REDACŢII!ST EA ŞI ADMININTRAŢIENEA i BRAŞOV*, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe un0 anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei Itinl 3 fior. România şi str&inătate: Pe and 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. i. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU XLVIII. ANUNCIURILE: 0 seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorltorî nsfranoate nu ae prlmeaofi. — Banutorlpte nu ae retrămitfi. N& 62 Duminecă 17 (29) Martie 1885. Nou abonam entu Ia „Gazeta Transilvaniei Cu I Aprilie st. v. 1885 se începe nnA non abonamente, la care invităm* pe onoraţii amici şi sprijinitor! ai foiei nostre. Preţuia abonamentului: Pentru Anstro-llugaria: pe trei luni 3 fl. ,t şâse rt 6 „ „ unu anti. 12 „ Pentru România şl străinătate: pe trei luni 9 franoi ] în anrfi sen în hâr- „ şâse „ 18 ,, > tiă cn adausul fi a- „ unu anu 36 „ J ginlni. Bagămă pe domnii abonenţi, ca să binevoiască QrŞi reînoi de cu vreme abonamentidă, ca să nu se întrerupă espediţiunea (ţiandui. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei1 BraşovH, 16 (28) Martie 1885. Ungurii din Ardâl* se pregătescu pentru o demonstraţiune grandiâsă în contra elementului românesc* din acostă nefericită ţâră. Peste două săptămâni (12 Aprile st. n.) se va ţinâ în Cluşiu adunarea constituantă a aşa-numitei „reuniuni de cultură maghiară ardele-nâscă." Tâte se punu în mişcare, agitatorii din Cluşiu şi emisarii lor* de prin tâtă ţâra mişcă cerul* şi pământul*, pentru ca aeâsta adunare să ' fiă cercetată de Unguri cât* mai mulţi din tâte părţile Ardeiului. Trâmbiţele duşmane răsună prin tâtă ţâra chiămândîî pe pacinicii locuitori unguri şi săcui sub stâgulCi maghiarisârei, ce se va desfăşura în Cluşiu. Eroicii armâno-j ido vesel, cari anunţă marea adunare prin ţâră, nu uită de a intonâ că (jiua de 12 Aprile este destinată pentru or-ganisarea ultimului asalt* teribil* în contra pre-tinşilor* duşmani ai statului, a Românilor* şi a Saşilor*, de cari ţâra, „din nenorocire," este încă plină. O astfel* de adunare cu astfel* de tendinţe, ca ceea ce este proiectată pentru 12 Aprilie în Cluşiu, nu s’a mai ţinut* în Ardâlă de sute de ani. Ea s’ar pută asemăna numai cu faimâsa a-dunare dela Capolna în comitatul* Solnoc*, unde la 17 Septemvre 1437 s’a făcut* conjuraţiunea celor* trei naţiuni spre stârpirea ţăranilor* români. Istoria se repetă. Ceea ce se plănuesce acum în Cluşiu nu este nici mai mult*, nici mai puţină decât* o conjuraţiune naţională, care se va deosebi de vechia conjuraţiune numai prin aceea, că se va face pe terâmul* social* sub masca propagărei culturei maghiare, proclamându-se în general* „sterpirea duşmanilor* ideei de stat* maghiar*," pre când la 1437 şi 1438 s’a tractată de aceea, ca să se „stârpâscă şi să se sfărme răutatea blăstămaţilor* ţărani." Dacă n’ar fi acesta planul* de bătaie al* agitatorilor* din Cluşiu, ce ar însemnă atunci răcnetele lor* continue: că e momentul* supremă, ca societatea maghiară din Ardâlu să sară în ajutorul* statului, căci statul* nu mai pâte birui cu mulţimea de duşmani ai lui, Români şi Saşi? Nu le-a fost* de ajuns* Ungurilor* din Ardâl*, că sub cuvântul* asigurării naţionalităţii ţlorft maghiare s’a nimicit* autonomia străvechiă a Transilvaniei şi li s’au luat* cu forţa Românilor* t6te drepturile politice-naţionale de cari se bucurau înainte de dualism*, limba lor* fiind ia-gonită din tâte oficiele ţării, âr aceste fiind ocupate tot* numai de Maghiari şi de uneltele lor* j idano-armenesel. Nu li-a fost* destul* nici cu violarea legii de naţionalitate dela 1868, în care se cuprindea cel* puţin* o umbră de drept* de limbă pentru naţionalităţile nemaghiare. Nu s’au mulţumit* Ungurii şi Săcuii dela noi nici cu faptul* revoltătorii, că de dragul* lor* este şi astăConflic*tulă rusescă-englesă din Asia, care. cum se vede, se va termina fără de sânge (?), dă resultatulă Negreşită nenorocitele circulare, ce se voră fi rătăcită şi prin Sălagiu. Red. neaşteptată, că pressa rusăscă îşi arată părerile sale pe! faţă despre relaţiunile Rusiei cătră Germania. Atitudinea ce a observat’o pressa rusăscă pe timpulă, câtă a ţinută întrevederea împăraţiloră la Skiernevice, a dată lumii să înţelâgă, că Ruşiloră le e tare năcază, că prin aceea s’a dată cancelarului germană ună mijlocă la mână, de a face Rusiei imposibilă o politică independentă în afară şi numai foile conservatore guvernamentale au trâmbiţată o eră nouă. Totuşi noroculă, sticla şi amiciţia politică să spargă uşoră. A trebuită să se ivescă cesti- unea afgană, pentru ca totă pressa rusăscă să’şi arăte nemulţămirea cu politica lui Bismarck. A-cestă faptă este importantă pentru că jnu va trece multă şi tot.e foile ruseşcl de t6te nuanţele politice se voră luâ la certă cu organulă cancelarului Bismarck. Până acuma numai unele foi neînsemnate şi’au ridicată glasulă în contra politicei păgubităre a lui Bismarck şi îndată organulă principelui şi-a perdută cumpătulă şi au Zisă, că foile acelea suntă foi polone. Dacă atunci s’a făcută focă organulă lui Bismarck, cu câtă mai tare se va năcăji acuma, când se redicâ foi guvernamentdle şi strigă în faţa lumii, că totă Bismarck aţîţă cărta cu Afganii, ca se fericăscă şi pe Rusia cu o cestiune delicată, după cum au acuma cestiunî delicate şi periculăse Germania, Franţa, Anglia şi Italia. Acuma vre-o două săptămâni se ridicase foia rusăscă Nowosti în contra politicii lui Bismarck, dară îndată o publică organulă lui Bismarck în tote părţile şi o infera ca pe o făiâ polonă; acuma însă s’au ridicată alte foi conservătăre cu ună limbagiu fărte aspru în contra lui Bismarck, pe care îlă inculpăză. că elo pârtă ună limbagiu, care nu l’au purtată nici Metternich, nici Stein ci numai Napoleonă I. şi că a întreprinsă o campaniă Ziaristică pentru o concurenţă închipuită cu Anglia. Mai încolo Zice Grasdanin, că politica secretă a lui Bismarck este de a slăbi pe Rusia într’ună chipă ore-care şi nu se bucură de felă, când vede că în Rusia treburile mergă bine. E<ă caută în totă chi-pulă să ne facă, ca să ne încâerămă pentru graniţele Afganului cu Anglia, că atunci i-ar cresce inima de bu-curiă. Graşdanin spune, că generalii rusesc! din Asia centrală de multe ori facă politică de capulă loră şi nu ţină semă de planurile guvernului. Foia acâsta îndemnă guvernulă se tragă la răspundere pe acei aventurieri u-nifnrnmţT. Apoi mai sări asupra organului lui Bismarck «Wiedomosti* şi îi împutâ, că ar fi $isu, că Ruşii voră să se bată cu Englesii pentru nisce păsuri dar apoi şi Ziarulă rusescă Zk*e că Bismarck a provocată cărta cu Anglia numai din ambiţiune personală şi că incidentulă cu nota apocrifă este numai o urmare a distracţiunii contelui Munster. Bismarck tractâză cu Anglia pentru drepturile asupra Egiptului şi asupra canalului de Suez, şi pănă când nu s’a făcută treburile totă ameninţă pe Anglia cu răsboiulă din partea Rusiei pentru afganistană. In Berlină nu le vine la socotâlă că Ruşii nu se prea arată entusiasmaţl pentru ună răsboiu cu Anglia în Asia centrală, dar nici aceea nu le vine la socotălă, că Ziarele rusesc! dau pe faţă politica cea periculosă a lui Bismarck pentru Rusia şi că îndemnă pe Ruşi să ia săma bine ca se nu’i păcălâscă cancelarulă germană. Purtarea organului cancelarului a produsă în Rusia numai a-mărăciune şi a făcută ca să se ridice t6te Z‘arele în contra Germaniei. -----o------ SOIRILE DILEI. Refusarea ministrului de interne de a aproba statutele .Opincei române* este «întemeiată* pe aceia, că numita reuniune prin activitatea sa, în sensulă statute-loră presentate, ară , periclita* conveţiuirea pacînică a diteriteloră naţionalităţi.« Înainte numai, d-le Tisza, cu «măsurile escepţionale !* —0— S’a deschisă concursă asupra firmei Szekula et Zakarias din Braşovă. ^Comisară a fostă nutrită judele de tribunală d. Onaciu, ăr curatoră d. advocată Puşcariu. —0— Resultatulă alegeriloră de întregire şi suplimentare pentru camera de comerţă şi industriă din Braşovă este următorulă : în secţia comercială s’au alesă membri: Ge-orge Popă, comerciantă şi fabricantă, Victoră Maurer, directorulă Băncii ardelene, Iosifă Prentner, comerciantă; suplenţî: Emanoilă Mihalovici, banoherfi, lonă Săniuţă, comisioneră, Emilă Porr, comerciantă. In şecţia industrială s’au alesă membri Iosifă Schreiber, postovarft, Dr. Wilhelm Zeii, fabricantă de spirtă, Friederic Kovalter, tinichigiu; suplenţî: Gust avă Eitel, săpunară, George Scherg, măcelară, Franz Leonhardt, postovară. —0— Ni se scrie din Pesta dela 26 Martie n.: Escel. Sa d-lă metropolită Dr. Ioană Vancea împreună cu Ilustr. Loră d-nii episcop! Michailă Pavelă şi Dr. Victoră Mihâlyi cu trenulă de astă sără au plecată de aci. 1885. Escelenţa Sa d-lă metrop. Mironă Romanulă împreună cu Ilustritatea Sa d. episcopă Ioană Meţiană au mai rămasă încă. —0— Spitalulă de ochi din Braşovă se va deschide la 1 Maiu n. c. întreţinerea Z^nică s’a stabilită cu 57 cr. de bolnavă. Săracii se întreţină gratisă, dacă voră presenta ună certificată de sărăciă, visată de jude său de primară, Institutulă se află în Scheiu Nr. 1515. —0— Din Ţînţarî ni se scrie dela 29 Martie următârelei „Comuna n6stră Ţînţarî curată românescă, bucurându-se de ună timpă încăce de o concordia şi iubire adevărată după mai multe întruniri sociale, făcute pentru înaintarea sa spirituală şi materială, dupăce posede deja o biserică frumosă şi o scolă cu trei învăţători, se află astăZI în plăcuta posiţiă de a se număra în urma prea înaltei de-cisiunî miseriale de data 29 lanuariu 1885 Nr. 09,896 între comunele mari. Ceea ce ne mai lipsesce de pre-siute este: venirea în mijloculă nostru a unui notară română demnă de chemarea sa. Cu t6tă stima: Anonimă. Gregoriu D. P ă 11 i n e a n u învăţătorii. Petru P. D a n c i u învăţătoră. Ioană Gavrilescu învăţătorii. —0— Camera română a votată proiectele de legi pentru construirea unui podă peste Dunăre, pentru lucrările de îmbunătăţire ale portului Constanţa şi pentru construc-ţiunea linieloră ferate Ocna-MoineştI, Piteşti-Curtea de Argeşă, Târgovişte Puciăsa, Piatra-Farcană şi Buzău-Pă-tărlage. —0— Direcţiunea căiloră ferate române a făcută o reducere de 50 la sută pentru personele, care voră lua parte la congresulă corpului didactică, ce se va întruni în Iaşi la 18 Martie. -0— Tabla regăscă din Târgu-Mureşului a întărită sentinţa tribunalului din Sibiiu dată în procesulă Marlin — Kleeberg şi actele le-a aşternută tribunalului supremă din Pesta. —0— După noua lege electorală, camera francesâ va ave pe viitoră 596 de deputaţi, va să Z'câ cu 49 mai mulţi ca pănă acum. —0— Capela orăsenâscă, sub conducerea d-lui maestru de capelă A. Brandner, va da la 29 (17) Martie c. în sala Hotelului Nr. 1 ună concertă-seratâ cu următorulă programă: 1. «Fra Bombarda*—Marsch, din opereta ,Rusaliile în Florenţa* de Alfons Czibulka 2. Ouverture la «Poetulă şi Ţăranulă* de Suppă. 3. «Italienische r Walzer* de lohann Strauss. 4. Ca va ti na pentru Piston de Niccolini (d. Franz Kling.) 5. Csardas de Râtz Păi. 6. «Fantaisie-Caprice* pentru Violină de Vieuxtemps (d. măestru concertantă Max Krause.) — 7. Ouverture la «Oberon* d. C. M. v. Web^r. 8. «O nopte pe Tâmpa* Vals de lacobă Mureşanu. 9. «Die theure Heimat* cântecă pentru comă de A. Neibig (d. G. A. Krankemann.) 10. ,Potpourri din .Hugenoţii* de Meierbeer 11. »Die schone Polin* Polca Mazură de Millocker. 12. ,A quatres chevaux* Galopp de Th. Fahrbach. -----O------ Una importanta proiecta de lege. Camera deputaţiloră din Bucurescî a votată următorulă proiecta de lege: Art. 1. Sub-oficerii cari voră servi în armată 12 ani neîntrerupţi în acestă gradă, prin reangagiărl în acelaşi corpă de trupă ca instructori la frontă şi voră dovedi că s’au bucurată de o bună conduită, fără să fi avută o pedâpsă care să denote verî-ună viciu s’au ună caracteră desordonată, voră avea dreptulă, la liberarea loră din armată, la ună locă fără plată în Dobrogea de Zece hectare pământă, precum şi casă, şopronă, pătulă, ună cară, doi boi şi ună plugă, cu condiţiune de a se stabili acolo ca agricultori. Ei voră fi numiţi ca şefi de garnisăne cu ună salariu de 40 lei pe lună şi voră avea dreptulă a fi numiţi de preferinţă în funcţiunile comunale de notari aflate vacante, în raportă cu meritele loră. Asemenea caporalii cari voră fl servită nouă ani neîntrerupţi in acestă gradă prin reangagiărl în acelaşi corpă de trupă ca instructori la frontă, se voră bucura de aceleaşi privilegii ca şi sub-ofiţerii, cu exeepfiune că în locă de Zece hectare pâmântă, nu li se va decâtă câte cinci hectare. Aceştia voră fi de preferivţă întrebuinţaţi ca r ăZitorî de hectare şi de păduri. In fie-eare comună din Dobrogea se va reserva de ministerulă domenieloră câte două locuri cu destinaţiunea prevăZută de legea de faţă: două locuri pentru sergenţi şi două pentru caporali. Art. 2. Aceste pământuri nu se voră putea înstreina seu vinde sub nici ună cuvântă pe timpă de 30 ani. Ministrulă de răsboiu în luna Ianuarie a fie-cârui ană, va face cunoscută ministrului de domenii numărulfi de GAZETA TRANSILVANIEI 1885. Nr. 62. sergenţi cari se vor* afla în condiţiunile legei şi voră avea dreptul* a beneficia de disposiţiunile sale la anulă viitor*, pentru ca în acest* interval* să se polă destina localitatea şi executa clădirile menţionate. Plugul*, carul îi şi boii se voră da după instalarea celui în drepţii in localitate. Art. 3. Disposiţiunile legei de faţă nu atingă întru nimicft dreptul* la prima de reangagiare prev&Jută prin legea de 14 Martie 1880, şi la pensiunea pentru medalia de 12 ani de serviciu, prevăzută prin legea din 17 Noem-vre anulă 1882 pentru serviciulă de 12 ani neîntreruptă, pentru sub-ofiţerii întrebuinţaţi ca instructori la front*. Art. 4. Prima de reangagiare prevăzută prin legea de 14 Martie 1880 nu se va acorda sub-ofiţerilor* cari voră voi să beneficieze de disposiţiunile legei de faţă decâtd pănă la concurenţa de jumătate, ear restulă se va capitalisa la casa de eoonomiă, de depuneri şi con-semnaţiunî, şi se va remite celui în drepţii după îndeplinirea termenului de serviciu. Art. 5. Au dreptulfl a beneficia de disposiţiunile acestei legi şi sub-ofiţerii aflaţi actualmente sub drapelă ca reangagiaţi în condiţiunile legei din 14 Martie 1880, mai înainte de promulgarea legei de faţă. Turburârile studenţilor* din Italia. Corespondentul »Voinţii Naţionale* scrie din Roma următdrele: «In Turin, comemorându-se aniversarea morţei lui Mazzini, republicană, prefectul* a voită să împedece cu forţa acăstă comemorare şi a poruncită poliţailoră şi carabinieriloră să pătrundă spre acestă scopă chiar în întrulă Universităţii. Universitatea însă se bucură de pri-vilegiulă acordată, spre esemplu Camerei deputaţiloră, în care forţa publică nu p6te pătrunde decâtă chemată de preşedinte, cu alte cuvinte poliţaii şi carabinierii nu puteau pătrunde în universitate decâtă chemaţi de cătră rectore. Prin urmare, studenţii au resistată şi s’a întâmplată chiar vărsare de sânge. Ei s’au pusă îndată în grevă, sunândă clopotele în semnă de revoltă şi percur-gândă stradele în masă cu stindardulă Uuiversităţei în frunte. Nu se voră reîntârce la studii decâtă după ce guvemulă va revoca pe prefeetă. Guvernulă a respinsă cererea studenţiloră din Turin. A doua Zb studenţii dela universităţile şi alte institute simile din Padova, Pavia, Pisa, Siena, Napoli, Bolonia, Florenţa, Milano, Palermo, etc., s’au declarată solidari cu colegii din Turin, au deşertată studiile, s’au pusă să sune clopotele şi să per-curgă stradele în scopă de manifestaţiune. In sfârşită de ‘ două 4>le s’au pusă în grevă studenţii din Roma, şi astăzi Universitatea e închisă şi ocupată de trupe, tăte vecinătăţile perluslrate de ămenii poliţiei şi de carabinieri. »Nu sciu câtă va dură acăstă stare de lucruri, credă însă că nu va continua mai multă de două trei săptămâni, după care trecere de timpă voră fi trecută şî vacanţele Paştelui, fiind interesulă guvernului a nu măa-ţine acăstă agitaţiune, din causa Zilnicelor* şi ameninţă-tdreloră interpelări ce pe fiecare solidarităţii.« Acăsta constă într’aceea, că fiecare omfi numai atunci se păte simţi într’adevără liberă, dacă va vedea că toţi ceilalţi omeni se bucură de o astfelă de I libertate. Astfelă în societatea anarchistă ămenii nu voră | li conturbaţi în liberulă eserciţiu ală voinţei loră. In totă casulă — concede Bakunin — şi în viitor voră fi fărtc multe probleme şi lucruri, care pretindă lucrare comună şi supunere cu ună cuvântă »disciplină,* Astfelă de disciplină nu va putea lîpsi nici în starea ideală a societăţii. Dar în vreme ce în statul* de a^I ea se basâză pe principiulă despotismului, mai târtjiu va deveni ună productă a precumpănirei conscienţiose şi a hotărîrei voluntare. In decursulă lucrului rolele se voră împărţi între muncitori după capacitatea loră; însă nici o funcţiune nu rămâne pentru totdâuna la o personă, cum se’ntâmplâ at|i în mare şi’n mică. Mai multă! In societatea anarchistă pote deveni acela, care e odată po-runcitoră, numai decâtă servitoră. Astfelă nu se ridică Iniei unulă peste celâlaltă, sau: dacă se ridică cineva, mai târziu revine ârăşl egalitatea generală. La ună astfelă de sistemă — (Jice Bakunin — nu e lipsă de forţă. Toţi sunt pe deplină liberi şi ascultă numai pentrucă celă ce stă în frunte nu le porunceşte, decătă numai aceea, ce vrâu ei. Scopulă comună îi u- neşte pe toţi; nu e vorba, că eşti din familia cutare sau cutare, toţi egali. Capitalulă e ală totalităţii, care îlă pune după trebuinţă la disposiţiunea asociaţiuniloră productive. Acestea sunt nesce grupe locale de 6menl, cari se asociază după placă spre a’şl câştiga mijlocele de traiu. Nu e râu. dacă mai multe asociaţiuni mai mici compună una mai mare. Bakunin n’a descrisă fidelă societatea «ideală*: El a declarată espresă, că aci n’au locă resonamentele, căci prin ele se împedecă activitatea «momentană* a anar-chiştiloră, care e lucru principală, şi pentrucă după nimicirea statului actuală noua organisaţiune se va des-volta de sine. Cum să vede, deosebirea ordinei, espuse de statulă j social-democraţiei zace în puterea dată comunităţii. So-j cialdemocraţii voiescă: fiecare muncitoră trebue, dacă. vrea să’şî continue cariera sa, să între în organisaţiunea! specială (de profesiunea lui) naţională sau internaţională, | care stă sub supraveghiarea statului. La anarchişti din j contră esistă în fiecare branşe multe societăţi mai mici independente una de alta. Ori câtă însă de marcate ar fi diferinţele socială-democraţiloră şi ale anarchiştiloră în punctulă acesta, totuşi prin acăsta nu pdte fi eschisă posibilitatea unei contopiri a acestoră două partide de lucrători — celă puţină pănă la «triumful* revoluţiunei* nu. O deosebire mare, ba o aspră duşmăniă chiar s’a escată între aceste partide prin diferitele mijloce »prac-j tice,« de cari se folosescă. j Socială-democraţii, e cunoscută, pună mărepondj de sufragiu universală. Bakunin însă îlă combate, delătu- j rândulă pentru totdâuna. Elă afirmă, reflectând* la pă-j rerile lui Proudhon, ca nu adevără necontestabila, căi câtă timpă esistă o minoritate capitalistă, care asupre-, sce economicesce pe popor*, alegerile sunt totdâuna fără i folosă, anti-democratice şi absolută opuse trebuinţeloră, I insiincteloră şi voinţei adevărate a populatiunei. Sprei a-şî susţinea părerea Bakunin, adause că naţiunea fran-cesă la alegerile din 1848 şi 1849, deşi era absolută li-1 bertate şi nici o presiune oficiosă, a lucrată totuşă în* sensulă reacţiunei. Acăsta dovedesce, că neştiinţa şi ne-esperienţa suntă într’adevără păcatele clasei apăsate şi că masa proletariatului nu păte resista intrigeloră clerului, nobîlimei şi burgesimei. Dâr dacă prin delăturarea sufragiului universală s’ar îngreuia calea legală spre a satisface pretensiunile1 proletariatului, atunci forţa e mai .aprâpe. Şi acăsta Ba-kunină — în contrazicere cu Proudhon — o combate. SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ală «Gaz Trans.*) Fiume, 28 Martie. — Părechea princiară de fcordnă desbaroă eri la ora 1, fiindu salutată de primarul* Jekelfalussy, care înmână princesei de cordnă un* buchet* în numele oraşului. Pe Adamicî-molo erau aşezate o companiă de ondre, autorităţile civile şi militare, damele din Fiume. După presentare părecliea princiară de coronă visită biserica catedrală, academia de marină la Abbazia, se’ntdrse la 5 bre, primi apoi, la propria’i dorinţă, pe guvernatorul*, căruia îi esprimâ părerea de rău pentru b(51a soţiei sale. Comitetul* festiv* al* oraşului îi înmânâ un* album* cu 24 de fotografii. Iluminarea a fost* strălucită, oraşul* şi portul* înotau într’o mare de foc*. Troppau, 28 Martie. — Alaltaerl ndpte în mina dela Bettina, lângă Dombau, în urma unei esplosiuni de gaz*, s’au nenorocit* 40 de lucrători, a căror* sdrte e necunoscută încă. Fiena, 28 Martie. — Principele Schwar-zenberg a murit*. DIVERSE. Femeile din Herat. — Capitala Afghanistanului este renumită pentru frumseţea femeilor* sale. Şefii tur-comani privesc* Heratulă ca ună adevărată târgă de o-dalisce frumOse, ca singurul* bazară ală Asiei centrale, unde se află ună adevărată buchet* de frumseţi. Junele fete din provincia Herată suntă desemnate cu numele de ,Susennati- i-Herat,« roşele Heratului. Preţurile suntă forte esacte. La Teheran, se pretinde că în haremul* şahului, a treia parte din femei suntă Afghane din provincia Herat. Regele regilor* are chiar la Herat ună aginte specială, care este însărcinată cu cumpărarea de femei frumose. Prin urmare, acăstă cheiă a Indiei pare a fi şi cheia Paradisului, şi se înţelege fără nici o altă esplicaţiă vechiulu proverb* afgană: «Inamicul* pote intra uşoră în Herat, dâr cu greu p6te să iasă.* * * ♦ Regii şi împăraţii. — Ună statistică a calculată că pănă acum au fostă 2,540 împăraţi şi regi, care au guvernata 64 popăre; 300 au fostă goniţi de pe tronă, 64 au abdicată, 24 s’a sinucis*, 12 au 'nebunită, 100 au căZut* pe câmpul* de luptă, 123 au fostă făcuţi pri-sonieri, 25 au suferită mărtea de martiri, 151 au fostă omorîţî, 108 au fost* condamnaţi la morte şi esecutaţî în regulă. Agitatorul* rusă a declarată, că cea mai de aprăpe problemă a unei partide adevărată progresiste, ar fi introducerea anarchiei în sensul* de aZ* ală cuvântului, adecă delăturarea tuturor* acelora ce se numesc* pasiuni rele, şi nimicirea aşa numitei ordine publice. Spre acesta scopă să prefige ca ţîntă o revoluţiune, care are de urmare nimicirea tuturor* protestăţiloră religiose, monarchice, aristrocratice şi cetăţenesc!, ca din actuala ordine de lucruri, basată pe principiulă proprietăţii, ră-pirei, stăpânirei şi autorităţii — fiă religiăsă orî meta-phisică seu chiar revoluţionară-iacobinistică — să nu rămână peatră pe peatră.* * * * Copilă monstru. — In Z^a de 3 Martie curentă, o femeă din comuna BlăgescI, judeţul* Tutova, a născută o copilă fără mâni, avendă piciărele de 5. c. m., dintre cari unul* întors* înapoi. Ea a fost* botezată şi să află în deplină sănătate. ♦ * * Gemeni. — Soţia locuitorului Constantină Anton* din comuna Hagighioîă, judeţul* Tulcea, a născută în năptea de 5 curentă o fată; iar în noptea de 6 ună băiat* şi o fâtă. Atât* mama câtă şi copii suntă pe deplină sănătoşi. * * * Revoluţiunea însă — după părerea lui Bakunin — să nu fie numai naţională, ci să se estindă peste t6te ţările, celă puţină din Europa. Căci având* în vedere coaliţiunea ameninţătăre a tuturor* intereselor* privilegiate şi a tuturor* puterilor* reacţionare din Europa, cari dispună de afurisite mijîâce; mai departe considerând* adâncul* abisă, ce să deschide pretutindenea între bur-geosie şi lucrători, nici o revoluţiune poporală n’ar pută durâ mai multă, dacă nu s’ar lăţi şi asupra altor* naţiuni. Bakunin nu s’a mărginită să recomânde numai din! princip* revoluţiunea. Lui îi erau ori ce felă de mijlăce* binevenite, cari ar pută promovâ nimicirea stării de lucruri. Aşa d. e. pentru Rusia recomandă aliarea revoluţionarilor* cu tălharii. „Tălhăria — Z‘ce Bakunin — este una dintre formele cele mai onorifice a vieţii poporale rusescî. Tălharulă este eroul*, răsbunătorulă poporului, inimicul* neîmpăcat* ală statului şi a orî-cărei ordine sociale şi civile întemeiate de stată, elă să luptă pe morte şi viaţă contra întregei civilisaţiuni a amploiaţilor*, nobililor*, preoţilor* şi corănei. Cui nu-i place tâlhăria, nu-i place nici viaţa poporului şi n’are nici ună simţă pentru suferinţele seculare ala acestuia; tălharulă rusă este din tabera inimicilor* statului, — este adevăratul* şi unicul* revoluţionară, — revoluţionară fără frase, fără vre’o retorică seosă din cărţi, ună revoluţionară neobosită, neîmpăcată şi neîmpedecată în acţiunea sa.« Şi astfelă provocându-se la Karl Moor, proclamă alianţa tălhariloră cu ţăranii. ■o- (Va urma) Ună dară originală. — Ună admirator* ală principelui de Bismarck i-a oferită ună dară îndestulă de originală pentru aniversarea nascerei sale. Acest* administrator* a compilată totă ce s’a scrisă în limba rusă în privinţa marelui cancelar*; articole de Ziarc5 broşuri, volume, în fine totă ce s’a scrisă, reunindu-le pe tote şi compunând* materia a nouă volume în folie. Concursu pentru copiii români aplicaţi la meserii. Devenind* vacante două ajutore de câte 50 fl. v. a. pe ană, destinate învăţăceilor* români, cari se voră aplică la meseriile: de postovară, pălărieră, perieră, maşinist* faură, argăsitorfl, timară, rotar*, clopotar*, com-pactoră şi covrigar*, subscrisul* comitet* publică concursă. Suplicele să se adreseze la subscrisul* Comitet* pănă la ultima Aprilie a. c. st. v. prevăZute fiind* : 1. Cu estrasă de boteză, din care să se veZă, că suplicantul* e Română şi posede etatea prevăzută de legea de meserii, de 1.2 ani. 2. Cu atestată de seblă din care să se veZă, că a percursă trei său patru clase normale şi înţelege şi una din limbele maghiară seu germană. 3 Cu revers* dela părinţi său dela tutorii copilului, din care să se veZă, câ-lă lasă să înveţe una dintre meseriile de mai susă. 4. Cu-o copiâ de pe Contractul* încheiată cu vr’ună maestru dela meseriile numite, locuitor* în Braşov*, din care să se vâZă, că suplicantul* e aşeZaţ* la una dintre meseriile mai susă însemnate. Braşov* 14/26 Martie 1885. Comitetul* Asociaţiunii pentru sprijinirea învfiţăceilorO şi Sodalilorâ români meseriaşi. B. Baiuleseu, Dr. I. Bozoceanu. preşedinte. secretară. Editor*: Iaeobtt Mureşianu. Redactor* responsabil*: Dr, Aurel* Mureşiann GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 62. 1885. Cursul n la bursa de Viena din 27 Martie st. n. 1885. Rentă de aurO 4°/0 . . . 98.— Rentă de hârtia 5°/0 . . 93,— Imprumutulîi căii orii ferate ungare................147. — Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 98.50 Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostQ ung. (2-a emisiune) .... —. -Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 109.— Bonuri rurale ungare . . 103.— Bonuri cu cl. de sortare IC 3. -Bonuri rurale Banat-Ti- mişti.................102.— Bonuri cu cl. de sortarel02.— Bonuri rurale transilvane 101.75 Bonuri croato-slavone . . 100 Despăgubire p. dijma de vină ung...............97.75 ImprumutulQ cu premiu ung....................119 - Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.10 Renta de hărtiă austriacă 82.90 Renta de arg. austr. . . 83.15 Renta de aurii austr. . . 108 — Losurile din 1860 . . . 139 25 Acţiunile bănceî austro- ungare ................ 866 — Act. bănceî de credită ung. 307 50 Act. bănceî de credită austr. 298.20 Argintulă —. — GalbinI împărătesc!............ 5.81 Napoleon-d’orî...........9.80‘/2 Mărci 100 împ. germ. . . 60.65 Londra 10 Livres sterlinge 124.35 Mihalovits de bancă Fraţii S- €asă Numere singuratice din „Gazeta Tran sil vani eiu se potti cumpăra în tutunge' ria lui I. Gross. SI de schimbă Bursa de Bueuresci. Cota oficială dela 14 Martie st. v. 1885 Gump. vând. Renta română (5°0). . . . 90 — Renta rom. amort. (5°l0) . . 903/< — » convert. (6%) . . 88 — împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . 31V. — Credit fonc. rural (7%) . . 93s/< — ’ » » (5%) • • 85 — » » urban (7%) . . 963/* — , (6%) . . 907. — • (50/.) • • 83 — Banca naţională a României 1125 — Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 300 — « * » Naţională . . 225 — Aură 12.7,"/. — Bancnote austriace contra aură — — Cursulu pieţei Braşovu din 28 Martie st. n. 1885. Bancnote românesc! .... Gump. 8.70 Vând. 8.72 Argint românesc » 8.65 * 8.70 Napoleon-d’ori » 9.79 » 9.80 Lire turcesci » 11.04 * 11.06 Imperiali » 10.02 » 10.04 Galbeni » 5.70 » 5.76 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 » 101.— Ruble Rusesc! » 126.— „ 127.— Discontulă » . . . 7—10 % pe ană. tergulu pomeloru Nr. 94. \ Cup6ne cu scadenţa 1 Apriliu 1885.1 Renta română perpetuă 5°/V i | Renta română amortisabilă 5%. \ | Aceste cupdne le achitămă fără nici unu j scătjâmânttt după cursulă anrnlni | i din (Jbia respectivă. Totă asemenea discontămă ! j şi alte cupbne şi valori. | Adresa pentru telegrame: „Milialovits.4* 1—3 (Nr. 37) jfcfe -gto, Jtm, jjjfe rife jab». Anunţămă acelorn onoraţi cetitori, cari vorîi bine voi a se abona la foia nbstră de aici încolo, că avemă încă în reservâ numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă s6 aibă colecţiunea completă. Administraţiunea »Gazetei Transilvaniei.» Nr. 3233—1885. Publicaţiune! Prin acesta se aduce la cunoseinţă publică, cumcă în urma aprobărei de cătră onorata representanţă comi-tatensă a conclusului inclitei representanţe comunale d’aci din 1 Decembre 1884 referitorii la acoperirea deficitului în budgetulă orăşenescă pe anulă 1885 s’a prescrisă şi în sensulă determinaţiuniloră §-lui 43 ală articolului de lege XLIV. din anulă 1883 se va incassa pentru anulă curentă ună adausă de dare comunală de douăzeci şi patru procente (24°/0). Braşovă, 18 Martie 1885. Magistratul Al urbanii. >î6 93 O O § >c6 o fi .« 'o 92 05 0> 6 •N O o „ _ Ş*. O ® >fi ® s ^ ii « » ^ “ .S/8 « rrj îj * 3 ® - o !h ® ® ca — , Sh fi o ••v jfi >• >PH eH — a? fi 03 a "55 03 o a *#«•••#### Nr. 2920—1885. SC P3 < * D b < > ti H tn X) b *£ ^ 93 £ O Hi- o H T* » © 'O ■*> § >ti ^ ti fi * «H flj § i -