REDACţlCSIEA ŞI ADXIIVISTRAŢIUNEA » BRAŞOVO, piaţa mare Nr. 22. ,OAZETA“ IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe un ti anii 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. România şi străinătate: Pe anii 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULO XLVIII. SE PRENUHERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orUorI nefranoate na aa prlmeioS. — Manusorlpte nu ae retrămltfl. N* 63 Luni, Marţi 19 (31) Martie 1885. Nou abonamentti. Ia „Gazeta Transilvaniei“ Cu I Aprilie et. v. 1885 se începe nnft nou abonament îi, la care învitămti pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţuiţi abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. » Ş^se „ 0 „ „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 9 franoî ] în aurtl stţu în hâr-ş6se „ 18 „ > tiă cu adaasulfi a- " ie I gj anoi 1 în » } ti „ unu anu 36 „ ) fiului. llagămit pe domnii abonenţi, ca să binevoiascâ a-şî reînoi de cu vreme abonamentul fi, ca să nu se întrerupă espediţiunea farului. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei" Braşov!!, 18 (30) Martie 1885. Scirile cele mai nouă sosite din Londra şi din Petersburg, în privinţa cestiunei afgane, ne facîi a crede, că Anglia şi Rusia suntă în ajună de a se încăera în Asia centrală. Pe când prin-tr’ună mesagiu regală se conchiaruă reservele şi miliţiele englese, pe atunci în Rusia, printr’ună ordină ală ministerului de răsboiă, se conchiamă în serviciu activă oficerii concediaţi şi mai multe regimente stau gata de plecare spre graniţele af gane. Aceste măsuri de răsboiu, luate cu atâta grabă de cele două puteri ce ’şl dispută domnia în centrulă Asiei, au pricinuită mare tamere, că, isbucnindă răsboiulă între Anglia şi Rusia, n’ar pută rămâne nesdruncinaiă nici pacea europănâ, cu t6tă depărtarea în care se află teatrulă răs-boiului. Temerea că răsboiulă bate la uşe e cu atâtă mai mare, cu câtă o telegramă din Londra îm-părtăşesce, că guvernul englesă a trimisă la Petersburg o depeşă, ală cărei tonă energică îi dă caracterulă unui ultimatum. In acăstâ depeşă, ea binetulă englesă provdcă pe guvernulă din Petersburg, ca pe a tru meni încă o circulară* Braşovii 18 Marte 1885. Unulă din corespondenţii noştri din Selagiu se miră, că de ce în aşa de puţine comune s’au făcută parastase întru memoria martiriloră dela 1785. Intr’adevără este de admirată nepăsarea, de care se facă culpabili mare parte din preoţii., noştri în vremurile aceste grele şi pericuîăse. Dar vremurile n’ară fi aşa grele şi periculbse, dacă t6te ar depinde numai dela viaţa preoţiloră noştri. Vitrega n6strâ s6rte a voită, ca preoţii tocmai în aceste timpuri dificile să aibă în fruntea loră ună archiereu, care nu sâmte românesce şi este străină cu totulă de trebuinţele, dorinţele şi aspiraţiuniel credincioşiloră săi. Acestă archipăstoră, de când părtă cârja archierâscă n’a stăruită decâtă numai spre înstrăinarea preoţimei române de *** A devenită fatală pentru naţia română & acestui prelată, care tinde a ne latinisâ i ritulă nostru orientală românescă şi care sfiesce de a păşi faţă cu credincioşii săi îl dulu celă mai despotică, spre a aduce se^ duşmaniloră causei n6stre naţionale. Dar nu mai trebue să vorbimă multe, căci destulă de bine o caracterisâză activitatea Tb^ r tritâţii sale episcopului S z a b o din Gherla 1. torulă cerculară, care l’a trimisă şi eT"\*'yeotf _ eparhiote cu ocasiunea parastaseloră t / F Mii şi (Jloşca: Y)V. ulii jy*. ;uiu ColomanC . ită sânta liturgiă; după aceea Reverend, domnă pro-pă tractuală Alimpiu Blaşiană a salutată cu bucuriă treoţii adunaţi, (Jicându-le ună ,Bine aţi venită fra-^ă!« — şi după facerea istoricului anului espirată, ^°idă tuturora tăriă atâtă morală câtă şi corporală Vnt&râ spre ă învinge tăte grertăţile, ce £jn tăte păr-> suntemă norocoşi a le întâmpină — a "invitată pre fratele Ioană Handrea parochulă Mănaraii Crucii din ambele Dacii» de 1. D. Petrescu, cu iţi d. Aricescu. Bucuresci, tipografia naţională a l-l ^doctrină, or^ ce naţiune, ori ce societate, care n a fost »f .ş. .^y^zaia pe religiune, a căffiit din esistinţa sa morală şi : politică. Religiunea a fostă şi va fi, pentru naţiunile barbare, prima şcâlă de morală şi de filosofiă. Creştinismulă a fostă şi va fi, în toţi secoliî, farulă civilisaţiunei societăţilor, şi, înparte, ală omului ; fără religiune, omulă ar fi fostă şi a4i totă ună animală brută, ună sălbatecă, ca acumă 7000 de anî. Viaţa omului, fără morala divină^ ar fi fostă ună şiră de nefericiri şi mârtea lui ună actă de disperare. Fiecare naţiune îşi avu legislatorulă ei divină, care era poetă: Bramma la Indieni, Confucius la Chinezi, Zo-roastru la Perşi, Ammon la Egipteni, Apollon la Greci, Numa la Romani; însă dintre toţi reformatorii religioşi ai antichităţii, Moise fu celă mai mare, fiindă omulă celă mai genială şi mai liberală: sârele între planeţi! Moise formă prima societate-modelă, basată pe Dreptate şi Libertate. După 2000 de ani, Mosaismulă născu Creştinismulă. Reforma lui Christă e cea mai perfectă dintre tâte reformele religiâse, fiindă cea mai apropiată de natură şi mai conformă cu inima omului şi trebuinţele lui. Creştinismulă luâ sborulă său divină îndată după sugrumarea Cuvântului de Caiafele şi Pilaţii secolului său, elă răsturnă cu crucea tâte obstaculile şi îşi întinse sceptrulă său de trestiă pănă la cele mai ascunse unghiuri ale globului. Dâr acâstă religiune nu era astfelă la începută cum o făcu clerulă mai în urmă, sângerâsă şi idolatră. Mielulă evangelică fii Nr. 6.3 GAZETA TRANSI1YANIEI 1885. cvenţele doctrineloră lui Bakunin. Eată cum să esprimă elfi despre omoră: »De6rece noi nu admitemă altă activitate, decâtti numai nimicirea, recunoscemă că forma, în care trebue să se manifeste acâstă activitate, p6te fi forte diferită: venind, pumnald, streangd etc. Revoluţiunea sfinţesce tdte fără deosebire.... Astfelă se potd apucă tote cape- tele tinere şi sănălose de lucrarea sfântă, care constă în stîrpirea răului, curăţirea pământului rusescd cu focd şi sabie, unindu-se frăţesce cu cei ce facă totii aşa în Europa.* In chipuld acesta Bakunin a cercatft să stîrnâscă în popord încrederea în puterile proprii şi s’o întrebuinţeze în favorulă causei sale. In publicaţiunile sale s’8 feritd de a dâ anarchişti-lord ansă să cugete la datorinţele morale său să aibă considerare câtd de puţină de societate; din contră le-a lăudată planuld negativa şi neschimbăciosâ, plănuia ni-micirei absolute. Insă, deşi în fine i-a succesd, a-şî cam răspândi doctrinele sale, totuşi mărturisesce singurtt, că mai e încă multă de făcuta, şi adecă: a convinge şi omenimea afară din Europa, pe Chinesî, Negrii, etc. despre mărimea •idealei» sale reforme sociale. Bakunin scie da şi aici sfatd. Lucrătorii din ţările necivilisate sunta risipiţi printre naţiunile civilisate, aşa d. e. Chinezii în California. Aici îşi vorâ însuşi cu vreme doctrinele despre libertate, egalitate şi solidaritate şi întorcându-se în patriă le vorâ comunică connaţionalilora lorâ. Astfelâ cu timpulâ întrâga omenime se va preface Intr’o associaţiune mare federalistă-anarchistă. După mârtea agitatorului principiile lui s’au răspândita şi mai departe, le succese chiar a se lăţi şi pe pământa germană — mai ântâiu în Austria. Când s’a începută apoi în Rusia era atentateloră, a fostă naturală ca anarchiştii să o salute cu bucuriă. Ba, când întrâga lume civilisată urgisea atentatele unui Hodel şi unui Nobiling la viaţa bătrânului monarehă ală Germaniei, federaţiunea anarehisliloră jurassici a avută curagiulO a cualifica faptele acestora miserabilî ca acte revoluţionare, cari merită recunoscinţă. Legea escepţională, care s’a făcută în Germania în urma atentateloră, contra socială - democraţiei, a avută între altele urmarea, că unii din acâslă partidă s’au aruncată în braţele anarchismului. Astfelă a fostă Ioană Most, conducătorulă de odiniâă ală mişcărei lucrăto riloră din Berlin. Fiindcă de atunci a devenită dătătoră de tonă a!â tuturoră anarchiştiloră din Europa şi America, să-lă pri-vimă puţină mai de aprope. De origine sociala - democrată şi ca atare în 1874 şi 1877 representantă alâ cercului Chemnitz în Reichsta gulă germană, a trebuită să sufere ca redactoră şefă ală farului »Berlinei' freie Presse* în 1878 pedâpsă, res trîngere în libertatea sa, de care scăpă fugindtt la Londra Aci publică ela de pe la începutula anului 1879 o f6iă săptămânală »Freiheit,« care s’a lăţită în Germania sub diferite titule: »Madai,« *Forckenbek,‘ »Reichsanzeiger, „Nemesis* etc. JpiarulO său, la începută în sensulă strictă ală cuvântului secială-deraocrată, deveni totâ mai radicală şi mai revoluţionară, aşa că partida lucrătoriloră germani se văde în fine necesitată a crea ună altă organă, care să represinte vederile sale: cunoscutulă »Socială-demo erată» din Zurich. Acum trecu Most în tabăra anar chismului, organulă său »Freiheit« fu recunoscută în con gresulă anarchiştiloră din Elveţia 1881 ca organă ală congresului. Stilulă farului deveni totă mai fanatică şi revoltă-toră. Şi când a cădută ţarulă Rusiei jertfă bombeloră nîhilişte, Most a fostă destulă de curagiosă să provoce popdrele Europei a imitâ acâstă oribilă faptă. Acum îşi perdu şi poporulă englesă răbdarea; Most fu condamnată de curtea juraţiloră la 16 luni închisore. De astă dată n’a putută scăpă agitatorulă de armele dreptăţii. După ce îşî împlini pedâpsa se duse la New-York, unde se transferă şi redecţiunea farului Freiheit*. De aci caută elă şi acum a-şî răspândi doctrinele sale, contra aderenţiloră din partida socială-democratică, cari le condamna. In New-York a publicată o broşură »Die freie Gesellschaft», în care se pre-sentă pe sine ca »întemeiătorulă anarchismului scienti-fică» bătându-şî jocă de Proudhon, deşi dela acesta a rămasă totă ceea ce s’ar pută aduce în ore-care-va legătură cu »sciinţa« (!) anarchismului. In cele următore aruncămă o privire peste vederile lui Most, cari, cum amă disă, le împărtăşescă a^î şi anarchiştii din Austria, Germania, Elveţia şi America schimbată în lupulă păgână de cătră chiar vicarii lui Christosă, cei egoişti şi lacomi.............Fundatorulă creştinismului a fulgerată ipocrisia în farisei, lăcomia în cărturari şi lirănia la cesarî, învăţândă pe 6meni a se feri, câtă voră pută, de aluatulti Fariseiloră şi altt Căr-turarilorti mincinoşi. Astfelă ipocrisia şi egoismulă suntă cele mai mari viţii după spiritulă creştinismului: ele pască superstiţia şi fanatismulă, cari suntă rădăcina atâtoră rele şi nefericiri! Isus Christos găsi religia lui Moisi putredă prin multele eresii idolatre Introduse în mosaismă de preoţii şi cărturarii lui. Venirea unui reformatoră ca Christă era dâr neapărată şi aşteptată; o reformă era necesară în religiunea mosaică, plină acum de atâtea prejudiţii fatale progresului şi fericirii Evreiloră! Christă basâ morala sa pe Amorulă ţleităţii şi ală Umanităţii: căci prin amoră se ţintt t6te în natură, prin amoră omulă p6te stîrpî relele şi patimile din elă, şi pote fi fericită £tă spiritulă evangeliuluiregeneratoră : „Ceea ce ţie nu-ţ place, altuia nu face.» Morală sublimă! Cristă în religiunea creştină n’a dată preeminenţă la nici unulă din discipulii săi. Petru apostolulă, dreptă recompensă amorului ce arată învăţătorului său, primi dela Christă Păstorirea oilorO. (Va urma». şi de mai ’nainte dovedescâ, că nebunele învăţături ale propagandei anarchiste au avută prea mare succesă: un succesă, care nu se pdte tăgădui. După ce părerile anarchiste revoluţionare şi-a găsită aderenţii lorfi, după ce omorulă tuturoră, celoră ce susţină ordinea socială de aiji, s’a aprobată principială, — e numai cestiune de timpă, când voră începe anarchiştii atacuîă asupra proprietariloră, punândă averea acestora în serviciulă anarchismului ad majorem anarchi-simi gloriam! Noi din fericire încă nu ne-am molipsită, dar nici să nu ne molipsimă; şi după ce odată din esperienţa al-toră popore civilisate cundştemă fatalele urmări ale u-noră astfelă de doctrine nebune, să ne ferimă de ele, ca de focă!! DIVERSE. 0 arestase sensaţională. - Intr’una din ielele săp-In critica stâriloră actuale de lucruri, ca şi a'tămânei trecute a fostă arestată în V:ena în locuinţa sa, statului, Most repeteză ideile lui Bakunin. Din contră în ce privesce construirea societăţii vii-tdre, purcede agitătorulă germană şi mai anarchistică. Pe când Bakunin a admisă ună felă de »comună,* Most nu admite nici acâsta. Tote trebuinţele omului — 4‘ce — trebuescă baronulă Rudolfă Potier des Echelles, căpitană în armata austriacă. Causa arestării este, că numitulă oficeră ar fi făcută întrebuinţare neertată de nisce desemnuri şi scrieri militare, cari se ţină de totă secrete. După cum comunică foile din Viena, bănuâla autorităţii militare din Viena asupra numitului căpitană a fostă stâr- satisfăcute prin grupe, ce au se se formeze între omeni nită printr’o împărtăşire a guvernului Germaniei, că la i,inendu-se contă pe voinţa liberă a fie-căruia. Posesiunea ^ ună oficeră străină, care a fostă arestată pentru înaltă mijlâceloră de producţiune (capitale, pământă,) cari com- j trădare, s’a aflată o epistolă, în care numele căpitanului petă întregei societăţi, trebue lăsată unei grupe câtă Rudolfă baronă Potier des Echelles se amintesce în modă timpă ea nu va încerca a strica alteia, ceea ce s’ar pu- de totă compromiţătoră. Se 4ice> c& chiar şi una ofi-tea tace prin urcarea în preţO a productelorâ. Spre a ţ cerâ prusianâ este amestecată în afacerea acâsta. Se împedeca acâsta se voră institui de societate birouri ^ 4^ce ma-i departe, că planuri despre fortăreţe şi alte for-constătătăre din 6menl pricepători de lucruri, cari au; tificaţiuni au fosttt puse la disposiţiunea unui birou din să socotâscă, câtă muncă cere fiecare marfă. Astfelă va Copenhaga. fi cu putinţă a face pentru fiecare marfă ună preţă po- 0 dramă familiară. Ună fabricantă de maşine trivită, peste care asociaţiunile nu potă trece nici când cu j de cusută din Viena, cu numele Alfredă Burkhart, s!a— vinderea mărfuriloră. De acâsta au să îngrijâscă şi con- j otrăvită împreună cu soţia sa şi cu ună copilă în vârstă sumenţii, cari încă îşi au organisaţiunile loră libere, în- j de patru luni de 4^® cu ciancali. Causa, care a îm-sărcinate cu cumpărarea articoliloră. Asociaţiunile con-; pinsă pe numitulă fabricantă, forte stimată pentru zelulă sumenţiloră după părerea anarchiştiloră germani, trebue să existe, pentrucă în societatea viitâre negustorii numai au locă. Că în ordinea »ideală» femeia are întru t6te aceleaşi drepturi ca bărbatulă, după Most, se înţelege de sine. Căsătoria n’are de a face nimică cu biserica, ba nici cu statulă şi trebue să se baseze pe aplicările şi înclinările acelora, cari suntă înrudiţi. Relaţiunile sociale se voră regulă prin congrese convocate din când în când anume pentru acestă scopă. \n loculă legislaţiunei este »hotărîrea* societăţii. Şi în ce privesce prefacerea vieţii comune de a4î în cea viitâre Most se alatură la părerea lui Bakunin. Sufragiulă universală trebue delăturată, o reformă a societăţii pe cale pacinică şi legală e imposibilă. Sin-gurulă mijlocă de îmbunătăţire este revoluţia socială. Pregătirea acesteia este problema anarchiştiloră. Agitaţiunea vcu sistemă în scopulă revoluţiunei» — etă parola, pe care a publicat’o congresulă internaţională ală anarchiştiloră din Pittsburg (anulă 1883) la propunerea ui Most în »proclamaţiunea* sa socială. De aceea se recomandă completa nimicire a sistemului actual prin ori-ce fel de mijloce. E datoria anarchiştilor a lăţi aceste vederi, nu numai cu cuvântul, ci şi cu fapta. Ce-i drept, agitatorul german recunâsce cu părere de reu, că întrâga reacţiune de odată nu e posibilă. Dar, «esecutarea la mdrte» a singuraticilor promovâză în grad mare lucrarea anarchiştilor; căci lăsând la o parte propaganda, bogaţii de sigură că voră tremură cu bogăţia loră, căci »vorO întâlni pe tatălă Lynch pe t6te potecile, care măniosă şi resolută îi ameninţă cu pumnalulă răs-bunârei.* După ce în decursulă timpului va reuşi agitarea maseloră poporului la revoltă şi anarchiştii voră triumfă, atunci spre a complectă victoria, voră stârpi pe toţi proprietarii. »Ce ar mai rămânea din nebăgare de sâmă din grupa capitaliştiloră, ar fi ună ghimpe în noulă corpă ală societăţii; ar fi deci o nebuniă şi o crimă, dacă n’ar stârpi cu desăvârşire acâstă liftă de părăsiţi.» Totă deodată Most îşî dă silinţa a linişti lumea, căci nu se voră comite multe măceluri. In Germania, crede elă, că s’ar şterge din lumea acâsta »numai» două milione de 6meni şi mortea loră ce’i dreptă — ca să nu provâce o compătimire rău aplicată — se va esecutâ câtă se pote de umană, cam cu ajutorulă electricităţii.» Până atunci este ori şi ce mijlocă contra clasei domni-t6re permis, ba chiar şi impus; şi înainte de t.6te n’are nici un anarchistă se se ferâscă de jafâ şi omoră. Conformă acestora oribile învăţături este esplicabil, de ce când s’a golit casa partidei anarchiste, presa acesteia a propusă simplu să se jefuiască cei mai buni capitalişti de 6re-ce fie-care proprietară e în câtva responsabilă pentru sistemulă actuală. Şi, — din nenorocire! — întâmplările de curftndă şi onestitatea sa, la acestă pasă desperată, au fostă frica de a cădâ în concursă. După cum s’a constatată din scrisorile lăsate, concursulă era neîncunjurată, căci a doua 4i după săvârşirea faptei de sinucidere, eltt avea să plă-tâscă mai multe cambii. * ** Naintea tribunalului corecţionaltt. — Se judecă ună vagabundă acusată de furtă. — Ai mai suferită vr’o condamnaţiune? întrâbă preşedintele. — Nu-mî aducă aminte, d-le preşedinte, dâr suntă figură, că de cinci ani* încăce nu mi-s’a mai întâmplata nimica de felulQ acesta — Şi cum o scii? — In totă timpulă acesta am fostă în închisăre! * * * Obiceiuri chineze. — In China e^» de obiceiu a / se face învitaţiuni, dâr cu condiţia d’a fi refusate. A Ie ‘i primi e o dovadă de-o rea educaţiune. Oe altă parte / fiecare se linguşesce într’una că a refuzat* mai* j învitaţiuni. D. Hue fu martoră într’una din (ji]e mică representaţiune, care îi făcu multă plăcere. [)upâ e ună locuitoră din Canton oferi unui vâră ală % tVj multe băuturi răcoritdre, se vă4u aprope nevoită de da în realitate ună pahară de vinO, dâr sciu să sca^ din acâstă încurcătură, 4icândă cu indignare acestui văiH rău crescută: »— De unde vii: Cum! îţi facă politeţa d’a te învita, şi tu nu’mi faci politeţa d’a refuza? Unde ai învăţată aceste obiceiuri? La Mongoli; nu mai eşti rudă cu mine.* D. Hue adaogă, că indignarea acestuia^ era atâtă de mare, încât era aprâpe să-i vie rău. * * * Verstă mare. — La 5 ale curentei, a încetată din viaţă, în comuna Cornetu-din-vale, plasa Sabaru, districtu Ilfovă, femeia Oprişa Negru, în vârstă de 125 ani. — Cu acâstă ocasiă s’a petrecută o scenă fârte originală: 0 altă femee anume Maria Savu, din comuna vecină Buda, în vârstă de 105 ani şi veche amică a repesatei^i veni s’o plângă pe acâsta şi se ruga într’una la D4eu ca s’ajungă şi ea vârsta mârtei. Este de notată că amândouă aceste femei s’au bucurată pănă acuma de o deplină sănătate şi de tdte facultăţile. Bursa de Bnciiresci. Cota oficială dela 15 Martie st. v. 1885. Cump. vând. Renta română (5%). . . 901/. — Renta rom. amort. (5°/0) . 938/* — » convert. (6°/0) 89V* — împr. oraş. Buc. (20 fr.) . 32 — Credit fonc. rural (7°/0) . 100 — * » » (5°/o) 85 — » » urban (7°/0) . 97 — » » » (6#/o) • 91*/, — » * » (5°/0) • 837, — Banca naţională a României 1190 — Ac. de asig. Dacia-Rom. . 299 — « » » Naţională 225 — Aură 12.35°/0 — Bancnote austriace contra aură — — — Editoră: laeobă Mureşiaau. Redactară responsabilă: Dr, Acre*1 >_vUlU 3 Nr. 63. GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Rentă de aură 4% • • • Rentă de hârtiă 5°/0 . . Imprumutulă căiloră ferate ungare................147.— Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... Bonuri rurale ungare Bonuri cu cl. de sortare 1C3.50 Cursulu la baraa de Viena din 28 Martie st. n. 1885. . 97.70 Bonuri croato-slavone 92 35 98.- 108.50 102. - 100. Desfacere. Cu învoiala D-lui L. fabricanţii de pos- tavuri şi mărfuri de lână să voru pune la licitaţia stofe pentru 4000 Costume bărbătesc! pentru primăvară şi vară Bonuri rurale Banat-Ti- ! împărătesei. ^82, complete, fine, elegantu-moderne, din lână veri- mişd..........102.-I Napoleon-d’orI.9.82VZ I , , .£ T,1 A A „ Bonuri cu cl. de sortarel02.— I Mărci 100 împ. germ. . . 60.70 i t&bllă. r 16CftrC COStUtUll 6S16 0.111 Stotâ 0.6 IftUcl Bonuri rurale transilvane 101.75 j Londra io Livres steriinge 124.45 J veritabilă dela Briinn, seu Reichenberg pentru rocă, pantaloni şi giletcă, suficientă pentru statura cea mai mare. Aceste costume suntă în colorile cele mai nouă şi moderne precum: cenuşii, cafenii, civite, negre, vărgate, cadrilate şi pele-mele. Aceste stofe să afiă în două calităţi şi costă I calitate fi. O si a II calitate Despăgubire p. dijma de vind ung.............97.75 Imprumutuld cu premiu ung...................119— Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 118.30 Renta de hărtiă austriacă 82.45 Renta de arg. austr. . . 82.80 Renta de aurd austr. . . 107 85 Losurile din 1860 . . . 139 60 Acţiunile băncel austro- ungare ............... 864 — Act. băncel de creditd ung. 307. Act. băncel de creditd austr. 297.80 Argintuld —. — GalbinI Cursulu pieţei Braşovd din 30 Martie st. n. 1885. Bancnote românescî . . . Cump. 8.70 Vând 8.72 Argint românesc .... . . » 8.65 k 8.70 Napoleon-d’orî . . » 9.79 % 9.80 Lire turcesc! . » 11.04 » 11.06 Imperial! . . > 10.02 > 10.04 Galben! . » 5.70 » 5.76 Scrisurile fonc. »Albina* . » 100.50 101.- Ruble Rusesc! . » 126.— 127.— Discontulă » . . 7—10 ®/o Pe ană. I Vinuri albe Vinuri de desert ti. Triestu 1882, Medalia de auru. Tramind fină butelia întregâ fl. — 60, jum. butelie fl. — 35. Rozsamâler-Ausstich »superba * (vin grand) but. întrăgă fl. 1.30 jum. but. fl. — 75. dela I. B. Teutsch, SIGHIŞORA. la X«. & A. Hesshaimer BRASOVO. (Nr. 30) nnmai 4 fl. 50 cr. Banii îi în.a/poiez'Cî încia,tă, dacă nu va plăcea cuiva stofa de costumă trimisă. Mostre nu să potu trimite. Comande din provincia să esecută cu rambursa poştală. — Afară de aceste să mai află de vândare 400 Şaluri de voiagiu din lână de 5 coţi lungime, 2V2 coţi lăţime, fdrtefine, cenuşii, cafenii, drapu â 3 fl. 50 cr. bucata. Singură ma-terialulu brută a costată deja mai multă, de aceea t6te suntă pe jumătate dăruite. Adresa şi singurulu locă reelu pentru comande la: General-Agentur inlăndischer Tuchwaaren •V. H. ItabinoTicz, Wlen II., Schiffamtsgasse Nr. 20. Numere singuratice din „Gazeta Tran-silvaniei" se polci cumpAra în tutungeria lui I. Gross. Anunţămu aceloru onoraţi cetitori, cari voru bine voi a se abona la foia ndstră de aici încolo, că aveină încă în reservâ numeri dela începutulu anului 1885, prin urmare potă să aibă colecţiunea completă. A (Inii nistru ti mica > Gazetei Transilvaniei. < £ u o o £ 3 u d 'rB A a> -*-»■ a • H *o os A rod îd d 4-a 00 fl O A XD S3 O fl A A d 00 d rfl CD fl. >3 O a pd fl a fl XD 00 >fl A nfl >fl 4^ d A (D Ti A *8« a 0» 00 d > a .£ •8 cd a >d f-i CD fl a kS fl fl fcî fl fl fl 09 A a £ S S o> 4-a 9 Ph B ‘Se- 9 9 9 9 9 es ii ii A o —4 O) fl s a