REDACŢEUNEA ŞI ADMINISTBAţ'IlJKEA :
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
se: PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA» IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe u n Q a n fl 12 fior., pe ş â s e luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe anii 36 fr., pe şâse luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANUL0 XLVIII.
ANUNGXURILE:
O seriă garmondii 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlaorT nefranoate nu aa prlmeaou. — Banuaorlpte nu ae retrămitS.
Ni 57.
Luni, Marţi 12 (24) Martie
1885.
Braşovti, 11 (23) Martie 1885.
Multele ndstre lupte şi năcazuri abia ne mai lasă atâta timpu, ca să ne ocupămă din când în când şi de suferinţele fraţiloră noştri bucovineni.
Ce e drepţii, de câţiva ani încoce Românii din Bucovina nu mai suntu aşa de asupriţi ca înainte. Ei potu răsuflă mai uşorii. Politica regimului, care se fălesce că are misiunea d’a îm-păcâ t<5te naţionalităţile din imperiu, n’a putută să rămână fără de efectii nici asupra desvoltării Românilorii din Bucovina.
Dar cu t6te că situaţiunea politică a poporului românu bucovinenii s’a îmbunătăţită multă în anii din urmă, relele şi neajunsurile de cari sufere şi elu sunt încă legionă şi se recere t6tă energia, totă zelulu şi t6tă abnegaţiunea, de care este capabilă o inimă de Românii, entusiasmată pentru nobilulă scopu al ii mântuirii poporului din lanţurile ignoranţei, ale sărăciei şi ale străinismului, spre a pută ţină peptă cu relele ame-ninţătăre şi spre a conduce poporulă la lima-nulu justeloră lui dorinţe şi aspiraţiuni.
Când răulă nu este încă învechită, leaculă prinde mai uşoră şi nu trebue să fie prea tare; când însă răulă s’a înrădăcinată şi s’a învechită, atunci şi lecuirea este mai grea şi nu mai ajută, dacă nu este radicală şi dacă nu se aplică cu energiă consciă de aceea, că se tractăză de viaţă ori m6rte.
Unei asemenea cure radicale, credemu că este de lipsă a se supune acum şi organismulă naţională ală fraţiloră noştri bucovineni, căci străinismulu a causată în şirurile loră multă stricăciune şi strănepoţii mariloră răsboinici români de odinidră suntă atinşi în modă fdrte îngrijitoră de cangrena Nemţismului şi a Slavismului.
Din consideraţiuni de aceste, ce ni le - a dictată semţulă curată de iubire frătăscă, amă aflată de bine a da locu în coldnele fdiei ndstre unoră plângeri din Bucovina, cari veneau dela nisce bărbaţi cu seridsă pătrundere şi cu multă pricepere a situaţiunei poporului română buco-vinănă. Le-amă dată locă, pentru că speramă că prin acăsta vomă contribui şi noi măcară cu ună grăunte la aceea, ca cei chiămaţi să cu-ndscă relele şi să-şi dă silinţă a-le delătura.
Amă publicată între altele în n-rii 21 şi 22 ai făiei năstre din 1884 'Ană articulă, în care s’a criticată purtarea preoţiloră români bucovineni faţă cu poporulă, biciuindu-se abusurile ce le comită parte dintr’înşii, cari vrendă a face destulă poftei loră miserabile de căştigă consideră poporulă numai ca o 6ie de mulsă şi de tunsă şi nu facă nimică pentru binele şi fericirea lui.
S’a fostă (Jisti în acestă articulă, că preoţii bucovineni, partea cea mai mare, nu se intere-săză de poporă, nu’lă instruăză, nu’i ţină predici, nu’lă îndămnă la economiă, nu la carte, ci se îngrijescă numai de câştigulă loră materială. De aceea au fostă admoniaţi „să se mai îngri-j&că şi pentru îmbunătăţirea sorţii poporului, nu numai pentru punga loră," căci la din contră istoria îi va învinui pe ei, că au contribuită mai tare la sărăcirea şi la abrutisarea poporului.
Critica a fostă aspră, dar ne-amă (Jish: m0" tivulă din care se face este bună şi nobilă, per-
s6ne nu sunt în jocă, scopulă celă mare şi sfântă este pusă înainte şi de aceea amă publicat’o, esprimândă din parte-ne credinţa şi speranţa că acei preoţi români bucovineni, caii cunoseă şiîmpli-nescă chiămarea loră, voră stărui ca să se curme neajunsurile şi relele.
Speranţa ndstră s’a împlinită. Conferinţa pastorală din Cernăuţi, despre care ne-a raportată (Jilele aceste corespondentulă nostru din Cernăuţi*), s’a ocupată cu multă seriositate de cele cuprinse în acelă articulă şi mărturisimă, că sun-temă mulţămiţi cu efectulă ce l’a produsă în sî-nulă ei. Era naturală ca unii dintre cei de faţă să căra ca să se cerceteze faptulă şi dacă în ade-vără ar fi preoţi cari comită abusurile, despre cari e vorba în numitulă articulă, aceştia să fiă pedepsiţi.
Ba venerabilulă consistoriu archidiecesană a mersă ună pasă şi mai departe şi a trimisă ar-ticululă memorată ală „ Gazetei“ spre cetire la conferenţă, „ca să vădă preoţii ce să scrie de ei şi în casă de cumva îi mustră pe unii consciinţa, că ară avă o asemenea purtare, să se îndrepte."
Nu putea consistoriulă din Cernăuţi să dea ună răspunsă mai nemerită acelora, cari cereau să ni se facă procesă, pentru desă numitulă articulă, care ar fi atacată onărea preoţimei buco-vinene.
Departe de noi de-a voi să ne atingem u vreodată de vă<Ja şi onărea preoţiloră noştri din Bucovina. Din contră ceea ce amă voită şi vo-imă este tocmai să apărămă onărea loră combă-tândă pe aceia, cari prin faptele loră nedemne şi nerom ânesci o pătăză.
Să nu se iea în nume de rău nimănui, dacă în zălulă său de-a îndreptă ună rău, devine păte prea pesimiştă, prea muşcătoră, ci aceia să fie biciuţi şi combătuţi de toţi ămenii de bine, cari dau prilegiu la asemeni nemulţămiri şi amărăciuni.
Dea Dumnezeu, ca scirile ce le vomă primi pe viitoră din Bucovina să nu ne vorbăscă de-câtu numai de cinstea ce-o voră face preoţii noştri de acolo poporului prin purtarea loră dămnă şi românăscă!
CRONICA POLITICĂ.
In camera din Pesta, ministrulă-preşedinte Tisza a presentată o moţiune in privinţa trimiterei u-nei deputaţiunl regnicolare în afacerea croată. Deputatulfi Ugron impută ministrului, că jăcă rolul Ci de mijlocii oră între Ungaria şi Croaţia, ceea ce va-tămă va4a dietei ungurescl. Ministrulă Tisza răspunse, că deputaţiunile nu decidă, ci asupra desbateriloră au să raporteze dietei ungurescl şi celei croate. De aceea recomandă să se desbată asupra moţiunei. Ugron combate politica croată a guvernului 4‘c^n(lă că acăsta ţintesce să facă Croaţiloră astfelă de concesiuni, pe care guver-nulă n’ar avea curagiulă să-le cără dela dieta ungurăscă. Nu e nici ună motivă să se trimâtă deputaţiunl, deorece în casulă când guvernulă ungurescă a călcată vr’o lege, are să hotărască dieta, ăr nu deputaţiunea. La pactă numai atunci s’ar pută provocă, când ar fi vorba de o schimbare a legii. Elă e în contra moţiunii, fiindcă Un-1 garia nu păte conta pe recunoscinţa Croaţiei în faţa ni- ^ suinţeloră sudslavice ale Croaţiloră. Ministrulă Tisza se apără în contra acusărei lui Ugron, care a (Jisti că a-cestă guvernă a estradată Croaţiei Graniţele. Estradarea { s’a făcută în 1868 şi s’a grăbită esecutarea ei chiar de!
*) A se vede nr, 53 ală »Gaz. Trans.« din 1885. Red,
cătră dietă. Prin încorporarea Graniţeloră, representaţi-unea Croaţiei-Slavoniei n’a devenită aşa de mare, precum ar fi devenită în sensulă legii din 1873. Despre ce esta acum vorba? Croaţia 4ice, că pactulă e rău interpretată în unele privinţe si de aceea s’a vătămată. Un-jgaria nu vede nici o vătămare, şi de aceea guvernulă vrea să le dovedăscă acum Croaţiloră, că pactulă nu s’a călcată şi acăsta numai printr’o deputaţiune regnicolară se păte face şi prin consâmţămentulă amânduroră cor-purilorfi leguităre. Respingerea dorinţei croate din par-| tea dietei unguresc! n’ar fi ună pasă politică şi ar avă j rele urmări pentru desfăşurarea lucruriloră. Moţiunea a fostă apoi primită de cameră şi s’a trimisă magnaţiloră.
*
piarulă cehică dm Praga, ,Politik,* publică o interesantă scrisăre dela Viena, care se ocupă cu mişcarea din Albania şi Macedonia şi între altele 4ice: Dacă Austria voiesce să estindă ocupaţiunea Bosniei pănă la Mitroviţa, o cestiune care păte tocmai acum se discută şi care păte fi deja decisă, atunci Austria trebue că a stabilită de mai înainte încă o înţelegere cu Albania de nordă şi avemă cause de a admite că acăsta s’a şi făcută. Dacă nu ar succede trupeloră turcescl acum, de-a suprima cu desăvârşire acăstă mişcare în Albania, atunci Austria se va vedă fără îndoiălă necesitată de-a accentua că trebue să înainteze până la Mitroviţa, şi acăsta ca o măsură luată între marginele tractatului dela Berlină pentru siguritate şi ordine. In ceea ce pri-vesce în fine cestiunea bulgară în Macedonia observă *Politik«, că Austria, care dorerce să slabilăscă legătura de druraă de feră cu Salonichi, nu păte nici
decum ignoră acăstă mişcare.
*
Se pare că Rusia n’a renunţată la încăe-rarea cu Anglia în Asia centrală. înainte de tăte însă voiesce să se asigure din partea Turciei, că acăsta nu’i va sări în spinare. »Daily News« a primită din Con-sfantinopole o telegramă, în care i-se comunică, că guvernulă rusescă a sondată pe Turcia în scopulă d’a încheia o alianţă său, în casă de răsboiu cu Anglia, Rusia să-şî asigure neutralitatea Turciei. Porta a răspunsă că, deorece trăiesce în amiciţiă cu amândouă statele, în casulă unei astfelă de eventualităţi Turcia va rămânea strictă neutră. Pe de altă parte, ca Rusia să-şî asigure, pretinia Turciei, ambasadorulă rusă din Constantinopoîe, Nelidov, a fostă însărcinată de guvernulă rusă să facă cunoscută, prin agenţii consular! din Sofia şi Filipopole, caplloră cari întocmescă meetingurî bulgăresc!, că ei nu potă conta pe sprijinulă guvernului rusescă, că atâtă Ţarulă câtă şi guvernulă consideră ca nefolositoră şi vătămătoră orice agitaţiune şi că nici o deputaţiune a Bulgariloră nu va fi primită în Petersburg. Prin acăstă măsură însă, guvernulă rusă vrea să decidă şi cestiunea metropolitană bulgară în favdrea Bulgariloră şi în defavărea patriarchului greco-ortodoxă, numindu-se doi mitropoliţi bulgari, unulă în Bulgaria şi altulă în eparchiile macedonice şi tracice. Porta vede bine pericululă ce ar ameninţa-o în casulă acesta, şi dacă nu va fi destulă de tare în faţa presiunei rusesc!, ar pută cădâ în cursă.
-----o-------
Voci române.
„Naţiunea" dela 10 Martie scrie următdrele:
Egoismulă naţională este fără îndoială mai multă său mai puţină mobilulă acţiuniloră în mersulă omeni-rei. Nicăiri însă acestă egoismă nu se manifestă cu a-tâta putere, nicăiri acestă egoismă n’a ajunsă să întunece într’atâta consciinţa unui poporă, după cum ne este dată să vedemă la poporulă maghiară. Păcatulă ome-nescă, d’a măsura cu două măsuri, nicăiri nu se practică pe o scară atâtă de întinsă ca în Ungaria din partea poporului maghiară.
Cetitorii noştri, din revistele anteriore, au avută o-casiune se cunoscă furia de care au fostă cuprinşi Maghiarii, când a fostă vorba de a se serba în Transilvania din partea Româniloră amintirea 4dei de 16 Februariu 1785. Scopulă pentru care s’au sculată acei Români era ună scopă nobilă şi sfântă, vrednică de veclnica pomenire a urmaşiloră. Pentru Românii din Transilvania era dar o datoriă de conştiinţă, d’a nu da uitărei pe stră-
Nr. 57.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
moşii lord, cari au suferiţii martiruld numai pentru ca să asigure şi Românilord dreptuld celii mai elementarii, dreptuld de omd.
Atâta le-a trebuita Maghiarilord, pentru ca să dea năvală asupra pacinicilord români adunaţi în biserici, ca să se roge pentru sufletele martirilora. Românii au fosta daţi afară cu gendarmii din locaşuia sfânta, batjocuriţi şi loviţi în sentimentele lord religiâse şi, ca culme, hoţii de păgubaşi au fosta daţi pe mâna judecătorilord.
După conceptuld Maghiarilord, în Ungaria său Transilvania nimănui nu’i este permisd să’şi aducă a-minte de părinţii, moşii şi strămoşii săi, dacă aceştia nu au fosta maghiari seu n’au contribuita la întărirea şi prosperarea rassei maghiare, în paguba propriei lord naţiuni. Da, dâcă n’au fosta maghiari prin limbă său prin sentimente, căci altfeld numai decâtd se schimbă lucruld. In acesta casd poţi fi barbarulfi bar-barilorfi faţă cu cei de altă naţionalitate, poţi comite cruzimile cele mai înfiorătore, poţi răsturna ordinea publică, poţi detrona dinastia, poţi să le faci t6te acestea, căci recunoştinţa naţiunei maghiare ’ţi va fi asigurată. Alesuld poporfi, care ţine astăzi în mânele sale destinele unei jumătăţi diu monarchia Austro-Ungară, te va sărbători cu tăte onorurile ca pe und ald doilea Mesias, care ai pusa basele esistenţei şi progresului naţiunei maghiare.
Dovadă? — ţ)iua de 3 Martie ce a espiratd. A-căsta este (Jiua când s’a proclamata la 1848 revoluţia în Ungaria, când Maghiarii s’au răsculata cu armele contra dinastiei Habsburgilord şi când au daid semnaluld da se îneca în sânge libertăţile naţionalităţilord nemaghiare. Şi cu tote acestea Maghiarii au sărbătorita acăstă 4' de la mied pănă la mare ca o adevărată 4i de triumfa, în derisiunea marilord principii care agitau pe acea vreme întrăga Europă.
Kossuth, capuld mişcărei revoluţionare de atunci care a jurata stărpirea dinastiei Habsburgilord şi care este cunoscuta şi astă4i ca adversarula cela mai neîmpăcata ald alcătuirei actuale din Austro-Ungaria, Kossuth revoluţionaruld de atunci şi de astă4i, în tăte aceste serbări a fosta idoluld admiratiunei şi stimei poporului maghiara. Nu s’a gândita însă nici una din autorităţile maghiare d’a rupe măcard und fird de părd vr’unuia dintre aceia, cari, prin sărbătorire, au reîmprospătată accentele revoluţionare ale anului 1848, ba din contră totă acăstă serbare a fosta acoperită de timbruld strălucitord ald puterei publice.
Iată cum şciu să măsăre Maghiarii când este vorba de ai lord şi câta suntd de netoleranţi când este vorba de alţii.
------O-------
SOIRILE PILEI.
Deputaţii mireni pentru sinoduld archidiecesand gr. or. suntd: cerculd 1 Sibiiu, Iacobd Bologa consil. aulicd în pens. şi Ioand de Preda adv ; cer. II Sălişte, Eliă Măcelariu consil. gubern. în pens. şi Dr. Nicolau Olariu adv.; cerc. III Sebeşd, Ioachimd Fulea adv. şi Simeond Munteand notard; cerc. IV Orăstiă-Deva, Dr. Ioana Mihu adv. şi Augustind Nicoară jurista abs.; cerc. VII Zarandd-Bradd, Petru Truţa dep. dietald şi Petru Gli-gord esecutord; cerc. VIII Gioagiu-Hondold, Pompiliu Pipoşd jur. abs. şi Iosifd Orbonaşd subpretord; cerc. IX Alba-Iulia, Rubind Patiţa adv. şi Mateiu Voileand redac-tord la »Tel. Rom.;* cerc. XI Turda, Parteniu Cosma adv. şi Anania Moldovand adv.; cerc. XII Gluşiu, Vasiliu Almăşand adv. şi Ioand Slaviciu directord ald 4iarului „Tribuna;* în cerc. XIII Solnocd-Deşd Nicolau Cosma şi Stf. Tamaşd not. cercualî; în cerc. XV Tărnava-Bachnea, Anania Trombitaşd şi Eugeniu Brote, asesori consistoriali; în cerc. XVII Vălcele-Braşovd, Ioand cav. Puşcariu jude la Curiă şi Dr. Nicolau Pop profesord; în cerculd XVIII Braşovd, I. Popea prof. şi Diamandi Manole comerciante; cerc. XIX Făgăraşd, Ilariu Duvlea advocatd şi Petru Ciora ases. consist.; cerc. XX Agnita, Dr. Ioand Moga medied şi Ioand Zacharia vice-notard.
—0—
In raporlulti poliţienescd din Nr. 54 dela 8 c. s’a 4isd, că und anume Papp Jânos alias Iepure din Tur-cheşd ar fi împrumutatd de la »Albina* 300 fl. şi pe urmă s’ar fi ştersd în România. Suntemd autorisaţî a rectifica casuld astfeld: Este adevărată că Iepure a rădicată bani sub nume falsd, ceea ce s’a şi descoperită la câteva 4he, dâr atunci garanţii lui din Braşovd, ămeni cunoscuţi şi bine acreditaţi, cari au fostd seduşi prin eld, au achitată poliţa la momentd, încâtd totă dauna îi privesce numai pe aceştia.
—0—
Eri Duminecă, după amă4i a sosită din Sibiiu cu trenuld nould protopresbiterd ald tractului Brand d-ld Traiand Meţiand. La gară era aşteptată de und banderiu de bărbaţi şi feciori călări sub conducerea d-lui Proca din Răşnovd, îmbrăcaţi sărbătoresce şi provă4uţi cu mai multe stă guri naţionale. Pe perond era und nume-rosd publicd din Braşovd. Intre cei de faţă amd vă4utd
pe d-nii preşedinţi ai Eforiei scolelord centrale, pe d. con-rectord gimnasiald, mai mulţi advocaţi, profesori şi comercianţi din locd şi mai rrulte domne şi domnişâre. — Când s’a dată josd din cupeu d. Traiand Meţiand a fostă binecuvântată de cătră parochuld din Codlea d. Iosifd Comanescu printr’o cuvântare, la care nould protopresbiterd a răspunsă prin câteva cuvinte între strigăte de »să trăiască.* — După o mică pausă cortegiuld festivă s’a pusă în miş?are. In frunte mergeau călăreţii peste 50 de păreehî, urma apoi protopopiflu într’o trăsură cu 4 cai şi în fine und şird de trăsuri pline cu amici şi cu cunoscuţi de ai nou alesului. Dela gară cortegiuld a făcută drumuld prin Braşovd pe lângă promenada de josd şi apucândd prin uliţa lungă a Braşovului a luată drumuld câtră Zârnesci, care este reşedinţa protopopiatului. La bariera Braşovului s’au despărţită unii din amicii şi din pretinii nou alesului protopopd, âr ban-dieruld de călări l’a însoţitd mai departe.
—0—
Ni se scrie din Pesta: Astăc|î în 19 Mărţişorti n. societatea sf. Ştefană şi-a ţinută adunarea s’a generală în seminariuld centrală sub presidiuld primatului ungu-resed. Dintre prelaţii bisericei române unite — cari de presinte toţi se află în Budapesta — au participată la acâsta adunare Ilustrităţile Lord Dr. Ioand Szabo episco-puld Gherlei şi Dr. Mihaly ald Lugoşului.
—0—
Ni se comunică, că deună4ile în comuna Sân-Mi-haiu două vaci ale unui ţărână au fostd muşcate de und câne turbată, aşa că amândouă vacile au turbatd, Bietuld omd a rămasă săracă lipiţii, căci cele două vaci erau singura lui avere.
—0—
Din Cacuciu ni se scrie, că p’acolo vremea e fri-gurâsă, peste nopte înghiaţă tare, aşa că 6menii nu se potd apucâ de lucruld câmpului. Fânulă pentru vite este scumpd, âr pe de altă parte vitele nu au nici und preţd.
—0—
Efectele şi valorile, car! au dispărută cu ocasiunea furtului din poşta de ambulanţă XV, pe linia Braşovd-Budapesta, suntd următorele: 0 scrisâre cu 10,000 fr. în note de stată române, adresată lui Ignatz' Gingold în Viena. O scrisâre de 700 fr. în florini austriaci, trei bancnote â 100 florini, adresată d-lui Oskar Heilbern în Viena. O scrisâre cu 120 fr. în note de stată române adresată d-nei Helene Lusting în Viena. O scrisore cu 60 florini austriaci, adresată casei de sehimbd »Mercur* în Viena. O scrisâre cu losurl St. Genois în valâre de 3000 franci, adresată de asemenea casei de schimbă > Mercur.* Losurile portă numerii următori: 1894, 19476, 19431,	19450,	19900,	20013,	20461,	20820,	21078,
21244,	21526,	21560,	21981,	23321,	36459,	46661,
15406,	15490,	20113,	23102,	25135,	26093,	29242,
44997,	57917,	13272,	18201,	19241,	18962;	ultimuld
losd a eşitd la sorţi cu 65 florini. — O scrisâre eu 25 galbeni austriaci găuriţi, 15 galbeni întregi şi alte monede de aură, pentru topire, adresată fraţilord Aduf în Viena.
— 12 Rurale române a 400 fr. adresată lui Iacob
|
•Brunner în Viena (Numerile ruralelord suntd: 20,734, 120769 pănă la 20,800 şi 20,855 pănă la 20,860. In fine o scrisore cu 1000 fr. în napoleoni adresată lui Mo-ritz Bachsstz în Viena.
—0—
Deputatuld ungurd Alexandru Hegedus s’a fâeutd membru fundatord ald reuniunei de maghiarisare ardelene din Cluşiu.
—0—
La 11 Martie n. Italienii au începută a lucra la linia ferată dela Reghinuld săsesed cătră Târgnld Mureşului.
—0--
»România liberă* spune că, dela 1 Aprilie 1885, revista literară şi ştiinţifică »Convorbirile literare,* înce-pândd anulă XIX ald existentei sale, va apărea, nu în Iaşi ca pănă acuma, ci în Bucuresci în editura librăriei Socec et comp. >Convorbirile literare* vord fi conduse, totd de vechiuld lord directord d. Iacobd C. Negruzzi, care şi-a mutată domiciliuld în Bucuresci. Dela anuld XIX înainte »Convorbirile literare* se vord publică în formată 8° mare şi vord urma a apărea la 4iua ântâia a fiecărei luni, în mărime de 5, 6 seu şi mai multe câle dacă trebuinţa va cere. Broşura din 1 Aprilie 1885 va începe cu Ovidiu, piesă în patru acte, în versuri de V. Alexandri.
—0—
Insărcinatuld de afaceri japoneză pentru Olanda a fostd omorîtd în Rotterdam de o femeiă ce venise din Bruxela. Casuld a făcutd mare sensaţiă, mai cu semă că motivuld omorului nu e cunoscută.
-----o------
Curse de maghiarisare.
Din Câmpiă, 14 Martie 1885.
Pâte te vei mira, Stimate Dle Redactord, dâcă ’ŢI voiu spune că pe la noi jucjii comunali sunt provocaţi din oficiu a’şî trimite *câlă albă* notariului respectivă,
iţ
va să 4i°& nisce formulare întărite cu sigilulă oficiosd şi subscrierea propriă, pe cari apoi să le împle d. notard după bună plăcerea sa. Şi sciţi cu cele umple? Cu ur-mătârele răspunsuri, cari le cere reuniunea de maghiarisare din Cluşiu şi cari — după câtă pricepd unguresce — ard fi cam următârele:
a)	In care comună câţi Unguri suntd, câţi Români, Saşi sâu alte naţionalităţi?
b)	Care comune suntd mieste?
c)	Care naţionalitate e preponderantă în comuna respectivă ?
d)	Câţi şi de ce confesiune se ţînd respectivii locuitori ai comunei?
Până aci n’am nimicu contra întrebărilord ce le face cinstita reuniune de maghiarisare din Cluşiu, dar’ mă geneză punctuld ald cincelea care este următoruld:
e)	In care comună miestă decresce naţiunea maghiară şi în care cresce, şi ce e causa decrescerei?
Dâcă cei dela reuniunea de cultură ungurâscă dela
Cluşiu se laudă cu numele de »buni patrioţi,* pentru ce âre nu se interesâză de-o potrivă de tote naţionalităţile, căci şi noi cestilalţî contribuimd la înflorirea şi susţinerea statului cu sângele şi cu punga, decă nu mai multă dar celd puţind egală cu tâte celelalte naţiuni ale Transilvaniei? Noi nu ni-amd plânge decă fraţii maghiari ni-ard ignora cu totuld şi aşa — dându-ne uitărei pentru veci-niciă — să ne lase în pace să trăimd noi de capuld nostru; dar ei nu ne uită nici odată când e vorba de suprimarea şi asuprirea nâslră. — Mai misteriâsă ’ml pare întrebarea a şâsea.
f)	In cari comune şi câte proprietăţi de ale Unguri-lord suntd înpovărate cu datorii de ale institutului română „Albina,* de aleNăsăudu-lui sâu Blaşiului, cu câtă sumă suntd împovărate şi pre lângă ce interese?
Ore ce are, pentru D*4ău, reuniunea de cultură un-gurâscă cu institutele de credită românesci? Acestd punctă consună de minune eu cele 10 plăgi (8 române şi 2 germane) ale lui »Kolozs. Kozlony* cari 4ice că le sufere naţiunea maghiară din partea naţionalităţilord. Intre aceste plăgi »Kolozs. Kozlony* enumărase şi institu-tuld de credită „Albina,* care după cum 4*ce eld „jâc-ă und Va-banque în contra proprietăţilord maghiare.* Ce să 4ic* ? Că dâră nu voiesed cei dela Cluşiu să Ie dămd şi proprietatea nâstră? Cine e pâţitd, 4^u, că să teme de rău. — încă şi mai „miraculâsă* este întrebarea:
g)	Cine s’ar putâ încredinţa în cercă ca să fiă pur-tătoruld stindardului (zâszlâ vivâje) societăţii ardelene de cultură ungurâscă?
Va se 4ică cine din cercă ar fi mai dibace întru maghiarisarea nâmului românesed? (căci alte naţionalităţi la noi potd să 4^ că nu sunt.) Grozavd! Ni-ar prinde pe toţi în cursă, pe când însăşi cu *sa nu este destulă de mare ca să ne pâtă cuprinde pe toţi. Mă miră cum potd spera domnii dela Cluşiu că ne vord face unguri pe noi, aici unde poporaţiunea e curată română!
Altcum eu tare mă îndoesed despre validitatea statisticei ce voiesce să şi-o facă mai susd 4isa reuniune, după ce procederea domnului notard faţă cu judele nostru îmi dă prepusd evidentă de suspiţiune. Cum pote dumnealui pofti ca judele nostru să întărâscă cu subscrierea şi sigilulă oficiosd formularuld cu întrebările ce i-s’a trimisă, dar cu adausuld espresd ca să nu âmple rubri-cele, ci răspunsurile să-le dâe pe hârtie separată? — Pote că cam aşa se face falsificarea de statistice.
Jâce domnii dela Cluşiu cum le place, căci nouă nu ne e târnă că ne vomă maghiarisa, dar ne pare rău că ne împedecă în desvolfarea şi cultivarea limbei nâstre. Faţă c’und atare periculd trebue să pâşimd cu energiă şi diliginţă la mijlâce de apărare, dintre cari pentru părţile nâstre celd mai potrivită ar fi cetirea de opuri române alese şi bine nimerite. Să nu înfâMiâmd dară a ne constitui în reuniuni de lectură, să ne îngrijimd de cultivarea nâmului nâstru şi să formămd biblioteci românesci pretutindenea.
Und Câmpend.
------o--------
De lângă tractnld Betlenului, Mărţişord 1885. Onorabilă Redacţiune! Nu ne îndoimd, că fraţii betlenenî, în decursă de aprâpe două luni se vord fi convinsă despre înţelâpta şi românâsca conducere a d-lui părinte Gregoriu Puşcariu. Amd dorită şi dorimd însă şi noi cei din jurd să cunâscemd mai deaprâpe cine-i următoruld unui >Silaşi« în aceld punctă centrald? Ce amd dorită amd aflatd într’o f â i ă ungurâscă.*) Acolo se dice, cum-că cuvioşia sa părintele Gregoriu Puşcariu în decursă de 15 ani s’a bucurată atâtd înaintea fide-lilord, câtă şi preste totă în societate de celea mai bune relaţiuni. A fostd omd nepreocupatd, iubitord de unire şi amieiţiă. Preotd neobosită, de und caracteră eminenta şi prin adevăratuld său patriotismd a sciutd să câştige iubirea tuturord etc. — Premiţândd acestea, fie-ne permisă a face observarea modestă, ca după modulă nostru de gândire, cei ce cunoscd trecutuld lăudatului părinte, atâta
*) Notifica pentru On. Red.că 4i&rulâ acesta maghiara este ,Magyar Âllam* Nr. 75 din 17/3 n. 1885.
Nr. 57.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
nouă câtă şi d-saîe ne-ar fi făcuţii unii lucru cu multă mai acceptabilă şi nimerită, dâcă scria — de cumva-să români — românesce.
Lauda şi limba ungurâscă nu le primimă nici de cinste. acolo unde n’avemă nevoiă de ea. Credemă cu fir-mitate, că ceea ce s’a scrisă unguresce se va putâ exprima şi românesce la vremea s’a despre noulă condu-cătoră ală Betonului românescă: şi acesta o sperămă cu atâtă mai tare, că rare suntă punctele în cari omulă zelosă să şl potă desvolta activitatea s’a în modă aşa de bine cuvântată, ca tocmai în acestă centru, unde protopopii, ca »Silaşi« şi »Grauru«, şi-au câştigată nume neperitoră în acestă ţinută.
Primiţi d-le Redactoră stima ce Vă păstrâză
Mai mulţi.
-----o-------
l>in parlamentului românii.
(CAMERA).
Şedinţa dela 7 Martie 1885. — Se citescă mai 'multe comunicări, între cari: mai mulţi locuitori din comuna Mărunţişă, judeţulă Buzău, ceră a li se da ună locă şi materialulă necesară la construirea unei scoli. D. ministru ală lucrăriloră publice depune două mesage, unulă pentru construirea podului de peste Dunăre, âr ală doilea în privinţa portului Constanţa. D» ministru de finance readuce proiectulă de lege pentru constatarea perceperiloră asupra impositului fonciară votată de Cameră şi amendată de Senată. D. prim-mi nistru r6gă secţiunile II şi III să se pronunţe asupra proiectului de lege pentru împroprietărirea în Do-brogea a sergenţiloră ce au servilă două termine în armată. Se primesce legea în totală, prin care se autorisă Casa de depuneri şi consemnaţiuni de a împrumuta Societatea fabricei de hârtie cu suma de lei 650,000. D. D. Olănescu citesce raportulă şi proiectulă de lege pentru modificarea unoră articole din legea dela 1879 în privinţa legaţiuniloră şi consulateloră române din străinătate D. ministru de externe spune că motivele ce le-au făcută de a aduce acestă proiecta sunt trei: ântâiu ca posturile să fie ocupate prin concursă, ca să nu mai vedemă cele ce se întâmplă a<JI, că omeni cari nici nu sciu bine limba românescă ocupă posturi pe la consulatele nâstre, ală doilea ca să fie o ierarchia în înaintările acestui personală şi ală treilea ca ş i ataşaţii, ocupândă posturile loră prin concursuri, să fiâ retribuiţi, ca să nu se mai întâmple acele scandale ce se întâmplă acji, căci ocupândă posturile fără concursă ‘şi fără salară facă împrumuturi pe care nu le plătescă. Legea se votâză.
Şedinţa dela 8 Marte. — D. Constant in eseu citesce raportulă şi proiectulă de lege pentru modificarea unoră articole din legea impositeloră funciare şi rurale. D. Cârpă e contra proiectului (Jicăndă că elă e contra echitâţei, sciinţei şi Gonstituţiunei. Conchide că, chiar dacă acestă proiectă s’ar vota, elă nu va putea avea altă rolă de câtă a arăta că ţâra ndstră e într’o stare de semi-cultură, căci împrejurările îlă voră forţa de a nu se putea aplica. D. prim ministru mai ântâiu r&spuude d-lui Carp, că se înşelă când cjice că ţâra românâscă e o ţâră barbară, de asemenea se înşâlă când că am adusă cultura nâstră din străinătate. D-sa uită, (jice d. primă-ministru, că România chiar în timpii cei mai grei era o ţâră cultivată. Nu cultura este ceea ce noi amă adusă din străinătate, ci indiferentismulă de ţâră, lucsulă şi desgustulă. Trecândă la cestiune, arată răulă ce decurge din absenteismă, căci marele proprietară, plecândă ta străinătate, ’şi lasă pământulă pe mâna unoră omeni neapţi în cultivarea pământului şi fără nici o esperienţă, din care causă se aduce o jicnire nu numai intereseloră particulare, ci intereseloră ţârei întregi; de aceea e justă a pune 6re-carl obligaţiuni celoră ce voră a trăi în străinătate. 6re justă e ca celă ce muncesce din <}i până in nâpte spre a produce ceva, sS plâtâscă totă atâtă câtă plâtesce celă ce nu muncesce de locă? Ore aşa credeţi d-v6stră că se încuragâză agricultura? Dâcă nu punemă prime, celă puţină să dămă avantage celoră ce muncescă singuri pământurile loră. Termină (Jicândă că mai bine să fimă ceva mai barbari, dar să lucrămă în profitulă ţărei, decâtă să fimă culţi şi să lucrămă în interesulă străiniloră. Punându-se la votă luarea în considerare cu bile, se primesce.
-----O-------
Concertulil filarmonicii.
Marţi în 4/17 Martie s’a dată ală doilea concertă filarmonică în sala dela Nr. 1 sub conducerea directorului de musică A. Brandner. Ună publică fârte nu-mârosă aştepta cu nerăbdare începutulă frumosei programe constătătâre din 3 piese alese. Primulă punctă ală programei s’a începută cu Beethoven Sinfonia Nr. 4 în B-dur. Cunoscemă îndestulă greutatea esecutărei acestei composiţiuni a marelui măestru, care pretinde în i parte mai dela fiecare instrumentă o mare perfecţiă în lesecutare, însă sub brava conducere a d-lui Brandner,
atâtă greutăţile amintite câtă şi dificilulă ensemble a Sin-foniei au fostă delăturate prin o precisiuna şi siguranţă în esecutare, aşa încâtă publiculă n’a perdută nimică din efectele ei musicale. Ală doilea punctă ală programei a fostă Spohr: 9-lea Concert partea a doua solo penlru vidră cu acompaniare de Orchestră, şi Bach: Cia-cona solo numai pentru vidră, ambele esecutate de Dom-nişdra Olga Grigorovici. D-şdra Grigorovicî ne-a arătată în ambele piese escelenta ei seolă şi siguranţă în purtarea arcuşului. Prin frumdsa şi corecta interpretaţiune a pie-seloră, D-şora Grigorovici a sciută să ţină atenţiunea publicului într’o încordare continuă, care satisfăcută arătă mulţumirea lui prin nenumăratele aplause urmate după fiecare piesă. Ultimulă punctă ală programei l’a formată frumosa Ouvertură la »Anacreon« de Cherubini, care a fostă esecutatâ de cătră Orchestra filarmonică cu mare acurateţă. — Progresulă crescândă ce-10 observămă din concertă în concertă ne îndâmnă a exprimă lauda nostră asupra bravului conducătoră ală Orchestrei filarmonice D-lă A. Brandner, care prin neobosita lui activitate îşi câştigă merite şi lauri. — Regretă că trebue să amintescă, că între publiculă ascultătoră Români au fostă forte puţini, cu tote că nu putemă <fice5 c& Românii nu cultivă îa timpulă de faţă musica seridsă. Ar fi de dorită la ast-felO de ocasiunî, ca Românii se dea publicului ascultătoră ună contingenţă mai mare, după ce amă dovedită şi noi de atâtea ori că sunîemă zeloşi cultivatori ai musicei.
Apelă.
Totă suflarea românâscă, care s’a interesată câtuşi de puţină vr’odatâ în viâţa sa de comerciu, a 'aurită şi scie, că Braşoulă a fostă şi este ună centru de afaceri comerciale.
A fostă — dar durere — nu mai este atâtă de însemnată cum fu odinioră! Noi însă, caii amă rămasă, ca să susţinemă vechiulă renume comerciala ală Braşovului, nu sun temă de vină dâcă până acum am trebuită să constatămă pe (Ji ce merge o nouă scădere, o nouă slăbire.
Cea mai mare parte dintre colegii noştri, tinerii comercianţi, văcjândă ună terenă mai largă, mai roditoră pentru activitatea loră, dincolo în România, desertâză din şirurile ndstre şi ducă sciinţele, trudele loră, acolo unde potă să se aştepte la o răsplată mai bogată.
De (Jecimî de ani mulţime de pioneri ai comerciu-lui românescă dc dincolo de Carpaţi s’au recrutată de aici. Nu credemă ca să fie o singură vâtră de comerciantă română din acestă oraşă, dela care să nu lip-sâscă vr’ună membru ală familiei, dusă fiindă în România.
Dâcă de (Jec* de an* ni s’au scursă puterile, fi-resce că nu mai putemă fi atâtă de vigurosî precum au fostă bătrânii noştri! Cu atâta mai mare este deci lipsa de a ne strînge şirurile, de a ne uni, pentru ca prin u-nire să înlocuimă puterea, care ne-a scăzută din numără.
Unirea cea de lipsă s’a săvârşită prin fondarea • Societăţii tineriloră comercianţi români din Braşovă,* pusă sub scutulă societăţii neguţătoriloră români de comerciu levantină din Braşovă.
Pentru ca să potă funcţiona şi să aducă rodele aşteptate acâstă societate a nostră, are necesitate de celă mai căldurosă sprijină ală tuturoră âmeniloră de bine.
Domnitorii comercianţi românii Domnitorii membri ai inteliginţei din societatea română!
Cătră d-vostră ne adresămă, cerându-vă ajutoră materială şi morală.
Inscrieţi-vă ca membri fundatori şi sprijinitori, urmăriţi cu interesă lucrările nâstre, luaţi parte de câte-orî vă vomă pofti la întrunirile nostre, căci fii Dv. sun-temă, deci dela dv. aşteptă mă în mare parte viitorulă nostru, care va fi cu atâtă mai sigură şi mai frumosă, cu câtă vă veţi îngriji şi Dv. mai multă de noi!
Voră circula liste de subscripţiune, vă rugămă a nu vă da înapoi, când vi se voră presenta.
Braşovă, 28 Faură 1885.
Comitetulti.
VIII. Raţiociniu
despre contribuirile în urma apelului încurse în favorea , bondului pentru înfiinţarea unei şcole române de fetiţe în Cluşiu*)
După ultimulă nostru raţiociniu, publicată în nu-merii 105 şi 106 din a. tr. ai «Gazetei Transil.,* pentru înaintarea scopului, ce-lă urmâresce Reuniunea r.âstră, mai încurseră urmălorele generose eontribuirî:
a)	Pre lista nr. 751, prin ;d. G. Ţărână librară în Oraviţa, dela p. t. dd.: Ana Mangiuca în Oraviţa 1 fl, Amalia L. Lepa acol. 2 fl., Eugenia Munteană acol. 2 fl., nedescifrabilă 1 fl., Luisa Poppă acol. 50 cr., Ioană Io-ţoviciu acol. 50 cr., Novacă acol. 30 cr., quidam acol. 50 cr., Cata Trăila acol. 3 fl., N. George acol. 30 cr.,
•) Rugămă pe celelalte <fiare române, să binevoiască a republica acestă raţiociniu.
Vuia ac. 20 cr., Maria Ţărână ac. 1 fl. 70 cr. Suma 13 fl. v. a. b) Pre lista nr. 488, prin d. comerciante în Câmpeni Teofilă Gerasimă, dela p. t. dd.: Nicodimă Cotişelă în Certege 2 fl., Nicolau Aranyasi acol-1 fl., Constandină Cotişelă acol. 1 fl., Iosifă Cotişelă în Câmpeni 1 fl., Teofilă C. Gerasimă ac. 1 fl., Ioane Todea în Albacă 1 fl., Ana Morariu în Câmpeni 1 fl., laolaltă 8 fl. v. a. c) Pre lista nr. 489, prin d. esecu-toră în Câmpeni Ioane Deceană, dela p. t. d-nii: Andreica în Câmpeni 50 cr., Teodoră Nariţia în Sochodolă 40 cr., Georgiu Deceană în Câmpeni 1 fl. 10 cr. Suma 2 fl. v. a. d. Prin d. protopopă gr. cat. ală Cluşiului Gabr. Popă dela prâ stimatulă d. Simeone Mihailescu din Hesmezeu 100 fl., una sută florini v. a. e) Dela p. t. domnii membri ordinari: Alesandru Bohăţelă 6 fl. ca tacsă pe trei ani; Demetriu Cuteană, protopopă gr. cat. în Săcădate, 2 fl. tacsă pre a. c.; Simione Tomaşiu, protop. gr. cat. în Lu-goşă 2 fl. tacsă pe anulă trecută. Suma 10 fl. v. a.
f)	Dela prâ ştim. d. medică de scalde la Graefenberg în Silesia, Dr. Ioane Hoşiană 100 fl., una sută florini v. a., publicaţi deja ca promişî în raţiociniulă precedinte. Suma raţiocinieloră precedente, împreună cu suta dela d. Dr. Hosanu 1792 fl., 53 cr., a celui de faţă 133 fl, la olaltă 1925 fl. 53 cr. v. a.
Primâscă mărinimoşii contribuitori mai susă enu-măraţi mulţămita cea mai fierbinte din partea comitetului Reuniunei nâstre pentru sacrificiulă ddloră sale, a-dusă între grelele nostre împrejurări de astăzi pre alta-rulă culturei naţionale române.
Cu o cale suntă cu totă respectulă rugaţi prâ stimaţii domni, cărora li s’au trămisă sâu cari au cerută liste da colectare şi incă nu le-au înapoiată, sS binevo-iâscă a ne însciinţa câtă s’ar putea mai curândă despre resultatulă obţinută, pentru ca Reuniunea în adunarea sa generală, ce se va ţinâ preste două săptămâni, să-şî pătă trage sâma şi calcula esactă mijlâcele de cari dispune, dorindă a deschide scăla proiectată în timpulă celă mai scurtă posibilă.
Din şedinţa de comitetă a , Reuniunei fondului pentru înfiinţarea unei scole române de fete în Cluşiu« ţinută la 15 Mărţişoră st. n. 1885.
Preşedintele Reuniunei:	Cassarulă Reuniunei:
Alexandru Bohaţielu.	Iuliu Coroiantt.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală »Gaz Trans.*)
Berlin, 23 Martie. — Impăratulă, din causa unei uş6re răceli, n’a primită decâtă numai gratulaţiunile familiei regale, ale prinţiloră streini şi a lui Bismarck.
Viena, 23 Martie. — In ondrea serbărei (Jilei nascerei a împăratului germană, s’a daţii la împăratulă ună prândă de gală.
Cettînge, 23 Martie. — Iluminarea Cet-tingei şi a grupeloră de munţi a fostă alaltaeri fdrte strălucită. înaintea conacului cânta capela musicală. Mulţimea de dmeni furnica îmbulzită şi veselă. înălţimile loră privău din balconă, artificiele, după a căroră terminare, principele strigă în josă spre piaţă: Trăiască părechea princiară de cordnă austro - ungară! răspun(}endu-i-se la aeăsta cu lărmuitdre: Zsi-vio! Eri de diminăţă părechea princiară de cordnă făcu o escursiune, apoi plecă fiindă însoţită de principele până la graniţă, er de prinţul ă moştenitoră până la Cattaro, de unde pă-rechia princiară de cordnă, îmbarcându-se pe „Mi-ramar“ săra la 7 6re plecă.
Berlină, 23 Martie. — Impăratulă apără de repeţite ori la ferâstră, ca sS mulţămdscă poporului, ce-lă aclama. Oraşulă a fostă iluminată.
----o-------
Renumitulfi şi admirabilulfi metodă de vindecare a d-lu Prof. Dr. Albert, Paris fi, Place du Trone 6, recunoscuta de cătră cele mai mari autorităţi medicale, se pote recomanda fie-căruia, care sufere de epilepsiă, de cârcei şi de nervi. Adreseze-se dar fiecare bolnavfi cu totă încrederea la mai susfi numitulfi şi mulţi, cari pote au desperata, vorfi recâştiga sănătatea lorii. In casa d-lui proi esorfi găsesefi toţi cei ce suferii decârcei unfi adăpostii liniştita, ce-lipsiţl de mijloce se vorfi lud în considerare; după cum aflămfi, preţurile suntfi forte eftine în raportfi eu oraşulfi celfi mare. Tratarea prin corespondiţă după trimiterea unui istoricii esactfi alfi bolei. Se mai observă îneă, că Prof. Dr. Albert numai în urma unorfi re-sultate învederate pretinde onorarii.
Rochii de bastti. din mătase crudă
(de totă din mătase) fl. 9.30, pentru o roche comp!., precum şi în calităţi mai grele trămite cumpărândă celă puţină penlru două rochii, fără taxa vamală la casa muşteriului, depositulă fabricei de mătase a lui G. Henne-berg (liferantă ală curţii regale) în Zurich. Mostre se trămită imediată. Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr.
Editoră: Iaeobă Mureşiann.
Redactoră responsabilă: J)r. AureJtt Mnreşianu
Nr. 57.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Cttrsulu la bursa de XTiena
din 21 Martie st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 . . . &9 75 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 94 25 Imprumutuld căilord ferate
ungare................147. —
Amorlisarea datoriei căilord ferate de ostd ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.80 Amortisarea datoriei căilord ferate de ostd ung.
(2-a emisiune) .... 122 75 Amortisarea datoriei căilord ferate de ostd ung.
(8-a emisiune) .... 109.90 Bonuri rurale ungare . .102.90 Bonuri cu cl. de sortare IC 3. — Bonuri rurale Banat-Ti-
mişd..................102.—
Bonuri cu cl. de sortarel02. — Bonuri rurale transilvane 102.—
Bonuri croato-clavone . . 102. Despăgubire p. dijma de
vină ung.............. 98 50
Imprumutulă cu premiu
ung...................119 25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.30 Renta de hărtiă austriacă 83.55 Renta de arg. austr. . .	83.90
Renta de aură austr. . . 108 80 Losurile din 1860	. . . 138 75
Acţiunile băneeî austro-
ungare................. 864 —
Act. băneeî de credită ung. 310 25 Act. băneeî de credită austr. 303.10 Argintulă —. — GalbinI
împărătesc!............ 5.80
Napoleon-d’ori...........9.78 V2
Mărci 100 împ. germ. . . 60.50 Londra 10 Livres sterlinge 124.15
Bursa de Bucuresci.
mi r ui iiiiiiiiiwiwnfimi i iiiiiiHiiiiiiiTiigiii ii im timrrimr —irnimn
Desfacere.
Cu învoiala D-lui L. fabricanţi de pos-
tavuri şi mărfuri de lână să vorîi pune la lici-taţiă stofe pentru 4000
Costume bărbătesc!
pentru primăvară şi vară
complete, fine, elegantu-moderne, din lână veritabilă. Fiecare costumu este din stofă de lână veritabilă dela Brtinn, său Reichenberg pentru rocă, pantaloni şi giletcă, suficienţii pentru statura cea mai mare. Aceste costume stmf.fi în colorile
Cota oficială dela 9 Martie st. v. 1884.
	Cump.	vând.
Renta română (5°0). . .	• 921/4	—
Renta rom. amort. (5°/o) .	. 94*/.	—
* convert,. (6%)	. 89»/4	—
împr. oraş. Buc. (20 fr.) .	32	—
Credit fonc. rural (7%) .	. 100V2	—
* 33 33 (5%) •	• 86 7*	—
» » urban(7°/o) •	97	—
» » * (6°/o) •	. 90V4	—
» » » (5°/o) •	. 83 V2	—
Banca naţională a României	1200	—
fÂc. de asig. Dacia-Rom. .	. 300	—
« » » Naţională	. 223	—
Aură		. 12.1///.	—
Bancnote austriace contra aură —		—
Cursuiu pieţei Braşova		
dia 23 Martie	st. a. 1885.	
Bancnote românesc! . . .	. Cump. 8.70	Vend. 8.72
Argint românesc		. » 8 65	* 8.70
Napoleon-d’orî		. » 9.78	» 9.80
Lire turcesc! 		. » 11.04	* 11.06
Imperiali		. » 10.02	» 10.04
Galben! ........	. » 5.70	* 5.76
Scrisurile fonc. »Albina*	. > 100.50	» 101.—
Ruble Rusesc!		. » 126.—	> 127.—
Discontulă » . .	o> di 0 0 O ^H 1	ană.
cele mai nouă şi moderne precum: cenuşii, cafenii, civite, negre, vărgate, cadrilate şi pâle-mâle.
Aceste stofe să afiă în două calităţi şi costă I calitate fi, O şi a II calitate
numai 4 fl. 50 or.
Banii îi înapoiezrâ. îndLată,
dacă nu va plăcea cuiva stofa de costumu trimisă. Mostre nu să potă trimite. Comande din pro-vinciă să esecută cu rambursă poştală. — Afară de aceste să mai află de vânzare 400
Şaluri de voiagiu din lână
de 5 coţi lungime, 2 Va coţi lăţime, fdrtefine, cenuşii, cafenii, drapu â 3 fl. 50 cr. bucata. Singură ma-terialulă brută a costată deja mai multă, de aceea t6te suntă pe jumătate dăruite.
Adresa şi singurulă loeă reelă pentru comande la:
General-Agentur inlăndischer Tucliwaaren «F. W. Mabmovicz, Wien II., Schiffamtsgasse Nr. 20.
^-Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se polii cumpăra în tutungeria iui F.
Anunţămă aceloră onoraţi cetitori, cari voră bine voi a se abonâ la foia ndstră de aici încolo, că avemă încă în reservâ numeri dela începutulă anului 1885, prin urmare potă s6 aibă colecţiunea completă.
____________Administratiunea »Gazetei Transilvaniei.»
u
o3
o
a>
.s
• *—*
O
00
O)
*73
î-*
>s€
no
fl
O
O
XD
P
O
p
*3
c8
oo
oă
rQ
<v
cu
>fl
O
<V
"“d
fl
'>
o
XV
m
c3
<v
•n
>p
a
o
<v
<v
B
<rH
<V
o3
>
03
.B
‘o
c3
O
>c3
03
1
03
CL
SC
03
T5
*3
râî
fl
L
o
P—H
03
a
03
>03
03
’~S3
S-
a
u
p
>p
o
03
a
c3
03
o
03
a
03
X
P
Ui
P
03
CL
a
k3
hc
+2-	03
Li
<V
.5 a a
L
O)
fl
03
fl
O)
fl
fl
• F*
O
•FN
o
03
03
«3 ~ h-i
a' 55
o> ^5
c IL x
03
Ui
O
X
fl
03
3
fl
03
O
CL
a
Z	pf» XjJ	1
pN		
		
%	’o	
	0 cn	
•	>3	eC
u	O	
fi	3 s	eS
		43
	’3	
	S	43 43
		«
	"53	
	E	40
13
p—i
*o
.o

03
a
o
o
oS
03
a
•
Ui
C3
X
03
fl
co
CC
<D
O
că
>fl
U-3
O
AL
O)
xn
• rH
fl
că
>
Gfi
fl
că
Sh
Eh
CS3
cs
o


TJ1
xn
fl
că
L
EH
JrH
că fl
CL A ÎSJ
* pH
O H
că i
cpl
CD <D -U= rfl fl fl
<D
3 m
(flS <rH
fl
O .FH
rQ CC*
.3
S
că
Mersultl trenurilorCi
pe inia Predealil-Budapesta şi pe linia Teiuşii-Aradii-Biidapesta a câlei terate orientale de stată reg. ung.
Predeală-Kndapesta						Budapesta-		-Fredeîdu		
		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
		accelerat	de	omnlbus	de		de	omnibus	accelerat	omnibus
			persone		persone		persone			
									1	
Bucuresel		7.15		—	—	Viena	8.25	8.35	3.30| 8.00	
Predoală		1.09	—	—	3.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
Timişd		1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşovu Feldiora	(	2.06	—	—	10.50	P. Ladany Oradea mare ^	2.01	2.04	1,59	10.09
	(	2.16	6.30	5.45			4.11	5.13	3.20	
		2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia		3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva		3.18	8.09	7.42		F ugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
HomorodQ		3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	8.56	
Haşfaleu Sigili sora		4.51	10.18	10.52		Rev	5.46	11.41	4.31	
		5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole		5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
Mediaşu		6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mică		6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa		—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaşiu		7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Crăciundu		—	1.45	3.22		Ghirb&u	8.24	4.52	—	
Teiuşă		7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
Aiudti		7.55	2.48	4.44		Ciuşiu |	8.57	5.40	7.08	
Vinţulâ de susâ		—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Uiora		—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cncerdea		8.24	3.36	5.47		fihiriş Cncerdea	11.15	8.14	8.29	
(iliirisă		8.48	4.10	6.38			12.04	9.49	8.53	
Apaliida	( (	—	5.39	8.51		Uiora	12.12	9.58	—	
Ciuşiu		10.08	559	9.18		Yinţulfl de susti	12.19	1007	—	
		10.18	6.28	8.00		Aiudti	12.45	10.42	9.17	
Nedeşdu		—	6.54	8.34		Teinşâ	1.15	11.32	9.40	
Ghirbfiu		—	7.10	8.59		Crăciunelă	1.44	12.03	—	
AghirişQ		—	7.25	9.35		Blaşd	2.00	12.24	10.12	
Stana		—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiedinfi		11.33	8.11	11.04		Copşa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciucia		12.06	8.52	12,17		Mediaşă	3.27	2.24	11.07	
Bucia		—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca		—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
R6v		12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
Mez6’-Telegd		1.11	10.27	3.08		Homorod	6.47	7.07	1.32	
Fugyi-Vâsârhely		—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Yăxad-Velinţe		—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
Oradia-mare	(	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44	
	(	1.54	11.14	7.30		Braşovtt ^ Timişd	9.20	\ 0.15	3.15	
P. Ladany		3.14	1.47	11.05			—	6.00	3.25	
Szolnok		5.10	4.40	2.37			—	6.57	4.03	
Buda-pesta		7.30	7.44	6.401 2.00		Predealu	—	7.32	4.28	
Yiena		2.00	6.20			Bucuresel	—	—	10.251	
	1			1					1	
Nota: Orele de nopte sunttt cele dintre liniile gr6se.
Tc8i5şft-Arii(lfî-Bii(lapcshi				Bndapesta-Aradft-Teiiişft.		
	Trenă de	Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă
	persone	omnibus	omnibus		persone	omnibus
Teiuşii		9.50			8.25	
	2.39		8.20	Viena		8.35
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55
Vinţulă de jo-.fi	4.04	11.09		Szolnok	11.14	12.28
Şibotu	4.35	11.43		Aradft J-'	3.35	5.30
Orăştia	5.02	12.13			4.00	6.20
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Branicîca	6.34	2.21		Paulişfi	5.02	7.39
Iiia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Berzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopfi	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	Ilia	8.40	12.27
Paulişfi	10.32	6.56	8.41	Branicîca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
Ararfik |	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46	5.06
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Iulia	12.21 12.53	6.15
Viena	6.20	—	■—	Teiuşft		7.00
Aradfi-Timişdra				Siiucria (Piski) I*etroşeni		
	Trenă	Trenă de			Trenă	
	omnibus	persăue			omnibaa	
A rad d	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Araduiă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâraeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.83	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merezifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Tinaişăra	8.58	3.15		P etroşeni	7.00	
Ti'MişdruoÂradâ				Petroşeml—Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	persone	omnibus			omnibus	
Timfşora	12.25	5.00		PetroşenX	8.56	
Merezifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37 10.09	
Orczifalva	1.84	6.16		Crivadia		
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nămeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Araduiă nou	2.54	7.44		•. Streiu	12.06	
Aradft	3.10	8.00		$î.wseri»	12.37