84V*	—
» » urban (7%) . .	96	—
. («•/.) • •	90	—
• (5°/0) • •	81Vi	—
Banca naţională a României	1190	—
Ac. de asig. Dacia-Rom. . .	300	—
* » » Naţională . .	225	—
Aură		13.j/2°/o	—
Bancnote austriace contra aură	—	—
Cursulu pieţei Braşovu
j	diu 2 Aprilie st. v. 1885.
i
i Bancnote românesc! .... Cump. 8.65 Vând. 8.f
Argint românesc............... »	8.60	*	8.(
Napoleon-d’or!................. »	9.79	»	9.£
j Lire turcesc!..................... »	11.06	*	ll.C
Imperial! . t...................... »	10.04	»	10.C
Galben!............................ »	5.70	»	5.7
Scrisurile fonc.	»Albina* . .	»	100.50	»	101.-
I Ruble Rusesc!..................... *	125.—	,	126.-
j Discontulă	»	... 7—10 % P® anii.
:	Numere singuratice din „Gazeta Tran
silvanieiu se pottt cumpăra în tutunge ,	ria lui I. Gros».
Diplomă de argintă dela esposiţiunea economică din 1884 a comitatului Torontalu.
Medalia de argintă dela esposiţiunea intern, pharmac. Viena 1888. Medalia de brouză dela esposiţiunea din Triestă 1882.
Diploma de recnnăscere dela esposiţiunea din Graz 1880._
ISVORULU
Bd' AGNES
____________________________dela MOHA
Conţine cea mai însemnată cantitate de acidă carbolicu dintre tote
Apele minerale ale Ungariei
face escelente servicii la bole cafarrhalice ale organeloră de mistuire şi ale udului. In genere acestă apă merită a se lua cu deosebire în consi-deraţiune la t6te acele bole, la care trebue a ajuta organele şi a promovâ funcţionarea sistemului nervostt.
Cu vinu beută se bucură acesta de o popularitate mare.
Depositulfl principală Ţ Ţj*ŢN,pC[7^TT^V Liferantă aiă Curţii sinyură numai la: JJ- +4lJx4)*JLx U X x reg. ung. în Budapesta.
Asemenea se află la tote farmaciile, băcănii, hoteluri şi restauraţiunî.
(Nr. 13)
înştiinţare.
S’au espediatu în anulil 1884:
1.500.000 butelii.
03
Ol
Subscrisulă are onârea a face cunoscută on. publică că a deschisă
aici ună
C U R S U
spre învăţarea desemnului de croială şi a croitului ’ pentrta. Hain© d.e dame
instruândă după celă mai nou metodă parisiană şi academică.
Elevii se instrueză după ună metodă uşoră astfelă, încâtă înşişi potă luă măsură şi croi cu garanţiă şi asigurare în timpulă câtă ţine cur-sulă de instruire. In acelaşi limpă se instruâză şi în lucrări practice. Atestate numerose se potă presenta. Fetele sărace primescă instrucţiă gratuită. Subscrisulă recomandându-se cu totă adinsulă publicului p, t., se rogă de cercetare câtă mai viuă. înscrierea eleviloru se pote face dela 8—12 a. m. şi dela 1—7 p. m.
Locuinţa mea se află în strada Căldărarilorti, oasa Ini Montaldo Nr. 488, scara I, etagiulu I, nşa Nr. 3.
Cu totă stima
•I. Graf, iustructoru de croitu.
HKulţ&mitâ generalii din Viena, Peşta, Pojună, Aradă, Alba-Iulia, Sibiiu.
Adeverimu că amti învgţatti dela d-lti J. Graf în timpti de 6 sgpttimânl compleţii desemnulu de croitu pentru haine femeescl şi compunerea lord. Drepţii aceea ne simţimti atinse în modti plăcuţii de a exprima dlui I. GRAF mulţumită nostră pentru ostenela şi diligenţa sa şi de a-lti pute recomanda pretutindenea cu privire la cunos-cinţele sale speciale şi Ia metodulîi : c uşorii de cuprinşii.
Alba-Iulia, în Iulie 188i.
m Popp Gyiirgynă, Ince Sândorne, Emilia Nicola, Irene Frdlich, Aua Siebert, W	Ida Liiw, Hermina Mendl, Irena Halasz. Şi tdte elevele.
Mersultl trenurilorti
pe inia Predealii-Budapesta şi pe linia Tefuşii-Aradâ-Bndapesta a călei ferate orientale de statft reg. ung.
Predealîi-Budapesta
Trenfi
Budapesta—Predealti
Trenfi de persone	Trenfi omnibus	1 Trenă de persone		Trenfi de persone	Trenfi omnibus	Trenfi accelerat
	—	—	Viena	8.25	8.35	1 3.30|
) —	—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45
—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18
	—	10.50	P. Ladâny	2.01	2.04	1.59
6.30	5.45		Oradea mare )	4.11	5.13	3.20
7.09	6.28			4.21	9.37	3.25
7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—
8.09	7.42		F ugyi-V âsârbely	4.40	9.59	—
8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56
10.18	10.52		Rev	5.46	11.41	4.31
10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—
11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—
12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28
12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01
12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—
1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—
1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—
2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—
2.48	4.44			8.57	5.40	7.08
3.12	5.10			9.23	6.00	7.18
3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—
3.36	5.47		(îhiriş	11.15	8.14	8.29
4.10	6.38		Cneerdea	12.04	9.49	8.53
5.39	8.51		Ui6ra	12.12	9.58	—
5*59	9.18		Vinţulti de sasti	12.19	10.07	—
6.28	Aoo		Aiudti	12.45	10.42	9.17
6.54	8.34		Teinşă	1.15	11.32	9.40
7.10	8.59		Crăciunelti	1.44	12.03	—
7.25	9.35		Blaşti	2,00	12.24	10.12
7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—
8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45
8.52	12.17		Mediaşti	3.27	2.24	11.07
9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29
9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15
9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30
10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32
10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04
10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24
11.04	4.06		Feldiâra	8.41	9.20	2.44
11.14	7.30		(	9.20	10.15	3.15
1.47	11.05		Brasovft >	—	6.00	3.25
4.40	2.37		Timişti	—	6.57	4.03
7.44	6.4)		Fredeală	—	7.32	4.28
6.20	2.00		BucurescI			10.25 [
6pte suntti cele dintre liniile gr6se.						
Trenfi
omnibus
BucurescI
Fredeală
Timişti
Brasovft
Feldi6ra Apatia Agostonfalva Homorodti Haşfaleu Sighişora Elisabetopole Mediaşti Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelti Teiuşft Aiudti Vinţulti de susti Ui6ra Cucerdea Ghirisft Apahida
Cluşiu
Nedeşdu GhirbSu Aghirişti Stana Huiedinti Ciucia Bucia Bratca R6v
Mezâ-Telegd Fugyi-V âsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok
Bnda-pesta]
Viena
6.00
7.02
11.33
12.25
1.11
1.49
1.54
3.14
5.10
7.30
2.00
8.00
2.47
6.36
10.09
Tipografia ALEX1, Braşovil.
Teiiişft-Aradft-Budapesta				Budapesta- Aradft-Teiuşft.		
	Trenfi de	Trenfi	Trenfi		Trenfi de	Trenfi
	persfine	omnibus	omnibus		persfine	omnibus
Teiuşft	2.39	9.50	8.20	Viena	8.25	8.35
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulâ de josă	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibottt	4.35	11.43			3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13		Aruuit /	4.00	£20"
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
Ilia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Bârzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	"T24	Ilia	8.40	12.27
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Iulia	12.21	6.15
Viena	6.20	—	—	TeluşA	12.53	7.00
Arad&-Timiş6ra				Simeria (Piski) Petroşenl		
	Trenfi	Trenfi de			Trenfi	
	omnibus	persane			omnibus	
Aradtt	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timişdra	8.58	3.15		P etroşenl	7.00	
Timişdra-Aradft				Petroşenl—Simeria (Piski)		
	Trenfi de	Trenfi			Trenfi	
	persone	omnibus			omnibus	
Timişdra	12.25	5.00		Petroşenl	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Năraeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		-Streiu	12.06	
AradA	3.10	8.00		Simeria	12.37	i