REDACŢIUXEA ŞI ADMININTRAŢIUNEA i
BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA*' IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe untt antt 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi str&in&tate:
Pe anii 36 fir., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE:
O serii garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefranoate nu se primesoii. — Manuscripte nu se retrămltfi.
58
Mercurî 13 (25) Martie
1885.
BraşovU, 12 (24) Martie 1885.
Numai de curândă ni s’a făcutu din partea tmorii foi maghiare şi a aceloră foi române, cari se distingi! prin serviciele ce le aduch duşmani-lorii noştri, că noi, cei dela „Gazeta Transilvaniei," prin aceea că criticămă purtarea archiere-iloră amă periclitâ anatomia bisericei şi amu pregăti calea unoru stări anarchice în sînulă ei.
Se’nţelege, guvernulu nu p6te fi învinovăţită de nimicii, ce se petrece în ţâră, Archiereii sunt şi mai puţinii de vină. când lasă să se întâmple ce vrea d. Trefort, şi uneltele mititele ale celor dela putere, paşalele oficidse şi nesficiâse de prin comitate, d6ră vorii avâ a<ji mai multă cinste şi omeniă şi li se va dă mai multă creijământii de-câtă unei foi române „răsvretitâre" — ori chiar vr’unui preotă română agitatoră, care cetesce „Gazeta."
Astfeliu ne-a bătută Dumnezeu pe noi ca în unire cu aderenţii noştri, preoţi şi mireni, să purtămă vina la t6te relele, ce bântuie a<JI acesta nefericită ţâră şi poporaţiunea ei şi mai nefericită. Noi cari descoperimă mişeliele suntemă turburătorii, anarchiştii periculoşi. Cei dela putere comită fărădelegile numai si numai, pentru că îi jidărimă şi îi neodihnimă noi neastâmpăraţii, cari facemă „tâciunăriă politică.“*)
Dacă s’a disolvată societatea „Iulia," din Cluşiu, „Gazeta" e de vină; dacă se conflşcă bibliotecile tinerimei ndstre studiâse, totă „Gazeta" e de vină; dacă se prigonesce profesorulă de limba română din Sătmară, asemenea „Gazeta" are păcatulu pe sufletă; dacă se tragă în judecată <$menî nevinovaţi şi pacînicl pentrucă ţină la filele mari din istoria ndstră naţională, voindă a se folosi de libertatea individuală, totă „Gazeta" e capulă răutăţiloră; dacă în fine gendar-mii intră cu baionetele împlântate în biserici şi gonescă afară pe evlavioşii creştini cu preotă cu totă, profanându sacrulă altariu, acâsta totă „Gazeta a pricinuit’o.
Dar acum se întâmplă altă mişeliă. Dela 7 (19) a lunei curente biserica română unită din comuna Şiermaşiu, în Câmpiă, este încuiată şi acum în ajunulă Pasciloră preotulă nu mai pote find sf. liturghiă şi sfintele rugăciuni şi acâsta numai şi numai pentru că aşa le place unoră armeni neruşinaţi, cori ţînă în arendă moşia de acolo.
Aici nu mai e vorba de ună parastasă ală lui Horia, nici de ordinulă ministrului, nici de circularulă mitropolitului, ci ună preotă română cu mica sa comună stă faţă cu volniciile arendaşului curţii şi ale dregătoriloră lui unguri.
Ună omă de bună credinţă ne-a împărtăşită (jilele trecute adevăratele cause, pentru cari preo-tulă română din Şermaşă este a<JI aşa de multă prigonită de cătră adversarii nâmului nostru.
Acestă preotă, ni se asigură, a avută pănă acuma o purtare adevărată românâscă. Elă n’a mai suferită ca poporulă să fiă esploatată de proprietari şi arendatori, elă clădi o scdlă frumdsă română, se puse în fruntea poporului în t6te cestiunile ce privâu interesulă naţională. De a-ceea streinii şi veneticii nu’lă potă suferi şi vrâu cu orice preţă să’lă gonâscă de acolo.
*) Complimentulă celă mai nou ce ni’lă face »Vii-torulft» în agonia morţii sale.	Red.
Prigoniri de acestea însă vau începută a deveni de t6te (Jilele; ceea ce însă nu s’a mai pomenită pănă acum, de când robimă şi mun-cimă pe acestă pămăntă îngrăşată cu sângele nostru, este faptul ă ca ună flâcă de a-rândaşă să aibă cutezarea a închide biserica română împedecândă astfelă pe preotă de a servi în ea.
In faţa acestui faptă revoltătoră trebue să întrebămă, dacă mai esistă astăcjî o autoritate bi-sericâscă română unită, dacă mai esistă ună Me-tropolită în Blaşiu, său s’au transportată cu toţii, şi consistoriu şi Mitropolită, la Pesta de unde nu mai audă şi nu mai sciu nimica de ce se ’n-;âmplă în Ardâlu ?
Punemă aceste întrebări, din causă că dela 19 Martie n., de când s’a comisă atentatulă din partea anarchiştiloră armeni arendaşi dela ŞermaşI, au trecută cinci ŞÎ astăzi celă multă trebuia
prejurimile Pristinei s’au aurită bubuituri de tunuri timpă de câteva 6re. Se crede, că între Prizrena şi Pristina a fostă o luptă între Turci şi Arnăuţî. Amănunte despre acăstă luptă n’au sosita încă.
*
In privinţa arangeamentu lui afgana comunică o telegramă a lui Thornton din Petersburg o declarare a ministrului de esterne ala Rusiei, că trupele rusesc! nu vora înaintâ din actualele posiţiunî ocupate, afară numai dacă trupele afgane vora înainta şi vora atăcâ pe Ruşi, său dacă s’ar ivi una casa deosebita, ca de esem-plu turburărî în Penjdeh. Ministrulă rusă a mai declarata, că comandanţiloră ruşi li s’au data cele mai stricte ordine, de a evită prin t6te mijlâcele posibile una con-flicta. , Times * (pce că prin acesta arangeamenta Rusia câştigă numai timpa, pe care-ia va întrebuinţa bine, âr Anglia din contră va perde.
*
Englesii au începută a înainta în contra Sudanesilora, precum spune o telegramă din Sua-chimă. După o scurtă încăerare ce au avut’o cu trupele lui Osman Digma, Englesii au intrata în Hasheen.
primim* o telegramă dela Blaşiu, în care s6 Lnin;icu.la ?’a retrasii- In ”ma recanrfeenlorQ fâcute-m se anunţe, că arendaşulă s a trasu m judecată şi că s’a datti deplină satisfacţiune bisericii, res-tabilindu-se ordinea publică turburată din Şermaşă.
Dar p6te că amă greşită cu vr’o c[i în so-cotâla ndstră, de aceea mai aşteptămă să vedemă ce măsuri a luată autoritatea bisericâscă din Blaşiă faţă cu atentatulă revoltătoră şi ne mai pomenită din Şermaşu.
pată posiţiunile părăsite de Englesl. Generalulă Graham a dată ordină, ca tdte trupele sale se âsă din tabără, afară de ună batalionă de 6menl, care va remânea spre pază.
-----o--------
CRONICA POLITICĂ.
Atentată asupra unei biserice române.
i
Şermaşulă mare, 11 (23) Martie 1885.
Stimate Domnule Redactoră! Amă ajunsă cu impertinenţa armeano-ungară la culme, am ajunsă de arbitriulă trece în violenţă crudă, încâtă săvârşirea cultului divină şi a rugăciuni-
loră în biserică cu forţa brutală încă se împe-Duminecă, în 22 Martie, împăratulă Germa-‘^ec^
ni ei şi-a serbată a 88-a aniversare a <|ilei nascerei sale. J Unde să alergămă nu avemă, pentru că cei încă nici ună monarchă europână nu scimă să fi ajunsă j ce ne lovescă sunt şi judecătorii. Dâcă aler-pănă acum la acâslă etate înaintată. »N. fr. Presse* ac- ’ g&rnă ]a justiţiă, celă mai sfântă dreptă se în-centuâză, că bătrânulă împărată doresce susţinerea păcii _ tdrtocă şi se mistifică, ba cu martori depravaţi şi că acâsta este una din trăsurile cele mai frumâse ^ plătiţi celă mai sfântă dreptă se declară de ale domniei sale. Necontenitele pregătiri de răs-, neadevără.
boiu ale stateloră europene, adauge numita fâiă, deş- ] J)q multă timpă mă aflu în relaţiunl nea-
tâptă îngrijiri mari, mai alesă acum în primăvâră. Ina- j mjce faţă. cu omnipotenta nâstră curte boerâscă. inte cu 14 <|ile încă, când s’a ivită deodată cestiunea rea intenţiune m’a încurcată şi în procese afgană, temerea că va isbucni ună r£sboiu anglo-rusescă J criminale. Precum sciţi în Nr. 45 a. c. din era încă mare. Dar Anglia a făcută totă posibilulă spre J w Ellenzâk" vestitulă arendatoră Lâzâr Moni a a evită răsboiulă şi a primită condiţiunea rusâscă, ca publicată ună articulă defăimătoră, voindă a mă trupele ruse să rămână în posiţiunile ocupate. Căuşele j folamă înaintea autorităţiloră mele eclesiastice. neînţelegeriloră însă nu suntă delăturate. La aplanarea faţă cu o astfelă de impertinenţă şi infamiă am conflictului afgană se mai adauge şi arangeamentulă trimisă ună răspunsă la „Ellenzâk" din Cluşiu egiptână subscrisă de tote puterile, care dovedesce cu 2 fi. rugându-mă ca să mi-lă publice, dorinţa de pace a loră. Apoi mai vine şi împăcarea j	Redacţiunea lui „Ellenzâk" a mai poftită
Germaniei cu Anglia. Prinţulă de Wales s’a dusă în ţncă 5 fl. Ca 7 fl. să-i ţîpă (aruncă) în părău persănă la Berlină spre a felicită pe împăratulă W ilhelm,1	n’am putută,	prin urmare nu m’am putută rec-
totodată a trămisă şi Regele Italiei pe ducele de	Genua	tifica în acea	f6iă, în	care am fostă pe nedreptă
ca representată ală său la festivitatea din Berlină. F6ia defăimată.
vienesă vede în aceste visite o confirmare a păcii şi a j Impertinenţa merge încă şi mai departe, din marelui preţă şi a tăriei alianţei ce unesce pe Germania partea curţei arendatorului se ducă argaţii la bi-cu Austria. Viitorulă ne va dovedi, dacă acâstă	părere	SPrică în 19	Martie	st. n. iau cheile bisericei şi
este fundată sâu nu.	încuie biserica,	care şi	astâdî e încuiată şi serviciulă
„ ,	~	.	.	. u m a ia* divină în biserică e împedecatu din simpla causă, că
.Budapester Correspondenz* comunică, căânteia	7	,
. *	.	-	. -ji-i preotulă nu cunosce pe arendatorulă ca mat marele
sesiune a dietei unguresc! pentru penoda legisla- *	r
tivă 1884 pănă la 1887 se va închide în totă casulă în.8 U'
a doua jumătate a lunei Maiu şi dieta se va convoca în •
Nu sciu ce paşi va face Domnulă proto-
,	. w ^ j , r. .. w . c popă alu Catinei Ioanu Moldovană, care e avi-
a doua sesiune celă mai târdiu pe la sferşitulă lui Sep- r * ,	.	.	. . c	.	. u
_ ^ w	•	n % satu de timpuriu şi informată despre insulta ce
temvre. Totă lat6mnăseva constitui camera magnaţiloră ,	,	,K .	.	...
,	,	^	. w J r X J	b b făcută bisericei şi preoţimei romane,
în noua sa formă, dacă proiectulă de reformă va deveni pănă j	’ r 1	«
atunci lege. 0 convocare mai timpuriă a dietei după ântâia sesiune cu greu se pâte aşteptă, deorece voră trece mai multe săptămâni, până ce se va stabili lista aceloră magnaţi, cari plătescă o dare fonciară de celă puţină 3000 fi.
Alesandru Maioră, preotă română.
eajo
Incăerările dintre Turci şi Albaneşi
Parastasele pentru Horia şi d. Trefort.
Din marginea nordică a Archidiecesei unite, 10 Martie. Domnule Redactoră! Pe aici mai în tote bisericile
continuă cu multă înverşunare. 0 telegramă din Bel- gr. cat. au intenţionată On. D-nl Preoţi a înălţa rugă-gradft dela 19 Martie n. comunică, că, după seirile so-‘ciuni cătră a-totă-putintele Creatoră pentru sufletele ce-site dela graniţele sărbesci, la Vranja în direcţiune spre îm- loră trei Martiri: Horia, Cloşca şi Crişană în 28 Febr.
Nr. 58.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
1885. Şi într’adevără aceste sacre rugăciuni s’ară fi şi celebrată — dâcă imediată înainte de aceea nu sosea cerculariulă despotică ală Escelenţei sale D-lă Arch. şi Metropolită Vancea.
Cu tote astea potă asigura, că ceea ce nu s’a putută realisâ în 28 Februariu, s’a realisată în 1 Martie 1885, când acele umbre măreţe, — cari de înaltulă regimă maghiară suntă forte respectate — cu cea mai adâncă pietate din partea tuturoră Onor. D-nî preoţi în gândă verbală şi în sacrele loră rugăciuni au fostă pomenite! —
Abstrăgândă dela acesta — trebue se mârturisescă, că toţi Românii de pe aci când se întelnescă trişti, apăsaţi şi melancolici se întrebă unii pe alţii: Dâr ce, frate Preotule, acuma la atâta amă ajunsă că chiar de ca-pulă nostru bisericescă să fimă opriţi a servi cultulă divină pentru jertfele aduse martiriloră Sâmbătă adecă în (jiua paresimiloră ? şi mai departe îşi pună ei între ei, următdrele întrebări: Cum de a îndrăsnită capulă nostru bisericescă a comite ună abusă anticanonică, aşa de mare? Cum de a îndrăsnită capulă nostru bisericescă într’ună modă aşa uşoră şi neprecugetată a se supune unei provocări ministeriale violândă sâmţulă nostru şi candnele bisericesc!?!! Şi cu toţii se unescă în acea espresiune, că după ce nu avemă sinodă, — unde pentru acestă faptă anticanonică comisă de capulă nostru bisericescă să’lă putemă trage la răspundere, — cu toţii am subscrie o plângere cătră sacrati-sima Maiestate — rugându’lă ca să mijlocâscă restituirea vechei nostre constit uţiunî bisericesc! şi dacă va fi de lipsă s’ar plânge asemenea şi la Sanctitatea Sa patriarchulă dela Roma, numai dacă unii dintre cei chiămaţl şi versaţi ar lua iniţiativa!
Şi în fine cu toţii mulţămescă d-loi ministru Trefort pentru faptulă acesta fină şi diplomatică, făcută cu voia ori fără de voia sa, în interesulă deşteptărei Româniloră şi pentru glorificarea aceloră trei martiri, căci vedeţi, d-le Redactoră, să luămă lucrulă numai obiectivă, — aşa cum este: Dacă d-lă , ministru Trefort nu făcea acestă pasă forte fină şi diplomatică, — abună sâmă cei mai mulţi preoţi în Sâmbăta de 28 Februariu 1885, cu ocasiunea sânţirei prescuriloră aduse de credincioşi fiesce-care pentru morţii săi, — numai per tangentem ară fi pomenită şi numele acestoră trei martiri, — şi pdte numai ală tjecelea preotă ar fi ţinută vr’o predică în care ar fi pomenită de martiragiulă ce loră trei umbre! — şi cu astfelă de predici poporulă nostru e f6rte dedată mai cu sâmă dela 48 încâce! — şi apoi a doua tji p5te nici că se mai vorbia de cei trei martir!!
Insă D~4eulă Româniloră şi providenţa a voită şi dispusă ca însuşi ună ministru maghiară, în a cărui vine curge ună sânge francesă, să deştepte sâm-ţulă română, — şi să gloririfice volens, nolens, umbra, martiragiulă şi faptele celoră trei martiri, căci din momentulă <jilei de 28 Februariu 1885 când preoţii nu au putută servi cultulă divină înaintea câtorva babe şi bătrâni, înaintea câtorva prunci şi minorenl, domnii preoţi au fostă interpelaţi de aceia cari au dusă prescurile în biserici, că de ce nu au binecuvântată prescurile şi de ce nu au celebrată s. rugăciuni îndatinate? — La cari întrebări juste, d-nii preoţi au fostă in-datoriţî a le răspunde adevărulă!... — Cine au fostă acei Horia, Cloşca şi Crişană? eată cine! — şi de atuncea toţi Românii, pe strade, — în cârciumă, la lucru pe câmpă, la mărturii, — în târguri, — şi sâra în cerculă familiei, nimica alta nu vorbescă, — decâtă de faptele şi martiragiulă celoră trei martiri, — iară copii cântă doinele: Horia şâde pe butuci!!! Ei, D-le Redactoră! trebue-ţl mai mare parastasă?!!!
Ună Ungură moderată ar trebui să d-Iui ministru Trefort: si tacuisses, philosophus mansisses, însă toţi ' Românii cei adevăraţi în unanimitate şi susă şi tare trebue să-i strige: Trăâscă Escelenţa Sa d-lă ministru . Trefort, căci fiă convinsă că faptulă său celă fină şi diplomatică în istoria naţiei maghiare va cuprinde ună pasagiu, — âră pe noi întru atâta ne-au îmbucurată şi animată, încâtă noi suntemă convinşi, că posteritatea română atâtă pentru acestă actă fină şi diplomatică, câtă şi pentru t6te intenţiunile Escelenţei Sale pe terenulă culturală, socială şi scolastică făcute cu o intenţiune rară şi binevoitâre în interesulă deşteptărei Româniloră, peste ună secolă îlă vomă glorifica şi îi vomă ţinâ parastase!..
Ună Română care strigă: „se trăiască Trefort!“
------O-------
;	Strigăte de desperare.
„Peşti Naplo“ nu e mulţămită că Maghiarii dela stăpânire ne-au desmoştenită de t6te drepturile,
“ ci vrea cu orice chipă sâ ne vadă şi împintenaţl. De aci strigătele de desperare, că Ardealulă e locuită de sumedeniă de Români şi numai de o mână de . Maghiari, cari se valachisâză. Iată acele vaete i'\ ale fdiei ungurescl, care n’ar vrea să mai audă, f ■ că suntă Români în Ard^lă, d6r care işl va pune j) astă poftă în cuiu — pentru veciă:
„Situaţiunea Maghiariloră ardeleni deveni forte delicată de când agitaţiunea daco-română a luată ună 6re-care avântă. Pericolulă e mare. Din 2,085,000 locuitori ai Ardâlului 630,000 suntă Maghiar!, 1,134,000 suntă Români, 212,000 Saşi. Neegala împărţire a maghiarismului grăbesce pericolulă. In comitatele Hunedâra şi Făgăraşă 95 Ia sută suntă Români, Alba inferioră Solnoc-Dobeca, Turda-Arieşă 80 la sută suntă Român!, în Nă-săudă Selagiu şi Sibiiu 70 Ia sută suntă Români. In o-raşele Braşovă, Sighişora, Bistriţa, Alba-Iulia, Mediaşă, Sebeşă (săsescă), Orăştiă, Deşă, Gherla, Deva, Ocna-Si-biiului, Cluşiu, Breţeu, Abrudă, Hunedora, Haţegă — parte maioriratea preponderentă a locuitoriloră, parte o minoritate însemnată suntă Români. Maioritatea numerică au ei în cinci oraşe şi 9 comitate, maghiarismulă din contră numai în cele 4 comitate săcueştî. In comitatulă Cluşiu şi Selagiu elă — maghiarismulă — abia se mai susţine, âr în celelalte părţi e slabă, espusă sfărâmării şi valahisărei. Maghiarulă învâţă limba valahului, valahulă însă forte arare-ori învaţă unguresce. Elă e poporă bună, însă uşoră se fanatisâză, şi stă sub influinţa popi-loră, cari facă politică, sub a învâţătoriloră, advocaţiloră şi a notariloră de prin sate. Propaganda daco-română lucrâză de multă şi fiind bine organisată ascultă de comanda adunăriloră din Sibiiu, pe când din contră pănă acum în Ardeală maghiarismulă n’a fostă organisată.*
-----o--------
De peste manţl. Unt! parastas!!.
Sub acestă titlu, „Romanulu“ publică ună articulă ce se datoresce penei talentatului tânără d. G. Ionescu şi cunoscută tuturoră, Româniloră mai multă sub pseudonimulă „Gion.w Reproducemă din acelă articulă următdrele:
Amă aşteptată ca 4iarele transilvănene să ne aducă câtă se p6te mai multe amănunte asupra parastasului celebrată Sâmbătă la 16 Eebruariu, în t6te bisericile române ortodoxe, spre eterna memoriă a martiriloră liber-tăţiloră transilvane, Horia Cloşca şi Crişană. Voiamă fârte să vedemă, cum şi ce felă aveau să privâscă acâstă religiâsă datoriă a Româniloră, amicii şi vecinii noştri Unguri.
Aşteptarea ne-a fostă răsplătită, căci, pe lângă obicinuitulă »simţă« politică ală amiciloră noştri arătată şi în acâstă circumstanţă, amă mai vă4ută şi înscenarea unei generale acţiuni dramatice, — tragice pe alocurea, — cu tote părţile şi accesorele ei.
Caracteristica acestei drame sâu tragedii, care — (Ungurii credâu acâsta) — avea să se petrâcă prin t6te oraşele Transilvaniei, e cuprinsă în următârele două cuvinte scrise »Gazetei Transilvaniei» dela 2 Martie de u-nulă din corespondenţii săi din Câmpeni. Ungurii au cre4ută că cine scie ce are să se întâmple; au luată măsuri peste măsuri; au făcută din ţînţară armăsar.
Ţînţarulă pe care Ungurii llă vedeau ar mă sară a făcută pretutindeni pe onorabilii »solgăbirăi« (pretori) şi pă4itorI ai liniscei publice să tremure vargă în nâptea de Vineri spre Sâmbătă, şi în cea de Sâmbătă spre Duminecă cre4ândă că haid! dă ortulă popii corâna s-tului Ştefan. Toţi funcţionarii cari, dincolo peste munţi, facă •fericirea* 4^nică a Româniloră, au deschisă ochii în 4 în 8, în 48, două 4*1© şi două nopţi d’a rândulă, căci Statulă ungară, din pricina parastasului comemorativă ală lui Horia, Cloşca şi Crişană, trecea printr’o strîmtâre şi pe o punte subţire ca muchia cuţitului. Fără supărare,
Ar cu privire la pregătirile funcţionariloră şi soldaţiloră relative Ia parastasurile române, nouă ni se pare că Ungurii, amicii şi vecinii noştri, au jucată cu multă desăvârşire ună rolă superlativamente ridiculă. Şi, vedeţi d-v6stră, pentru nisce asimilator! de talia compatrioţiloră d-lui Kallay, pentrunisce »stimabili» luminători ai Orientului, asemenea roluri nu suntă tocmai de cinste.
Au fostă sate române, cari nu sciau de parastasulă lui Horia şi cari vă4endă soldaţii că vină la dânşii, că primarii îi privescă cu nişce ochi bleojdiţî de frică, că funcţionarii mai înalţi vină, plecă şi âr se întorcă prin sătulă loră, au cercetată şi au aflată că e parastasulă lui Horia, şi a doua 4i în linişte, cu tristă iubire şi neclintită speranţă s’au dusă la biserică şi s’au rugată pentru Horia Cloşca şi Crişană. Nu suntă tocmai subţiri ţăranii din satele acelea, cari au sciută că e aniversarea morţii lui Horia mulţămită vestei indirecte date de Unguri, nu suntă tocmai subţiri, căci alminterl ară fi trebuită să acopere, îndată după eşirea bisericei, cu subsemnaturile loră o adresă de mulţămire autorităţiloră cari le vestiseră aniversarea.
După ce trece în revistă diferitele localităţi pe unde s’au serbată parastase şi măsurile ridicule luate de Unguri în <Jiua de 16 Februariu, continuă astfelă:
Şi t6te acestea de ce? Pentru ce consemnarea miliţiei, punerea în piciOre a gendarmiloră, venirile şi plecările insolite ale funcţionariloră de totă soiulă şi ale solgăbirâiloră maghiari?
Nu vădă altă causă la acâstă mişcare generală decâtă următârea: plăcerea ministrului d’a trămite în tâte părţile întrebările telegrafice cu privire la parastasulă lui Horia: cum s’a petrecută? cine l’a întocmită?
Şi după ce va primi ministrulă cine scie ce dosare şi ce rapârte asupra liniştitului parastasă, 4iar*Ş{n de felulă şi de talia politicosului Gustav Beksics dela mai politicosulă »Peşti Hirlap» voră începe să strige ârăşl că Ardealulă e în pericolă din causa »apoteosei tălhariloră* »rabl6 zsivânyok*, după cum spună 4>arele transilvănene că scrie simpaticulă »ElIenzâk« din Cluşiu.
Totă astfelă mereu înainte! Asimilarea şi înfrăţirea Româniloră cu Ungurii facă paşi gigantici!....
Odinioră, în faţa unoră asemenea nedreptăţi şi prigoniri fără nume, bătrânii prelaţi ai bisericei ardelene is-bucneau cu strigăte de mâniă. Mitropolitulă Mironă Ro-manulă şi mitropolitulă Ionă Vancea din Blaşiu s’au ci-vilisată, s’au subţiată, s’au ajunsă şi procedă altfelă fă-cândă curte Unguriloră şi autorităţiloră loră.
Vomă reveni, căci cestiunea merită să fiă cunoscută şi de Românii din Ţâră, cum 4^ Românii de dincolo.
SOIRILE PILEI.
In sinodulă archldiecesană gr. or. s’au mai alesă deputaţi mireni: în cerc. VI Ilia, Dr. Ioană Popă şi 1. Dragomiră; în cerc. X Abrudă, Simeonă Demiană şi Gherasimă Candrea.
—0—
Dintre deputaţii aleşi pentru sinodulă diecesei Caransebeşului suntă cunoscuţi pănă acum: 1. Lugoşă: Dr. Al. Mocioni, C. Rădulescu; 2. Fâgetă: L. Simonescu, At. Cimponeriu; 3. Coşiava: 1. Bartolomeiu, I. Mustâţa; 4. ZgribeştI: 1. Janculescu, S. Scioponia; 5. Prebulă: Ant. Mocioni, I. Oprea; 6. Bogşia: Cor. Brediceanu, A. Dia-conă: 7. Reşiţa: Ionă Budinţiană, Petru Brostânu; 8. Jam: Vincenţiu Babeşă; 9. Oraviţa: f. Ţârană, P. Cimponeriu; 10. Caransebeşă: S. Seracină, I. Popovicî 11.; Teregova: I. Curescu, I. Sârbu; 12. Mehadia: S. Stoica,
I.	Grama; 13. Bozoviciu: I. Novacă. 1. Popovicî; 14. Jebelă: A. Damaschină, I. Gherdană; 15. Fizeşiu: Mar-tină Ţapu, Ioană Popoviciu.
—0—
Presidiulă Curiei din Pesta a dată ordină, ca pârta edificiului curială să fiă continuu supraveghiată de por-tară şi de servitorii cancelariei. Acâstă disposiţiune s’a luată din causa sgomoteloră împrăştiate despre atentate cu dinamită.
—0—
Defraudările poştale în Ungaria suntă fără sfârşită, mai alesă în Pesta. La oficiulă poştală dela gara centrală acum şese luni se instalase ună oficială poştală Emerich Csapo cu o lâfâ anuală de 600 fl. Instrucţiunea a constatată oă Csapo a defraudată trei scrisori cu bani în sumă de 1600 fl.
—0-
Agio vamală s ’ a stabilită pentru luna Apriliu cu 23%.
—0—
Deputaiulă I6nă Ronay pe când scobora pe treptele camerei a fostă bătută la 19 Martie n. cu bastonulă de ună bărbată bine îmbrăcată, — advocatulă Franz Vargai. Când i-a aplicată bastonele a 4*SA: »Asta’i pentru soţia mea!» Vargai fu arestată, dâr în urmă eliberată pe garanţiă.
—0—
Agata Bârsescu va juca Joia viitâre în Burgtheater pentru ântâia âră pe .Quinault» din Narciss, âr după vacanţa Pasceloră va jucâ rolulă »Ofeliei* din Hamlet.
—0—
Citimă în »Răsboiulă* : Ună mare numără de proprietari şi comercianţi din Craiova au adresată M. S. Regelui Carolă următârea telegramă: «Graniţele Austro-ungare, contra convenţiunii şi echităţii, stau închise vi-teloră nâstre. Comerţulă cerealeloră paralisată prin suprimarea porturiloră france Brăila şi Galaţi. Cum putemă, Maiestate, să trăimă când nu mai avemă alte resurse de viaţă? Sunteţi denositar! destineloră acestei ţări. Rugămă, puneţi capătă miseriei ce nu mai putemă îndurâ.»
—0—
S’au declarată în stare de falimentă comercianţii: Anton Pedros pânzară în BucurescI cu ună pasivă de
80,000	lei, Tache Hagi Nazar şi Ghiţă Avramescu din PitescI, Ovanes Hagian din Tulcea.
—0—
Primulă volumă ală dicţionarului Academiei, terminată de d. Hăşdău, se va pune sub ţipară, spune •România.* Volumulă conţine, în 500 de pagine, t6te cuvintele începătore cu litera A.
- 0—
Casa Botkin fraţii din Moscva, care făcea comerţfi cu coloniale, a falimentată cu ună pasivă de 2 miliăne ruble.
—0—
In BucurescI se va începe în curândă ună intere*
Nr. 58.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
B------------------------------------------------------------
sanlti procesti în contra a câtorva scopiţl — cei mai blâstămaţl sectari de pe faţa pământului. Vomă ţinâ în curenta pe cetitorii noştri despre acâstă afacere.
—Clin Padua, Turinâ şi Roma au isbucnita turburărî din partea studenţiiorfl. Universitatea din Roma s’a închisa şi s’a ocupata de trupe.
-------O-------
Bursa de Bucuresci.
Citimti în „Curierulii Financiară “ :
Primele a^e săptămânei au fosta ocupate cu liquidările lunei precedente; de aici a provenita că şi cursurile au manifestata o mare slăbiciune. Cu t6te astea, angajamentele nefiinda prea numerâse din causa precauţiunilora de care a căutata să se înconjâre speculatorii serioşi şi agenţii de schimba, în urma atâtora insolvabilităţi, totula s’a terminata fără nici una incidenţa.
Acum că liquidările s’au sfârşita, transacţiunile au începută a fi mai animate şi mai tâte valorile cotezfi în urcare.
Dacia-Romania care cota în slăbiciune Luni şi Marţi s’a urcata pănă asâră sub impulsiunea a numerâse cereri pănă la 3021/* pe terraena. Urcare faţă cu cota de Sâmbătă de 6 lei de bucată. Pe bani gata, aceste valori au începută cu 293 şi au sfărşita Joi cu 29IVa-
Naţionalele de asigurare au presentata şi ele o ţinută bună. Plecânda dela 217 Luni, au atinsa asâră 225 In lichidaţiă contra 2181/* Sâmbătă. Comptant au făcuta 217 şi apoi 2161/,.
Mobiliarele compteza puţine afaceri. Ele au menţinută cu tâte astea cursuia de 192; una momenta au cotata Marţi 194 pe bani gata, fără a putea însă să se ţină aci.
Construcţiunile au fosta ferme. Dela 2371/2 comp-tanta şi 240 pe termina, Luni, ele s’au urcata asâră la 243 şi 245 cu bune tendinţe.
In celelalte valori, afaceri aprope nule. Singura bursă de MercurI a putută înregistrâ următârelc cursuri: Renta perpetuă 91%; Obligaţiile 5% 1884 ale oraşului Bucuresci 92; Funciaruia rurala 7°/0 100%. In aceeaşi <ji a apăruta în bursa nâstră 6°/0 de căi ferate pe care nu ne aducema aminte să-la fi mai văZutfi de multă vreme. Elfi a făcuta 103%. Unfi avisfi alfi ministerului de finanţe prevestesce pe detentorl că a 11-a tragere la sorţi a acestora din urmă titluri se va face la 20 Martie curenta, în localulfi casei de depuneri pentru amortisarea de obligaţiuni îa valâre de 290,000 lei.
Prima aurului a arătată în cursulfi săptămânei în-dinaţiunî seriâse spre urcare. Ea s’a urcata la 12%%, a atinsa 12.70 şi apoi a căzuta în bursa de asâră la 12.30%.
In târgulfi liberfi afaceri puţine. Capitalurile disponibile suntfi rare; exportaţiunile n’au începută încă sfi dea avânta afacerilorfi. Fondurile de stata şi de societăţi au cotatfi: 6% rurala 89%; obligaţiile vechi 5% ale oraşului Bucuresci 78; lozurile comunale 31—32; fonciarulfi rurala 5% 85%; urbanele 7% 971/a; 6% 90; 5% 83%. Pensiunile variezfi între 220 şi 225.
Acţiunile Prevederei au cotata 101.
------O--------
Dare de s6mă.*)
Voila, finea lui Februariu 1885.
Domnule Redactorfi!
j Este lucru pe depîinfi constatata, că de bunăstarea ! materială condiţionâză şi starea intelectuală!, precum a individului aşa şi a unei naţiuni întregi, căci sciutfi este că cu câta o naţiune stă mai bine în privinţa materială cu atâtfi este mai superiâră şi în privinţa intelectuală. Esemple din abundanţa de natura acâsta ne dă chiar timpulfi de faţă.
Luândfi îndemna de acesta motiva corpulfi didac-I ticfi aia scâlei centrale grăniţărescl din Voila, în 8 Ianu-ariu (27 Decemvre v.) a. c. a arangiata o producţiune literară împreunată cu teatru etc. în scopfi de a sări în ajutorulfi elevilorfi săraci dela acâstă scâlă, lipsiţi de mijlâce.
Despre decursuia şi reuşita acestei producţiunl literare, la timpulfi său s’a publicata în parele nâstre cele mai favorisătâre şi încurăgiătâre corespondenţe.
Cu ocasiunea acestei producţiunl, parte dela participanţi şi din supra solvirl a incursfi preste totfi suma de 50 fl. 50 cr. v. a. si adecă: Sâra la cassă a incursfi dela următorii mărinimoşl domni:
Din Voila: Daniilfi Şerbanfi not. cerc. 1 fl. 20 cr.;
N.	Şerbanfi par. gr. cat. 1 fl. 20 cr.; George Vasu «rănd. 1 fl. 20 cr.; Moise Şerbanfi arând. 1 fl. 20 cr.; Hermann Kraus cu fam. 2 fl.; Familia Neumann 2 fl.; Nicolau Paleriu 1 fl. 20 cr.; Friedrich Maierfi 1 fl.; Ioană Bonnferth 1 fl. 20 cr.; Samoilfi Gaborfi 50 cr.; tbeifâ Borzea colectorfi 1 fl. 20 cr.; I. Şerbanfi 1 fl. 20
I *) întârziată din causa depărtării unui membru din co-iwtetulfl arangiatortt.
cr. G. Şerbanfi 50 cr.; I. Moianfi 50 cr.; Panovifz Neumann 1 fl.; Şerbanfi Sinteu 40 cr. — Din Becleanfi: G. Bârsanfi 1 fl. 20 cr.; G* Bodârnea 1 fl. 20 cr., Ni-colau Taflanfi 50 cr.; I. Trâmbiţaşfi 50 cr.; Ioană Ta-flanfi sold. 20 cr. — Din FăgăraşQ : d. Petru Popescu pro-topopfi emerit, et ştim. fam. 2 fl.; Nicolau Aronfi par. şi înv. 1 fl. 20 cr.; I. Mureşianu cancel. comit. 1 fl.; Lau-rianfi Hobianfi 50 cr. — Din Şercaia: Ioană Sălăgeanu cancel. preţ. 2 fl — Din Perşianî: Franz Herzum 4 fl. 20 cr. — Din Sâmbăta infer. Nicolau Albani înv. de stată 1 fl. 20 cr. — Din Viştea infer. Georgiu Borzea not. cerc. 1 fl. — Nicolau Poparadfi comerc. 1 fl. 20 cr. — Din Ucea infer. Valerianfi Oprişfi stud. 50 cr. — Din Seoreiu: Dumitru Bardaşfi	v. not. 50 cr.; Georg Thalmmann	50	cr.
—	Din	Pojorta: Valeriu	Negrea par. gr. c.	50	cr.
—	Din	Lisa: Valerianfi	Poparadfi comerc.	50	cr.
—	Din Vaidarece: Arseniu Bunea învăţ, dirig. grăniţ.
1 fl.; — Maximilianfi Receanu par. gr. c. 1	fl.	—
Din Breaza: loanu Haşiu s. not. 50 cr.; Ioană Haşiu jun. învăţ. 50 cr. Apoi on. d-nl: Alexandru Negrea sub loc. c. r. 1 fl. 20 cr.; Ioană Halmagyi loc. ces. r. 1 fl.
Oferte mărinimâse au incursfi dela următorii d-nl: din Făgăraşfi: Dr. Ştefanii Popă fisicfi comit. 1 fl. 20 cr.; Ilariu Duvlea adv. 1 fl.; Dr. Nicolau Motocii când. adv. 50 cr; Iacobtt Popeneciu I v. not. comit. 50 cr; Andreiu Hintz otelierfi 2 fl; Nicolau Sassebeşfi par. gr. cat. In Veneţia inf. 50 cr. — Din Vaidarecea: Georgiu Poparadfi not. cerc. 50 cr; Ioană Petrişorfi înv. grăniţ. 50 cr; Ioană V. Popii învăţătorii grăniţ. în Lisa 1 fl.
Au binevoită a colecta în scopulfl acesta d. Georgiu Moianfi înv. la scâla de fetiţe în Braşovfi şi fiu zeloşii alfi acestei comune dela următorii d-nî: Georgiu Bel-lisimus direc. la scâla norm. 50 cr; Ioană Dobreanfi înv. norm. 50 cr; colectantulfi 50 cr.
A mai colectata d-nulfi Nicolau T. Popii înv. dirig. grăniţ. în Mărgineni dela d-nii Georgiu Popă ces. r. loc. pens. 50 cr.; Georgiu Popii par. gr. or. 50 cr.; colec-tantulfi 20 cr.
Deci suma venitelorfi preste totfi e de 50 fl. 50 cr. v. a., din cari suptrăgâudu-se spesele cu 30 fl. 50 cr. v. a, rămâne unii venita curaţii de 20 fl. v. a. în favo-rulfi elevilorfi săraci, spre care scopfi s’au destinată.
Primâscă deci pre acâstă cale toţi acei mărinimoşl domni, cari au binevoită a contribui spre acestfi nobilii scopfi, profunda nâstră mulţămită.
In speciă ne ţinemfi de datorinţă a exprima căl-durâsele nâstre mulţămite on. d-nâ Petru Popescu protopopii emerit., carele şi acum la adânci bătrâneţe, n’a pregetatfi a ne onoră cu presenţa d-sale, pentru care sacrificiu moralii şi materiala încă mulţi ani bunulfi Dumnezeu să-i lungâscă firulfi vieţii, ca să mai pâtă în-curagia şi asistă şi pe viitorii la asemenea întreprinderi cu scopuri culturale şi filantropice.
Totfi pre acâstă cale primâscă sincerile nâstre mulţumite toţi acei locuitori din comuna Voila, cari într’unfi modfi sâu într’altulfi au contribuită la deplina reuşită a acestei prime încercări de producţiune literară şi teatru, cari pân’acum prin comunele rurale din Ţâra Oltului, nu s’au mai văzută.
In speciă bravele nâstre românce: Eva D. Şerbanfi, Rafira N. Şerbanfi, Iustina G. Vasu şi Ludovica M. Şer-banfi etc., cari ne-au dată tâte trebuinciâsele ţăsăturl la construirea cortinei, carea în lipsa celorfi necesare, cu greu se pâte construi. Primâscă de asemenea mulţumi-tele nâstre şi ştim. d-ră înv. Sofia Gila pentru arangiarea cu gustă a salei de jocfi; deasemenea d-nii: Nicolau Şerbanfi stud. în drepţii la Pesta; Gavrilă Popă înv. dirig. grăniţ. în Lisa; Nicolau Ludu învăţ. în Becleanfi, pentru sucursulfi binevoitorii, ce ni l’au daţii.
Nu putemfi a încheia acâstă dare de sâmă fără de a aminti, că amfi dori din adânculfi inimei, ca la oca-siunl de natura acesteia, ce urmărescfi scopuri culturale şi filantropice, să se alieze în mai mare măsură şi fără ge-nare şi »papuculfi orăşenescfi* cu > opinca sătâscă,* căci numai aşa vomfi putea lucra cu puteri unite, spre bunăstarea intelectuală şi materială a poporului nostru băntuitfi Zilnică de atâtea calamităţi fără numără.
încă odată repeţimfi — în numele micilorfi elevi — primâscă mulţămitele nâstre toţi acei d-nl, cari ni-au datti binevoitorulfi d-lorfi sucursfi într’unfi modfi sâu în-tr’altulfl, dorind ii, ca pre viitorii să ne vedemii câtă mai mulţi — inteligenţi şi poporfi — la asemenea ocasiunl.
In numele comitetului arangiatorfi:
Daniilfi Şerbanfi,	Georgiu Dobrlnfi,
preş. eforialQ	dirig. scol. şi secret, efor.
ULTIME SOIRI.
Membri oposiţionali ai camerei magnaţiloru au luaţii hotărîrea să respingă proiectulu de reformă.
—x—
„Monitorulfi armatei" anunţă, că colonelulfi
Moriz Pokorny, comandantulfi reg. de inf. Nr. 2, s’a retrasă din serviciulu armatei.
—x—
Scirea dată de „Presse," că episcopulfi Ro-nay ar fi desemnată în loculă răposatului archie-piscopă catolică din Bucuresci, Ignaţă Paoli, şi că guvernulă ungurescă ar susţine candidatura lui, se declară de cercurile informate din Viena ca o curată invenţiune.
—x—
Academia sudslavă a hotărîtă, în şedinţa dela 21 Martie n. ţinută în Agramă, ca în vederea ordinului guvernului, care opresce ţinerea congresului literaţiloră sudslavî, să se ţină la t<5mnă o şedinţă sărbătorăscă a Academiei, la care să se învite învăţaţii sudslavî şi alţi âspeiî. Ministrulă serbescă Novacovici şi exministrulă Mijatovici să fi şi promisă că voră asistă. Se vorbesce, că guvernulă croată nu va permite nici ţinerea acestei şedinţe, care nu e decâtă totă congresă, 4*ce elti*
-----o------
DIVERSE.
Carnea de cală. — Dela deschiderea primei măcelării la Paris, sub patronagiulfi comitetului carnei de calfi, în 1860, consumaţiunea acestui alimenta a mersfi mereu crescândă. In 1867 s’au mâncatfi 2052 cai, 2421 în 1868, 2758 în 1869 şi aprâpe 30,000 în 1870. La în-ceputulfi învestirei se aflau în Paris preste 100 mii cai. Greutatea de mijlocfi a carnei fiindfi aproximativă de 250 chilograme de calfi, cei 30,000 cai consumaţi au datfi
0	sumă de 7,500,000 chilograme carne prâspătă. La 5 Octomvre ministrulă de comerţfi taxă preţuia carnei de I-a categoriă la 1 leu 80 bani, de a doua categoriă la
1	leu 40 bani şi de a treia categoriă la 80 bani. înaintea râsboiului erau la Paris vre-o 30 măcelării de cai, astăzi suntfi 40. Carnea unorfi cai are unfi gustă şi câte odată o tăriă neplăcută persânelorfi care mănâncă pentru ântâia 6ră. lată mijloculfi propusă de d. doctorii Ju~ lcs Guârin pentru a face să dispară aceste elemente de inferioritate: »Carnea de calfi preparată cu sosuri din diferite legumi, s. ex. unfi »filet* pâte rivalisâ cu cele mai bune fileuri din carne de bou, preparate cu sosii de maderă sâu ,â la provensale.* Consumaţiunea carnei de calfi face de asemenea mari progrese în Belgia, Germania şi Elveţia. La Viena în 1853 o răscâlâ isbucni, în sco-pulfi d’a împedicâ pe experimentatori d’a se adună la unfi prânZfi unde voiau să încerce gustulfi noului alimenta, dar astăZI consumaţiunea acestei cărnî se urcă totfi în Viena la 3 miliâne de chilograme. Totulfi ne face să credemfi că în Francia, la Paris celfi puţinii, carnea de calfi îşi va câştigă causa; deja mai multe firme se scriu astfelfi: Măcelăriă de carne de calfi; măcelării fârte frumâse şi aşeZate pe înălţimele Montmartrului şi Beile-villului. Industrialulfi şcie ce face: din momentulfi ce anunţă unfi articolfi da consumaţiune, însemnâză că acestfi articolfi are muşterii.
* *
*
Sora generalului Gordon şi Zebher-paşa. — Sora generalului Gordon a adresată o scrisâre lui Zebher-paşa (celfi care a fostă arestata la Cair), rugându’lfi să în-tervie pe lângă Mahdiulfi pentru a’i da obiectele şi hârtiile găsite la apărătorulfi Karthumului. Zebher-paşa a răspunsă prin următârea scrisâre: »Dâmnă! Vă mul-ţămescfi. de onârea ce mi-aţî făcuţii d’a’ml adresa scrisâ-rea d-vâstră dela 13 Februariu. Nu potfi, pentru marea mea părere de rău, a intra în relaţiunl cu preten-dentulfi care, pârtă numele de Mahdiu. Nu cunoscfi pe acestfi omfi şi nu sunt rudă cu dânsulfi. Elfi nu face parte din tribulfi meu, nici din vr’unulfi din triburile cari sunt aliate cil noi, Ecâ pentruce sunt nevoită d’a vă refusa unfi serviciu pe care aşii dori din inimă să vi’lfi facil. Binevoiţi, dâmnă, a primi d’o dată cu scuzele mele espresiunea celui mai adâncă respectă, şi credeţi în sinceritatea celorfi ce vă spunfi.«
# #
*
Bătrâneţea femeilortt. — Când începe o femee a îmbătrâni? Acestă întrebare a fostă pusă de curândfi într’o adunare de dâmne. — Când ese celfi ânteiu părfi albă, Zi°e una. — Când încetâză de a mai inspira amorală, Z'se 0 alta* 0 bunică de şâseZeci de anî cu pă-rulfi albii, fu alâsă ca arbitru. — »Ce voiţi să sciu eu? Zise ea, întrebaţi de acâsta pe o femee bătrână.*
* *
*
Moşele în armată. — >ţ)iarulfi militară* din St.-Peterburg publică o decisiune ministerială prin care ba-taliânele de vânători 2, 3, 5 şi 8 din Siberia vorfi ava pe viitorii fie-care câte o mâşe. Fie-care din aceste mâşe va primi 300 ruble lâfă şi 100 ruble ca despăgubire pentru mâncare. Nu cumva în Rusia s’a întorşii lumea pe dosii?
Editorii: Iacobtt Mnreşiann.
Redactorii responsabilii: Dr, Aurelii Mureşiauu
Nr. 58.
GAZETA TRANSILVANIEI
1-885.
Cursulti. la bursa de Viena
din 23 Martie st. n. 1885.
Rentă de aură 4% • • • 99.50 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 94.10 Imprumutulfl eăilorti ferate
ungare................147.—
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostâ ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.75 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostfl ung.
(2-a emisiune) .... 122 50 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostfl ung.
(3-a emisiune) .... 109.90 Bonuri rurale ungare . . 102.90 Bonuri cu cl. de sortare 1C3. — Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti.................102.—
Bonuri cu cl. de sortarel02.— Bonuri rurale transilvane 101.60
Bonuri croato-slavone . . 102. -Despăgubire p. dijma de
vinfi ung..............98 —
Imprumutulfl cu premiu
ung....................119.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.30 Renta de hărtiă austriacă 83.40 Renta de arg. austr. . .	83.90
Renta de aurfi austr. . . 108 80 Losurile din 1860	. . . 139 25
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 864 —
Act. băncel de creditfl ung. 311.25 Act. băncel de creditfl austr. 303.10 Argintulfl —. — GalbinI
împărătesei............. 5 81
Napoleon-d’orI............9.79 V*
Mărci 100 împ. germ. . . 60.55 Londra 10 Livres sterlinge 124.15
•Numere singuratice din „Gazeta Transilvanieiw se pottl cumpăra în tutungeria lui I. Ciross.
Anunţămă acelor ti onoraţi cetitori, cari voră bine voi a se abonâ la foia n6stră de aici încolo, că avemă încă în reservâ numeri dela începutului anului 1885, prin urmare pofcu. să aibă colecţiunea completă.
Âdministratinnea »Gazetei Transilvaniei.'
Bursa de Bucuresci.
Cota oficială dela 9 Martie st. v.
Cump.
1884.
vând.
Renta română (5%).	.	.
Renta rom. amort. (5°/0) .
> convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.) . Credit	fonc.	rural	(7%)	.
*	„	„	(&0/.)	•
*	» urban (7%) .
»	*	*	(6°/0)	.
»	*	»	(5°/o)	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. .
«	»	* Naţională
Aură.......................
Bancnote austriace contra aură
92V*
94 V* 89 3/i 32
100Vî 85 Vi 97 90Vi 83Vi 1200 300 223 12.Va
Cursulu pieţei Braşovă
din 24 Martie st. n. 1885.
Bancnote românesc! . . .	. Cump. 8.74	Vând.	, 8.78
Argint românesc ....	. . * 8.70	A	8.72
Napoleon-d’ori		. . » 9.78	»	9.80
Lire turcesc!		. . » 11.04	>	11.06
Imperial!		. . * 10.02	>	10.04
Galbeni		. . * 5.70	»	5.76
Scrisurile fonc. >Albina*	. . * 100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!		. . » 126.—	»	127.—
Discontulă » . ,	. . 7—10 °/0 pe	ană.	

o
gtf «S .« §
r 41 §	—
M 2'«2 H -•P#	* Sj
a e^a.-
O"	£3	w-
*> S-K
A	(3^11)
slS-
. « IH -2
- w
0
u
OS
PS
O
V
4J
la Ignatz Krou
Fabrica de Mobile în Viena Stadt, Lugek Nr. 2.
Representanţl solie}! se angagiază îndată cu ună (Nr. 34) 2—4 provisionu mare.
————————
Fraţii S. Mihalovits §asă de bancă
ŞI
—= de schimbă =—
tergulu pomeloril Nr. 94.
Cupdne cu scadenţa 1 Apriliu 1885.
Renta perpetuă 5 %•
Renta amortisabilă.
Aceste cupdne le achitămă fără nici unâ scă<}ământă după
cursulu aurului
din (}iua respectivă. Totă asemenea discontămă
şi alte cupdne şi valori.
1—3 (Nr. 37)

Abonamente la „Gazeta Transilvaniei* se potfl face la 1 si 15 ale fie-cărei luni.
Administr. „Gaz. Trans.*

m
t
m
#
8
#
m
Rogu-ve! Cetiţi!
Am cumpârată întrega provisiune dela o renumită fabrică de pături de cai prin licitaţiă cu jumătate din preţulfl regulată, şi de aceea vândă câtă va dura acâsta provisiune
Numai cufl. 1.75
1550 bucăţi dintre cele mai mari, fărte grdse, late şi ■■ ffărte durabile ■■
k i'is > «t £ l w
#
#
•
m
m
PATURI de CAI.
Aceste pături sunt 190 centimetri lungi şi 130 centimetri late, cu bordure (chenare) colorate şi de grosimea unei scânduri, de aceea adevăcată durabile.
Scrisori de mulţărr.ire şi pentru comande
_ _________ dela persone de încredere stau cu sutele în
biroulă meu spre convingere, şi admoniămă ---smmmt jn contra anunciuriloră înşelătore.
Trimiterea cu bani gata, sâu rambursă. Aceste pături se es-pedeză (Şilnică în tote părţile lumei, şi pretutindenea facă ună efectă estraordinară, de vreme ce se potă întrebuinţa şi ca plapomă de pată, şi cari mai înainte au costată mai multă ca îndoită preţulă.
Adrssa: Webewaaren-Manufactur 1. H. Babinovfcz, WIEN II Schiffamtsgasse Nr. 20.
#
m
i
:
«
#
SINGURULU DEPOSIT0 SPRE VcNŞARE IN CONISI0N0 PENTRU BRAS0VU
dela IOSIFtf B. TEUTSCH, Sighişora
se afla la J. Xj. Sz -A.. XXIESSIEX^\.IDv<EIE3IR in Braşovă
Ventilarea se face cu „preţurile originale"
aclăog-ânduse numai spesele efective şi adică:
#
#

StabilimentulD de fortepianurl
ală lui
ialin iaschik
CCS	CCS
Braşovă, tergultt flosului (Flachszeile) Nr. 26 H. Et.
Depositulă celă mai bogată de pianuri şi pianinuri noue şi întrebuinţate din fabricele cele mai renumite. Pianuri vechi să ieau în schimbă. Se primescă şi plăţi în rate. Cu deosebire sunt a se recomanda: pianuri noue dela c. r. fabricantă de pianuri Heitzmann în Viena, lucrate în lemnă frumosă de nucă, fl. 500 j pianuri Mignon, cu cărdele încrucişate, în negru fl. 600. Pianinuri de nucă s£u negre fl. 450. Afară de acesta este de vânejare ună piantt întrebuinţată de Streicher cu fl. 230, ună piană bine conservată de Eisenhut, - 7 Va octave şi cu placă de metală lată fl. 200.
6—10
Vinuri albe.
Vinuri de desert:
Triest 1882. Hedaliă de aură.
Butelii întregi jumăt. fl. cr. fl. cr.
Riesling eminenta . . . . 1.30 - ,75
,, finii................— .65	.38
Mascatelu, „Cabinet" . . . 1.85 1.05
’ „ finii ...............- .60	.35
Leânyka-Madchentraube, su-
prafinii.................1.10 — .65
Traminii finii..............— .60 • .35
Rozsamalerausstich „superb"
(Vin grand)..............1.30 - .75
Kokelbliimchen plăcuţii . . — .95 - .55 Aasbrnch na», de Trans. dulce şi cu putere, forte finii . . 2.10 1.25
Vinuri rare.
Vinuri de cură din 1834, anii destulii de vestita 1.60	.95
Din 1848 Baca tor, premiaţii Viena 1873, Stuhlweissen-burg 1878
1,10 -1.10 -
65
65
Vinuri de masă, (la friptură)
De Ternava mare, aleşii,
Hausmarke..................—.60	—,35
De Ternava mică............- .65	- .35
Vinuri de masă fine
în sticle tari de 1 Litra, framosft adjustnte.
Sticla obloTnultp Litru fl. cr. fl. cr.
Din 1879 vin de masă fin dela
Ternava mare............—.50	.79
Din 1879 vin de masă uşorfl, plăcuta dela Dnnnesdorf K. A. —. .60
Vinuri negre.
Butelii întregi; Jumât. fl. cr. fl. cr.
Carbenet „Vii ii pentru cură" 1.10 - .65 Bndai (groşală de struguri de
Buda) Vin pentru cură . . — .65 —.38 Burgundă Vinii pentru desert —.75 —.45 Medocă pentru deşerţii . . . — .65 - .38 Vină de masă negru din
Transilvania............—.60 —.36
Vină de măsă negru din Transilvania..............1 Litru —.76
Din 1862 vinii de Mediaşfl
fclivoviţă sâu Silvorium din Transilvania (rachiu curată de prune).
Graz 1880 Medalia de argint a statului.
In sticle tari, frnmosă adjustate.
lLtr. V2Ltr. fl. cr. fl. cr.
1834 Slivoviţă, Kabinet Trank .... 2.50 1.50 1848 „cu buchetii deosebit de finii . . . 2 35 1.25
1 Ltr. VjLtr. fl. cr. fl. cr.
1875 escelentfl..............1.30-.75
1880 forte convenabilii......1.10 .65
Oă vinurile mele snntă absoluta carate natnrale dan tdtă garanţia. ListecupreţurilepentruEngrossetrimitfigratisşifranco.
losifil Xt. Xeutsch, Sighişora.
DEPOSimt CU Vf,.\'ţ)AREA ÎX COJIISlOX't:
pentru Sibiiu: lohann Billes; pentru Cluşiu: Csiki Lnkats; pentru Marosvâsărhely: Cari Hutfless; pentru Bistriţă Adolf Fleischer.
De observata.
f" "■	1 Cei ce suferă de spasmuri, de cârcei şi de
rm eDSia nerv^ găsescă ajutoră sigură prin metoda mea.
P	Onorariele se dau după ce se voră observa succese.
Tractarea în scrisă. S’au vindecată sute de 6menl.
Prof. Dr. Albert,
distinsă, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică Irancesă cu marea medaliă de aurii cl. X.
(Nr. 137)
6. Place du Trdne, PARIS.
rl‘ipografia AXJlXI, Braşovă,