BEDAq'IUNEA ŞI ADMlNIMTBAŢIlJirEAj BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ^ ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe unâ and 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe and 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVIII. St PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUN CIURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Soritorl nefranoate nu ae prlmesou. — Manutorlpte nu an retrămltu. 61. Sâmbătă 16 (28) Martie 1885. Nou abonamentii Ia „Gazeta Transilvaniei “ Cu I Aprilie st. v. 1885 se începe nnft nou abonament A, ia care învitămă pe onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Pretulfi abonamentului: j Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. » ş6se 8 „ „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 9 fr&noi ] în aurii seu în hâr-„ ş6se „ 18 „ > tiă cu adausulfi a- unuanu 36 giului. punde cu gldnţe. ce le trămite în tabăra loră.ş* să’şî asigure respectulă necesarii din partea tuturora Ce nesocotinţă! ce periculdsă tăciunăriâ politică! vecinilortt. Tăciunarii dela „ Gazetă “ se aşâ r r r i Dm Beigradulă sârbescă se scrie dela 22 Martie n., cetate? Nu se dau 6re asemeni porunci numaimeetingulă ce i»au ţinuttt în Vrania Sârbii ma-în nisce momente fatale, când istoria înregistrâză câ- cedoneni cuprinde afară de manifestaţiunile meetinguriloră i. _____sc j______a jv. _______*__o r»_____i.________i 1 DaI_____jx _____>__________________ ’ te o nouă trădare în faţa inimicului? Pentru ce sunt din Belgradă şi din Nişă, şi recunoscerea refusării pro cari, trăindă continuu în atingere cu factorii po zj(jurj]e dacă nu pentru aceea ca să te aperi în- nunţate din partea patriarchului ecumenică din Constan-liticei dominante, îşi ţină de cea mai mare onăre! dgrgtulă loru? ISă fi aşteptată 6re noi, ca gen- tinoPole> de a încorpora diecesele Uschibului şi Ochridei fii w n Î A m A ^ «a a ^ A a -— a « a m. I a «a ^3 I ® AH â VII I) fiii A 1^11 1 ^ f ^ A .1 f X A /\ MA/1 11 1\ /\ r* A A A 4* 4 şi fericire d’a figura în câta mameluciloru d-lui Tisza, a debutată, p6te pentru ultima 6ră, cfilele aceste contra fâiei nâstre, publicândă următorulă comunicată: „Gazeta Transilvaniei" nu se mulţămesce că a dată ansă cu telegramele sale la ştergerea societăţii de lectură „Iulia" din Cluşiu, ci continuă mai încolo tâdunâria sa politică (!), voindă a duce demonstraţiunile politice chiar şi în biserică, ce nu s’a mai pomenită; să aşă(Jă după zidurile autonomiei bisericesci, de acolo dă focă şi nu cugetă că glânţele cu cari să răspunde, crescândă înverşunarea, potă găuri şi zidurile aceste, de cari avemă, mare lipsă spre a ne scuti naţionalitatea. Amă dori deşteptarea publicului să nu plece după atari sfaturi scrîntite, să nu ne periclitămă tâte instituţiunile şi să nu se nenorocâscă aţâţi 6meni prin espu-uerea loră la persecuţiunl." Acestă comunicată este destulă de caracteristică şi cestiunpa, de care se ocupă este destulă de seriâsă şi importantă, spre a merita ună răspunsă din parte-ne. Preste acâsta elă a fostă scrisă tocmai pe timpulă, când parte mare din archiereii noştri se aflau în Peşta şi se nasce bănuiala, că cei ce l’au compusă au scrisă chiar sub impresiunea vr’unei convorbiri cu unulă său altulă dintre aceşti archierei. Este fârte durerosă, că mai p6te esistâ a • . * . , „! cupa nu numai cu neutralisarea canalului de Suez, ci şi cu decâtă ca so putemă termina numai într ună' t 7. ,Y . . r . .. tătă cestiunea egiptână. Acăsta ar fi o surprindere şi articula. Voma cercetA, cine sunta „tăciunarii | esle tatrebareai oă 6re Anglia se va lnvoi m si se mai politici:" aceia cari luptă cu poporulă în contra p„ns pe tapeta tată cestiunea egiptână? violinţeloru şi abusuriloră, său câteva Escelenţe şi Ilustrităţi, cari pretindă ca, spre a nu li se face loră nici o incomodare, noi să tăcemă cu toţii şi întregă poporulă să se îndrepte după dânşii, lăsându’şi totă: limbă, naţionalitate, avere şi viitoră în prada duşmanului neîmpăcată ? CRONICA POLITICA. Afacerea convenţinnei comerciale între Ungaria şi România. Getimă în „Românulă" de Joi: Austro- Intr’unulă din numerile trecute vorbindă de închiderea graniţeloră viteloră n6stre de cătră Austro-Ungaria şi de călcarea convenţiunei comerciale, încheiată cu a-căstă putere, presupuserămă casulă când n’ar mai esistâ o asemenea convenţiune şi Austro-Ungaria ar închide Despre starea în care se află momentană ces ti u- graniţele ei mărfuriloră ndstre, şi întrebarâmâ: Cine ar nea graniţeloră afgane, se scrie din Londra câtră perde mai multă? România său Austro-Ungaria? Ro-,Pol. Corr.«, că guvernulă englesă, care prin arangea-1 mânia, care în 1883, a esportată în Austro-Ungaria măr-mentulă dela 16 Martie n. a recunoscută numai de faptă' furi pentru 71,478,385 lei, său Austro-Ungaria, care în ăr nu şi de dreptă ocupaţiunile îndeplinite din partea acelaşă ană a esportată în România mărfuri pentru Rusiei, caută a îndupleca pe cabinetulă rusă ca să tri-j 153,972,506 lei? Dovedirăm atunci, şi ne vomă încerca mătă ună comisară pentru o definitivă resolvare a liniei să mai dovedimă şi cu acăstă ocasiune, că închişi fiindă de graniţă, spre a se termina câtă mai repede acăstă (despre Austro-Ungaria, nu noi vomă fi cari vomă perde, cestiune. Cabinetulă din Petersburgă însă din parte’i j în raportă cu ceea ce importămă şi esportămă a(Ji. doresce, ca mai ântâiu să premărgă o înţelegere asupra j Austria propriu tjisă, are fabricele şi industria ei, principieloră ce au să servăscă ca basă regulării grani- j pentru ale căroră producţiunî celă mai mare debuşeu ţeloră. Guvernulă englesă, care pune preţă pe o repede este România. In 1883, numai Austria a importată nieitt t6te păcatele, t6te nedreptăţile şi violinţele J stabilire a liniei de graniţă, pe basa dreptului pop6reloră, * mărfuri în România pentru o sumă de peste 100,000,000 oe (Jilmcti le comită contra ndstră cei dela pu-* între teritorulă afgană şi turcomană, pare înclinată a ţină. lei, dki 153,972,506 lei. Restulă de aprăpe 50,000,000 tere. Noi suntemă de vină la t6te, pentru că sfonţimă românesce şi luptămă luptă drâptă ro-mânăscă cu adversarii nâmului nostru. Ei îşi bată jocă de Români, calcă lege, ecuitate şi hnft cuviinţă şi „Gazeta Transilvaniei" le râs- sămă de dorinţa Rusiei pănă la ună punctă âreoare. In lei a fostă numai pentru nisce articole de schimbă între multe cercuri din Londra se observă şi din partea Ru- producţiunile ungare şi producţiunile n6stre. siei acelaşă gradă de interesă pentru o repede aplanare Austria deci cu industria ei se găsesce în condi- a diferenţeloră, ca şi din partea Angliei, şi să esprimă (ţiunl astfelă faţă cu România, încâtă este ţinută să re-temerea că Anglia s’ar putea vedea silită se tragă linia * cunăscă, că nu nouă ne-ar aduce vătămare cănd n’ar fi de graniţă după placulâ ei, f&ră consideraţiune la Rusia1 cu putinţă o convenţiune încheiată pe basa reciprocităţii Nr. 61. GAZETA TRANSILVANIEI 1880. de interese. Adevărulă acesta îlă recunoscu însă şi o f6iă din Viena »Deutsche Zeitung,* ală cărei articolă, privitorii la denunciarea convenţiunei comerciale, îlă pu-serămă deja în vederea cetitoriloră. Foia vieneză 4ise: » România, prin convenţiune, a sperată a’şl asigura esportulă de vite şi de cereale. Dâr Austro-Ungaria prin desele epizootii ce bântue în România, a fostă nevoită a închide graniţele atâtă pentru vitele din Moldova şi Va-lachia, câtă şi pentru cele din Rusia. România, înteme-indu-se pe convenţiunea comercială, a reclamată, a protestată şi a ameninţată chiar cu represalii. T6te acestea însă au rămasă şi au trebuită să rămână fără resultată, pentru că Austria trebuia să aibă în vedere nu numai cultura ei de vite, der chiar şi aceea ca ţările din occi-dentă să nu-i închidă şi ei graniţele.* Se scie şi este bine constatată că, încă din anulă trecută, epizootia nu mai este în ţâră; prin urmare nici ună cuvântă n’a putută să mai fiă pentru ca graniţele să rămână şi a$( închise viteloră nâstre, fără ca conversiunea încheiată să nu fiă călcată. Inţelegemă ca Austro-Ungaria să îngrijăscă de cultura viteloră ei, der nu în-ţelegemă să ni se ia puţinulă ce-lfi avemă în schimbă pentru marile avantage ce i-amă dată. Pe câtă pare, decî, ună altulă este motivulă veciniloră noştri: acela d’a pune în aplicare — cu tâtă convenţiunea încheiată cu dânşii — sistema protecţionistă faţă cu vitele nostre, după cum voesce să adopte acâstă sistemă şi pentru industria loră faţă cu industria francesă şi germană. Ori câtă de întemeiată ar putea fi acestă motivă, convenţiunea comercială nu espiră decâtă la 31 Maiu 1886, şi pănă la acestă termenă credemă, că ea nu se putea înlătura. In ceea ce privesce cerealele nostre, f6ia vieneză, după ce ne spune, că »încetarea scutirii de vamă a ce-realeloră române formâză astădî ună punctă principală în programa politicei comerciale a Ungariei,* se grăbi a a-dăoga: »In acâstă cestiune însă e vădită, că Austria n’are interesă comună cu Ungaria. Pentru Ungaria, România e ună concurentă agricolă, pe câtă vreme pentru Austria ea este ună importantă debuşeu ală produseloră sale industriale.* Şi mai la vale: ♦Interesulă Austriei e de sigură să împlinâsca orî-carî dorinţe ale României în privinţa producţiuniloră agricole, ca în schimbă să obţiâ câtă se pâte mai favorabile condiţiuni pentru esportulă articoleloră sale industriale. »..România de sigură că va pune mari tacse va- male pe articolele nâstre industriale, ca, eventuală prin reducerea loră în urma negocieriloră, să obţie dela noi avantage în privinţa esportului ei de cereale, cărora a-vantage Ungaria are să se opună în paguba fabricanţilor ă noştri.* Suntemă, deci, însciinţaţi la timpă, de înşii vecinii noştri. Politica comercială a Austro-Ungariei faţă cu noi este înfăţişată în modulă celă mai lămurită: Austria voesce să obţie în viitoră câtă se p6te mai favorabile condiţiuni pentru esportulă articoleloră sale industriale, 6r Ungaria tinde a pune câtă mai multe piedecl esportului cerealeloră nâstre, după cum a pusă acelea-şl piedecl esportului viteloră nostre. Ce va urma din lupta de interese economice ale acestoră două ţări, cugeta-vomă şi vedea-vomă, dâr ceea ce scimă este ce voesce şi una şi alta. Amândouă împreună, câtă şi fie-care în parte, tindă a-şî asigura economia loră în paguba economiei nâstre. ------o------- SOIRILE ţ)ILEI. In privinţa arestării ce s’a făcută prin d. procuroră Kenyeres la gara de aci, amă primită următârele infor-maţiunî: La 17 Martie n. sosindă trenulă de pe linia Pesta-Predeală la gara din Braşovă, conducătorulă poştală a predată aici servitorului poştală Kiss mai multe pungi cu bani trimise din Pesta, între care şi una espedată din Cluşiu. La Predeală Kiss desfăcu singură pungile, şi am-ploiatulă poştală însărcinat cu primirea loră, spre a se trimite la destinaţiă, observa cădintr’o scrisore cu bani de 5000 fl. ce se afla în punga cea din Cluşiu lipseau 2000 fl. D. procuroră din Braşovă, fiindă avisată, a dkspusă arestarea lui Kiss, ce s’a şi esecutată, âr nu a amploiatului poştală din Predeală eum ni se comunicase ântâiu. Di-rectorulă poşteloră a sosită aci din Sibilu ca să cerceteze casulă. Nu se scie încă, dacă Kiss s’au altulă a comisă furtulă pe liniă pănă la Predâlă. Totă în astfelă de împrejurări au dispărută şi în anulă trecută în Pesta cei 240,000 fl. —0— In »întrunirea literară de Joi, carea a fostă ultima în aceste două cicle, a tractată d. prof. Ioană Socaciu o temă economică „despre capitală.* D-şora Elena Dimitriu a cetită o poemă de Zamfirescu, âr d. prof. Ioană Popea a încheiată printr’ună discursă, în care a arătată însemnătatea acestoră conveniri literare. _0— ♦ Biblioteca dameloră* de aci, care e pusă sub scu-tulă »Reuniunei femeiloră române,* va rămânea deschisă P&nă la finea lui Maiu. Mai mulţi cetăţeni unguri au înaintată ministrului de interne Tisza o petiţiune, prin care ceră ca să o-prâscă în Ungaria „Dicţionarulă de conversaţiune* ală lui Kurschner din Germania, pentru motive c’acestă dicţionară, pe lângă alte neesactităţl, ar conţine pe pagina 91 că Maghiarii ară fi de origină slavonă. —0— Direcţiunea căii ferate a Someşului a pusă la dis-posiţiune 100 de bilete de drumă cu preţulă jumătate pentru cei ce voră visitâ adunarea reuniunei de maghia-risare ardelene, ce se va ţină la 12 Aprilie n. în Cluşiu. —0— Băile Tuşnadului se voră arendă la 7 Aprile n. prin licitaţiune publică celui ce va oferi mai multă. —0— Alţi trei membri fundatori, cu câte 100 fl., a câştigată reuniunea de maghiarisare din Cluşiu. —0— Inteliginţa română din Orăştiă, împreună cu alţi fruntaşi de acolo, au ţinuta Duminecă în 22 Martie o conferinţă, în care au desbătută salutara ideă de a înfiinţa o Bancă română pe acţiuni cu ună capitală fundatoră de 25,000 fl., împărţită pe 500 de acţiuni de câte 50 fl. Deja la conferinţă s’au subscris 200 de acţiuni. Acestea se voră solvi succesivă şi anume la începută 10%, după două luni erăşî 10%, âr la înfiinţarea definitivă 10%, cu totulă 30%. Restulă se va încasa mai târziu după cum voră cere trebuinţele băncii. —0— La oficiulă poştală din Muraszombat s’a descoperită o defraudare de 10,000 fl. —0— ♦ Voinţei Naţionale* i se comunică, că H. Schnirer ceaprazară din Bucurescî a încetată plăţile cu ună pasivă de 80,000 lei. —0— Meseriaşii de încălţăminte din Bucurescî au ţinută o adunare, la care au asistată câţl-va deputaţi şi mi-nistrulă domenieloră şi agriculturii Stolojană. După mai multe discursuri, s’a hotărîtă să se facă ună memoriu guvernului şi corpuriloră legiuitâre, în care să se arace neajunsurile ce sufere industria încâlţăminteloră în ţară, din causa convenţiunii comerciale cu Austro-Ungaria. —0— Ună comitetă centrală ală clerului mireană din România adresâză ună apelă cătră toţi preoţii din ţară, învitându-i a se întruni în congresă la B’ocş&nî. Scopulă congresului este, ca preoţii să se sfătuâscă între dânşii asupra ridicărei bisericei, la adevărata ei menire. Gestiunile ce se voră trata suntă următârele: I. Organisarea scoliloră eclesiastice şi punerea loră în armoniă cu instrucţiunea şi educaţiunea generală a statului. II. Punerea în armoniă a regulamenteloră de disciplină bise-ricâscă cu legile statului. III. Controlulă neadormită ală statului asupra jurisdicţiunei şi administraţiunei bisericesc!, şi IV. Instituirea unui sinodă compusă din tâte elementele bisericei, în care, pe lângă mitropoliţî şi epis-copl, să ia parte preoţi de miră şi laici, bărbaţii devotaţi studieloră filosofice- religiâse. ţ)iua întrunirei congresului se va anunţa mai târ4iu. —0— Locotenentulă lână Popleceanu dela ală 28 bat. de vânători este transferată dela institutulă geografică militară la batalionă. —0— Cinci oficerî prusian! de artileriă au fostă concediaţi spre a merge la Congo, ca să organiseze trupele principiloră negri de acolo. —0— La însărcinarea Sultanului, va plecâ la Berlină o deputaţiune, ca să felicite pe prinţulă Bismarck pentrn a 70 aniversare a nascerei şi să-i dea ordinulă »Nişan-Iftihair* (ordinulă gloriei). —0— ţ)iarulă ^Deutsche Wacht* din Cilii a fostă confiscată pentru ună articulă scrisă în contra opririi sărbă-târei lui Bismark. —0— Soţia unui măsară săracă din Sighişâra a născută la 21 Martie trei copii: 2 băieţi şi o fată, cari trăiescă. Sărmanulă măsară are acum 9 copii în casă. -----0------ BEUTURA DE VINARSU Şl POPORULU. Braşovă 15 Martie. In tâte statele europene se audă pe tâtă 4iua plângerile cele mai triste şi mai posomorite, că poporulă se află într’o decădinţă teribilă, morală şi fisică. Şi 6re cărei împrejurări este a i-se atribui acâsta decadinţă şi ruinare morală şi materială? Nici uneia mai multă decâtă consumaţiunii celei escesive a băuturiloră spi -ituâse. Statulă prin degenerarea 6meniloră se vede ameninţată în interesele sale fundamentale. Era lucrulă firescă, ca âmenii politici să încâpă a se ocupa cu acâsta bâlă pe-riculâsă socială, spre a află medicina, prin care ar putâ-o combate cu succesă spre binele şi fericirea bietei omeniri, care din causa lipsei alimentaţiunii suficiente se aruncă ^ orbesce în braţele beţiei de băuturi şi spirtuâse, ce dărăpănă forţele trupesc! şi sufletesc!, ale omului şi din fiinţă omenâscă îlă face fiinţă dobitocâscă, care nu se mai însufleţesce pentru nici o ideă mare şi resolută bărbătâscă. Acuma s’a constatată, că popârele cele rău hrănite suntă espuse mai tare la puţina băutură de rachiu. La noi în Ardâlă bea poporulă românescă rachiu sâu vin-arsă multă, numai decând s’au introdusă in ţâra nâstră fabricile cele multe de rachiu puturosă jidovescă. înainte de anulă 1848 bea poporulă română rachiu forte puţină şi şi acela şi'lă făcea dânsulă din prune, trevere şi din drojdii, dâră astă4î s’a umplută ţâra de vinărsării jidovesc! şi numai de când poporulă nostru bea rachiu într’o măsură atâta de mare, după cum vedemă că bea, a începută a decădâ vă4ândă cu ochii. Pe lângă băutura escesivă de vinarsă mai vine şi alimentaţiunea mi-serabilă, pentru că hrana principală astă4î în genere la poporulă nostru este mămăliga, care nutresce pe omă forţe insuficientă. Dintre tâte guvernele europene numai celă elveţiană s’a ocupată cu acâsta cestiune importantă şi a ' aflată, că poporulă bea rachiu atâtă acasă câtă şi în cârciumă, din causă că s’au scumpită alimentele şi apoi a şi căulată unele mijlâce paliative, care însă nu voră duce la scopulă dorită. La noi nimeni pe lume nu se interesâză de sârtea bietului paporă, ci toţi din tâte părţile îlă asuprescă şi’lă despoe, şi elă în desperaţiunea sa alârgă la băutura de rachiu în care află mângăere şi alinare de durerile şi de năcazurile ce-lă apasă şi-lă culcă la pământă. Dacă conducătorii poporului română nu se voră gândi cu fotă seriositatea recerutâ la salvarea poporului câtă mai curândă din braţele beţiei de rachiu, atuncţ se va prăpădi şi poporulă română ca şi acele popâre sălbatice, pe cari le-au învăţată popârele civilisătâre europene a bâ vinarsă. Cugetaţi forte seriosă, cărturariloră români, asupra acestei ee-tiunî vitale pentru poporulă nostru, că nu-i glumă. Deşteptaţi-vă odată şi vedeţi cu ochii deschişi prăpastia ce ne amerinţă să ne înghiţă de vii. —.— Principiile anarchiştilorti. Sub acestă titlu a publicată G e o r g A d 1 e r în revista „Nord und Săd* ună articula, în care arată fa-sele, prin care a trecută teoria anarchistă până a4I. Fiindă anarchismulă o nenorocită cestiune, care predo-minâză în timpulă de faţă opinia publică, credemă a nu fi fără interesă, ca să o facemă cunoscută şi publicului nostru cetitoră mai de-aprâpe, ca să scie ce suntă acei anarchiştî, cari au umplută de grâză societatea. Adler îşi începe articululă cu studiulă scrisorilor!! Iui Proudhon, născocitorulă anarchismului. Proudhon a întrebuinţată mai ântâiu cuvântulă ♦ Anarchiă*, care până pe timpulă său era identică cu »chaos* şi »disordine« pentru espresiunea unei stări sociale ideale, în care prin principiulă „nestăpânirei* (dvocp^ta, verbală: ne-stăpânire) trebuia să se eschidă servilismulă de atunci. In chipulă acesta a voită auto-rulă francesă să pună ordinea socială viitâre în flagrantă contra4icere cu istoria trecutului, ale cărei note caracteristice — după părerea sa — erau apăsarea şi sila. Deducţiunea lui Proudhon e următârea: Intr’ună stată, în care domnesce adevărată şi deplină libertate, principiulă egalei îndreptăţiri, care singurulă este dreptă, trebue să reguleze tâte relaţiunile dintre âmenl. Fiecare va primi în chipulă acesta dela celălaltă, atâtă câtă i-a dată, va să 4ică, venitulă fie-căruia va corespunde muncei sale. Prin urinare, dacă la acelaşă lucru au lucrată mai mulţi de o potrivă bine, toţi trebue sâ se împărtăşâscă egală din productulă comună. Acâsta însă nu se întâmplă în economia »capitaliştiloră* moderni. Căci proprietarulă, care nu muncesce mai nimică, trage venitulă intereseloră, rentei şi chiriei etc., ceea ce e în contra orî-cărei dreptăţi. Astfelă proprietatea devine furtă. »La propriâtâ c’est le voi,* eată conclusiunea, la care a ajunsă Proudhon încă în 1840 în opulă sSu »Qu’est-ce que la propriâtâ?*, pe care a susţi-nut’o totdâuna. Ba, în unulă din opurile sale din urmă în ?*Just ice dan s l’âglise etdans la râ volution* (din 6 tomuri) îşi ţine de fala lui cea mai mare, că a pronunţată elă mai ântâiu acelă cuvântă. »Acâstă defi-niţiune (a proprietăţii) — 4‘ce — ea meai eu n’° dau nici pentru 10 miliâne de ale lui Rothschild.* Din amintitele erori principale, ce se comită în societatea modernă, deduce Proudhon tâte relele esistente şi cu deosebire miseria masseloră. De aceea e lucru consecventa, că elă aştâptă de-lăturarea acestoră rele dela o nouă ordine socială, care să-i dea fie-căruia ceea, ce merită pentru munca sa. Pentru scopulă acesta — după Proudhon *— nu e de ajunsă o reformă în stată, cum credă socialiştii. Nu, Nr. 61. GAZETA TRANSHVANIEI 1885. ei întregii statulii trebue nimicitii, căcî în casulă celă mai bunii elCk însemnâză domnia maiorităţii, prin urmare suprimarea minorităţii şi aslfelii eternisarea nelibertăţii. Dar ce stare socială să se ridice pe ruinele statului? 0 administraţia, răspunde teoreticulă anarchis-mului, care are să îngrijescS, ca averea privată, ce are să rămână şi în viitorii, să nu se folosâscă rău. Produ-centulă pote numi pămenfulă, uneltele, clădirile etc. proprietatea sa, dar să nu pretindă pentru sine din mărfurile produse cu aparatele lui nimicii mai multă, decât ă a lucrată. Fiindă averea propriă permisă, lucru naturală niel concurenţa nu va fi interzisă; ba va fi o emu-laţiune şi mai viuă şi mai generală economică, pentru că nimenea nu va fi eschisă dela acâsta din lipsa mijlâce-loră, cum se întâmplă în dilele nâstre. Tote relaţiunile dintre cetăţeni se voră regula prin contracte. Legi nu mai esistă Prin urmare întrâga ju-stiţiă şi poliţiă e de prisosă. »Regimulă industrială (va să (Jică anarchisticâ) — 4*ce Proudhon în »Idâe gânâ-raledelaRâvolution* — împacă interesele, cari ....resultă din compararea4 valărei şi a proprietăţii. Ce serviciu ar avea să aducă guvernulfi într’o atare stare de lucruri? Ce ar mai fi lipsă de pedâpsă? de justiţia? Contractulfi deslâgă tote problemele acestea. Producen-tulă se înţelege cu consumentulă său, ţăranulă cu comuna, comuna cu districtulă, districtulă cu departamen-tulă ş. c. I. Totdâuna e vorba de interesulă egală, elfi are să fie pusă în cumpănă şi aşa ecvilibrulfi stabilită, se continuă până în infinită.* Proudhon nu aştepta, ca unfi sufragiu universală să Introducă ordinea sa armonică; căci acesta, adecă su-fragiulă universală n’avea nici o trecere înaintea lui. Dar elă n’a dedusă de aci, precum au făcută anar-chiştii de mai târziu, necesitatea- principială a unei procederl cu forţa şi agitaţiunei la revoltă.» ,S’au născută odată ideile» — Socialen Bewegung în Frankreich und Bel-gien»), Alfred Meissner (.Revolutionâren Studien aus Paris) şi alţii părerile Francesiloră cu puţine modificaţiunl. Câţiva ani după mOrtea lui Proudhon (1856) se începu o mişcare în masse, cari au proclamată »anarchia« ca ţinta loră, cari şi-au formată programulă loră pe basa sistemului franceză. Urzilorulă partidei acesteia a fostă Rusulă Mihail Bakunin. Născută în a. 1814 a fostă oficer de arti-leriă, nemulţămită însă cu regimulă de atunci a părăsită acâstă carieră. In a. 1843 trecu prin Germania în Elveţia, unde intră în relaţiunî cu agitaţiunea comunistică condusă de Weitling. In anulă următoră îlă găsimă tn Paris, unde lucră la >Reforma» ultraradicală şi în reuniunea .Vorwărts» a Germaniloră social-democraţi. In 1848 veni în Germania, după ce primi parale de călătorii dela guvernulfi provisorică din Paris. Acesta (adecă guvernulfi) voia să se scape cu orice preţă de revoluţio-narulă Bakunin, Ună membru ală guvernului, Flocon, să fi 4isă: dacă ar posede Francia 300 de BakuninI, nu s’ar mai putea guverna. In Germania a luată parte la diferite scandale, pănă ce în 1849, cu ocasiunea râs-câlei din Maiu, fă prinsă în Dresda cu armele în irână. j Austria şi Rusia pretinseră numai decâtfi estradarea lui. Fu transportată în Rusia, şi aci condamnată la închisore pe viaţă. După 8 ani de închisOre fu agraţiată sub con-diţiunea de a emigra în Siberia. De aci îi succese să scape în 1861. Se duse la Londra, unde începu din nou radicalismulă său socialistică. Numai prin agitaţi-; une ajunse Bakunin la anarchismă, a cărui principii le | comunică elfi în 1869 »alianţei democraţiei socialistice» I Întemeiate de curândă. Nu multă după întemeiarea a-| ceatei »alianţe* isbucni răsboiulă franco-ger mană. Din acestă incidenţă Bakunin publică două broşuri fulminante contra Germaniei: *Lettres ă un Francais sur la crise actuelle* şi «L’empire Knonto-ger-maniqueetla revolution sociale.» In acestea tractâză răsboiulă din punctulă de vedere ală anarchis-mului, desvoltândă principiile fundamentale ale acestuia. In Septemvre 1870 Bakunin se încercă a pune în praxă docfrina sa, vrândă a preface Lyonul într’o comună independentă revoluţionară, — ceea ce lucru naturală, nu-i răuşi de loefi. In 1871 Bakunin întră cu conmembrii alianţei sale în »asociaţiunea lucrătoriloră internaţionali *, inspirată de Karl Marx. In urma unei certe cu comit etulă centrală din Londra elă fă eschisă din asociaţiune; dar a-vea pe partea sa secţiunile acesteia din Spania, Italia, Belgia şi Elveţia. Polemica, ce a avut’o cu Marx, nu l’a împedecatfi de a desvolta o agitaţiune energică cu deosebire spre Rusia şi spre Italia. Dintre broşurile şi articulii de 4iare> care i-a publicată spre acestă scopă, este remarcabilă scrierea îndreptată contra republicaniloră Mazzini ,L a thâologie politique de Mazzini et l’interna-tionale» (1872), care conţine o espunere a mai mul-toră principii anarchiste. Mai târ4iu, slăbindu-i puterile corporale, s’a retrasă Bakunin la Locarno, unde muri în 2 Iulie 1876. Teoriile acestui revoluţionară slavă sunt ast&41, ca şi pe timpulă său, dătătore de măsură pentru anar-chism lă romanică. In ce privesce essenţa criticei asupra ordinei actuale, Bakunin repetâză numai doctrina lui Proudhon despre proprietatea furată. Intr’atâtă are aşa dar Bakunis-mulă ună punctă comună de mânecare cu socială-demo-craţia internaţională, care încă admite teoria lui Prouhon. Mai departe consună Bakunin cu ceilalţi socialişti, căci şi elă privesce organisaţiunea actuală a societăţii ca unica causă a tuturoră crimelorfi. Elă declară, conformă acestei păreri, de absurditate şi nebuniă non plus ultra din partea societăţii, pedepsirea criminaliştilorfi. • Teoria despre vină şi pedâpsă — 4*ce anarchis-tulă rusă — purcede din Teologiă, va să 4ică din com-binaţiunea paradoxului cu ipocrisia religiosă.» In o contra4icere pronunţată cu socială-democraţia stau părerile autorului din cestiune cu privire la stată, pe care elă nu-lă combate numai în forma sa de până acum, ci principia.lfi şi în ori-ce formă. .Cine se declară pentru stată — 4*ce — să se declare şi pentru stăpânire; şi de 6re ce, ori ce stăpânire presupune că există supuşi, adecă stăpâniţi, astfelă ori şi ce stată trebue să stea în contra4icere cu adevărata libertate. Astfelă despotismulă nu zace în forma statului, ci în principiulă lui.» (Va urma) - o SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ală »Gaz Trans.») Pesta, 26 Martie. — Camera magnaţiloră a primită cele dinteiu patru paragrafe din pro-iectulă de reformă, privitdre la membri, censă, indigeni, demnitarii bisericescl ai confesiuniloră, neschimbaţi după textulă comisiunei de trei. Moţiunea custodelui cordnei Vay, cu privire la admiterea tuturoră episcopiloră, curatoriloră superiori ai bisericii evangelice reformate, s’a respinsă ; de asemenea s’a respinsă moţiunea fişpanului Brennerberg, după care între episcopii cei mai vechi după rangă, respeative curatori superiori să se afle în totă casulă ună episcopă său cura-toră ală bisericii evangelice săsesc!; s’au respinsă şi moţiunile privitdre la admiterea episcopiloră titulari şi la representarea israeliţiloră. Szeged, 27 Martie. — Ministrulă de finanţe a încunosciinţată pe magistrată în privinţa construirii unei nouă fabrice de tutună (tăbacă.) Pesta, 27 Martie. — Comisiunea financiară a camerei deputaţiloră a terminată desba-terea specială a legei casseloră poştale de economii, primindă în esenţă proiectulă guvernului. Zara, 27 Martie. — ErI înainte de amâcji la 8 6re părechea princiară de cordnă vi sită bisericile, antichităţile, obiectele demne de vă4ută. Poporaţiunea i-a adusă cele mai cordiale ovaţiunl. La 11 Va 6re înainte de am&jl a plecată. Piame9 27 Martie. — Oraşulă este săr-bătoresce decorată pentru primirea părechei princiare de cordnă. Sosirea se aştâptă pe a4î la 8 6re diminâţa. Pesta, 27 Martie.—Inprocesulă de pressă intentată „ Pikans-Naptar“-ului, acusatulă Alexandru Kont a fostă condamnată la o lună închi-s6re şi 100 fi. amendă. -----o------- DIVERSE. Jidasnlfi trigamti din Iaşi. — »Liberalulă< din Iaşi scrie: »Duminecă 10 ale curentei, soţia Nr. 1 a don Juanului evreu, s’a dusă la magasinulfi de tablouri ce acesta a deschisă în strada Mare, şi i-a declarată că nu va eşi de acolo, pănă ce iubitulă ei soţă nu’i va asigura celă puţină esistenţa 4îlnică, căci dela sosirea ei din Bu-curescî nu are cu ce să se hrănescâ. Don Juanulfi nostru, de altfelă omă pacînicfi, căruia nu-i placă scandalurile când e cestiunea de a’şî deslega punga, a cre4ută de cuviinţă să reclame concursulă poliţiei pentru a linişti lucrurile şi a înlătura astfelă neplăcuta ocasiune de a căpăta vr’o migrenă, d-sa fiind forte impresionabilă. După staturile d-lui comisară, nenorocita femeiă se va mărgini a reclama la d. prim-procuroră contra »nevinovatului“ ei soţă. Acestă faptă atrăsese în strada Mare ună publică atâtă de numărosă în câtă, cu tâtă lărgimea stradei, cir-culaţiunea devenise imposibilă. Totă în acâstă cestiune primimă din BucurescI o scrisâre semnată de unfi d. V. Ionescu; iscălitura nepărândă autentică, estragemfi din acâstă scrisâre câte-va relaţiunî, care ni se pară mai importante: Numitulă H. Braunstein este fiulă unui croi-toră numită Iacobfi Braunstein, totă atâtă de nemorală ca şi fiulă său, care pâte fi judecată după traiulă ce’lă are cu soţia sa. Acestă Herman Braunstein a fostă în BucurescI în serviciulă d-lui Moscu Lewy, de unde, după ună timpă ârecare şi din causa viciiloră sale, a fostă dată afară. In curândă i s’a predată ună magasină de manufactură de cătră d-nii Weinberg & Kisler, în o-raşulă Craiova, după ună timpă de 2 luni însă elă a jefuită pe aceşti domni, lăsându-i pe drumuri, precum suntă şi acuma. După 4 sâu 5 luni, d. Braunstein, în unire cu ună altulă totă de soiulă său, şi cu ună capitală de 2000 lei au deschisă ună magasină de manufactură, şi după 5 luni e declarată în stare de falimentă, cu ună pasivă de 80,000 lei. Din nenorocire elă fu găsită de creditori, care’i secuestrară prăvălia, găsindfi şi marfă fraudată; elă este silită să se învoiască a plăti 25—30%. După câtva timpă elă dispare din Craiova. Numitulă a fostă condamnată în anulă 1883 la o lună închisâre corecţională şi 1000 lei despăgubiri pentru faptulă de răpire de minori. Asemenea a abusatfi de încrederea socrului său de aici, înşelându’lă cu 2000 lei daţi ca zestre lăsândă pe soţia sa în cea mai mare miseriă, luân-du’i chiar hainile şi totă trusoulfi, pe care le încredinţâ infamului său tată; hainile le portă astă4i surorile numitului Braunstein.* Nobilulă <5spe, pe care oraşulă nostru îlă adăpostesce în sînulă său, găsi-va 6re şi aici vr’o nouă combinaţiune pentru a’şl mări gloria? Să sperămă, dâr să-i amintimfi, că Urciorulfi nu merge de multe ori la apă! De nu i s’ar întâmpla acâsta tocmai în Iaşi, sub ochii frumâsei Charlola. « * * * Mare defrandaţinne. — Intr’o casă princiară ce re-sidâză în Viena s’a descoperită o mare defraudaţiune în 4ilele trecute. Paguba causată acuma nu se pâte ficsâ cu certitudine, dară se dă cu socotâla, că s’ar urcâ la sute de mii. Amploiatulă necredinciosă a răposată cu vr’o două săptămâni înainte de ce s’a descoperită ges-ţiunea lui criminală. Elă stete mai multă de 45 de ani în serviciile principelui şi ocupă posturi Însemnate în casa lui. Nu de multă fu ridicată la celă mai înaltă postă administrativă. După ce a murită acestă amploiată, să făcă îndată o revisiune scrupuldsă a caselorfi şi cu acâstă ocasiune să descoperi, că lipsesce în valori de hârtie peste o jumătate de milionfi de florini. Din hâr-tiele rămase şi din tnsămnările făcute nu s’a putută aflâ nici o urmă despre întrebuinţarea acestei sume. Numai după cercetări îndelungate s'a aflată, că o mare parte din hârtiele dependente suntă depuse la diverse institute parte ca acoperire pentru speculaţiunile la bursă, parte ca amanetă pentru împrumuturi primite. Valorea depo-siteloră după cursulfi actuală nu s’a putută eruâ pe deplină, aşa că după ce se va face socotâlă cu institutele, unde se află depositele, va mai căpătă înapoi principele 130,000 fl. şi prin acâsta s’ar mai micşoră suma defrau-dată. Amploiatulă, cum s’a aflată mai în urmă, jucâ la bursă cu mare pasiune şi prin aceea s’a ruinată. Trebue să observămă, că sumele defraudate nu suntă proprietatea casei princiare, ci suntă bani ai privaţilor fi, cari stau în legătură cu principele şi numai i au depusă în casa lui. Renumitula şi admirabilultt metoda de vindecare a d-lui Prof. Dr. Albert, ParisO, Place du Trone 6, recunoscuta de cătră cele mai mari autorităţi medicale, se pâte recomanda fie-căruia, care sufere de epilepsiă, de cârcei şi de nervi. Adreseze-se dar fiecare bolnava cu totă încrederea la mai susa numitulă şi mulţi, cari pote au desperata, vora recâştigă sănătatea lora. In casa d-lui proi fesord găsesca toţi cei ce suferă decârcei una adăposta liniştita, ce-lipsiţl de mijloce se vora luă în considerare; după cum aflămfi, preţurile sunta forte eftine în raporta eu oraşuia cela mare. Tratarea prin corespondiţă după trimiterea unui istorica esacta ala bolei. Se mai observă îneă, că Prof. Dr. Albert numai în urma unora re-sultate învederate pretinde onorara. Editoră: Iacobtt Mnreşiann. Redactară responsabilă: Dr. AureJti Mvreşiann GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 61. 18 Onrsnlu la buraa de Viena din 25 Martie st. n. 1885. Rentă de aură 4% . . . 98.75 Rentă de hârtiă 5% . . 93.50 Imprumutuld căilorfl ferate ungare................147.— Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . 98.80 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... 122 50 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 109.— Bonuri rurale ungare . . 103. — Bonuri cu cl. de sortare 1C3. -sBonurl rurale Banat-Ti- mişă.................102.— Bonuri cu cl. de sortarel02.— Bonuri rurale transilvane 101.75 Bonuri croato-slavone . . 100. Despăgubire p. dijma de vină ung............... 98 50 Imprumutulă cu premiu ung....................119.— Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119 60 Renta de hărtiă austriacă 83.15 Renta de arg. austr. . . 83.40 Renta de aură austr. . . 108 80 Losurile din 1860 . . . 139 25 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 864 — Act. băncel de credită ung. 309.75 ; Act. băncel de credită austr. 300.90 I Argintulă —. — GalbinI : împărătesei............ 5.81 Napoleon-d’orl........... 9.8072 Mărci 100 împ. germ. . . 60.60 Londra 10 Livres sterlinge 124.25 Bursa de Bueurescl. Cota oficială dela 12 Martie st. v. 1885. Cump. vând. Renta română (5°0). . . 91 — Renta rom. amort. (5°/0) . . 94*/. — » convert. (6%) . 89V. — împr. oraş. Buc. (20 fr.) . • 32 V, — Credit fonc. rural (7%) . . lOOVa i * » I» (b°/<>) . 85 V4 ! » » urban (7%) . . 97 V* — » • . (6°/.) • 91 — » » » (5°/o) • • 83>/. — Banca naţională a României 1210 ] Ac. de asig. Dacia-Rom. . . 303 « * » Naţională . 220 — Aurii . 12.7,V. — Bancnote austriace contra aurii — — Cursulu pieţei BraşovO din 26 Martie st. n. 1885. Bancnote românescl . . . . Cump. 8.70 Vând, 8.75 Argint românesc . » 8.70 > 8.72 Napoleon-d’or! . » 9.79 » 9.80 Lire turcesc! . » 11.04 » 11.06 Imperial! . * 10.02 » 10.04 Galben! . * 5.70 » 5.76 Scrisurile fonc. »Albina* . » 100.50 » 101.— Ruble Rusesc! . » 126.— , 127.— Discontulă > . . . 7—10 °/0 pe ană. Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potti cumpăra în tutungeria lui I. Gross. Anunţămti acelorti onoraţi cetitori, ct»ri i 1% Ignatz Kron voru bine voi a se abonâ la f6ia n6strâ de aici; Fabrica de Mobile în Viena încolo, că avemti încă în reservâ numeri dela' Stadt LugOk Nr 2 mceputulti anului 1885, prin urmare potti j R,epresentanţl solitjî se angagiază îndată cu unit aibă colecţiunea completă. : ^^ provisionti mare. Administraţiunea »Gazetei Transilvaniei.* 1 ^ ' £ u o o £ 3 u C3 o 0 £> o> 95 'p O P JS '8 >3 a « a> '■p o» ‘a, £ a> a <8 02 •»»S *3 U O -*a cg O O H c3 c3 O >& u a> ti & CU 95 3 o 03 rd a 3 03 3 03 B 03 95 3 Ui 3 03 CU >3 a kS bo _ 03 g & su 03 0 » £ ’3 X u A 2rf S-H g 3 3 Pm 2 "8 o a 93 g 0 -US- 0 03 tZ * 3 * 3 «8 S ~ 43 ♦ pN Fcă a £ « o «5 2 ® -Q £ a> £ CU *8 B rO eâ £ a 03 <33 ’Ph 0 3 03 o C3 cS ^ co 03 03 CC 0 03 0 O *c 03 95 z 03 ’-d Mersulu trenurilorti pe inia Predealti-Budapesta şi pe linia Teîuşii-Aradii-Budapesta a eălei terate orientale de statft reg. ung. Predealft-Budapesta Budapesta—Predeald Bueurescl Fredealu Timişă Braşovtt 1 Feldiora Apatia Agostonfalva Homorodă Haşfaleu Sighişâra Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşfi Aiudă Trenă accelerat 7.15 1.09 1.33 ( 2.06 ( 2.16 2.44 3.03 3.18 3.51 4.51 5.11 5.39 6.00 6.29 7.02 7.38 7.55 Vinţulă de susă Ui6ra Cucerdea 8.24 Ghiristi 8.48 Apahida Clatin Nedeşdu GhirbSu ( 10.08 ( 10.18 Aghirişă Stana Huiedină Ciucia Bucia Bratca Râv Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Vârad-Yelinţe Oradia-mare P. Ladâny Szolnok Buda-pesta] Viena ( ( 11.33 12.06 12.25 1.11 1.49 1.54 3.14 5.10 7.30 2.00 Trenă de persdne Trenă omnibus j Trenă de pers6ne Tren ti de persone Trenă omnibus Trenă accelerat Trenă omnibus — — — Viena 8.25 8.35 3.30 8.00 — — 9.50 Budapesta 8.00 6.55 9.45 2.47 — — 10.15 Szolnok 11.24 10.55 12.18 6.36 — — 10.50 P. Ladâny 2.01 2.04 1.59 10.09 6.30 5.45 Oradea mare ) 4.11 5.13 3.20 7.09 6.28 ( 4.21 9.37 3.25 7.41 7.07 Vârad-Velencze 4.29 9.45 — 8.09 7.42 Fugyi-Vâsârhely 4.40 9.59 — 8.53 8.51 Mezo-Telegd 5.02 10.28 3.56 10.18 10.52 Râv 5.46 11.41 4.31 10.55 11.56 Bratca 6.09 12.15 — 11.36 12.43 Bucia 6.28 12.48 — 12.11 1.23 Ciucia 6.52 1.48 5.28 12.35 2.07 Huiedin 7.32 3.21 6.01 12.54 2.27 Stana 7.51 3.54 — 1.29 3.06 Aghiriş 8.12 4.34 — 1.45 3.22 GhirbSu 8.24 4.52 — 2.26 4.15 Nedeşdu 8.38 5.11 — 2.48 4.44 8.57 5.40 7.08 3.12 5.10 9.23 6.00 7.18 3.19 5.19 Apahida 9.50 6.29 — 3.36 5.47 Ghiriş 11.15 8.14 8.29 4.10 6.38 Cncerdea 12.04 9.49 8.53 5.39 8.51 Uiora 12.12 9.58 — 5-59 9.18 Vinţulă de susă 12.19 10.07 — 6.28 8.00 Aiudă 12.45 10.42 9.17 6.54 8.34 Teinşft 1.15 11.32 9.40 7.10 8.59 Crăciunelă 1.44 12.03 — 7.25 9.35 Blaşă 2.00 12.24 10.12 7.49 10.16 Micăsasa 2.34 12.43 — 8.11 11.04 Copşa mică 2.52 1.22 10.45 8.52 12.17 Mediaşă 3.27 2.24 11.07 9.11 12,47 Elisabetopole 4.01 3.06 11.29 9.29 1.21 Sigişâra 4.50 4.17 12.15 9.52 2.05 Haşfaleu 5.08 4.51 12.30 10.27 3.08 Homorod 6.47 7.07 1.32 10.46 3.39 Agostonfalva 7.36 8.10 2.04 10.56 3.55 Apatia 8.09 8.46 2.24 11.04 4.06 Feldi6ra 8.41 9.20 2.44 .11.14 7.30 ( 9.20 10.15 3.15 1.47 11.05 Braşovti S — 6.00 3.25 4.40 2.37 Timişă — 6.57 4.03 7.44 6.40 Predeald — 7.32 4.28 6.20 2.00 Bueurescl 10.25 Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile grose. Teiuşfi-Aradft-Budapesta Budapesta-Arad&-Teiuşft. Trenă de Trenă Trenă Trenă de Trenă persbne omnibus omnibus persdne omnibus Teinşft 2.39 9.50 8.20 Viena 8.25 8.35 Alba-Iulia 3.40 10.42 9.10 Budapesta 8.00 6.55 Vinţulti de josă 4.04 11.09 Szolnok 11.14 12.28 Şibotti 4.35 11.43 3.35 5.30 Orăştia 5.02 12.13 Aradft j 4.00 6.20 Simeria (Piski) 5.44 1.22 Glogovaţti 4.16 6.39 Deva 6.05 1.48 Gyorok 4.47 7.19 Branicîca 6.34 2.21 Paulişti 5.02 7.39 Ilia 7.01 2.54 Radna-Lipova 5.25 8.11 Gurasada 7.15 3.09 Conopti 5.57 8.49 Zam 7.49 3.48 Berzova 6.18 9.18 Soborşin 8.32 4.37 Soborşin 7.11 10.27 Bărzova 9.19 5.30 Zam 7.48 11.18 Conopti 9.40 5.58 Gurasada 8.22 11.57 Radna-Lipova 10.16 6.38 8.24 Ilia 8.40 12.27 Paulişfi 10.32 6.56 8.41 Branicîca 9.02 12.57 Gyorok 10.48 7.15 9.01 Deva 9.32 1.45 Glogovaţti 11.17 7.48 9.30 Simeria (Piski) 10.12 2.58 12.32 8.05 9.45 Orăştiă 10.47 3.46 ai miu / 12.00 8.45 6.10 Şibotti 11.14 4.20 Szolnok 4.00 2.10 7.27 Vinţulti de josti 11.46 5.06 Budapesta 7.44 6.40 — Alba-Iulia 12.21 6.15 Viena 6.20 — — Teiuşâ 12.53 7.00 Aradft-Timişdra Simeria (Piski) Petroşeut Trenă Trenă de Trenă omnlbuB peradne omnibus Arad ti 6.00 12.30 Simeria 3.08 Aradulti nou 6.26 12.54 Streiu 3.45 Nâmeth-Sâgh 6.51 1.19 Haţegti 4.33 Vinga 7.28 1.50 Pui 5.19 Orczifalva 7.49 2.12 Crivadia 6.05 Merczifalva 8.09 2.30 Baniţa 6.43 Timişâra 8.58 3.15 P etroşeni 7.00 Timişdra-Aradft Petroşeut—Simeria (Piski) Trenă de Trenă Trenă persăne omnibus omnibus Timiştira 12.25 5.00 Petroşeut 8.56 Merczifalva 1.16 5.56 Baniţa 9.37 Orczifalva 1.34 6.16 Crivadia 10.09 Vinga 2.04 6.50 Pui 10.48 Nâmeth-Sâgh 2.25 7.11 Haţegti 11.26 Aradulti nou 2.54 7.44 Streiu 12.06 Aradtt 3.10 8.00 Simeria 12.37 Tipografi» ALEXI, Braşovti.