REDACŢII:*'EA ŞI ADMINISTRAŢII!* EA : BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe uiifl ani 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei Innî 3 fior. România şi mtrAinâtate: Pe anii 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULO XLVIII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AVUSCIUBILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu ae prfmeaou. — Manusoripte nu se refrămltB. N1 64 Mercuri 20 Martie (1 Aprilie) 1885. Nou abonam entu Ia „Gazeta Transilvaniei Cu I Aprilie st. v. 1885 se începe untt nou abonamente, ia care învitămu pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Pretulă abonamentului: j Pentrn Anstro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. »» ş6se ,, 6 „ „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 9 franci ] în anril slu în Mr- „ ş6se „ 18 ,, > tiă cn adansnlft a- „ unu anu 36 „ J ginlui. Bugămil pe domnii abonenţi, ca să binevoi'.oscă a-şi reînoi de cu vreme abonamentul#, ca să nu se întrerupă espediţiunea Şiarului. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei " Braşovli, 19 (31) Martie 1885. Pătura şovinistică maghiară a începută cu naţionalităţile nemaghiare ună jocă periculosă pentru stată; sprijinită de organele stăpânirii ’şi a pusă în capă se estermine naţionalităţile nemaghiare. Nu e destulă că stăpânirea a trasă cu buretele peste tote legile, care erau menite a garanta drepturile şi a promova desvoltarea culturală şi socială a naţionalităţiloră nemaghiare, acum vine şi pătura şovinistică a societăţii maghiare şi cere naţionalităţiloră să’şl lapede limba. O astfelă de cutezanţă necalificabilă a produsă în adunarea generală a comitatului Sibiu, ce s’a ţinută la 16 (28) Martie c. o desbatere fârte interesantă. Patrioţii fanfaroni din Cluşiu, cari ca şi cei din Ungaria în orbirea loră înpingă statulă în primejdiă, nu s’au ruşinată a cere sprijinulă Româniloră şi Saşiloră din Ard^lă chiar pentru propria-le desnaţionalisare. Adunarea comitatensă însă a sciută să dea ună răspunsă cum se cuvine ; este ună adevărată capă de acusaţiune adusă stăpânirei şi păturei şovi-niste unguresc!, cari în dispreţulă moralei, a dreptăţii şi a legiloră au pornită cu atâta furiă cruciada de esterminare a naţionalităţiloră nemaghiare. Nu răspândirea culturei o au în vedere reuniunile maghiare ca cea din Cluşiu, cultură de care ei înşişi au mai mare trebuinţă ca alţii, ci sădirea discordiei între popdre, turburarea păcii şi împingerea statului pe povârnişulă peirei. Bătându-ş! jocă de cuvântulă „patria“ şi „patriotismă", şoviniştii maghiari cu organele stăpânirei ne timbrăză pe noi Nemaghiarii de nepatrioţi, de duşmani ai patriei cari agitămă înăuntru şi în afară în contra esistenţi statului, lăudându-se că „numai ei şi-au vărsată sângele pentru esistenţa acestui stată.“ Trebue să fie cineva lipsită de bunulă simţă, lipsită de morală socială şi politică, ignorantă în ale istoriei, pentru ca să afirme astfelă de insanităţi. Cum a putută esistâ 6re acestă stată Văcuri întregi, înfruntândă t6tă periculile, dacă nu prin patriotismulă popdreloră lui, în care două din trei părţi suntă Nemaghiari? Cum a putută esistâ acestă stată, dacă nu prin sacrificiile în sânge şi în bani ce le-amă făcută şi le fa-cemă chiar ace (barulfl vienesfl ,N. Fr. Presse,» ' membrii conferinţei internaţionale, ce are să se întrunăscă filele acestea la Parisă, pentru ca să ela- . boreze ună >avant-projet» pentru regularea naviga-ţiuniî îu canaîulă de Suez, sunt următorii: Pentru Ger- , mania: Dlă de Derenthal, consulă generală şi agentă diplomatică al Germaniei în Cairo; pentru Austro-Unga- ' ria: contele Goluchowski, consiliară la ambasada i Austro-Ungariei din Parisă, şi baronulă Ha an, consulă > generală în Constantinopolfi; pentru Francia: Dlă B illot, directorulă afaceriloră politice în ministeriulă esterneloră, şi Dlă Barrere, consulă generală în Cairo; pentru Marea Britaniă: Sir luliană Pauneefote, subsecretară de stată în ministeriulă esterneloră, şi Sir Ri vers Viî-son. controloră-generală ală datoriei agiptene; pentru Italia: Dlă Ressmann, ministru plenipotenţiară la ambasada din Parisă; pentru Rusia: DlăHitrowo, consulă generală şi agentă diplomatică în Cairo; pentru Turcia: contra-admirabilă Iaik-paşa şi consiliarulă de ambasadă la Parisă, Missak-EfTendi. Guvernulă egiptănă, care a căpătată dreptulă d’a trimete ună delegată cu votă consultativă, încă n’a deteiminată pe acelă delegată. -----O------- SOIRILE PILEI. In şedinţa sa din 28 Martie, adunarea generală a comitatului Sibiiului aduse următărele hotărîrî dreptă răspunsă la apelulă societăţii >de cultură* maghiare din Cluşiă: Ea îşi esprimă părerea de rău pentru înfiinţarea j acestei societăţi şi pentru activitatea celorlalte reuniuni de felulă acesteia din Ungaria; scopulă loră nu e altulă decâtă de a restrînge şi mai multă drepturile naţionalităţiloră nemaghiare, cari destulă au fostă de restrînse prin articolulă de lege XLIV: 1869, articolă, ce stă în contrazicere cu promisiunile făcute în adresele dietei maghiare din 1861 şi 1866; las’ apoi, că înaintarea nema-ghiariloră este împedecată prin legi aduse mai târZiu şi prin călcările ce se facă la esecutarea loră. Apelulă făcută de aceste reuniuni cătră forurile de jurisdicţiune pentru sprijinirea loră, dă naştere presupunerei, că se face abusă de puterea oficială şi că este menită să stin-ghirăscă în mare măsură administraţiunea şi să aducă o-ficiile în conflictă cu maioritatea locuitoriloră ţărei. Propunerea D-rului Folkel, de a lua apelulă reuniunei numai simplu la cunoscinţă, a fostă sprijinită de Dr. Sentz şi de inspectorulă şcolară Trauschenfels. Se primi dar en bloc propunerea, de*a se formula în cele trei limbi protocolare o adresă în sensulă vederiloră mai susă es-primate, care să se trimătă apoi la t6te jurisdicţiunile ţărei. —0— | Din Amsterdam se scrie, că t6tă lumea e revoltată pentru brutalitatea cu care ună supusă olandeză insultă pe M. Sa împărătăsa nostră, Elisaveta. La 22 Martie n. M. Sa se preumblă întovărăşită de domniş6ra Mailat. Ună bărbată de vr’o 40 de ani îi eşi înainte, ridică băţul şi lovi sd robind evantaiul cu careM. Sa împărătăsa pară plănuita lovitură. Bârbatulă fu arestată în grabă şi supusă unui interogatorii. Se chiamă Rindshuyden şi Zise că a voită să lovăscă pe »aeea damă,* din causă ca ea se p6rtâ ca şi cum »cine scie ce regină ar fi.« Când i s’a spusă, că acea damă e împărătăsa Austriei, elă era aprdpe să caZă fără simţire de spaimă, se puse în genunchi şi se rugă de ertare. Ministrulă de interne merse j chiar în acea Zi la M. Sa rugându-se în numele întregei ’ naţiuni olandeze de ertare. -o- j Referitoră la defraudarea de 10,000 dela posta din ’ Mura-szombat. se scrie, că turulă e postarulă Colomană Nr. 64. GAZETA TRANSILVANIEI X885. Dinstenberger. Se pare că post ar ulii căcjuse in mânile cămătariloră de cari nu se mai putea mântui» Elă era cunoscută ca bună omă. —0— Statutele reuniuniloră învăţâtoresci croate nu au fostă aprobate de guvernă, din pricină, că în acele se primiseră şi reuniunile învăţătoriloră din Dalmaţia, Istria, Bosnia şi Herţegovina. —0— Societatea sodaliloră români din Braşovă va da Luni săra în 25 Martie a doua Z* de PascI o produc-ţiune şi petrecere colegială împreunată cu cântări, de-clamaţiunl şi danţă în sala hotelului Nr 1 pe lângă orchestra capelei militare, cu următorulă programă: 1. Potpouri române, musica militară. 2. Frunzuliţă de bujoră, arangiată de I. Mureşană, corulă sodaliloră. 3. Banulă Mărăcine, de V. Alexandri, declamată de D-lă George Filipă. 4. Bălcescu murindă, solo violină, aranjată de L. Wiest, executată de D-nulă I. Springer. 5. Când nu mai a veţi credinţă, de Francheţi corulă sodaliloră. 6. Tudoră Vladimirescu, solo de cântă arangiată de G. Brătianu, esecutată de D-nulă D. Haller. 7. Mortea lui Mihaiu Vitâzulă, de Bolintinenu declamată de D-nulă D. V. Meşolă. 8. Trecui valea, aranjată de I. Murăşană, corulă sodaliloră. 9. Cupletă umoristică, corulă sodaliloră* 10. Marşulă Horea, musica militară. După produc-ţiune urmâză danţă. Inceputulă la 8 6re sâra. Intrarea de personă 1 fl. Bilete se potă căpăta la d. D. Ere-mias şi la librăria N. Ciurcu. Nu putemă îndestulă recomanda publicului de a luâ parte la producţiunea acestei societăţi, ală cărei scopă este ajutorarea reciprocă şi promovarea meseriiloră între Români. Să nu mai fimă indiferenţi faţă cu progresulă nostru, dacă vremă să scăpămă odată de nenorocita stare. în care ne aflămă, din lipsa de meserii. —0— Din Marsilia se scrie, că unulă din cei doi neguţători de fete din Austro-Ungaria, cu numele Honig a fostă osândită acolo la ună ană închisăre şi 300 fr. pedâpsă în bani. Complicele lui Honig, care a fugită a fostă de asemenea osândită în contumaciam. CORESPONDENŢA NOSTRA DIN COMITATE. Din jnrnlă Gurghinlui în Martie 1885. Domnule Redactoră! Rău se mai îngrijescă stâpâ-ijiitorii de interesele sărmanului poporă română preste totă, — afară de interesele şi binele fiilor lui Is-rail şi ală loră propriu. Şi că ceea ce scriu este dreptă, dovedăscă scrisâ-rea din 23 Ianuarie 1885 Nro. 300 basată pe ordinaţiunea din 5 Decembre 1884. Nro. 73,164 a ministrului de finanţe. Direcţiunea bunuriloră erariale regesc! uugurescl din Cluşiu. Nr. 300/1885 €opi&. Stimatului publică ală comunei Sorophaza. In urma decişi unei escelentiei sale ministrului de finanţe, dată în 5 Decemvre anulă trecută Nr. 73.164, se aduce la cunoscinţa stimatei comune, că bunulă erariu-lui de acolo s’a preţuită cu 2661 fl. Aşa dară onoratulă publică comunală este provocată, ca în consiliulă, ce se va ţină de câtră representanţa comunală, să se declare necondiţionata asupra răscumpărării său nerăseumpărării aceleia şi să trimetă şi decisiunea locală la protocolă spre orientare direcţiunei susă numite, pănă la sfârşitulă lui Februariu anulă curentă. Şi dacă cumva ar fi decisă să se răscumpere, să alătureze lângă acestă declaraţiune şi 10 procente din preţuia răscumpărării ca vadiu şi să facă cunoscută, că pănă la ce termină şi în ce modă doresce să plătăseă preţuia răscumpărării. Cluşiu, 23 Ianuariu 1885. Vasadi m. p. Director, bunuriloră etc, Prin scrisârea amintită, după cum se pote vedă, preste totă, unde suntă regale, ,drepturi de crâşmărită* erariale, comunele suntă provocate, ca până la finea lui Februariu a. c. să ’şî aştârnă dechiaraţiunî în scrisă la direcţiunea bunuriloră erariale în Cluşiă, dacă vreă a răscumpăra acelea drepturi în folosulă comuneloră, şi preste totă fără vorbă multă, pentru fie-care comună s’a ficsat şi preţulă. Diatre mai multe comune din ju-rulă acesta, spre adeverirea acestora, însemneză, că comuna Hodacă, care numără 1735 săflete, are a face răscumpărarea cu 20,000 fl. v. a.; comuna IbănescI, care numără 1920 suflete, are de a face răscumpărarea cu 26,480 fi. v. a. şi comuna Adriană, care numără 320 suflete, are de a face răscumpărarea cu 2664 fl. v. a. şi aşa şi altele mai departe. Bine că scrisârea sună 'aşa, da ve^î că draculă stă la casa nănaşului în uşă, şi acesta nu p6te merge în biserică spre a’şî cununa finii; şi ără lucrulă fără scire şi în pripă totdâuna aduce pre omă în confusiune, încâtă deodată nu se p6te reculege spre a se hotărî la ună ce bună, pentru că Ia t6te întreprinderile şi mai cu sâmă, când omulă are de a face cu bani, se cere şi timpă spre meditată. Dar pre lângă altele sărăcia este cel mai cumplită duşmană, care dela multe întreprinderi bune te îirpedecă. Intr’o aşa confusiune se află şi comunele dinjurulă Reghinului săsescă; năcazurile cele multe, nedreptăţirile, înpilăriie, dările cele mari şi grele şi asupririle 4^n*ce» ce le întâmpină poporulă la totă pasulă, l’au adusă la sapă de lemnă, încâtă în Zioa de aZI, când urmâză ast-felă de ordinaţiunî ca cea de mai susă, nu e în stare a’şi satisface trebuinţeloră. Şi decădinţa şi starea deplo rabilă, la care a ajunsă a^î poporulă, cui este de a se mulţămi, decâtă numai Regimului şi organeloră lui administrative? Comunele dară suntă sărace, şi nu suntă în stare a răscumpăra regatele seu dreptulă de crâşmărită era-rială, din susă înfiratele cause, pe care, fără a se comenta mai departe, t6tă lumea Ie cunâsce, că suntă dttple şi adevărate. Sunt însă alţi... omeni cu bani, cari pentru comune voră face totă, numai dacă voră vedea că le vine bine la socofâlă. Şi cine voră fi aceşti âmenî ? Nimenea alţii, decâtă fii lui Israelă, poporă binecuvântată de susă până josft pre pământă şi părtinită şi de siăpânitorii Z’liî de aZi. Acea scrisore a direcţiunei bunuriloră erariale Nro. 300, 1885 basată pre Ord. Nro. 73,164, 1884 a Ministrului de finanţe dă comuneloră ună termină scurtă de precugetare, aşa încâtă comunele, fiindă aduse la sapă de lemnă, în acelă termină nimica nu potă face, suntă silite a gravita la ajutorulă altora. Deja Ord. desă amintită este la timpă binevenită pentru fii lui Israelă şi fraţii lui Wahrman, 6r nicidecum pentru poporă; — aceştia pre basa aceea voră face câştiguri mari şi însemnate. Mai de multă timpă, şi d6ră şi înainte de a eşi Ord. ministrului de finanţe la lumină, vedea omulă um* blândă agenţii speculanţiloră israeliţî dintr’o comună în-tr’alta cercândă despre starea lucrului, pentru ca să facă •geşefturi.* Acuma în săptămâna trecută pe principalii domni îi vedeai că unulă vine în comună cu ună advocată lângă dânsulă, — eră pe altulă numai singură spre a încheia acte cu comunele, cu privire la cumpă- rarea regalieloră său dreptului de crâşmărită erarială, şi târgurile suntă peste totă loculă începute, numai că, cum se voră întâmpla acordările între comune şi speculanţii israeliţî, nu se scie. Dară ori şi cine cu mintea să-nătâsă pote cugeta, că speculanţii nu voră face ge-şefturi rele, ci de bună semă întreită şi înZecită de bune, pentru că suntă părtiniţi dela cei de susă pănă la cei de josă. Nu scriu mai multă, ci mă mărginescă a Zice: c& poporulă din comune cu puţina lui inteligenţă să fie bă-gătoră de semă, şi să-şi aducă aminte de Zisa armânului: »Dă-mi Ddmne mintea cea din urmă a Românului* — să nu se înşele. Videat Consul î —u— ------o-------- Thiurin, în Martie 1885. Domnule Redactoră ! Nu potă da cu totulă uitărei corespondinţa din Roşia de Secaşiu din Febr. 1885 nr. 38 a preţuitului Ziară ,Gazeta Transilvaniei,* ca să nu iau până în mână spre a arătă pre calea publicităţii întâmplările atâtă înainte câtă şi în Z,ua, respective în nâptea de petrecere cu dansă. Chiămată fiindă şi eu la numita petrecere, din mai multe consideraţiuni amă alergată acolo şi mărturisescă că cea ce amă aflată m’a surprinsă multă, publiculă a cursă din tote părţile fără deosebire de naţionalitate, in-teliginţă cam puţină, pe când ţărani din abundanţă atâtă din comună câtă şi din jură contribuindă fiecare după puteri în folosulă scolei. Luptele ce le-au avută şi sudorile de sânge ce le-au storsă bravii Roşienî din corpulă loră pentru edificarea scâlei, ni suntă bine cunoscute şi cui i se ascrie meritulă că astâZi este o scâlă şi încă de modelă în susă numita comună ? Abstragândă dela multele sacrificii ale repausatului parochă Alimpiu Aronă şi dela multe stra-paţii ale On. domnă Ioană Deacă, parochulă actuală care prin sfaturi părintesc! atâtă în sf. biserică, câtă şi pre căi privata, prin desele conveniri cu poporulă a câştigată inimile tuturora, încâtă cu puteri unite, satrifieândă până ohiar şi crucerulă ultimă, a dat-o gata. Insă după cum afirmă On. d. parochă lonnă Deacă fiind tare redusă preţulă cerealeloră, âr repartiţiunî şi contribuţiuni^multe, nu au fostă capaci de a corăspunde repartiţiei. Deci dâr scâla a rămasă în presinte fără re-cuisite necesare, mai departe fiindă şi anii critici nu prâ fructiferi. Aşa s’a formată ună comitetă arangiaforă compusă din 13 membri din comună, în fruntea cărora punendu-se On. d. Ioană Deacă parochă şi Procopiu vană învăţâtorulă, cu ună zelă nespusă, a îndemnată poporulă a da o petrecere cu danţă în favorulă scâlei, pentru procurarea recuisiteloră şi a nu mai face reparti-pre poporulă multă sdruncinată. îndată la consimţământulă tuturoră s’au apucată de pregătiri, au făcută şi espedată bilete de invitaţiune de-figândă Z^a de petrecere. Publiculă a cursă din tâte părţile. Să fi văZută ţăranii noştri ca bravii din munte cu ună aeră veselă şi piepturile deschise întâmpinaţi fiindă de bravii conducători mai susă amintiţi cu ochii plini de lacrime de bucuriă — cum se aruncau unulă după altulă la horă! Dâr să fi văZutfi ţărancele, român-cuţele nostre, cari lăsândă aculă, fusulă, furca şi răsbo-iulă — întâmpinate şi primite fiind cu cuvinte blânde şi pline de spirită de câtră spectabila ddrană Rosalia Deacă — cum se aruncau în şirulă consoţiloră, con-sângeniloră şi amiciloră loră însuflându-Je curagiu, încâtă puteai ceti de pre feţele loră bucuria ce aveau în FOILE T ONU. Martirii Crucii din ambele Dacii. (Urmare). »Paşce oile mele, paşce mieluşeii mei.* Cine nu ştie (greutăţile Păstoriei? A păstori este a sacrifică omulă tote momentele sale în folosulă acelora ce suntă încredinţaţi privegherii lui; celă ce se abate dela asemenea datoriă sacră nu e aposlolă, este tirană: ună fură de fericirea fraţiloră săi. In disputele ce avu sal-vatorulă cu discipulii săi pentru preeminenţă: Christă le răspunse: »Celă ce voesce dintre voi să fie mai mare, acela fie servulă tuturoră.* Insă lăcomia şi egois-mulă făcură din morala sântă ună codice criminală) prin care se măcelăreau tribunii crucii şi se sugruma poporulă! Profeţii, Apostolii, Martirii, ală căroră capă e Christă, nu guvernară ca cei mai mulţi capi ai bisericii dela Christă încoa; ei sacrificară totulă, viaţa chiar, pentru dreptate, pentru amorulă divină şi umană: şi apoi noii vicari se mândrescă cu laurele Martiriloră, dom-nindă în numele loră. E multă încă de făcută pentru binele omenirii! Şi ca să reuşimă, trebue a subjugă mai ânlâiu patimele din noi, ce ne împedică în lucrarea virtuţii; altfelă, nici ună progresă sigură pe calea binelui. Scopulă lui Christă şi ală discipuliloră săi fă, ca succesorii loră să esplice, din secolă în secolă, verităţile cele mari ale Evangeliului, acoperite cu vălulă alegoriiloră spre a putâ scăpă de Cesari şi de Caiafe; dâr ceea ce nu s’a putută realisâ în atâţia secol! se va realisâ în viitoră. »AZÎ vă vorbescă în pilde; dâr voi vorbi vouă mai târZiu în spirită şi veritate.* »Eu suntă lumina lumii, Zicea Christosă, cine urmâzâ mie, nu umblă întru întunerecă.* Prin urmare ţinta creştinismului a fostă luminarea omului. Cei ce voiau a întră în numă-rulă credincioşiloră, mai ântâiu li se descoperea adevă-ratulă scopă ală religiunei creştine; apoi primeau sântulă boteză. AZi însă luminile creştinismului suntă numai partea unei clase de omeni; iar pentru bietulă vulgă, totă ignoranţă şi superstiţia!....... Christă a insuflată şi lui Petru şi lui Ioană şi la toţi discipulii săi acelâşl principie, şi ei au urmată totă esemplulă Maestrului. Aşa dâr obstacolulfi, ce întâmpinară foţi reformatorii în misiunea loră, fu numai ignoranţa vulgului; luminaşi dâr poporulă mai ânteiu, ş’apoi veţi putâ realisâ Turma şi Păstorulă, atunci şi caprele şi oile voră şedea de a drâpta lui Christă, pe tronulă Dreptăţii şi în mijloculă templului frăţiei universale. * Propagarea creştinismului în prejma Pontului Eucsinâ său Mării negre. După ce-şi împârţiră apostolii lui Cristosă t6te ţă- rile şi tote popârele între sine, câZă sârtea pe apostolulă Andrei, fratele lui Petru, ca să întindă doctrina evange-lică printre poporele din prâjma Pontului Eucsină şi pănă la Dunăre. Acestă apostolă, după ce visitâ Bizan-ţulă trecu în Chersonă, în Cafa, în Elada, în Macedonia, în Tracia şi în Missii, ba acestă apostolă merge cu propagarea doctrinei evangelice pănă la Dunăre sâu Istru, care pe atuncia despărţia împărăţia Daciloră de impe-riulă romană. Apostolulă Andrei chemă la sine în Misia pe trei Daci cu numele Innulă, Pinnulă şi Rimnulă, locuitori din partea stângă a Istrului, şi îi iniţiâ în misiunea sa apostolică, îndemnându’i a propagă creştinismulă în Dacia, pământulă loră natală. Prin aceşti trei bărbaţi, apostolulă Andreiu se puse în comunicaţiune cu Dacii. * Mitropoliile din ambele Dacii. Creştinismulă din prima epocă născu sacrificiulă mai multoră milione de creştini, martiri ai crucii, cari prin vărsarea sângelui loră făcură a triumfa crucea; ast-felă resultatulă celoră trei secule de suferinţe fu urcarea creştinismului pe tronulă Cesariloră, religiunea creştină din acâsta epocă fu o sistemă de filosofiă, şi bisericile creştine (casele de rugăciuni şi de învăţătură) nişte scOle de morală practică, âră Episcopii şi Mitropoliţii de atunci, nişte adevăraţi profesori evangelici. (Va urmai Nr. 64. WAZiJîiiiL iitAiNoii raraisr LOOO. r pieptulă loră, că pot Ci să se învârtâscă întro scolă curată tomâne.-că. După 11 ore din nopte s’a făcută pausă în sala de dansă, câtă şi în celelalte odăi ale învăţătorului s’au întinsă mai multe şiruri de mese, încărcate fiind de nenumărate piese de bucate, pregătite chiar de spectabila ddmnă preotesă Rosalia Deacă, carea cu totă dreptulă o potă numi bravă, blândă şi adevărata mamă a poporului, căci prin cuvinte dulci îmbărbăta publiculă la dansă, îlă îmbia cu mâncare şi beutură. Mai departe între pocale s’au ţinută mai multe to-aste tăte bine accentuate, der celă mai bine simţită a fostă acela, pre care între dese strigări de să trâiăscă la rostită Onor. domnă Ioană Deacă, arătândă folosulă scălei şi scopulă petrecerei arangiate, şi în care mulţămi tuturoră participanţiloră pentru sucursulă binevoitoră Aşteptămă, ca o altă penă mai dibace să’şî facă datoria faţă cu zelulă şi sacrificiulă comitetului arangiatoră: primesce însă dela subscrisulă espresiunea simţăminte-loră de stimă şi respectă ce păstreză cătră toţî: câtră blânda şi neobosita mamă a poporului, ddmna Rosalia Deacă, cătră părintele Ioană Deacă, carele a luptată pcontinuu pănă la edificarea scolei, ca ună părinte ală poporului, cătră fratele Procopie Ivană, carele luminâzâ şi îndrepteză sufletele mlâdiţeloră, ce eri alaltaeri erau ofelite, cătră ceilalţi zeloşi domni, cari nu au pregetată a conlucrâ eu puteri unite pentru scopulă sântă, cerulă îi va încorona cu corona neveştejită pentru interesulă nobilă ce au manifestată faţă cu scola. Arătaţi-vă lipsele, năcazurile suferinţele şi fiţi siguri că totă Românulă, în care mai esistă vre-o scânteiă de simţămăntă, va alerga întru ajutorulă vostru, contri-buindă câtă de puţinelă. Georgiu Făgărăşiană. A XII adunare generala ordinara a Institutului de credită şi de economii »Albina* din Sibiiu, ţinută în 27 Martie 1885. Preşedintele societăţii d. lacobă Bologa deschide adunarea la 10 Ore înainte de amâjî, constată presenţa a 28 acţionari, cari representă 138 voturi, cum şi că suntă depuse cu totulă pentru participare la acestă adunare 391 acţiuni; denumesce în sensulă § 25 din statute pe d-nii Gorneliu Tobias şi Visarionă Roman de notari ai adunării, 6r pe d-nii Nicanoră Frateşă şi Aurelie Brote de scrutători şi dechiară adunarea în sensulă § 26 din statute de constituită. Conformă publicaţiunei de convocare din 14 Fe-bruariu 1895 preşedintele pune la ordinea jilei rapor-tulă anuală ală Direcţiunei. Directorulă esecutivă Visarionă Romană dă cetire acelui raportă în următorulă cuprinsă: Onorabilă adunare generală! Conformă articlului 33 din statutele nOstre, avemă onârea a vă presenlâ raportulă generală asupra opera ţiuniloră institutului nostru, asupra mersului său prosperă şi desvoltată din ală 12-lea ană ală activităţii nostre: 1884. Sunlemă in plăcuta posiţiune, a vă împărtăşi dela începută, că cifrele bilanţului acelui ană, cum şi cifrele, care urmăză mai josă în acestă raportă, ne dispensâză mai multă ca ori când în trecută, dela o descriere mai estinsă a activităţii nostre încordate din anulă espirată. Acele constată progresulă continuu ală institutului nostru in proporţiuni crescute. Credemft deci, a ne pută mărgini la unele din momentele principale ale anului. Sciţi din rapărtele nostre precedente, că în cei doi ani din urmă prisosulă de capitale, abundanţa numerarului erau la institutulă nostru constante. Acăstă situa-ţiune a durată şi în prima jumătate a anului 1884; în a doua jumătate însă ea s’a schimbată. împuţinarea es-portului şi în legătură cu acăsta, scăderea repede a preţului cerealeloră, crescerea agiului la aură şi crisa monetară în vecina Româniă, neîncrederea dominantă în piaţa Vienei etc. Idte aceste au produsă o situaţiune fdrte grea pentru institutele de bani din ţăra nostră şi care s’a manifestată în căutare mare a capitalului, ăr acăsta are totdăuna de urmare nemijlocită scumpirea capitalului. Pe când deoparte — ca să putemă face faţă oricărei eventualităţi — a trebuită să ne provedemă cu re-serve mari, pe atunci de altă parte ne-au încursă cereri de împrumută din tăte părţile ţărei într’ună numără mare ca nici-când în trecutulă institutului nostru. Am fostă necesitaţi deci nu numai să folosi mă creditulă nostru de reescomptă, de care în anii din urmă nu mai făcuserămă întrebuinţare, ci a trebuită chiar să reducemă pe ună timpă unele din operaţiunile nostre curente. Cu t6te acestea am învinsă norocosă dificultăţile, ce ne crease noua situaţiune, şi ne-a succesă chiar a profită de dânsa, realisândă ună venită mai mare ca ală B anului trecută. A doua împrejurare, la care ne credemă datori a trage atenţiunea d-vostră, este progresulă sucursalei (filialei) nOstre din Braşovă. Sciţi, că acâsiă sucursală funcţioneză acum de doi ani şi cinci luni (dela 1 Augustă 1882), că pentru greutăţile începutului şi din causa chel-tueliloră de instalare, ea încheiase primele ei două bilanţuri cu perderî. V’am încredinţată însă în precedentele două raporturi ale nostre, că suntă puse t6te ba-sele, ca sucursala nostră încă în anulă următoră să în-eepă a răspunde la scopulă, pentru care s’a înfiinţată: »de a fi o sorginte de beneficii pentru instituia» Avemă mulţumirea de a constată, că acesta s’a împlinită şi că sucursala nâstră a realisată în anulă 1884 ună profită curată de 3299 fi. 65 cr. Ne vomă pune tdtă silinţa, ca asemene resultate favoritdre să urmeze pe viitoră neîntreruptă şi crescândă din ană în ană la sucursala ndstră. Anexulă F, la acăstă dare de sămă arată desvolta-rea afaceriloră sucursalei dela începută. Premiţândă aceste, daţi-ne voiă, a vă arătă în cele următOre mişcarea şi desvoltarea fie-cărui ramă de operaţiune în parte. Depunerile. Cu finea anului 1883 erau la institută 1604 depuneri în sumă de . . . 1,473,799 fi. 24 cr. în cursulă anului 1884 s’au făcută 1065 depuneri în sumă de . . . 1.427,229 fi. 15 cr. Deci starea totală a fostă de 2669 depuneri în sumă de.............. 2.901,028 11. 39 cr. Din aceste s’au ridicată 742 depuneri în sumă de ....... . 1.234,77911. 86 cr. remânândă starea loră cu 31 De-cemvre 1884 de 1927 depuneri în sumă de............................. 1.666,248 fi. 53 cr. c î 192,449 fl. 29 cr. mai mare ca în anulă 1883. Escomptnlă de cambie. Starea portfoiului cu finea anului 1883 era de 3259 cambie în valăre de . 924,862 fl. 99 cr. în cursulă anului s’au mai escomptată 8709 cambie în valăre de . . . 2.973,271 fl. 35 cr. Starea totală a portfoiului a fostă prin urmare de 11.968 cambie în val. de 3.898,134 6. 34 cr. din aceste s’au răscumpărată în cur- sulfl anului 8047 cambie în val. de 2.781,105 fl. 83 cr. remânândă starea portfoiului cu finea an. 1884 de 3921 cambie în val. de 1.117,028 fl. 51 cr. 192,165 fl. 52 cr. 4,030 fl. 46 cr. faţă de anulă trecută o crescere de Suma dubidseloră amortisate în bilanţă din portfoiulă de cambie este de . Creditată li ipotecară, împrumuturile pe hipotece au stată la finea anului 1883 pin 756 obligaţiuni în sumă de......................... 752,413 fl. 13 cr. în anulă 1884 s’au mai acordată 247 obligaţiuni în sumă de .... 215,619 fl.—cr. a resultată prin urmare ună totală de 1003 obligaţiuni în sumă de . . în cursulă anului s’au achitată 13 obligaţiuni în sumă de..................... 968 032 fl. 13 cr. 46,455 fl. 41 cr. şi au rămasă cu 31 Decernvre 1884 990 obligaţiuni în sumă de . . . 921,576 fl. 72 cr. o crescere de 169,163 fl. 59 cr. faţă de anulă trecută. Aceste pretensiunî suntă asigurate prin hipotece de ună areală preste totă de 47,594 jugere, 1572 orgii Q în valâre totală de 4.155,417 fl. 34 cr., fiindă cuprinse aici şi edificiile. Scrisari fondare. Cu 31 Decern vre 1883 au fostă în eir-culaţiune scrisuri fonciare în val. de în cursulă anului 1884 s’au mai emisă 710,000 fl. — cr. 177.400 fl. — cr. buşită. Vassel paşa a intrată în Prisrena fără luptă. Admirabilă englesu Herbert a inspectată corăbiile de răsboiu din Portsmouth şi arătă guvernului, că 30 de canoniere suntă gata de plecare pentru India. „Times" comunică, că ună consiliu de rSs-boiu din Galcutta a hotărîtă, ca cei 50,000 de 6meni mobilisaţi sâ plece imediată spre Afganis-tană. O divisiune de reservă de 10,000 6menl de asemenea se mobilisâză. Intendentulă generală ală armatei ruse a închiriată în Âstrahană t6te corăbiile societăţi-loră private pentru scopuri militare. Marea firmă de pielăriă Bezaley Brown et Comp. din Londra a dată falimentă. Pasivulă firmei falimentate Scaramanga, totă din Londra, e de 260,000 funţi. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz Trans.») VIeiia, 31 Martie. — înmormântarea cardinalului principe Schwarzenberg s’a săvârşită eri după amâ(ţi cu mare pompă. Au asistată Maiestatea Sa monarchulă, prinţulă de corână, archiducl, archiducese şi multe alte notabilităţi. Agram, 31 Martie. — Dieta s’a convocată pe jiua de 18 Aprilie. Paris, 31 Martie. — înaintea întrăriloră la cameră se adunase eri o numărâsă mulţime de 6meni, totuşi pănă acum n’a fostă nici o ma-nifestaţiune duşmană. In urma votului camerei în contra proposiţiuniloră ministrului preşedinte Ferry, cabinetulă a demisionată. Paris, 31 Martie. — Cu formarea noului cabinetă va fi însărcinată Freycinot. JBel grad, 31 Martie. — Scupcina este convocată pe (Jiua de 15 Aprilie. DIVERSE. Scandală în teatru. — La opera comică din Paris se întâmplă jilele acestea ună scandală. Juca domni-şdra Banzandt. O mulţime de studenţi şi negustoraşî se adunaseră înaintea teatrului şi când se lipi pe părete o hârtiă, anunţându-li-se că biletele sunt vândute, începură a fluera şi a cânta versuri batjocoritore la adresa Banzaudt. In teatru încă se întâmplară dese conflicte între demonstranţii, ce fluerau şi imitau graiurile anima-leloră şi între publiculă, ce aplauda. Intre aceştia se distingea Alexandru Dumas, care protesta în gura mare împotriva lărmuitoriloră. Cântărâţa a trebuită să iasă din teatru pe o eşire laterală şi ajungândă acasă scrise o scrisore, în care, streină fiindă, jicea că mai bine se retrage, decâtă să mai âsă pe scenă în Paris. Oursnlfi la bursa da Vlana din 30 Martie st. n. 1885. au fostă deci cu totulă în circulaţiune din cele trase la sorţi s’au rescumpă-rată in cursulă anului .... 887,400 fl. — cr. 28,600 fl. — cr. 41,543 fl. 81 cr. rămână prin urmare cu 31 Decemvre 1884 în circulaţiune........... 858,800 fl. — cr. Scrisurile n6stre fonciare notâză astăji la bursă fl. 101 — cr. Creditele flese au stată cu finea anului 1883 din 224 împrumuturi în suma de . . 80,930 fl. 15 cr. în cursulă anului espirată s’au mai dată 81 împrumuturi în suma de totalulă loră a fostă deci de 305 îm prumuturl in suma de. . . * din aceste s’au răscumpărată 13 îm prumuturl în suma de. . . . remânândă cu 31 Decembre 1884 292 împrumuturi în suma de . . . în comparaţiune cu anulă trecută o crescere de....................... 33,775 fl. 01 cr. _____0_____ (Va urmâ) ULTIME SOIRI. După scirile din Sjeriiţa, Osman paşa a concentrată în districtulă Novibazarului 50 de ba-talibne. Se ti >ti~ JCă o 02 O •c a Fh O) 'O EH o o o 20% Tote preţurile scădute 20c|0 per comptantiă.. Magazinu de încălţăminte \*£uo O 9 a]0 lui Ioanu Siăbădeanu Fabricatu propriu şi străinii, solidu şi modernii. Recomandă on. publici! cu preţuri scăcjute t6te felurile de încălţăminte fine şi ordinare, pentru bărbaţi, dame şi copil, gata s£u după mfisure fabricate. Ghete de bărbaţi dela v. a. fl. 3.60 cr. în susă. Ghete de dame 3.- Pantofi şi ghete de copii dela 60 „ „ „ Pantofi de casă de piele, pîslă său stofă brodate cu flori pentru bărbaţi şi dame dela v. a. fl. 1.30 cr. în susii. Specialitate. Cisme de copii în creţă de Karlsbad dela v. a. fl. 3.50 cr. în susă » » fetiţe şi băieţi » » » , » > 4.50 , * » Şoşoni de postavă de pîslă şi cu Gumă englesescl. — Şoşoni cu talpe de pîslă lungi şi scurţi pentru voiagiorî. = GalocI de gumă englesă. — Sandale de gumă şi de pîslă pentru dame, bărbaţi şi copii cu preţuri eftine. Cisme de copii ordinare dela v. a. fl. 2 în susă , » bărbaţi » » * » » 51/a * * » » femei * * * , , 4 » * Comandele din afară se efectnâză după masurile trimise promptă şi cel» nepotrivite sc ian mderetă in schimbă. 20°|o Tote preţurile scăcjute 20°j0 HH! De observata. # m 68 • o CD >ti o q. w m m -s-g 13.# ® # a • &• •o.* e * 60 • 3# * r "I " Cei ce suferu de spasmuri, de cârcei şi de tDiieDsia. »« vi găsescă ajutoră sigură prin metoda mea. | Onorariele se dau după ce se voră observa succese. Tractarea în scrisă. S’au vindecată sute de 6menî. Prof. Dr. Albert, distinsă, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică francesă cu marea medaliă de aură el. I. (Nr. 137) 6. Place du Trone, PARIS. 09 CC VI a o CC CC că o „că U O ti O =2 >că o S-l & -Că «t-l că w $ C O * că t-t că O o P3 3 a a o a> ti ti ti • fH "ti că c3 CC W hJ Uh ti* că ti o > ti o o >că O) ti -C 'O x-3 ti ti <1—1 CC- CC O ti "O — O fl cS > )H Lj §^2 * ° ^ fl - fl fl o Dh sS iO IU s-l o ■ . c 3 p ^ 11« fl ,oă Jfl O fl fl § "fl ® fl fl *75 <1 o' fl fl *2 'o O «8 g fl fl ^ Nr. 2920—1885. Pentru ocuparea unui postă vacantă de cancelistfl la se-dria orfanalâ orăşen6scă, împreunată eu unii salariu a* nualfi de 450 fl. şi pentru locuinţă 100 fl. — se escrie prin acesta concursă. Petenţii pentru acestă postă au - pe lângă documentarea sciinţeloră şcolare, cunOsce-rei celoră 3 limbi ale patriei, destoiniciei în resortulă de conceptă, purtârei loră morale, şi că nu au trecută etatea de 40 de ani — de a-şl aşterne petiţiunile astfelă instruate până în 8 Aprilie a. c. subscrisului magistrată. BraşovO, 21 Martie 1885. Magistratulă orăş. 3—3 (Nr. 38) Mersulti trenuriloru pe inia Predealfi-Budapesta şi pe linia Tei uşii-Arad ii-Budapesta a căi ei ferate orientale de stată reg. nng. Predealii-Budapesta Budapesta- -Predealii Tren* Trenă Trenft Trenfi ■ Trena Trena Trena Trena accelerat de omnibus , de omnibus accelerat omnibus pers6ne persbne persont BucurescI 7.15 — Viena 8.25 8.35 3.30 8.00 Predeală. 1.09 — — 9.50 Budapeata 8.00 6.55 9.45 2.47 Timişd 1.33 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 Braşovă \ 2.06 — — 10.50 P. Lad&ny 2.01 2.04 1.59 10.09 7 ( 2.16 6.30 5.45 Oradea mare } 4.11 5.13 3.20 Feldiora 2.44 7.09 6.28 4.21 9.37 3.25 Apatia 3.03 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — Agostonfalva 3.18 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — Homorodil 3.51 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 Haşfaleu 4.51 10.18 10.52 R6v 5.46 11.41 4.31 Sighişora 5.11 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — Elisabetopole 5.39 11.36 12.43 Buda 6.28 12.48 — Mediaşă 6.00 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 Copsa mieă 6.29 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 Micăsasa — 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — Blaşiu 7.02 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — CrăciunelO — 1.45 3.22 Ghirbău 8.24 4.52 — Teiuşîi 7.38 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — AiudQ 7.55 2.48 4.44 8.57 5.40 7.08 Vinţultt de susii — 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 Ui6ra — 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — Cncerdea 8.24 3.36 5.47 Gliiriş 11.15 8.14 8.29 Ghiristt 8.48 4.10 6.38 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 Apahida — 5.39 8.51 Uiâra 12.12 9.58 — Clnşin | 10.08 5-59 9.18 Vinţulâ de susă 12.19 10.07 — 10.18 6.28 8.00 AiudO 12.45 10.42 9.17 Nedeşdu — 6.54 8.34 Teiuştt 1.15 11.32 9.40 GhirbSu — 7.10 8.59 Crăciunelfl 1.44 12.03 — AghirişO — 7.25 9.35 Blaşfi 2.00 12.24 10.12 Stana — 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — HuiedinQ 11.33 8.11 11.04 Copşa miei 2.52 1.22 10.45 Ciuda 12.06 8.52 12.17 Mediaşti 3.27 2.24 11.07 Buda — 9.11 12.47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 Bratca — 9.29 1.21 Sigişâra 4.50 4.17 12.15 R6v 12.25 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 Mezfi-Telegd 1.11 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 Fugyi-Vâsârhely — 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 Vârad-Velinţe — 10,56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 ( 1.49 11.04 4.06 Feldiora 8.41 9.20 2.44 Uraaia-mare ^ 1.54 11.14 7.30 9.20 10.15 3.15 P. Lad&ny 3.14 1.47 11.05 Braşovă S — 6.00 3.25 Szolnok 5.10 4.40 2.37 Timişft — 6.57 4.03 Buda-peata] 7.30 7.44 6.40 Predeală — 7.32 4.28 Viena 2.00 6.20 2.00 BucurescI 10.25 Notaî Orele de ta6i>te suntfl cele dintre liniile grâse Teiuşfi-Aradft-Budapesta Budapesta- Aradft-Teiuşft. Trena de Trena Trena Trena de Trenft persâne omnibus omnibus peradne omnibus 8.25 8.35 TeinşA 2.39 9.50 8.20 Viena Alba-Inlia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 12.28 Vinţultt de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 Şibotft 4.35 11.43 Aradft j 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţă 4.16 4.47 6.39 7.19 Deva 6.05 1.48 Gyorok Branicîca 6.34 2.21 Paulişă 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopă 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Berzova 6.1.8 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conoptt 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 12.27 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 PaulişO 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţtt 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 Aradft j 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 4.20 12.00 8.45 6.10 i Şibotă 11.14 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulă de josă 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-Iulia 12.21 6.15 7.00 Viena 6.20 — — Telnşft 12.53 Aradft-Timişdra Simeria (Piski) Petroşenl Trena Trena de Trenft omnibus persdne nmnibns Aradft 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulă nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegă 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timfşftra 8.58 3.15 P etroşeui 7.00 Timişftra- Aradft Petroşeni—Simeria (Piski) Trena de Trena Trenft persdne omnibus omnibus Timişăra 12.25 5.00 Petroşeni 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nâmeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegă 11.26 Aradulă nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 Aradft 310 8.00 Simeria 12.37 Tipografia A LKX1, Braşovu,