>
BEDACŢIIJNEA ŞI ADMINISTRA ŢII7NEA t
BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22.
.GAZETA" IESE lN FIECARE pi.
Pe u n fi a n fi 12 fior., pe ş h s e luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anQ 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU XLVIII.	ANUNC1URILE:
0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare . SorlsorT nefranoate nu se prlmesou. — Manuscripte nu se retrămltă.
N* 65.
Joi 21 Martie (2 Aprilie)
1885.
i
I
i
1
i
i
i
i
i
i
i
i
i
i
t
i
Nou abonamentu
Ia
„Gazeta Transilvaniei
Cu I Aprilie st. v. 1885 se începe «raft nou abonament*!, la care învitămă pe onoraţii amici şi sprijinitori al foiei nostre.
Preţuia abonamentului:
Pentrn Anstro-Ungarla:
pe trei luni 3 fl. ii ş6se	3 ii
„ unu anu 12 „
Pentrn România şi străinătate :
pe trei luni 9 franoi ] în aură în hâr-
„ ş6se „	18	„ î tiă ca adaasalfi a-
„ unu anu 36	„ J	giulai.
Ragămti pe domnii abonenţi, ca s& binevoiască a-şl reînoi de cu vreme abonamentului, ca s& nu se întrerupă espedifiunea (fiar ului.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei "
BraşovH, 20 Martie (1 Aprilie) 1885.
Foile unguresc! şi jidano-armenescl ne acusă în fiecare <Ji, că suntemă lipsiţi de patriotismă, că suntemu „duşmani" statului ungurescu şi na-ţiunei maghiare şi că meritămă a fi pedepsiţi, cum <fice organulă d-lui Tisza, „Pester-Lloyd" de Luni.
Patriotismulă, acelă sentimentă mâreţu care cimentăză statele, a ajunsă — se vede — a fi esploatatu de pătura şovinistă maghiară pentru scopurile imorale şi neumane ce ea le urmăresce; patriotismulă s’a prefăcută în ură, acelă senti-mentă periculoşii, ce se manifestă în prigonirea creştiniloră, cari trăescă în mi j locul u popdreloră încă barbare.
Dacă sub patriotismă înţelegu adversarii noştri a ne face, noi Românii, uneltele d-loră Tiaza-Trefort şi a renunţa la drepturile n<5stre, atunci mărturisimă că nu suntemă patrioţi.
Dacă sub patriotismă înţelegă „patrioţii" de fanfaronadă a suferi, noi Românii, ca să ni se profaneze locaşurile sfinte şi să ni se închidă gura, ca să nu ne rugămă pentru sufletele moşi-loră şi strămoşiloră noştri, atunci declarămă că suntemă lipsiţi de patriotismă.
Dacă patriotismă însemnâză a privi, noi Românii, indiferenţi cum se confiscă cele mai nevinovate cărţi remânescî, numai fiindcă ele suntă scrise românesce şi ne mai spună câte ceva din viaţa poporului română, atunci o spunemă că suntem nepatrioţi.
Dacă sub patriotismă înţelege pătură şovinistă a suferi, noi Românii, prigonirile, schingiuirile şi călcările de lege din partea organeloră stăpânirei unguresci, fără a striga în contra as-torfelă de fapte, atunci în adevără că nu avemă patriotismă.
Dacă, în fine, patriotismulă constă în a ne lăpăda, noi Românii, naţionalitatea şi limba n6s-trâ îngropându-ne pentru eternitate, în schimbulă naţionalităţii şi limbei unguresc!, precumă cere rtidea de stată maghiară", atunci o spunemă verde oft în acestă înţelesă nu suntemă patrioţi.
Mărturisimă, că niciodată n’amă făcută fanfaronadă luândă în deşertă cuventulă „patriă", cum facă cavalerii din Cluşiu cu cei de tepa loră. Dar amă dovedită prin faptele ndstre, că suntemă adevăraţi patrioţi şi istoria acestui stată a dedicată pagine de aură patriotismuluui nostru.
Patriotă e acela, care caută întărirea statu-
lui în stârpirea privilegiuriloră de clasă; patriotă e celă ce luptă pentru pacea şi liniştea naţiona-lităţiloră, fiindă tdte egală îndreptăţite; patriotismă însemriăză a nu pane pedeci desvoltării sociale şi culturale a naţionalităţiloră; patriotismă are celă ce se jertfesce pentru stârpirea abusuri-loră şi înfrânarea câlcăriloră de lege fiindă toţi cetăţenii de o potrivă ocrotiţi şi cu aceeaşi căldură îmbrăţişaţi de legile statului.
Aşa înţelegemă noi Românii patriotismulă şi o spunemă, că suntemă multă mai patrioţi decâtă pătura şovinistă maghiară.
Poporală română aduce sacrificii enorme statului în bani şi în dmenî, fără ca în schimbulă acestoră jertfe se aibă celă puţină mângă-erea de a nu fi oprită în desvoltarea sa socială culturală şi naţională; poporală română luptă pentru egala îndreptăţire, care aduce după sine traiulă pacînieă dintre naţionalităţi şi cu acesta fericirea şi întărirea statului. Tote acestea la facemă noi Românii, pentru că avemă patriotismă şi nu ne batemă jocă de acestă măreţă senti-mentă, pentru a esploata pe celelalte naţionalităţi, cum face pătura şovinistă maghiară.
Nu noi Românii suntemă duşmani ai statului, ci curierii d-loră Tisza-Trefort, cari cutrieră Ardălulă şi Ţ^ra ungurăscă, purtândă în proţapă patriotismulă deşuchiată ală celoră cari au născocită „idea de stată maghiară," şi cari propagă cruciada de esterminare a naţionalităţiloră. Acostă lipsă de patriotismă, care subminăzâ statulă, e condamnabilă şi merită a fi aspru pedepsită.
CRONICA POLITICĂ.
De multă nu s’a pomenită în viaţa parlamentară a Parisului o aşa încordare şi nelinisce, ca acum cu dimi-s i o n a r e a cabinetului Ferry. In şedinţa dela 30 Martie st. n. Ferry făcu declaraţiunile sale. La cele dintâiu vorbe se auriră murmure. Când (fise: *Numărulă duşmaniloră a întrecută fără veste presupunerile nostre....* vorbele fură repeţite cuironiă; când pomeni de »onorea Franciei,* strigă Perrin: *onorea Franciei ai compromis’o d-ta!« Când ceru ună credită de 2Q0 milidne franci, se auriră strigăte de mirare; când (fise că creditulă nu-lă cere ca votă de încredere, se născă tumultă. Cassagnac striga: * Afară!« drâpta: ,â la porte!« După preşedinte vorbi Clămencean: * Desbaterea e sfirşită. Cu acestă ministeriu nu mai poţi desbate despre marele interese ale patriei (Aprobări furtunâse). Nu vă cunăscemă! Nici nu voimă să vă cunoşcemă! lnainte-ne nu mai avemă nişte miniştri, ci numai acusaţl (Tumultă de mai multe minute) nişte acusaţl de înaltă trădare... Dar e vorba de interese mari ale patriei. De aceia creditulă să se pri. miască fără desbatere. Nu putemă uita âmenii şi banii. E vorba de viâţa ostaşiloră. Vremă să vedemă limpede şi să avemă înainte-ne dmenl, cari nu grăescă decât adevărată. Să dămă acestui ministeriu bani? Nici odată! Ministrulă de răsboiă trebue să rămână, să ia tote măsurile cuvenitei... »Ministrulă de răsboiă:« Le-amă şi luată!..' Clâmenceau: »Cu atât ă mai bine. Numai după ce va apare ună ministeriu vomă lua alte măsuri, fie chiară cele mai estreme.* Viitorulă ministeriu se crede că va avă ca ministru-preşedinte de esterne pe Freycinet.
♦
Cei din Petersburg suntă tare nemulţămiţl cu principele Alexandru ală Bulgariei. Ministrulă de răsboiu ală Bulgariei a fostă chemată la Petersburg să dea unele desluşiri. ,Temps« spune, că în Petersburg se mai aş-tâptă şi sosirea ministrului de interne bulgară şi a arcliiman-dritului din Târnova. Acestei citaţiunl i se dă o deosebită importanţă în capitala rusâscă.
Referitoră la conflictulă dela hotarele a f gane scrie ună (fiară din Petersburg, că cu t6te ameninţările Engleziloră, Ruşii susţină cu încredere, că per-tratările ce se continuă încă totă voră aduce o resolvire pacinică. Ună astfelă de răsboiu nu e nicidecum în in-teresulă celoră două naţiuni. Or! câtă de doritori de răsboiu suntă Englezii, e peste putinţă să uite, că Ruşii nu suntă Sudanezi, ci soldaţi viteji, deprinşi cu arma. De altfelă şi atitudinea demonstrativă a Angliei are, după cum asigură o telegramă, fo.’te slabă efectă în Petersburg Ea e socotită dreptă o admoniere pentru păstrarea păcei. Răspunsulă cabinetului rusescă la depeşa lui Granville s’a trimesă. — De altă parte mişcările miliţiei din Sudă se continuă. Ală treilea batalionă de liniă turchestană a plecată la 24 Februariu spre Merv
pentru a întări forţele armate din ţinuturile transcaspice.
*
Cei din Berlină încă începă a se nelinişti din pricina conflictului afganică, dăr pentru orice eventualitate se face răspunejătore Anglia, care pricinuesce atâta temere cu înarmările sale. Caracteristică este ce se scrie din capitala germană (fiaralui »Weser-Zeitung,* nu e semnă bună, când se pune la îndoială chiar oficiosă, că Herbert Bismark ar fi vorbită câtă a stată în Londra şi despre cestiunea hotareloră afgane, ceea ce nimică altceva nu pote însemnă, decâtă că guvernulă germană voesce se respingă orice bănuâlă, că ar fi intervenită cu influenţa sa pentru a face pe Anglia să se învoiască cu pretensiunile Rusiei. Aşa cum stau acum lucrurile, greu se nădăjduesce o aplanare pacî-nică; cei din Londra însă au începută, cum se pare, să mai cedeze...
♦
Suntă aprdpe doi ani de <file, de când Francia s’a încurcată într’ună răsboiu cu Tonkinesii, dar indirectă cu Chinesii înşişi, cu fii imperiului cerescă. Câtă sânge se va fi vărsată de atunci până acuma, acăsta nu o putemă sci, însă din scirile cele mai de curândă, ce ni-le aducă (fiarele mari europene, putemă vede, că republica francesă în timpulă de aprope doi ani n’a făcută acele isbâncjl, cari să facă pe fii imperiului cerescă se câră ertarea dela dânsa. £tâ ce ni-se raportâză din partea agenţiei Ha vas: »In consiliulă de miniştri ţinută la 19 ale lunei trecute sera în ministerulă de esterne se luară nişte hotărîri, cari stau la înălţimea situaţiunei. Totă atunci se trimeseră întăriri de trupe şi de arti-leriă generalului Briâre. Se hotărî mai departe a se presentâ presidiului camerei ună proiectă pentru ună credită de 200 de milione, jumătate pentru ministerulă de răsboiu şi jumătate pentru ministrulă de marină*. — In urma unei depeşe a generalului Briere de l’Isle dela 29 ale lunei trecute Negrier se află în Dong-Song unde se curâză de rana ce a căpătat’o. — Herbingerse află deja în Than-Noi nefiiindă împedecată în retragerea sa. Elă rămâne în Than-Noi şi Dong-Song, pentru ca să închidă cele două căi, căci acolo se află provi-antă şi muniţiune de prisosă. O foie francesă »La Li-gue« afirmă, că în lupta dela Lang-Son soldaţii au fostă încunjuraţl formală şi că după ce au sfârşită muniţiunea au trebuită sâ’şl facă cale cu baionetele. Mai multă ca a patra parte din numărulă totală au cătjută pe câm-pulă de luptă. Totă dintr’o depeşă a lui Briâre se vede, eă Francesii suntă, pănâ ce le voră mai sosi trupe aju-tătore, avisaţl la defensivă. Din cele raportate aci putemă vedâ că republica francesă, cu forţele desvoltate până acuma în Asia orientală, n’a putută obţine nici ună succesă de Orecare consideraţiune, şi dacă voesce seriosă a face pe codaţii fiii ai imperiului cerescă sâ se supună să câră pace, atunci va trebui să desvdlte alte forţe, cu cari sâ’şi deschidă porţile Pechingului şi acolo să dicteze pacea.
-----o-------
Resolnţiunea
representanţei comitatului Sibiu în afacerea reuniunei de maghiarisare.
ErI amă comunicată cetitoriloră noştri pe scurtă hotărîrea adunării generale a representanţei comitatului Sibiu. Incepemă a (fi a publica intriga resoluţiune împreună eu desbaterile adunării ţinute la 28 Martie n.
Nr. 65.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
S’a luaţii următârea resoluţiune:
1.	Representanţa comitatensă regretă înfiinţarea , Reuniunii ardelene de cultură maghiară* din Cluşiu şi activitatea celorlalte reuniuni de acestă soiu din Ungaria, fiindcă ele urmărescă tendinţa de a oprima drepturile cetâţenilorii nemaghiarî ai ţării chiar mai multă decâtfi pănă la asprime şi stau în contrazicere cu asigurările făcute în dieta ţării dela 1861 şi 1866 şi cu artieolulă de lege XLIV din 1868 »Despre egala îndreptăţire a na-ţionalităţiloră,* care, —abstracţiune făcândfi dela asprirea lui prin legile ulteriore şi dela violările lui din partea executivei — însuşi împedecă desvoltarea naţionalăăţiloră nemaghiare.
2.	Representanţa comitatului acestuia consideră recercarea de a sprijini activitatea acestoră reuniuni ca o presupunere despre abusă de putere şi autoritate şi ca menită a vătăma în modulă celă mai greu adminis-traţiunea şi a o aduce în contrazicere duşmănosă cu majoritatea locuitoriloră ţării.
3.	Alăturata representaţiune să se trimită în cele trei limbi protocolare ale comitatului tuturoră jurisdicţi-loră ţării.
Representaţiunea e următorea:
Onorabil A jiirisdieţlune!
Adunarea comitatului Sibiiu ţine de datorinţa sa patriotică a atrage atenţiunea comitateloră surori asupra unoră apariţiunî, ce potă înăspri şi mai multă contrari-etăţile naţionale deja esistente în patria ndstră şi potă sgudui încă mai tare pacea dintre naţionalităţi, atâtă de trebuitore ţării provocâudă în sfîrşită o duşmăniă a tuturoră împrotiva tuturora, căreia trebue să-i cadă jertfă binele şi pacea ţării.
Comitatului Sibiiului precum şi altoră jurisdicţiuni, s’a adresată (cu data Cluşiu, 17 Ianuariu n. 1885) o provocare a comisiunei instituite »pentru elaborarea statu-teloră Reuniunii ardelene de cultură maghiară,* de a trimite trei pănă în patru representanţî la adunarea constituantă a »Reuniunii de cultură maghiară« la Cluşiu.
Mai departe a ajunsă la adresa comitatului Sibiiu şi probabilă şi la adresa altoră jurisdicţiuni o hârtiă a oraşeloră montane Şemniţă-Dilnă (cu data Şemniţă 30 Decemvre n. 1884), în care se Zice:
»Pe Zi ce merge ne putemă convinge, că se clatină cu încetulă terenulă sub piciorele nostre. Precum în Moldova inscripţiile de morminte dovedescă, că Maghiari au locuită odinioră acolo, astfelă arată nomenclatura maghiară a localităţiloră din comitatele Lipto, Turoez, Hont, Bars, Sâros, Zemplin, Uniădora şi altele, numele de familia ale poporaţiunii, că comuna, care astăZî după numele ei adevărată că e maghiară, după limba ei în.-ă e valahă (olâh) seu slovacă, nu de multă încă a fostă maghiară ! Şi deceniulă din urmă oferă date sfăşietdre despre aceea, că multe mii de Maghiari s’au topită în popo-raţiunea valachă şi slovacă.*
,A privi la acesta şi de aci încolo fără a face ceva, ar fi o crimă împotriva patriei !«
•	Societatea maghiară are prin urmare aici o îndoită datoriă: A recuceri maghiarismului totă câtă a posedată Maghiarulă odiniără, a reda limba aceluia, căruia i-a răpit.’o fatalitatea nesuferită a împrejurărilorfi nefavorabile, şi a învăţa pe întrega poporaţiune a statului limba maghiară, pentru-ca afară de libertatea publică afară de instituţiunile libere ale eonstitu-ţiunii statului să mai fie încă o puternică legătură socială, care lâgâ întrâga poporaţiune de patria acăsta.«
•	Simţământulă puternică ală acestora datorinţe a dată viaţă Reuniunii de cultură maghiară din Ungaria de susă, care şi-a pusă dreptfi ţintă împlinirea acestoră datorinţe.«
Scrisorea oraşeloră montane Şemniţă şi Dilnă cu privire la aceea, »că mijlăcele ce servescă spre ajungerea scopului, institutele de cultură, nu se potă crea fără jertfe materiale,* în sfârşită comitatele »la spriginirea Reuniunii de cultură maghiară din Ungaria de susă, spri-ginire atâtă nemijlocită, câtă şi mijlocită grin promovarea colectei membriloră Reuniunii.*
Pretensiunea de a sprigini ambele .Reuniuni maghiare de cultură,* îndreptată cătră comitatulă Sibiu,
îlă îndatorâză pe acesta, a examina ânteiu admisibilitatea aspiraţiuniloră recomandate spre spriginire, şi apoi întrebarea: dacă comitatulă, ca atare, este îndreptăţită la promovarea acestoră reuniuni?
Cu privire la întrebarea dintâiu: ce e de a se înţelege sub o »Reuniune de cultură maghiară,* scrisorea de invitare a comitatului Cluşiu nu dă o desluşire lămurită. N’ar aflâ reprobare din nici o parte, dacă s’ar înţelege o reuniune, a cărei problemă ar merge într’acolo, ca să ridice cultura şi civilisaţia în sînulă naţionalităţii maghiare şi să ia asuprăşî celă puţină o parte din sarcina impusă în privinţa acesta tuturoră cetăţeniloră fără deosebire de naţionalitate, seu să facă literatura maghiară mai accesibilă prin însemnarea exactă a tuturoră expre-siuniloră mai importante de pe terenulă istoriei şi juris-prudenţei patriei, seu să contribue prin edarea unui dic-ţionaru maghiaro-germano-română şi în cerculă naţionalităţii germane şi' române la înţelegerea ordinaţiunilorfi oficiale, deorece în aceste din urmă adeseori se ivescă expresiunî maghiare, care cu ajutorulă singurului dicţio-nară maghiară folosită ală lui Ballagi, nu se potă înţelege.
Terenulă de dreptfi al limbiloră naţionalităţilor nemaghiare trebue totuşi ca între tote împregiurările să rămână esclus din cerculă de activitate ală unei»Reuniuni de cultură maghiară», deărece şi concetăţenii maghiari s’arfi plânge dacă, urmândfi exemplului loră, s’ară forma o reuniune, care ’şî-ară lua de problemă a-’i germanisa seu românisa pe Maghiari şi ’şî-ară alege titlulfi de .Reuniune de cultură*. Acelaşi dreptă la scutulă şi respectarea naţionalităţilcrfi loră, întocmai ca Maghiarii, îlă pretindă şi cetăţenii nemaghiari ai ţării, cari n’au uitată asigurarea adresei dietei ungare dela 26 Februarie 1866: »Noi nu vomă uita, că locuitorii nemaghiarî ai Ungariei încă suntă cetăţeni ai Ungariei şi noi suntemă dispuşi a le asigura totă ce pretindă interesele loră», — totă astfelă şi declaraţiunea făcută în casa deputaţiloră dela 22 Maiă 1861 de cătră deputatulă şi actualulă ministru de culte şi instrucţiune: »Sârbii, Românii, Germanii, Slavii şi Rutenii îşi voră pute purta afacerile lor municipale în limba loră, şi voră pute folosi în sc6Ie limba, pe care o voiescti. Eu dorescă să se respecteze desvoltarea internă a poporeloră întocmai ca religiunea, în care statulă n’are nici ună dreptă a se amesteca. Dar’ a-ceste concesiuni, ce suntă a se face diferiteloră naţionalităţi se potă face numai pe basa egalei îndreptăţiri, şi precumă între religiunî nu se pote admite o religiune privilegiată, întocmai nu pote să existe pe teritoriulă Ungariei naţionalitate privilegiată.«
Idea unui stată de rasă maghiară e exclusă chiară şi prin legislatura mai veche a Ungariei (veZî l De-cretum S. Ştefani cap. VI. §§ 2, 3, 4, şi Ar-ticulus ante coronationem ex 1608 pa^eifi-catio Viennensis anii 1606. Ad decimum q u i p t u m etc.)
O expunere detaliată a problemelorfi unei .Reuniuni de cultură maghiare» se cuprindă în adresa oraşeloră montanistice Şemniţ şi Diln precumă şi în statutele alăturate la aceea şi aprobate de ministrulO reg. ung. de interne şi respective de representantulă său secretarulfi de stată Iosifă Pronay sub numărulă 15,536 VlI-a, ddto Budapesta 10 Maiă 1884. § 3 al statuteloră acestei reuniuni sună :
• Scopulfi reuniunii este: A susţine şi a cresce în spirită maghiară poporaţiunea nemaghiară ce locuesce pe teritoriulă comitateloră Arva, Bars, Hont, Liptau, Neogradă, Neutra, Pojonă, Trencină, Thurocz şi Sohl precum şi în cetăţile reg. libere Pojonă şi Şemniţ-Diln »şi a răspândi cunoscinţa limbii maghiare ca limbă a statului». — Pentru ajungerea acestui scopă înfiinţâză pe teritoriulă jurisdicţiuniloră, trase eventuală în cerculă său de activitate, după putinţa mijlăceloră sale bănesci proprii asile de băieţi, grădini de băieţi froebeli-ane, scdle poporale elementare şi mai înalte, şi respective le spriginesoe fără considerare la caracterulă loră; premiază pe învăţătorii meritaţi întru lucrarea în spirită patriotică şi în răspândirea limbii maghiare precumă şi pe şcolarii, cari dovedescă ună progresă deosebită în însuşirea limbii maghiare; provede şcolari sărmani cu cărţi de învăţământă şi cu vestminte; — cu ună cuvântă în. trebuinţâză t6te mijldcele legale pentru împlinirea problemei sale !*
Despre o »activitate culturală* a acestei reuniuni între naţionalitatea maghiară nici vorbă nu e în statute.
Cu totulă altmintrelea sună statutele celorlalte »Reuniuni de cultură maghiare» ce există deja în Ungaria- astfelă cele ale comitatului Sâros întărite de ministrul reg. ung. de interne sub numărulă 33,735 din a. 1882 şi cele ale «societăţii Szechenyi» din comitatulă Sâtmarului provăZute cu clausula de întărire sub Nru. 62,870 din 18 Noemvrie 1882. T6te sunt întocmite pentru propaganda limbii maghiare între naţionalităţile nemaghiare şi aprobate de ministeră pe când înaltulă mi-nisteră de interne a denegată aprobarea statuteloră reuniunii »Opinca Română,* care în faptă ’şî-a res-trînsfi activitaţea sa pe lângă naţionalitatea română, şi acesta a făcut’o sub nr. 9066 VII dela 21 Februariu 1885 moţi vândă denegarea cu cuvintele: »de6rece reuniunea proiectată ară periclita prin activitatea sa, conformă statuteloră subşternute, convieţuirea pacînică dintre diferitele naţionalităţi.»
Nimicfi nu îndreptăţesce acum a presupune, că «Reuniunea maghiară în Ardelfi ar însemna altceva decumă însâmnă acesta în Ungaria mai strînsă.
Apelulă pentru sprijinirea »Reuniunei de cultură* maghiare ardelene »indică expresă d6uă ,rele«, a căroră combatere are să fie problema acestei reuniuni: primulă e indolenţa presupusă, cu care maghiarimea privesce per-derile propriei naţionalităţi prin emigrare, schimbarea lim-bei şi perderea posesiunei vechi moştenite; celălaltfi suntă naţionalităţile «străine*, va să Z'c& nemaghiare. Pasa-giulă respectivă ală apelului sună verbală: »Noi toţi cu-născemă rapărtele etnografice ale Ardealului şi scimfi,că Maghiarimea e împresurată de astfelă de naţionalităţi »streine*, dintre care o parte, deşi se bucură de drepturi egale şi de aceeaşi libertate ca şi noi, durere, nu doresce să se ţină de «naţiune*, ba se consideră chiar de ună element fi distrugătoră ală statului ungară» — o sus-pectare, pe care pentru numirea vătămătore de »străini* dată naţionalităţiloră nemaghiare trebue să o res-pingemă cu aceeaşi indignaţiune ca şi tendenţa de ma-ghiarisare încopciată cu aceea.
Tendenţa de maghiarisare a »Reuniunii maghiare de cultură* se dovedesce şi prin manifestaţiunile bărba-ţiloră, cari stau în fruntea agitaţiunii. Astfelă primarulă Cluşiului d. Dr. Carolă Haller într’o vorbire, prin care a desvoltală mai de-aprope tendenţa reuniunii plănuite şi cu care a deschisă conferenţa cea dintâiu convocată pe 26 Decemvrie 1884 la Cluşiu în casa sfatului spre înfiinţarea «Reuniunii maghiare de cultură*, a Zisă: »Dacă locuitorii pa'riei încă nu potă comunica între sine într’o limbă comună, nu se pote între ei desvoltâ stima şi încrederea împrumutată, ce e cea dintâiu condiţiune a sentimentului comună patriotică. Dacă educaţia şi cultivarea unei sâu altei părţi a poporului va ţină strînsă la caracterulă naţională şi de rasă, atunci e imposibilă, ca popbrele, ce trăiescă în patriă, să p6tă comunică între sine într’ună modă, care e cea dintâiu pretenţiune a ele-menteloră a adevăratei culturi umane.... Şi dedrece »sentimentă patriotică fără de o limbă comună patriotioâ nu se p6te presupune*, trebue să ne opintimă, de a creâ acăsta. . . . Celă mai bună mijloefi spre acăsta e înfiinţarea unei reuniuni maghiare de cultură şi în părţile năstre.«
Limba maghiară e designată de limbă comună, prin a cărei răspândire se nutresce încrederea împrumutată a poporeloră din patriă. Concepţiunea aceea, că ună sen-timentă patriotică nu se pote cugetă fără o limbă comună patriotică, — adecă fără limba maghiară — trebue să înstrăineze în măsură mare pe fiii de deosebite limbi ai ţării. Deărece până acum locuitorii ţării de deosebite limbi nu au avută o limbă patriotică comună — ea are altcum în urma expunerilorfi de mai susă să se creeze prin limba maghiară, — loră le lipsesce în urma mersului ideiloră acelei concepţiunl senţimentulă patriotică, şi totă asttelă au fostă lipsite de acestă sentimentfi şi gin-ţile de mai înainte, dedrece şi aceste n’au avută con-sciinţa unei limbi patriotice comune. Ar fi însă chiar o minune neînţelâsâ, cum ţera acăsta s’a putută susţină în viscolele veaourilorfi până în Ziua de astăZb cu t6te că majorităţii locuitoriloră — căci maioritatea e nemaghiară — i-a lipsită patnotismulă.
E o acusă grea aceea, ce se ridică în contra lo-
FOILETON U.
Martirii Crucii din ambele Dacii.
(Urmare).
încă dela descălecarea coloniiloră aduse de Tra-ianfi în Dacia (105 d. Chr.) pentru împopularea pro-vincei, câştigate cu sângele braveloră legiuni romane , cele mai multe legiuni din acestea erau iniţiate în misteriile creştinismului chiar din Italia, însuşi palatulă lui Traiană din Roma ascundea în sînu-i mulţi creştini; chiar fiica acestui mare împărată, Drossida credea în Christosă, într’ascunsă de tatălă său, cu tdte servele (robele) şi amicele sale. Tote episcopiile şi Mitropoliile din Dacia suntă înălţate de Romani, şi martirii (mucenicii) ce muriră în patria lui Decebală pentru cruce, simbolulă dreptăţii, egalităţii şi ală adevărului, suntă chiar strănepoţii coloniiloră traiane. Catedralele coloniiloră lui Traiană, sămânate prin diverse reşedinţe ale provin-ciiloră Daciene, încă din timpulă barbariloră cultivau creştinismulă primordială genuină şi naţionalitatea română în inimile confraţilorâ loră, pentru că dela altarulă creştină eşiau eroii, cari curăţiau patria de inimicii crucii şi ai naţionalităţii române.
Prima Mitropoliă a Daciei a fostă în Sardica (aZl
Sofia,) care a înflorită sub Mitropolitulă Melitfi încă de sub Marcu Aurelă; apoi cesarulă Galerie, născută în Sardica, din veneraţiune cătră loculă nascerei sale, acordă Mitropoliei din Sardica ună Edictă prin care se opri prigonirea creştinilorfi. Se mai ţinu în Mitropolia acesta ună sinodă în contra Arianismului. A doua Mitropoliă a ! Daciei a fostă Justiniana primă, Ochrida de aZ' din Ru-melia occidentală. Pentru veneraţiunea cătră oraşulfi • sâu natală împăratulă Justinianfi I dete Mitropolitului de ' aici supremaţia peste amândouă Daciile, supuindă lui , pe toţi Mitropoliţii şi Episcopii din amândouă Daciile, din j Panonia secundă, Macedonia primă şi din Dardania. A' j treia era în Dacia orientală, sub nume de archiepiscopia1 ! Goţiloră, care mai în urmă se numi a Cumaniloră. Aces-jtea catedrale stătură în florea loră pănă la despărţirea .bisericii Romei de cea Constantinopolitană, causată‘ din creştinarea Bulgariloră, fructă ală orbei ambiţii dic-i tată de fatalulă egoismă! Cu ocasiunea acesta, Grecii ’ începură a nu mai suferi nici chiar numele de Romană. I In aceste timpuri defavorabile pentru strănepoţii lui Tra- * iană supremaţia catedralei din Justiniana primă trecu în Alba Iulia, âră a Sardichiei se mula în Târnova încă dela înflorirea regatului româno-bulgară; numai Mitropolitulă Goţiloră din Dacia orientală (Moldova) rămasă la loculă ei ca mai înainte, cu aceeaşi supremaţiă şi cu aceleaşi prerogative. După apunerea imperiului Româno-
bulgară 1392 rămaseră în Dacia 4 mitropolii mai principale neatârnate de nici o patriarhiă streină şi anume;
I. In Dacia orientală Moldova, archiepiscopia Goţiei;
II.	In Dacia australă România, mitropolia Argeşului, mai înainte a Dafnelorfi, care era şi esarhă a plaiuriloră;
III.	In Dacia australă România mică, metropolia Severi-nului cu supranumele de archiepiscopia laturiloră; IV. In Dacia superiără Transilvania mitropolia din Alba Iulia (Bâlgradă.)
Pănă în secolulă ală 16-lea mitropoliile Daciei totă mai păstrau întregitatea erarchiei loră apostolice de mai înainte; dâr prin cutropirea tronului princiară ală Moldo-României de cătră Grecii din Fanar, biserica română se cutropî şi ea de patriarchii ortodocşi ai Răsăritului. Cele mai bune mănăstiri ale ţărei prin influinţa prinţilorfi fanarioţi se cutropiră de biserica bizantină. Mitropolitulă Antimă II. se opuse acestoră acte tâlhărescl ale D-nului Mavrocordată şi pentru aceea acestă venerabilă pontifice îşi aflâ mormentulă în raijloculă Dunării, înecată după ordinulă său. Astfelă edificiele religiose de României de unde se împrăştiau credinţa şi patriotismulă deveniră mai apoi nisce cuiburi de lăcomiă.	(Va urma).
Sr. 65.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
ţBitorilorâ nemaghiarî ai ţărei, spre a justifică răsboiulă de stirpire in contra limbiloră nemaghiare ale ţării. Pen-Irucă răspândirea limbei maghiare în cele mai înferiâie straturi ale poporului nu însemnă altceva, decâtă o stîr-pire a acelora, deârece în urma celoră citate în vorbirea domnului Dr. Haller, că »prin limbă se afirmă naţiunea«, naţionalităţile nemaghiare se afirmă prin limba loră,
Acusa aceea se desminfesce însă prin istoriă, prin valurile de sânge, cari le-au vărsată nemaghiarii pentru patria nostră, prin apă*ăt,orele jertfe de bani şi de sânge, pe car! le aduce şi generaţiunea de faţă a nema-ghiariloră pentru stată. Până când nu se va dovedi, că regii: sf. Ştefană, Ludovică şi Matia, cari se adresau cătrâ cei din Buda în limba germană, că Ioană Ver-boczy, a cărui tripartită recunosce mai multe naţiuni, că apoi Wesselănyi, Deâk, Szăchenyi, Eotvos, au fostă duşman! statului şi răi patrioţi, până atunci nu pote să se tragă la îndoială patriotismulă nemaghiariloră, cari numai acea cerfi, ce le compete d e j ure, nu se pâtenici atunci, dacă sub palriotismă ei nu înţelegă propaganda limbei maghiare, întocmai precum a dis-o şi contele Sze-chenyi în cartea sa scrisă în contra politicei fostului ministru Baeh (,0 privire asupra reprivirii anonime,* edi-ţiunea a treia. Londra 1861): »Numai acela e ună patriotă adevărată, care stimeză în însuşi persona sa înainte de t6te demnitatea omenâscă, nu aruncă nici ună oruceră la îndemnulă său propriu în butea Danaideloră, ci voesce să scie, spre ce şi pentru ce. etc. şi care, a-fară de legile divine, numai adevărateloră »legt« se supune, punăndu-se cu curagiu în potriva abusuriloră or-ganeloră guvernamentale,*
Dacă dec! patriotismulă e posibilă şi fără de o »limbă patriotică comună» şi nu e identică cu limba maghiară, atunci accentuarea patriotismului în 'legătură cu propaganda limbei maghiare e numai ună pretextă, spre a rumpe terenulă folosinţei limbiloră nemaghiare ale ţării sub masca sfintei patrie, atunci se face cu sentimentulă iubirei de patriă ună abusă condamnabilă. La propaganda limbei maghiare, şi singură la acăsta se rapârtă şi definiţiunea scopului, susţinută în proiectulă de statute al «reuniunii maghiare de ouhură* : că scopulă reuniunii e »desvoltarea patriotismului* în părţile ardelene prin cultură în direcţiune naţională.*
Fără voie îţî aduc! aminte de cuvintele contelui Ştefan Szăchenyi din cartea susă citată (,0 privire a-supra unei reprivirl anonime* pag. 39—40):	,In contra
volniciei proprie Omenii nu au antipatie; scii însă Excelenţă, ce nu le place loră, ce îl înverşunăză, de ce se îngreţoşăză şi se amărescă? Ne vomă lua veia, a o spune Excelenţei Vdstre cu toiă supunerea. E acea tactică, acea duplicitate, seu ca să mă exprimă mai bine, e acea ipocrisie, prin care se intenţionăză a seduce, a >tnşela« popârele. Dacă spre exemplu omulă le (Jice: voi aveţi libertate de presă, şi »nu e adevărată*; asupra vdstră numai legea hotăresce, şi *nu e aşa*; nimenea nu voesce să vă restrîngă liberlatea, şi »se întâmplă con-trarulQ. Naţionalitatea văstră nu se primejiuesce şi a-câsta e o minciună etc. Da, Excelenţă, o astfelă de ma-nipulaţie, o astfelă de tariufîiadă satură în sfârşită şi sângele cela mai blândă de veninulă otrăvitoră, care mai curândă său mai târziu va isbucni!»	(Va urma)
ţiune KemâDy. In cuvântarea de deschidere a vorbită ministrulă despre desvoltarea economiei în cei 3 an! din urmă în tâte ţările Europei.
—O—
In Odesa se ţinu în 29 M. n. ună banchetă în o-nârea oficeriloră chemaţî la regimentele loră din Caucas. Ună toastă, care esprimă speranţa, că se va nasce răs-boiulfi a fostă primită cu furtunose aplause. In cercurile militare domnesce o încordare deosebită faţă cu întâmplările, ce le plămădesce acum guvernulă rusă şi en-gesă.
SOIRILE PILEI.
Cetitorii noştri îs! voră aduce aminte, că congre-gaţiunea comitatului Bistriţa-Năsăudă îşi esprimase părea de rău pentru apelulă făcută de reuniunea de ma-ghiarisare din Cluşiu, precum şi nădejdea, că nici ună amploiată nu va lua parte la lucrările acelei reuniuni, nici se va sili să ajute realisarea scopuriloră ei vrăşmaşe. Acâstă hotărire o aşternă fişpanulă ministrului de interne spre esaminare şi ministrulă a anulat’o — după cum i-se anunţă lui >Nemzet« — prin o ordinaţiune adresată comitatului sub Nr. 12,544. — Şi totă mai îndrăsnesce presa maghiară şi jidano-armână a susţină, că periculăsa lucrare a societăţiIdin Cluşiu nu se face sub patronagiulă stăpânirei?....
—0—
Din Deva ni se scrie, că la 10 Aprilie n se va ţină pertractarea finală înpotriva d-lui Dr. Tincu pentru cuvântarea, ce-a rostit’o în biserica gr. orientală de acolo, când cu întrodncerea limbei unguresc! în scolele medii.
—0—
In Kezdi-Oşorheiu, se spune, că s’ar fi începută agitaţiunea pentru ajutarea lucrăriloră reuniunei de ma-ghiarisare.
—0—
Comitetulă esecutivă ală renniunei de maghiarisare din Cluşiu a ţinută adl, Miercuri, o şedinţă pentru stabilirea ordinei de di a adunărei generale de constituire, ce se va ţină la 1 Aprile v.
—0—
Joi în 14 Marte societatea din Cernăuţi »Armonia* a representată în localităţile sale piesa: »N6ptea St. George*, operetă în 3 acte de Th. Alexi. Musică de T. cav. de Flondor, sub dirigearea componistului.
—0—
In adunarea generală a representanţei orăşănesc! din Oedenburg s’a citita ună decretă ministerială, prin care se aprăbă hotărîrea ei de-a ridica acolo ună teatru maghiară; ăr recursulă înaintată în potriva acestei ho-tărîrl se respinge.
—0—
Luni ’şî-a ţinută reuniunea agricolă adunarea sa generală în Cluşiu; a presfdată ministrulă de comunica-
 XII adunare generală ordinară a Institutului de credită şi de economii »Albina« din Sibiiu, ţinută în 27 Martie 1885.
(Urmare).
Împrumuturi pe efecte Starea cu 31 Decembre 1883 a fostă de 109 împrumuturi de ...	. 42,970 fi. — cr.
în cursulă anului s’au mai dată'211
împrumuturi de.................... 99,329 fl. — cr.
resultândă ună totală de 320 împrumuturi de............................ 142,299 fl. — cr.
din care s’au achitată 157 împrumuturi de............................ 55,545 fl. 04 cr.
remânând la finea anului 1884 163
împrumuturi de.................... 86,753 fl. 96 cr.
adecă o crescere de 43,783 fl. 96 cr. Credite de cont-curent.
Starea acestui ramă a fostă cu fluea anului 1883 de 7 împrumuturi în
suma de........................... 14,380 fl. 78 cr.
în cursulă anului 1884 s’au mai acordată 15 împrumuturi în suma de .	95,341 fl. 14 cr.
fâcându-se totalulă de 22 împrumuturi
în suma de........................ 109,721 fl. 92 cr.
din care s’au restituită 5 împrumuturi
în suma de........................ 40,770 fl. 21 cr-
remănândă cu finea anului 1884 17
împrumuturi în suma de ... .	68.951 fl. 71 cr.
faţă de anulă precedentă o crescere de 54,570 fl. 93 cr. împrumutări pe producte.
Ună modestă începută cu acâstă operaţiune s’a făcută de sucursala nostră din Braşovfi în anulă 1883, âr în anulă 1884 revirementulă acestei operaţiuni a fost de fl. 23,776 fl 45 cr.
Schimbulfi dc monetă.
Transportulă cifrei de monetă din an.
trecută a fostă de................ 56.582 fl. 40 cr.
în cursulă anului s’au mai cumpărată de	760,499 fl. 70 cr.
totală. .	817,072 fl. 10 cr.
din aceste s’au vândută ....	789,911 fl. 28 cr.
şi au rămasă cu 32 Decemvre 1884	27,160 fl. 82 cr.
Mişcarea cassei în eursulă anului 1884.
Intrate,	la centrală............... 3.689,624	fl.	82	cr.
,	» sucursală	....	.	2.500,639 fl. 74 cr.
suma	intrateloră	.	6.190,264 fl. 56 cr.
Eşite,	la	centrală................. 3,704,137	fl.	63	cr.
,	»	sucursală................. 2.502,035	fl.	30	cr.
suma	eşiteloră .	6.206.208 fl. 93	cr.
Totalulă	12,396,473 fl. 49 cr.
cu 1.895,347 fl. 13 cr. mai multă ca anulă trecută.
Partea cea mai mare a operaţiunei împrumuturi-loră pe efecte şi schimbului de monetă (zarafiă), întrâga operaţiune a creditului de cont-curentă cu acoperire şi a împrumuturiloră pe producte s’au efectuită la sucur-sula nâstră din Braşovă.
Din tâbloulă mai susă espusă v’aţî putută convinge d-loră acţionari, că faţă cu anulă trecută toţi ramii ope-raţiuniloră nâstre au crescută.
In întregă anulă 1884 s’au acordată prin institută în toţi ramii săi de operaţiune 9277 împrumuturi în suma totală de 3,404.302 fl. 50 cr.
Daţi-ne acum voiă, a vă presentâ însuşi bilanţulă anului 1884 (se citesce).
Suma activeloră institutului este deci cu 471,079 fl. 25 cr., 6r suma venitului brută cu 25,774 fl. 6 cr. mai mare ca în anulă premergătoră.
Subtrăgândă din venitulă brută ală anului de	209,624 fl. 47 cr.
totalulă eşiriloră cu.................. 168,848 fl. 37 cr.
resultă ună profită curată ală anului de '40,776 fl. 10 cr.
Conformă § 62 din statute propunemă următârea distribuire a acestui profită:
5°/0 dividendă după capitalulă socială 15 000 fl. — cr.
Restulă de .	25,776 fl. 10 cr.
să se împartă cum urmăză: ll°/0 fond. de reservă 2,835 fl. 37 cr. ca tantiemă pentru consiliulă direc-ţiunei. directorulă executivă şi oficialii institutului . 4,124 fl. 17 cr.
4°/0 pentru scopuri de
binefacere . . . 1,031 fl. 04 cr.	7,990 fl. 58 cr.
din restulă de	17,785 fl. 52 cr.
propunemă a se da ca supradividendă . 15,000 fl. — cr. âr fondului de pensiuni ală funcţionari-
ioră institutului .	2.785 fl. 52 cr. 17,785 fl. 52 cr.
Pe basa acestei distribuţiunî dividendă anului 1884 se ficsâză cu 10% adecă cu 10 florini de o acţiune.
Fondulă de reservă ală acţionariloră institutului cu adausulă sumei de astăzi din profită a ajunsă la suma de 44,830 fl. 37 cr., âr fondulă de pensiuni la suma de 14,566 fl. 83 cr.
_____o_______	(Va	urmâ)
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz Trans.*)
Paris, 1 Aprilie. — Camera a primită în unanimitate	creditulu	pentru	Tonching	de 50
mili6ne, reservându-şî votarea altoră credite după formarea cabinetului. Senatulă încă l’a primită fără desbatere.
-----o-------
DIVERSE.
Ministrulă Trefort despre Thiers. — In şedinţa academiei unguresc! de sciinţe din 23 a 1. trecute ministrulă ungurescă de instrucţiune Augustă Trefort a ţinută o disertaţiune plină de spirită despre Thiers. Din acea disertaţiune estragemă noi cam următdrele: 0 viaţă ome-nâscă, ca a lui Thiers, nu oferă ună interesă nicidecum mai inferioră, decâtă faptele unui erou din evulă mediu sâu descifrarea unui documentă vechiu, care ar fi putută râmănâ şi neesplicată fără nici o pagubă pentru omenime. Trefort pune pe oratorulă Thiers mai pre susă de istorică, însă pe bărbatulă de stată Thiers îlă pune mai pre susă de t6te. Trefort numesce timpulă dela 1870 în-câce, când Thiers cerca să reorganiseze Francia, perioda de splendâre a carierei sale politice. — »Dacă Francia,* încheie ministrulă ungurescă disertaţiunea sa,— »nu$va deveni prada dictaturei în urma turburăriloră şi obose-leloră — şi eu nu credă, că ună Bourbon sâu ună Bonaparte va pută fi dictatorulă, ci ună altulă, ală cărui nume astătţi este încă necunoscută, — atunci ea va fi o republică întemeiată pe basă conservativă, precum şi-a cugetat’o şi a voit’o Thiers.*
* *
+
Contra vitriolului. — Ună chimistă din Paris, căruia de sigură i se va rădica o statuă într’ună viii oră apropiată, a pusă în vânzare o pomadă făcută de dân-sulă şi care este chiemată a aduce cele mai mari servicii omenirii. Acâstă pomadă este compusă dintr’ună felă de unsâre preparată cu collodium. Se întinde pe peliţa obrazului ună strată subţire din acâstă pomadă, şi astfelă figura omenâscă devine inatacabilă la arsurile vitriolului. £că de ce femeile, cari voră sâ’şl răsbune, trebuie să găsâscă ună altă mijlocă.
* *
*
Statisticii suntă neobosiţi. — Profesorulă Bowditce din renumita facultate de la Howard, Statele-Unite, ’şî-a dată ostenâla d’a măsura şi d’a cântări 25,000 de copil de diferite etăţi. Iacă resultatulă la care a ajunsă: Penă la etatea de 11 la 12 ani, băieţii suntă mai mari şi mai grei decâtă fetele, pe când dela acâstă etate până la 14 sâu 15 ani, fetele întrecă pe băieţi în talie şi’n greutate. Apoi, băeţii în-trecă pe fete dela acâstă etate înainte, âr fetele stau pe locă. In fine, copii claseloră avute suntă mai grei şi mai mari decâtă cei ai claseloră muncitâre.
-----O-------
Stofe de mătase curată 75 cr. metrulă, precum şi â fl. 1.05 şi fl. 1.30 pănă la 5.90 (desemnuri colorate, vărgate şi cadrilate) trâmbe pentru câte o rochiă, sâu cu bucata fără tacsa vamală la casele muşteriiloră de-positufă tabricei de mătăsuri a lui G. Henneberg, (life-rantă ală curţii regale) în Zurich. Mostre să trimită imediată, Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr.
Cursulu la bursa de vlena
din 31 Martie st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . 97.65 Rentă de hârtiă 5% . . 92.05 Imprumutulă căiloră ferate
ungare................146.25
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.60 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) . . . . 122. -Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 107.50 Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişii..................101.50
Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 100.60
Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de
vină ung...............97.—
Imprumutulă cu premiu
ung....................118.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.60 Renta de hărtiă austriacă 82.10 Renta de arg. austr. . .	82.30
Renta de aură austr. . . 108 10 Losurile din 1860	. . . 138 75
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 850.—
Act. băncel de credită ung. 302.50 Act. băncel de credită austr. 294.50 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei............ 5.82
Napoleon-d’orI...........9.83 V*
Mărci 100 împ. germ. . . 60.85 Londra 10 Livres sterlinge 124.55
Editoră: lacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aureltt Mureşianu
Nr. 65.
GAZETA TRANSILVANIEI
1886.
Bursa «le Bnciiresci.
Cota oficială dela 17 Martie st. v.
Cump.
Renta română (5°0).	.	.	.	901/a
Renta rom.	amort. (5°/0)	.	.	94
» convert. (6°/0)	.	.	88 Va
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	.	.	31J/2
Credit fonc. rural (7 °/0)	.	.	100:/4
.	„	(5%)	.	.	84*/,
*	»	urban (7°/«)	.	.	97
*	.	.	(«•/.)	•	■	90'/,
»	>	»	(5°/o)	.	•	82Vs
Banca naţională a României 1190 Ac. de	asig.	Dacia-Rom.	.	.	400
«	*	»	Naţională	.	.	225
Aură.......................... 13.°/o
Bancnote austriace contra aură —
1885
vând.
Cursulu pieţei Braşovă
din 1 Aprilie st. n. 1885.
Bancnote românesc! . Argint românesc . . . Napoleon-d’orî ....
Lire turcesc! ..........
Imperial!...............
Galbeni.................
Scrisurile fonc. »Albina» Ruble Rusesc! .... Discontulă	*
Cump. 8.66 Vând. 8.68 »	8.60	*	8.65
»	9.79	»	9.82
»	11.06	»	11.08
10.04	*	10.06
»	5.70	»	5.76
»	100.50	»	101.—
»	126.—	,	125.—
7—10 °/0 pe ană.
Anunţămă acelor ă onoraţi cetitori, cari voră bine voi a se abona la f6ia ndstră de aici încolo, că avemă încă în reservâ numeri dela începntulă anului 1885, prin urmare potă. să aibă colecţiunea completă.
Administraţiunea »Gazetei Transilvaniei.*
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se pottl cumpăra în tutungeria lui I. Gross.
Vinuri albe
Vinuri de desertti.
Triestu 1882, Medalia de aură. Traminu fină butelia întregă fl. — 60, jum. butelie fl. — 35. Rozsamâler-Ausstich »superbă*
(vin grand) but. întrâgă fl. 1.30 jum. but. fl. — 75. dela I. B. Teutsch, SIGHIŞORA.
la
I. L. & A. Hesshaimer
BRAŞOVO.	(Nr. 30)
Fraţii S- Mihalovits
J
(Casă de bancă
—= de schimbu =—
tergulu pomeloru Nr. 94.
Cupbne cu scadenţa 1 Apriliu 1885.
Renta română perpetuă 5°/V Renta română amortisabilă 5°/o.
Aceste cupdne le achitămă fără nici unii scă(}ementă după
cursulâ aurului
din <Jbia respectivă. Totă asemenea discontămâ şi alte cupdne şi valori.
Adresa pentru telegrame: „Mihalovits.44 ________________________1—3 (Nr, 37)

m
s
*
:
#
#
Etogu-ve! Cetiţi!
Am cumpărată întrega provisiune dela o renumilă fabrică de pături de cai prin licitaţiâ cu jumătate din preţuiţi regulată, şi de aceea vendă câtă va dura acesta provisiune
IT u m a i c u fl. 1.75
1550 bucăţi dintre cele mai mari, fdrte grose, late şi ■Bl f'ărte durabile m
PÂTUBI de CAI.
S
m
#
#
#
m
Aceste pături sunt 190 centimetri lung! şi 130 centimetri late, cu bordure (chenare) colorate şi de grosimea unei scânduri, de Mb	imv. / aceea adevăcată durabile,
w	Scrisori de mulţumire şi pentru comande
ţfe ţf 1(	1/1;)_dela persone de încredere «t'-n cu sutele în
biroulă meu spre convingere, şi admoniămă în contra anunciuriloră înşelâtore.
Trimiterea cu ban! gata, seu rambursă. Aceste pături se es-pedeză 4*lnieă în tote părţile lumei, şi pretutindenea facă ună efectfl estraordinară, de vreme ce se potă întrebuinţa şi ca plapomă de pată, şi cari mai înainte au costată mai multă ca îndoită preţuiţi. Adrssa: Webewaaren-Manufactur 1. SI. Babinovirz, WJEN II Schiffamtsgasse Nr. 20.
m	m
m
m
•
#
m
Stabilimentul!! de fortepianurl
ală lui
ialiu iaschik
cai	cai
Braşovti, tergulft flosului (Flacliszeile) Nr. 26 II. Et.
Depositulu celu mai bogată de pianuri şi pianinurî nouă şi întrebuinţate din fabricele cele mai renumite. Pianurî vechi să iau în schimbă. Se primescu şi plăţi în rate. Cu deosebire sunt a se recomanda: pianuri nouă dela c. r. fabricantu de pianuri Heitzmann în Viena, lucrate în lemnu frumosu de nucă, fl. 500; pianuri Mignon, cu cdrdele încrucişate, în negru fl. 600. Pianinurî de nucă său negre fl. 450. Afară de acestea este de vânzare unu pianu întrebuinţată de Streicher cu fl. 230, ună pianu bine conservată de Eisenhut, 7 Va octave şi cu placă de metaln lată fl. 200.
7—10
. Casse de ferii
g sistemâ Wertheim
•	ce resistă pe deplinu în contra focului şi nici nu se
•	pottl sparge, din renumita fabrică de casse
1 L. FLEISCHER
H oferă pe preţuri convenabile în cele mai favorabile H condiţiuni şi în tote mărimile.
•	Iustinianu M. Grama,
Hi	.	f»
depositarulă fabricei în Braşovă.
s
#
•
m
m
m
m
#
Iosifu
Both,
ceasornicarii. optici- y*$jgjSrr* and şi mecanicianii
IN BRAşOV tJ, strada poştei Nr. 661. recomandă depositulă său bine asortată de
ceasornice de Helveţia, pendule, ceasornice în provasă
şi do Sdiwarzwald,
apoi tote productele optice,
mai cu semă OCHELARI şlifuiţi optică-periscopicti de aură, argintă, nicelă, oţelă ş. a.
Se recomandă şi la lurnisare de
orologie pentru biserici
de construcţiime escelentă; în fine spre aşedare de telegrafuri de odăi şi de
legături telefonice.
TOTE REPARATURILE DE RESORTU se efectuâză iute şi eftină cu garanţiă.	____
Mersulu trenurilor A
pe linia Predeală-Budapesta a călei ferate orientale de stată reg. uug.
Predealii-Etudapesta
BucurescT Predeală
TimişQ
Braşovă
Feldiâra Apatia Agostonfalva Homorodfl Haşfaleu Sighişora Elisabetopole MediaşQ Copsa mică Micăsasa Blaşiu CrăciunelG Teinşfi AiudG Vinţuia de sustt Uiora Cucerdea Ohirisă Apahida
Cluşiu	j
Nedeşdu
Ghirbfiu
Aghiriştt
Stana
Huiedina
Giucia
Bucia
Bratca
R6v
Mezd-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny Szolnok
Bnda-pesta]
Viena
6.00
6.29
7.02
7.38
7.55
8.24
8.48
10.08
10.18
11.33
12.06
12.25
1.11
1.49
1.54
3.14
5.10
Trena T™»a accelerat .
| persone
7.15 1.09 1.33 2.06
2.16 2.44 3.03 3.18
3.51
4.51 5.11 5.39
Trena
omnibus
6.30
7.09 7.41
8.09 8.53
10.18
10.55
11.36 12.11 12.35 12.54
1.29
1.45
2.26
2.48
3.12
3.19
3.36
4.10 5.39 5-59
5.45
6.28
7.07 7.42 8.51
10.52
11.56
12.43
1.23
2.07 2.27 3.06 3.22 4.15 4.44 5.10 5.19 5.47
Trena
de
penMSne
3.50
10.15
10.50
Budapesta—Predeald
6.38
8.51
9.18
7.30
2.00
6.28
6.54
7.10 7.25 7.49
8.11 8.52 9.11 9.29 9.52
10.27
10.46
10.56
11.04
11.14
1.47
4.40
7.44
6.20
8.00
8.34 8.59
9.35 10.16 11.04 12.17 12.47
1.21
2.05 3.08 3.39 3.55
4.06
7.30
11.05
2.37
6.40
2.00
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladăny
Oradea mare ^
Vârad-Velencze Fugyi-Vâsârhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia "
Ciuda Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu
Cluşin
Apahida fthiriş Cacerdea Uiora VinţulG de susfi Aiudd Teiuştt CrăciunelG Blaşti Micăsasa Copşa mică Mediaşd Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldidra
Braşovă
TimişQ Predeală
BucurescI
Trend
de
persdne
8.25
8.00
11.24
2.01
4.11
4.21
4.29
4.40
5.02
5.46
Trend Trend omnibus I accelerat
Trend
omnibus
8.35
6.55
10.55
2.04
5.13
6.03
6.28
6.52
7.32
7.51 8.12 8.24 8.38 8.57 9.23
9.50 11.15 12.04 12.12 12.19 12.45
1.15
1.44
2.00
2.34
2.52 3.27 4.01
4.50 5.08
6.47
7.36
8.09
8.41
9.20
9.37
9.45
9.59
10.28
11.41 12.15 12.48
1.48
3.21 3.54 4.34 4.52 5.11 5.40 6.00 6.29 8.14
9.49 9.58
10.07
10.42 11.32 12.03 12.24
12.43
1.22 2.24 3.06 4.17 4.51
3.30
945
12.18
1.59
3.20
3.25
3.56
4.31
5.28
7.07
8.10
8.46
9.20
10.15
6.00 6.57 7.32 — 10.26
6.01
7.08
7.18
8.29
8.53
9.17
9.40
10.12
10.45
11.07
11.29 12.15
12.30 1.32 2.04
2.24 2.44 3.15
3.25 4.03 4.28
8.00
2.47
6.36
10.09
Nota: Orele de nâpte suntă cele dintre liniile grâse.
Tipografia ALEX3, Braşovti,