BEDACţlTUEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA t
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe un fi antt 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi sti'&in&tate:
Pe anfi 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
SC PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIUBILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsorl nefranoate nu se prlmesoO. — Manusorlpte nu se retrămltu.
P 59
Joi 14 (26) Martie
1885.
Braşovtl, 13 (25) Martie 1885.
Telegrafulă ne transmite a(}i două scirî im-:	portante, cari ne anunţă nisce victorii parlamen-
[ tare raportate una de guvernulu din Peşta şi alta de guvernul!! din Viena.
In Peşta magnaţii se sfătuescti tocmai acum asupra proiectului de reformă a camerei loră, pe care maioritatea Ta şi primită de basă a desbaterei speciale, cu modificările aduse de cunoscuta comisiune de trei. Ni se anunţă că 234 magnaţi au votată pentru proiectă şi numai 81 în contra lui. Acesta disproporţiune este o dovadă mai multă că cestiunea reformei camerei magnaţiloră este judecată de marea ma-ioritate ca o cestiune de esistenţă pentru maghia-rismă şi ca o garanţiă a supremaţiei elementului maghiară.
Camera magnaţiloră aşa cum a fostă ea până acum compusă nu putâ sâ ofere o garanţiă sigură pentru egemonia maghiară, căci factorii ce-o alcătuiau erau o putere aprdpe incomensurabilă şi, precum s’a dovedită cu ocasiunea discusiunei privitdre la proiectulă de lege pentru căsătoriile mixte, care a fostă de doue ori respinsă, guver-nulă ungurescă nu era niciodată pe deplină sigură, că ceea ce a clădită în unire cu camera , deputaţiloră nu se va resturnâ într’o bună dimi-nâţă de cătră magnaţii capricioşi.
Acum, după proiectulă actuală de reorgani-sare, se va reduce în modă însemnată numSrulă membriloră camerei magnaţiloră prin introducerea censului şi prin aceea că aristocraţii din Austria îşi voră perde indigenatul u ungurescă. De altă parte, guvernulă va avâ dreptulă să nu-mâscă a treia parte din membri acestei camere, ca membri pe viaţă. T6te au de scopă a întări şi asigură posiţiunea regimului maghiară faţă cu magnaţii.
Victoria ce a raportat’o cabinetulă Tisza în şedinţa de eri a camerei magnaţiloră a raport at’o numai apelândă la marile interese ale supremaţiei maghiare.
întâmplarea a voită ca şi în Viena să se desbată în aceeaşi <JI ună importantă proiectă în camera deputaţiloră, privitorăla convenţiunea ce a încheiat’o statulă cu societatea drumuriloră ferate de nordă. Afacerea acestoră drumuri de feră, se’nţelege, nu p6te fi pusă în paralelă cu cestiunea reorganisăriii unui corpă represen-tativă. Dar într’o privinţă putemă se asemă-nămă votulă celoră din Viena cu a celoră din Peşta. Şi într’o parte şi într’alta ar fi fostă a-meninţată posiţiunea guverneloră actuale, la casă când n’ar fi putută reeşf cu proiectele loră respective.
Pentru ca să nu sufere cabinetulă Taaffe ună desastru, ce ar fi putută deveni fatală pentru elă, s’au grupată în giurulă lui t6te partidele slave şi cele mai puţină pronunţate. Asemenea a fostă sprijinită ministeriulă Tisza chiar de cătră cei ce nu sunt de principiele lui pentru ca să nu cadă cu proiectulă său de reformă.
Aici s’a împlinită o dorinţă a maghiarismului asupritoră, dincolo a raportată ună succesă sla-i vismulă, care vrea să-şi recucerâscă totă teremulă J perdută în Austria,
Este caracteristică pentru actuala situaţiune interidră a monarchiei habsburgice acâsta întâlnire a evenimenteloră. „Slavii şi Maghiarii, — (jise nu de multă prof. Dr. Wattenbach într’ună discursă, ce l’a ţinntă în Dresda cu ocasiunea adunărei generale a Schulverein-ului germană — cari au durmită multă vreme s’au deşteptată a-cum deodată la nouă viaţă, la nouă stăruinţe şi năsuinţe pentru progresă şi cultură."
In adevără rdta sorţii a scosă pe Maghiari, pe Poloni, pe Cehi şi pe Croaţi de-asupra. ce se află a<ji dedebuptă suntă Germanii, tenii Galiţiei şi în partea de dincdce a monar chiei Românii cu celelalte naţionalităţi nema ghiare.
forma pedestrime şi călăreţi. Mahomedanii se voră pune la pedeştrime, ără creştinii la călărime. Anii de serviciu voră dara trei ani. Oficerii se voră luă o parte dintre Ruşi, altă parte dintre pământeni. Consiliulă militară a şi aprobată acestă proiectă.
♦ Daily Chronicle* primesce dela corespondentulă său ! din Suachim următOrele amărunte: Înainte de ce ne-amă întorsă dela Haşină în tabără, oscrisâre adresată lui Osman Digma a fostă aşezată într’o prăjină despicată, înfiptă la ună locă espusă vederei. In acestă răspunsă la o scrisâre a lui Osman Digma de acum câ-Cei'teva 4he, generalulfi Graham vorbesce despre cestiunea Ru_ religiunei. Elă că naţiunea englesă respectă tote ! religiunile. Anglia stăpânesce multe rase de Mosliml şi j trăiesce cu ele în deplină amiciţiă. Nici o căpeteniă mare jdin totă ţâra n’a recunoscută până acuma pe actualulă
| Mahdi ca pe ună adevărată profetă. Mahomed ală Ara-Energia, cu care se lucrâză în Ungaria la biloră, capulă şi întemeiătorulă religiunei moslime, a fostă opera maghiarisărei, în acelaşi timpă, pe când . totă aşa de tolerantă ca şi a<Jî Englesii. Scopulă Engle-
în Austria sunt îmbrăţoşaţi şi favorisaţi Cehii, s^orG este de a restabili aici pacea, de a întreţine rela-
„ ,	• c ...	,	ţiunî amicale cu Arabii şi de a asigură acestora drep-
Jr olonn şi olo venii, te-ar race se credi unu mo-r .. , „	, w *.	. «
\	7	...	j tunle loră, presupunândă că ei trăiescu in linişte şi că
mentă, că cei dela carma împărăţiei şi-au modi-. respectă t6te religiunile. După aceea generalulă trece ficatu planulă dela 1867 şi că acum voiescă să|asiIpra supunerei triburildră duşmane şi 4*co : »Ai face creeze unu dualismu slavo-maghiară.	jmai bine, dacă te-ai predă graţiei Englesiloră, până nu
Dar slavismulă şi maghiarismulu sunt două e Pr^ târziu. Dacă aderenţii tăi dorescă a primi aceste
estreme, cari nu potă prosperă nicidecum unulu lângă altulă şi de aceea o asemenea combinaţiune ar avâ şi mai puţine şanse de reeşire ca dualis-mulă germano-maghiară.
R6ta sorţii nu stă pe locă şi nu se scie care va mai ajunge cu timpulă de-asupra şi care de-desuptă.
CRONICA POLITICĂ.
oferte de pace, atunci e bine. Se voră ertâ toţi şi voră scăpă de o mârte aprâpe sigură. Adu-ţl aminte de per-derile complecte ce le-ai suferită la Teb şi Tamai. Sângele Arabiloră ucişi atunci cade asupra capului lui Osman Digma.« Generalulă îşi încheiâ scrisârea sa atră-gândă atenţiunea asupra pedepsei ce de sigură ar urmă, în casă când condiţiunile oferite de elă nu s’ar primi neîntârcjiată. Li se voră prădâ turmele şi mulţi rebeli îşi voră perde viaţa. Cu greu va pută întimidâ Graham pe fanaticii Sudanezi cu astfelă de scrisori, după ce Englesii jau suferită atâtea înfrângeri.
In 22 Martie st. n. pela 3 Ore după amătjl se puse j O telegramă din Suachim comunică, că la 22 Mar-fundamentulă în Roir8 la monumentulă naţională tie de diminâţă mai multe regimente englese de pentru regele Victoră Emanuelă. La acâsta festi- infanteriă, însoţite de câte ună despărţământă de cavitate naţională luă parte Regele şi Regina Italiei, prin- valeriă, artileria şi de ună corpă de geniu, formândă do-ţii regali, ducesa de Genua, fostulă Chedivă, toţi miniştri, uă careuri, au plecată spre Tamai. Insurgenţii sudanesî, corpulă diplomatică, deputaţiunile parlamentului şi ale cari erau în mare numără adunaţi pe colinele dela Ha-
municipalităţii, precum şi o sută de Ospeţl invitaţi. Mi-
nistrulă-preşedinte Depretis ţinu cuvântarea festivă, care fu primită cu aplause vii, după aceea Regele puse pâtra fundamentală. Documentulă care s’a băgată în pâtra fundamentală fu subscrisă şi de cătră ambasadorii pute-riloră, care sunt representate la curtea italiană.
şin, au încercată să întrerupă marşulă trupeloră englese,
Din Olanda se scrie dela 22Martie n., că proiectulă pentru reformarea const ituţiunii nu in-tenţionâză nici o modificare în cestiunea învăţământului. Cu privire la succesiunea pe tronă se propune ca din lipsa de moştenitori bărbătescl şi femeiesc!, corona să
dar foculă tunuriloră le-au zădărnicită planulă, suferindă mari perderî. Dar abia aşezaseră englesii tabăra, când deodată Sudanezii îi atacară violentă; au fostă însă respinşi după o luptă de o oră. Insurgenţii au dovedită mare curagiu şi destoiniciă tactică. Ei erau în numără de 4000 şi au suferită o perdere de 1500 âmenl, âr Englesii au avută peste 200 de morţi şi răniţi.
După o telegramă ce a primit’o »Munchener Allg. Zeitung*, în oficiulă de esterne francesă se dă puţină cre4&m§ntă pretinseloră disposiţunî pacl-
vină la princesa din casa Oraniei, care e mai apropeinice ale Chinei. Propuneri seriose din partea Chi-
prin ântâia nascere şi prin vâ4ă de regele ultimă în li-.nei, ce-i dreptă, nu s’au făcută încă şi de aceea nu se
nia descendenţii dela regele Wilhelm I. Pentru de a e- pune nici o basă pe sgomotele împrăştiate, că s’ar fi în-
sercita dreptulă de alegere pretindă proectele o chiriă de !cepută tractărî de pace. Pe de altă parte coresponden-celă puţină de 50 fl. Maximulă pentru fiecare comună.ădă din Peking ală lui »Times* comunică, că în Caş-
se va stabili printr’o lege. Mai încolo o lege va regula t6tă sistema electorală şi se va păstra numai scrutinulă arondismenteloră. Camera a doua se va mări cu 14, âr cea dintâiu cu 11 membri. Alegerile generale pentru cameră se facă totă la patru ani. Serviciulă militară este obligatoră şi se va regula printr’o lege. Miliţiile, când va cere necesitatea, se voră trimite fără de voia loră în colonii.
In scurtă timpă se va aşterne consiliulu imperială rusescă, de cătră o comisiune în fruntea căreia stă principele Donducov Gorsacov, guvernatorulă civilă ală Caucasului, ună proiectă relativă la obligământulă generală pentru serviciulă militară în Caucasă, spre a fi discutată. Pănă acuma poporaţiunile Caucasului au fostă scutite de serviciulă militară După proiectulă celă nou tâte poporaţiunile voră fi obligate a face servicii militare, atâtă creştinii, câtă şi Mohamedanii, Din recrutele din Caucasă se voră
gar a isbucnită o râscâlă în contra dominaţiunei chinese şi scirea acesta se adeveresce. Tsung-Li-Yamen se teme, că acâstă întâmplare va readuce pe tapetă cestiunea Culdşei.
SCIRILE PILEI.
Esposiţiunea din Pesta se va deschide la 2 Maiu de cătră M. Sa monarchulă în presenţa protectorului es-posiţiunii prinţulă de coronă Rudolfă şi a întregului stată ală Curţii. Pentru visitarea esposiţiunii se va face o reducere de 30 până la 40% din tarifulă căiloră ferate, pentru cei ce voră cumpăra carta de intrare în esposi-ţiune şi ună losă ală lotăriei esposiţiunii.
—0—
S’au mai alesă deputaţi mireni la sinodulă archi-diecesană gr. or.: în cerculă V Haţegă, George Danilă şi A. Bârsană; în cerc, XIV Bistriţa, Dr Aurelă Brote di-
Nr. 59.
GAZETA TRANSI1VANIEI
rectorii la banca »Transilvania* şi Ioanii Bechnitz ass. con.; in cerc. XVI Sighiş6ra, Ştefanii losifii direc. gimn. şi Ioanii Şandru senatorii la magistralii.
—0—
Escelenţa Sa, Domnulii Archiepiscopd şi Metropolitii Mironii Romanulii cu trenulă de Duminecă a plecaţii la Budapesta.
—0—
In o comună din Banatii (Alfold) cu 7600 locuitori (Intre aceştia 6000 Români, ceialalţî Sârbi) — unde se află comerciu mare de bucate, judecătoria actuală, oficiu poştală şi telegraficii — se află de vândută o farmacia (apotecâ) care se vinde cu condiţiunile cele mai favorabile. E de însemnaţii, că dela acâstă farmaciă cumpără medicine şi o comună vecină cu 6000 locuitori. — Pentru desluşiri a se adresă la d. Dr. Ales. Popă în Sat ulii nou (Banat-Ujfalu).
—0—
D. Dr. Georgîu	Vessa a fostă aleşii	medicii	ală
comunei Doloavea de	lângă Panciova, unde	s’a	şi	sta-
biliţii.
—0—
Căpitanulă cl. II	Nicolau Marinii dela	reg.	de	inf.
Nr. 61 s’a transferată	cu 1 Aprilie 1885 la	reg.	de	inf.
Nr. 63; locotenenţii:	Dionisiu Sabailă dela	reg.	de	inf.
Nr. 51 la reg. de inf. Nr. 64, George Petrovană dela reg. de inf. Nr. 64 la reg. de inf. N. 2.
—0—
Princesa Zoe Scarlată Ghica din Bucuresei, după o petrecere de câteva în sînulă familiei nepotului d-sale, a părăsită alaltăerî Braşovulă.
—0—
Reuniunea română de cântări din Sibiiu va aran-gia 4ilele acestea primulă său concertă în anulă acesta. Cu acâsta ocasiune ea va păşi cu ună opă clasică de rară frumseţe: Cruciaţii de Gade pentru coră micstă şi solo. Reuniunea a angageată la acestă concertă şi puteri streine; anume domnulă advocată din Sibiu Friedsmann a avută bunăvoinţă a primi asupra’şl acompaniarea pe piano, âr domnulă Bărcănescu, redactoră la 4^aru^ musicală »Doina* în Bucurescî, va cânta partea solo pentru tenoră.
—0—
Avramă Păcurariu, preotă gr. or., s’a numită ca-pelană militară cl. II în reservă, âr Nicolau Adamovicl şi Ioană Şandoră, preoţi gr. or., capelani cl. III.
—0—
In cerculă Timişârei s’au alesă deputaţi pentru si-nodulă diecesană gr. or. română Petru Oprişă şi Eme-rică Andrescu, în loculă lui Pavelă Rotariu şi Emanuilă Ungureanu.
—0—
Cu începerea anului şcolară viitoră Cohalmulă se va vedea pricopsită cu o sc6lă de slată ungurâscă. Se scie că în Cohalmă numai câţiva funcţionari suntă unguri, cari abia dau ună contingeută de 2 pănă la 3 copii obligaţi a cercetă sc6la. Cohalmenii speră, că scâla de stată ce se va înfiinţa acum va avea sdrtea celei de mai nainte, care n’avea şcolari.
—0—
Mai multe scâle din comitatulă Hunedorei s’au închisă din causă că bântue printre copii anghina.
—Clin Varadia de josă, lângă Alba-Iulia, doi fraţi trăiau de mai multă timpă în duşmăniă. Marţia trecută celă mai mare omorî pe celă mai tânără cu ună toporă şi’i tăia şi o mână. Ucigaşulă a fostă dată pe mâna tribunalului.
—0—
Baronulă Adamă Banffy s’a făcută membru fun-
datoră ală reuniunei de maghiarisare ardelene cu suma de 1000 fl.
—0—
In Ungaria s’au comisă în timpă de ună ană 8 defraudărl de bani poştali şi furturi poştale în sumă de 323,000 fl. şi 17,000 fr.
—0—
Joi 14 curentă, ună Te-Deum se va oficia la Mitropolia din Bucurescî pentru aniversarea proclamării regatului.
—0—
Sâmbătă sâra la Teatrulă Naţională din Bucurescî M. M. L. L. Regele şi Regina au asistată la prima re-presentaţiune a piesei d-lui V. Alecsandri «Ovidiu* şi-au dată adeseori semnalulă aplauseloră. Poetulă a fostă chemată după fie-care actă şi încărcată de corone. Co-rânele date autorului lui Ovidiu au fostă între altele acelea oferite de M. S. Regina, în argintă, de comiletulă artiştiloră »Intimă-Glubă,« în lauri şi aură, de comitetulă Teatrului, de d-na Pia Brătianu, şi altele dela amicii şi admiratorii poetului românij
—0—
Poliţia din Gratz a interzisă serbarea ce se proiectase pentru Bismarck.
—0—
Deputatulă austriacă Dr. Knotz a primită telegrame de mulţămire din partea <Jiarel°rd rutene din Lemberg «Rada Ruska*, «Slovo* şi «Prolom*, precum şi dela numeroşi representanţî ai partidei rutene, pentru păşirea sa bărbătâscă în interesală adevăratei egale îndreptăţiri naţionale.
De lângă Regiiinulă săs. 22/3 1885.
Domnule Redactoră! Cu multă mângăere sufletâscă, trebue să mărturisescă, am cetită în preţuitulă diară «Gazeta Trans.* raporturile asupra parastaseloră ce s’au ţinută în deosebite părţî şi unghiuri ale străbunei nâstre patrie, de unii demni şi adevăraţi fii ai naţiunei Române, întru memoria şi eternulă repausă ală martiriloră libertăţii din 1785, cari ca odinioră Christosă ş’au sigilată convingerea în 16 (28) Febr. 1785, suferindă torturile cele mai cumplite pe rotă. Dar cu durere şi cu nespusă mâhnire a inimei amă meditată şi m’am întrebată, că ore ce pdte fi causa că din acestea părţi nu se dă publicităţii în nici ună i^ră, ba nici măcară nu se vorbesce despre celebrarea ăstoră felă de parastase ? Ca să esă la purulă adevără cu meditaţiunile mele nici decum nu amă putută. ’Mî venea câte odată să condamnă preoţimea ca pe nisce fii nedemni ai naţiunei române ş. a. Ei dâr, la acâsta simţulă adevărată nu mă lasă >a crede* nici decum, pentru că esperiinţa de t6te filele m’a asigurată, că unii preoţi din acestă tractă stau la culmea misiunei loră, şi pentru poporă şi naţiune facă totă, ce le este cu putinţă.
Astfelă mă luptamă în internulă meu, pănă când primiiu Nr. 49 din preţuitulă 4,ai*h »Gaz. Trans,* care în articululă de fondă mă sc6se din confusiunea şi p6te pre mai mulţi alţi asemenea mie, în care ne aflamă. — Numai de câtă ’mî veni hi minte că de ună astfelă de circulară, ca ală Prea Sânţiei Sale dlui Mitropohtă Dr. Ioană Vancea din Blaşiu, au^isemă ceva, — fără însă ca atunci să dau cretjâmântâ unei umiliri atâtă de mari din partea capului nostru bisericescă. Numai după cetirea cu multă atenţiune a numitului artieulă m’am convinsă că scirea despre acestă circulară n’a putută decâtă să fiă dreptă, cu atâtă mai vârtosă afirmă acesta, căci sein sigură că întrăga preoţime gr. cat. din tractulă Reghinului săsescă mai nainte a fostă adunată în sinodă la
1885. i
---------------------------------------------------------4
«Protopopă,* când se presupune că le-ar fi împărtăşită umilitorulă «Mandată* mai înaltă.
T6te acestea mă facă a crede că causa că nimică nu a eşită din aceste părţi la lumină referitoră la celebrarea parastaseloră aceloră martiri, nu p6te fi alta decâtă singură interejicerea Mitropolitului. Tristă lucru, cu a-tâtă mai vârtosă, cu câtă în aceste părţi numele de Ho-ria se folosesce mai multă ca orî unde din partea nero-mâniloră pentru a calumnia pe Români, — ba nici chiar poporulă românescă nu are cunosciinţă curată despre martirii Horia, Cloşca şi Crişană; — că cine au fostă şi ce au făcută dânşii pentru poporă. Aşadară unde era mai mare lipsă ca ai?ea să se ţină în fiecare parochiă câte ună parastasă, şi să i se fi spusă poporului nostru pretutindenea, că cine au fostă acei sf. martiri, — cum au umblată ei să ne elibereze de jugulă io-băgiei şi a depotismului, din care causă acum după o sută de ani îi stimeză chiar şi străinii nepreocupaţi?
Să judece lumea, — că ce a mai trebuită preoţi-mei din acestă tractă, care pe lângă starea ei materială destulă de modestă, pe lângă discreditarea înaintea poporului său prin vitrega conducere a tractului de pănă acuma, — decâtă să capete asemenea mandaturi supri-mătăre, — şi d-nii Tisza-Trefort cu mamelucii loră să raporteze cea mai strălucită victoriă asupra naţiunei române. Dară graţiă ceriului îndurată, că cereulariulă Mitropolitană nu numai că nu a fostă primită cu plăcere din partea preoţimei, — ci şi pe cei mai indiferenţi i-a făcută resoluţî ca de aci înainte, deşi numai în templulă spiritului, totuşi în fiecare «ană* să prăsnuiască şi ser-vâscă câte ună parastasă întru memoria şi eternulă ră-pausă ală martiriloră: Horia, Cloşca şi Crişană, — din care trebue să vedemă că dacă Maghiarii sciu îm-ibăta cu apă rece pe capii bisericesc! şi ai inteligenţei poporului română, totuşi pre D-<Jeulâ dreptăţii eterne nu-lă voră putea face, să nu insufle în preoţime cura-giulă de lipsă spre a-şî face sacra datorinţă de luminători ai poporului.
Mai bine ară fi, când Escelenţa Sa D-lă Mitropolită gr. cat. sar încerca a face, ca în loculă circuîariului de pănura de susă amintitului, să mângăe pe credincioşii creştini de religiunea gr. cat. cu alte celea. Şi anumit cu aceea, ca mai naintedetătesâstăruiascăcasăse restabilescă odată vechia sinodalitate în biserica unită, pe care o do-rimă cu toţii ferbinte; apoi să se încerce a pune odată capătă neînţelegeriloră şi abusuriloră ce esistă de multă între unii preoţi şi poporă, cari au dată ansă şi la părăsirea confesiunei. Escelenţa Sa d-lă Mitropolită scie că în tractulă protop. ală Reghiuului săsescă suntă asemeni caşuri, — apoi să se încerce a îmbunătăţi staraa preoţiloră, cari merită o asemenea îmbunătăţire, pentru că mulţumită ceriului, amă ajunsă acolo îneâtă în 4iua de atŞT avemă şi preoţi, amăsurată timpului modernă, cari îşi sciu împlini misiunea loră atâtă faţă cu poporulă câtă şi cu cele sânte. La unele ca aceste vomă da ascultare şi ne vomă supune cu toţii, — dâr poruncile din cerculare cum au fostă acesta despre care este vorba «ca să nu ne rugămă lui D-(Jeu« pentrn sufletele răposaţiloră moşi şi strămoşi ai noştri, nu ne vomă supune şi nici nu vomă asculta niciodată; acâsta o cjică ca ună credinciosă de religiunea gr. cat. şi cugetă că aşa voră cugeta cu toţii.
Altcum despre îngrijirea şi procederea faţă cu poporulă de religiunea gr. cat. a Escelenţei Sale d-lui Mitropolită, precum şi a veneratului Consist, mitr. din Blaşiu îmi voiu ţine ca o sântă datorinţă — ră(jimală pe date, cu o altă ocasiune a relaţiona în publică. A trecută timpulă acela şi nu mai esistă obiceiulă, ca sfeşnicile
FOILE T ONU.
OVIDIU.
(Piesă în 4 acte şi în versuri de V. Alexandri.)
Sâmbătă sera, Teatrulă Naţională din Bucurescî a câştigată încă una din acele victorii, care voră face epocă în istoria lui.
Poetulă, care a nemurită în melodiâse versuri Fântâna Blandusiei, arătă publicului pe noulă copilă ală musei sele, pe Ovidiu, poetulă Romei, caracteră şi personalitate atâtă de dulce şi atâtă de captivantă, fiinţa mlădidsă şi diversă, pe care poetulă română şi-a creat’o astfelă cum o vedeamă Sâmbătă, şi astfelă cum i-au şoptit’o şi zugrăvit’o musa şi inima sa.
Suntemă în actulă I, în forulă lui Cesar, animată şi sgomotosă. Poporulă-rege se plimbă, se cârtă, mănâncă şi j6că; semână mai multă a «poporă de strân-sură* decâtă a ,poporă măreţă, eroică, ală Romei scumpă tesaură,* cum Ovidiu îi va (Jice ma* în urmă, când îi va arunca cu dispreţă,
..moneta nouă, moneta cea de aurii,
Ce portă a lui Cesar divină efigiă.
Aici, în forulă lui Cesar, Ibis, înverşunată în contra
lui Ovidiu care i-a luată pe Corinna, combină intriga şi răsbunarea în contra poetului Sulmonei.
Julia, nepota lui Augustă, fiica primei Julia (fata Scriboniei şi a lui Augustă), Julia care, ca şi maică-sa, va suferi de acea bolă ereditară a familiei imperiale, de neputinţa de a’şl înlănţui pasiunile, trece prin forulă lui Cesar. Poporulă, plătită de Ibis, o va fluera, âr August moşulă ei, care o adoră, va afla că Ovidiu a pusă s’o i fluere.
In timpulă acesta, când Ibis se duce la templu unde, superstiţiosă ca ună adevărată Cartagines, va mai consulta voinţele 4e^orh cu ună şiretă şi veselnică au-gură, Hilariu, Ovidiu vine în foră însoţită de tovarăşii săi de plăceri. Acestora poetulă le povestesce fericirea vieţei sale «Eu nu cunoscă, 4*ce Ovidiu, în magnifice versuri,
Eu nu cunoscă ce’i ura cu infernalu’i chin.
Am numai ospeţl veseli şi blânt^I în ală meu sînă; Amoră, prietiniă, senină compătimire,
Tovarăşi scumpi de cale ce ducă la fericire,
Ei îmi arată lumea prin vSlă trandafiriu,
Făcându-mS ală iubirei poetă iubită sâ fiu.
Astfelă trăesce Ovidiu respirândă în Roma coruptă, — după cum spune poetulă — aerulă din Olymp şi privindă to'ulă şi mai cu sâmă pe femeiă prin vălulă trandafiriu ală imaginaţiunei sale.
0! femeia, esclamă Ovidiu, femeia e
.....acea divinitate,
Ce viaţa ne urzesce cu (file încântate Şi lâgă faptulă vieţei cu apusulă ei mâhnită,
Prin lanţă în înflorire de amoră fără sfârşită.
De sunt poetă, femeii talentu’ml datorescă.
Şi în urmă, în faţa amieiloră săi cari admiră fo-culă şi elocinţa sa, Ovidă face portretele iubiteloră, care în ochii amanţiloră suntă totdâuna frumâse şi perfecte fie cum ar fi ele.
Conversaţiunea se schimbă şi Ovidiu plânge junimea romană şi starea de adâncă slăbiciune în care a căijută. Versurile suntă superbe, ar trebui să le transcriu pe t6te, şi să le sublinieză cum le sublinia publi-culă de Sâmbătă sera cu aplausele sale, când Ovidiu cânta în aventulă poesiei mărirea timpuriloră trecute, atunci când «Civis Romanus sum* răsuna cu fală în tdte părţile lumei.
A fi Civis Romanus este a fi omă de feră!
Aşa <j}iceau străbunii şi nu încăpeau sub ceră!
Finele actului se alcătuesce din realisarea intrigei
lui Ibis. Iulia apare, poporulă flueră, Ovidă revine şi cu bani face pe fluerătorî să devină freneticii aplaudatorî ai nep6tei lui Cesară, ai Iuliei sublime.
In actulă II Ibis şi-a schimbată planulă, va spune
?■
Nr. 59.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
şi iconele din biserică trântindu-le unulă în capulii altuia se facă dreptate sâu pace între popo’ă şi preotă. Avemă interesă, şi trebue să ne ocnpămă şi de cele »sânle.« —
Samariuenulfi îndnrătortt.
------o-------
Solovestru, 7 Martie 1885.
Domnule Redactoră! Credă că nu voiu abusâ de bunăvoinţă şi pacicnţa Onoraţilorâ lectori ai .Gazetei* spunându-le, că causa scrierei acestoră şire nu-i altă ceva, decâtă evenemântulă cjilei de 4 Martie n. c. In acestă <ji d. Protopopă gr. cat. ală Reghinului, Basiliu Raţă, a conchiemată preoţimea subalternă la adunarea protopo-pâscă de primăveră, conformă canonului 29 din sinodulă Ar-chidiecc sană ţinută în Blaşiu în 20—22 Oetomvre 1869. In acâstâ (|i mărâţă şi de sărbătore preoţii gr. cat. ai tractului Reghină în numără completă punctă la 9 ore a. m. s’au aflată în sf. biserică gr. cat. din Reghină, unde după finirea cultului divină d. Protopopă ţinu o vorbire fărte acomodată acelei (|ile şi întru tote corăspundăt.ărea scopului conchiămărei, descriindă pe largă pre preotă în scaunulă mărturisirei, unde preotulă e ca părint8 şi cajudecătoră după acestea şi după pregătirea cuvenită s’a mărturisită fiecare preotă, alegându-ş! din sînulă loră 3 confesori, după a cărei finire ne-amă coadunată toţi preoţii în scăla gr. cat. la o şedinţă, carea a ţinută pănă la 2 6re d-
am., deci4endă ca acăstă adunare să fiă ambulantă şi ca să nu se facă spese mari preotului unde va fi adunarea s’a decisă, ca totă primirea şi pregătirile se fiă câtă de modeste cu atâtă mai vertosă că în totă anulă are a se ţină Miercuri în a treia săptămână a paresimiloră. După aceste şi după o consultare seriosă pentr binele şi înaintarea şcdleloră, cari nu prea bine stau şi pe care in-spectorulă civilă parte în personă partea prin omenii săi mai în tăte filele le visităza cu toţii amă fostă invitaţi la modesta măsă a susă amintitului d. protopopă, de unde după puţină alimentaţiune primind ă care cu câtă a fostă împărtăşită din ajutorulă împărătesei, s’a depărtată fiecare la ale sale.
Ca amănunte voiu spune, că după mortea fostului protopopi ală acestui tracta Mihailă Crişianu, carele a fostă bolnavă pe pată ună ană şi două luni, în care timpi a fostă încredinţată conducerea acestui tracta dlui notară tractuali Alesnndru Târnăveanu, bărbaţi zeloşi şi devotata , Escelenţa Sa şi prâ Veneratulă Consistoră Me-- tropolitani din Blaşiu ne-au denumită şi trimisă ca protopopă ală acestui tractă pe P. 0. d. Basiliu Raţă profesori din Blaşiu, carele în primele 4^e a^e ^une^ lui Maiu 1884 la introducere salută preoţimea coadunată cu cuvintele: >Ghristosă a înviată,* cuvinte cari acum vădi că pentru noi au fostă de mare însemnătate, căci de atunci multe au înviaţi, din cari mai nainte au foşti m6rte, multe s’au aflaţi cari mai nainte au fostă rătăcite. Aceşti doriţi aii tractulai nostru e ună bărbată cu totulă devotată oficiului său, întru împlinirea căruia nu cruţă nimică, totă 4*ua ar vorbi, ar chibzui numai şi numai biserica şi scăla să înflorăscă, fericirea şi înaintarea acestora îi zacă la inimă. Puţini după Introducere conchiămâ ună sinodă numai de preoţi ca să se consul-teze pentru acestea; Ia începutulă anului scolastică con-chemâ ună altă sinodi mixtă şi de preoţi şi de mireni, ca aşa la olaltă să se consulteze cum ar putea mai repede să înainteze, să progreseze scăla; în acestă sinodă s’au a-lesi şi unele comisiuni asemenea mixte, cari fiindă împrăştiate preste totă tractuli în totă timpuli să aibă în-
lui Augustă, care s’a întorsă dela Caprea unde se dusese d’o lună, cum că Ovidiu iubesce pe Iulia. Augustă va crede cu atâtă mai lesne şopt.ele lui Ibis defăimătorul, cu câtă prinde pe Iulia cu »Arta iubirei,« poema lui Ovidiu, şi cu câtă o aude apărândi cu focă pe »ală poesiei rege,* pe care Augusto îli numesce profanatoră de muse, poetă de saturnale.* Credinţa lui devine certitudine, când Iulia îi spune cu holărire, că nu voesce să devină soţia regelui Daciloră Cotyson. Ovidiu şi Mecena vină să se închine lui Augustă. Vorbele grele ale imperatorului ne-fericescă pe Ovidiu şi împinge pe Iulia a mărturi lui August , că într’adevără iubesce pe Ovidiu. SolulO lui Co-tyson vine să ceră de soţiă în numele stăpânului său şi ca simbolă de unire şi pace întie poporulă romană şi poporulă DacilorQ, pe Iulia nep6t.a Cesarului. Augustă primesce, Iulia refusă, solulă se intărce în ţâra lui, Ovidiu va pleca în exilă, er Ibis va trebui să moră, căci, tjice Augustă.
. . . te-a împinsă păcătuit! să afli ună secretă Ce pune de=o potrivă şi’n ochi’m! osândesce Pe celti pârîtă de-o crimă cu acelă care pâresce.
(Va urma.)
O------
aintea ochiloră scolele cele mai depărtate unde domnia sa nu pote ajunge în totă minutulă.
Cu astă ocasiune nu voiu tăeâ nici aceea împrejurare, cumcă susamintitulă d. protopopă B. R. în luna lui Februariu anulă curentă fu în prepusă de a fi »dina-mitistă.« Lucrulă stă aşa: D. protopopă neavândă cruce acomodată locului cu carea să mergă la funcţiuni afară de biserică, pe spesele proprii îşi aduce o cruce dela Viena. Acesta nu au putut’o trămite Nemţii pe telcţ-grafO, ca să o potă vede oricine, ci au trebuită să o trămită pre postă ca pachetă, şi ce să ve4î şi să te minuneze? La posta ultimă din Sz.-Regen nu o dau oficialii regescl postai! pruncului ce venise după dănsa, până nu desfacă pa' hetulă, în carele vă4^ndă s. cruce, cu o nespusă iuţâlă şi ore cum spăriaţi ca de ună altă lucru mai rău numai decâtă o dau pruncului în mână şi-lă •ndrumeză cătră casă. Vă4endă şi de aceste lucruri şi întâmplări, nu avemă a 4*ce ma^ multă ca popa Tătară dela Gyiraes, — pre carele câţî-va credincioşi îlă acusa-seră la multă meritatulă şi fericitulă episcopă Bobă între altele, că cu s. cruce s’a apărată de cânii, ce-lă lătrau» popa însă în răspunsulă său 4*ce cătră episcopă: Deeă s. cruce e arma contra deavolului, de ce să nu fi şi în contra cânilorii, căci cu câtă e cânele mai rău ca dia-volulă ?»
Petru Precuptî-
par. gr. cat. ală Solovestru lui.
-----o------
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz Trans.*)
Pesta, 25 Martie. — Camera magnaţiloră a respinsu moţiunea oposiţiunei, presentată de Dessewffy în contra proiectului de reformă, cu 234 contra 81 voturi şi a primită reforma cu o maioritate preponderantă.
Viena, 25 Martie. — Camera deputaţiloră a primită proiectulu căii ferate nordice după moţiunile comisiunii cu o maioritate de 166 contra 144 voturi ca basă a desbaterei speciale. Publiculă de pe galerii şueră şi bătu cu picidrele. Preşedintele dispuse să se evacueze galeria de susu.
DIVERSE.
Jidovulă trigamft |din Iaşi. — * Telegrafului* i se dau amănunte asupra istoriei scandalose a evreului poligamii din Iaşi: »Câţî-va ani se căsători aici ună 6re-care Hermann Braunstein cu o fată tânără dintr’o fami-liă onorabilă. După ce d-nulă Braunstein o duse cu femeia sa câţî-va ani şi bine şi rău, în Iotă casulă mai multă rău decâtă bine, elă îşi puse de gândă să-şi încerce în Viena noroculă, pe care înzădară îlă urmărise câtă timpă a stată în Bucurescî. Plecă deci la cetatea împărătâscă, unde şi pune mâna pe norocă, care-i apăru sub torma unei cântăreţe dela caffâ-ehanfant. D. Braunstein sciu să câştige inima acestei cântăreţe şi împreună cu inima îi câştigă şi punga, în care se găseau o miă de florini. Elă se logodesce cu cântăreţa şi-i făgăduesce că îndată după liquidarea afaceriloră lui din România o va luâ de nevastă. Elă plecă la Iaşi, unde apare ca ună negustoră de tablouri. Se pare însă că Ieşenii nu prea găseau mare plăcere la lucrurile de artă ale d-lui Braunstein, căci elă să vă4u nevoită a-şî întinde şi aici laţulă. De astă dată îi că4u în cale mica şi fru-m6sa Charlotta, fata unui birtaşă evreu, cu numele de David Vîrtos D-ş6ra Vîrtos se amorâză de acestă comerciantă de tablouri elegantă şi galantă totă odată, şi nu după multă vreme se făcu căsătoria civilă. Insă visulă acestui negustoră de a petrece în tihnă luna de miere nu se realisâ, căci nevasta lui bu-cureştână, care, in trâcătă fie spusă, n’are decâtă 18 ani şi este o femeiă de o frumuseţe rară, află că bărba-tulă său s’a însurată în Iaşi. Ea pleca acolo, îi face lui Braunstein o vizită, care însă nu’lă tulbură câtuşi de puţină prin apariţiunea neasceptată a primei sale soţii, şi’i propune acesteia de a regula lucrurile pe calea cea mai bună. Insă cele 3 dame, care au tâte acelaşi dreptă asupra lui Braunstein nu vrea să scie de nimica. Cea din-tâia susţine, că Braunstein îi aparţine ei şi numai eir; cântărâţa declară, că a câştigată mai mari drepturi asupra lui Braunstein prin mia cea de fiorini, pe când d-ra Vîrtos aduce actulă de căsătoriă şi iubirea ei, ca o dovadă, că Braunstein îi aparţine ei pe deplină. Afacerea, după cum se vede, este cam încurcată şi suntemO &cu-rioşl să scimă cum justiţia, care deja a fostă sesizată
în acăstă afacere, va deslega acestă nodă gordiană.
* *
*
Omorulă din Rotterdam. — Domnulă Sakurada, ambasadoră ală Japoniei la Haye şi Bruxela a fostă omorîtă printr’o descărcătură de pistolă, de o tânără femeiă, într’ună hotelă din Rotterdam. lată amănuntele asupra acestei drame: In noptea de 14 Martie st. n. D. Sakurada însoţea pe tânăra femeiă Ia ună bală mascată,
unde întrândă a fostă asasinată. Transportată îndată la spitală a muriţi). Tânăra femeiă se numesce Jeanne-Marie-Lorette, are numai 21 ani şi locuesce la Molen-beck Saint-Jean. Ea a fostă sedusă de Sakurada, în urma căreia trăiau împreună în celă mai perfectă acordă într’o casă de ţară aprope de Schevening. D-şora Lorette spera că amantulă său o va luâ de nevastă. Intr’o 4^ însă află că elă era deja însurată şi tată de familiă şi că aştepta pe femeia sa la Haye. D. Sakurada voia să rupă ori ce legături cu dânsa, dar d-ş6ra Lorette ii urmărea mereu, astfelă că Sâmbăta trecută făcâ şi ună scandală publică dinaintea legaţiunei japoneze. A-mantulă pentru a evită scenele de cari era ameninţată părăsi oraşulă Haye, dar d-ş6ra îlă urmă şi ei se împăcată. Duminecă dimineţa însă, după ce lovi pe amantulă său cu ună glonţă în tâmpla drâptă, încerca a se sinucide şi ea cu ună pumnală, dar nu a reuşită decâtă a-şî face o mică rană fără gravitate. D-ş6ra Lorette a mărturisită tote acestea, declarândă că ea a premeditată
'crima pentru a-şî răsbunâ pe seducătorulă său.
* *
*
Mariţa Ini Ivană. — O femeiă se presentă la jude-cătorulă de ocolă din R. Sărată ca martoră. După cum se vedea, putea să aibă 30 de anî trecuţi. — Cum te chiamă? o întrâbă judecătorulă. — Mariţa lui Ivană. — De câţi ani eşti? — De 15 ani. Judecătorulă care înţelesese că martora nu avea consciinţă de ceea ce spune, ca să ajungă la resultatulO, ca dânsa să spue adevărată etatea, o întrebă: — Eşti măritată? — Da, d-le jude-cătoră. — De când? — Apoi mai încoa de zaveră eram fată mare, şi n’a trecută multă şi m’a luată Ivană. — Vrea să 4>c^ eşti	vr’° 35—36 ani? — Ştiu eu de
câţi oiu fi? — Copii ai? — Amă trei şi ună băiată? care a trasă Ia sorţi anulă acesta. — Atunci nu eşti de 15 anî, căci de 15 ani puteai fi când te-ai măritată. Nu poţi să spui acum de câţi anî poţi fi? — De 17 ani, d-le judecătoră.
* *
*
Perderile Engleziloră în Egipetă. — După o statistică oficială, perderile Engleziloră ş’ale contingentului indiană în Eglpetă s’au urcată, dela luliu 1882 până la Martie 1884, la cifrele următore: Bombardarea Alecsan-driei, 5 morţi, 27 răniţi; Tell-el-Kebir, 67 morţi, 387 răniţi; El-Teb, 35 morţi, 155 răniţi; Tamasi, 107 morţi, 116 răniţi; în diverse lupte, 16 morţi, 68 răniţi; ădecă, în totală: 255 morţi şi 915 răniţi; 65 ămenî au murită în urmă de ranele primite; 871 au murită de băle şi 4,405 a trebuită să fie congediaţl pe la casele loră din causa bâleloră.
* *
*
Ună casă escepţională. — Citimă în .Gazeta Bu-zeului* următărele: 0 femelă după moşia Făurei a d-lui Spirache Macovei, flindă în posiţiă, a încetată din viaţă. După trei 4ile, pe când se pusese cadavrulă în cosciugă ca să’lă transporte la mormântă, a născută copilulă mortă. Acesta fiindă ună casă cu totulă escepţională,
s’a provocată o cercetare medicală.
* *
*
Ună nou vulcanii. — Ună 4iara rusâ 4ice că a isbucnită d’odată ună vulcană în guvernamentulă Smo-lensk şi în domeniile generalului Thicle. De vr’o 4ece anî se vedea eşindă fumă din vârfulă unei coline. Iarna, zăpada care acoperea acea parte se topea îndată, şi se au4ia sgomote sub pământă. Asiă4î vulcanulă a pătrunsă prin stratulă de pământă ce-lă acoperea; flacărite esă din crateră şi o ploiă de cenuşe şi de cărbuni cade în jurulă lui. Lucru ciudată, în jurulă colinei pământulă este acoperită de erba care o pască vitele. Se mai observă asemenea ună crateră d’asupra unei coline de lângă sătulă Dubossicî. La o distanţă de mai multe verste, de jură împrejură, pământulă este caldă.
------O-------
Renumitulă şi admirabilulă metodă de vindecare a d-lu Prof. Dr. Albert, Parisă, Place du Trone 6, recunoscuţii de cătră cele mai mar! autorităţi medicale, se pote recomanda fie-căruia, care sufere de epilepsiă, de cârcei şi de nerv!. Adreseze-se dar fiecare bolnavii cu totă încrederea la mai susii numifulă şi mulţi, car! p6te au desperată, voră recâştiga sănătatea loră. In casa d-lui proi esoră găsescă toţi cei ce suferă decârcei ună adăpostă liniştită, ce-lipsiţ! de mijloce se voră luâ în considerare; după cum aflămă, preţurile suntă forte eftine în raportă eu oraşulă celă mare. Tratarea prin corespondiţă după trimiterea unui istorică esactă ală bolei. Se mai observă îneă, că Prof. Dr. Albert numai în urma unoră re-sultate învederate pretinde onorară.
Cursulu pieţei Braşovti
din 25 Martie st. d. 1885.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.72 Vând. 8.75
Argint românesc................... »	8.70	»	8.72
Napoleon-d’orl.................... »	9.78	*	9.80
Lire turcesc!..................... »	11.04	*	11.06
Imperiali.........................  »	10.02	»	10.04
Galbeni .......................... *	5.70	»	5.76
Scrisurile fonc.	»Albina« . .	»	100.50	*	101.—
Ruble RusescI..................... *	126.—	*	127.—
Discontulă	»	... 7—10 % pe ană.
Editoră: I&eobă Mureşiann.
responf-âbiîă • Dr. Awftl# Wnir*#şf*?n
'ipograiia ALEXI, Braşovri,
S3
o
OQ
r-ă
Cs
7.30 2.00		6.00 6.29 7.02 7.38 7.55 8.24 8.48 10.08 10.18 11.33 12.06 12.25 1.11 1.49 1.54 3.14 5.10				O'pi^wwwţaţaţOK^s] bakbbkbk>»-kbwbk ®H-i-ki-kOow^05 05W©d		
6.20	<1 ifr.	t—k 1—k |—k |—k |—k !^^^^PPPfOjo®aioos]sKio Ovj^^ososvllvOţOi-tOHOdOrfxa		i—^ k—-1—^ i—^ i—^ i—k- c? ^ oa w w m ţa ^ ta ta ţa H' o O oo ţ» şj vi a o'qbai-i-bai-‘-M-i£.c>©i£«tN©dbai-*-badi-kdOi£*bc>;’ o®005©tacoa5dcD**dH®doocBcOK®o				i 1 1 1
6.40 2.00		7.30 11.05 2.37	„ t-k I-* jt^pWCWtOj-fcbOJOj-^OCOOOOOQj, SSSSSP^^^O^ba^bab ©d®oodKsjsj^o5d®^o	6.38 8.51 9.18	M> Mk pi^p'^^WWMţOţ-kţOHkppOşlNjgj i^kki^kbbMbta^bbbk-bfcî vlOO^dtOO^kJCBMOtai-tOkvloc		CP ff» u<	IUI
po*
d ţj,
Ode

w
o	_
P(	-m	e
O	»	<
p	tsc
2L T3 qg o J» (tS <e îi .2 S	3
Sp o s-w'ÎS.w	qJS p<
o n<
p 00 00 <] <35
is© Ie* © ba O^COO}^
« t-q
2o.î
o* ® 2
g »-3
■o j
2 t?
2 g-2
e «*
dj6^jţ*»C»60t«î>60i-*'i-k60lNObOtJOi--‘COţOOOOOOOOO^]<ipsOSos o d o io d w..............................................
xo m s] totfc
<1 OS <35
w d to <|
^i-ki(i.i-*i-‘Oi-kdboo'«K)KO'î»biK)c
^dPKPDS»dOC»^ao^MKMMa>^ 05 CO O CD k-»• H*
o tso to î-*- o to g
O CO 00 00 ^ i-* ta ^ U o d o 05 o 'J
j^j^c«ţoj-k_boţoţ>oj-*pp50coooo505dd^'rf9*woaM-totoi-*oco«oţo d i^ © b© c© i^ b© o ba ©> "d k^ I-k i>© © k*> i-k d ba "d is© k* k* i-k k* ts© d k*» oq ^viCTi^tawi^w tatîvicocoi^^oo^tot^itM-* ocaod koo® d^
î—k O	p-b t~b h- P-* 1—*	H-* © !	CO CO I	1 00 00 I	<l<l 1 I	I [ sa
INC	ijobtNoi-kitNfcopbabai-^bobk». cowdd^^)f.t30d©s]d	*	i-k ' O <!	' d b©	i-k o ' '	' 1 <b
CJi		t©		03 co	00 oo	?—k
d ţs© O p-; kob'b>
©3 O* cn
00
ba
d
jS* 03
ba d
WWr*ţS® b© tN© d f-k k* dOtCOD”1
03
ba
O
© 05 ţ© 00 O ba k» o
co 05 <i o
O j
2. ®
5" p
B ^ B.3
•q^nis^-ypvjY-ni^ditpiia «>sadifpii5[-npiuY-^nPi	|	—eţsadvpiig	«^adepng-nfvapajj
CD
*
*
®
&
®
S9
M
S<
I
5
6 S9 »0
®
as
89
CD
P
CD
CTC
0
B
OT?
£
O
P
&9
CD
P
e"+-
CD

P
î*
O
P
CSJ
O
c+-
P
H3
•-S
P
P
co
p
p
t—I •
CD
H-*•
UI
CD
O
e’t-
P<
P
CD
CD
P
-CO
t—1 •
sT
p
i—<
CD
00
00
Ol
I-*
C/> P
l-+> l-s
S B ■&. g
S= CD
CD
P8

P
CD
O
P
CO
CD
P
cr
o
p
£3*
P
©
&
a
s
3C
CD
SD IM
CD
CD r-
P3
£2.
<“
pj
CD
P<
CO
CDc
P#
S2
gOc
O
O
CD-
O
»tr+-
i—i •
P
P
CD
P
O
O
Ov
I—I •
p
p
o
co
C"t-
>-S
p<
Cb
CD
P_
CD*
t—•>
P
CD
O
S'SOW
P d> <D
!->■	O
CO 05 N)	!-*■	rj
MOKCOtOfflOOCOîGOţOCOa OwOW^'JO’OMtDi^KD i-*	>-■	w h* T3
CC 00 ® t5 t»
o o o o< o
înştiinţare.
1
Subscrisulii are onorea a face cunoscuta on. publica că a deschisa
aici una
C U R S U
spre învăţarea desenmului de croială şi a croitului
’ pentru la.aâaa.e d.e d.ame
instruânda după cela mai nou metoda parisiana şi academicii.
Elevii se instruezâ după una metoda uşora astfelti, încâta înşişi pota luă măsură şi croi cu garanţiă şi asigurare în timpula câta fine cur-sula de instruire. In acelaşi limpa se instrueză şi în lucrări practice. Atestate numerose se pota presenta. Fetele sărace primesca instrucţia gratuită. Subscrisula recomandându-se cu tota adinsula publicului p, t., se r6gă de cercetare câta mai viuă. înscrierea elevilora se pote face dela 8—12 a. m. şi dela 1—7 p. m.
Locuinţa mea se află în strada Câldărarilorâ, oasa Ini Montaldo Nr. 488, scara I, etaginlu I, uşa Nr. 3.
Cu totă stima
J. Oraf, iustructoru de croiţii.
Mulţămită generală din Viena, Peşta, Pojuna, Arada, Alba-Iulia, Sibiiu.
AdeverimO că amil învătatu dela d-lQ J. Graf în timpii de 6 sgptgmân! completa desemnuia de croita pentru haine femeescl şi compunerea lord. DreptO aceea ne simţimd atinse în moda plftcutâ. de a exprima dlui I. GRAF mulţumită nostră pentru ostenela şi diligenţa sa şi de a-lâ pu»e recomanda pretutindenea cu privire la cunos-cinţele sale speciale şi Ia metodulâ său uşorâ de cuprinsa.
Alba-Iulia, în Iulie 1881.
Popp Gyorgyne, Ince Sândorne, Emilia Nicola, Irene Frolicli, Ana Siebert, w Ida Low, Hermina Mendl, Irena Halasz. Şi tote elevele.	^
ssseeeâeeeeeeeeseosd
B61e secrete
le vindeci! pe basa celei mai nouă constatări ale sciinţei, chiar şi caşurile cele mai desperate fără ca cineva să fie împiedecatu dela lucrulu său. Asemenea vindeci! urmările rele ale păcatelor!! tinereţei (onania), slăbiciune de nervi şi impotenţa. Mare discreţiune. Ne rugămii pentru descrierea completă a bdlei.
l>r. Bella,
membru ală mai multoră societăţi scienţifice etc. fNr. 133)	6. Place de la Nation, 6. — PARIS.

Nr. 59.	GAZETA TRANSILVANIEI	_________1885.