KEDACŢIVSEA ŞI ADMIWISTBA'ţ'IIJNEA t
BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe unâ and 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Komânia şi str&in&tate:
Pe and 36 fr., pe şese luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
ANULU XLVIII.
S£ PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANU VCIURILE:
0 serii garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orl«orî nefranoate nu ao prlmeaofi. — Banusorlpte nu se retrimltO.
52
Mercuri 6 (18) Martie
1885.
Braşovtl, 5 (17) Martie 1885. I iubire, on6re şi patriotism^, vorbeseu numai de
m	A	! nisce „demonstratiuni nefolositdre,“ şi de nisce
.... lotu ce este mare şi sublimu, totu ce. 77	.	7	.	,
*	. A i-x/* v-i	y i „paşi nesocotiţiw nu potă înţelege năsuinţele spre
în viaţa omului este frumosu şi demnu de năsu- 7 r 7	7 . f 7	°	...
. A ,	, . . « .	.	. A	, libertate ale unei naţiuni, nu luptele şi asmraţiu-
.înţele lui, iubire, onore şi patriotismu, nu sau o-.	,	7	r	.
.. 3	.	. xxj/ a n 1. •	-	• mie ei. Aceşti omeni sunt morţi pentru viaţa
glindată ore aceste totdeuna m sunetum iummei, ...	.....	.
y . . . y .. y , x -	v.**» x spirituală a poporului, ei mai t-răiescu numai pen-
a cărei mimă plină de entusiasmu şi încă netur- r	r r
,	.	*	.	. , . L	,.ly . tru pântecele loru. Dela asemeni fiinţe naţiunea
burată de amărăciunea vieţei este capabilă de-a r	.	.
/	nn nntp aatpnni ninl unii mnforvi in nnp.af.p. wp-
ouprinde idealulu în deplina sa mărime şi de a şi-lă însuşi?
Junimea, puterea şi speranţa, fldrea şi vii-torulă naţiunei aduce jertfe marelui geniu a’lă iubirei de patriâ; reamintindu-şi pe marii ante-
luptători ai libertăţii naţionale, pe eroii şi martirii	. .	.
, . iyiy * xy	a x w ■ -l* • j prinde marile idealuri de libertate şi de cultură
acestei libertăţi, ea întăresce semţum iubirei de r .
naţională.
Junimei române avemu să-i mulţumimă în
nu p6te aşteptă nici unii ajutora în aceste vre-jmuri de restrişte şi de prigonire.
I Mulţumirăţi cerului, că junimea ndstră nu este infectată de cinismnlă celorîi ce nu mai au nici unu sfântă. Mulţumimă lui Dumnezeu, că inima ei a rămasă curată şi capabilă de-a cu-
patriă nu numai în peptulu ei ci şi în inima poporului, deşteptândă consciinţa îmbucurătdre, că o naţiune şi o ţeră, care posede o asemenea ju-
prima liniă, că amă putută aduce tributulu nos-
.	. ,.	,	. „	-	. , v , tru de recunoscinţă celoră cari au murită acum
nime, va înainta putermcu pe cararea spinosă dar	7	. .	w
o sută de ani pentru libertatea poporului romanu. glonosă a desvoltârei sale ...	j _	r A .	rr	.
.	.	, x j* , y .	. , v i Dar, dice înalta poruncă, este ună lucru
hi tocmai acesta dă serbarei nostre ună ca-;	T	r	.	.
’y	x x	x-	ti . • -x-x-i nepatriottcă de a serba memoria lui Hona şi
racteră cu totulu escepţionalu. festivităţile na-
ţionale ale tuturoră celorlalte popdre au ună tim-,	7	*	.	.	.
1	.	~ . .y t«i	V j i •	l Se nţelege, Hona şi Cloşca au fostă iobagi
bru orecare oficialu. Lle emană dela cei ce au' .	7	0 7	7	7	....
A . A y .	1y .	,	.	. şi sau luptată pentru liberarea îobagiloră, cari
puterea în mană şi poporulă nu ia parte la ele 7	,	.	,	.	..
. a x i	« xxiv a	erau legaţi de gliă şi aceşti iobagi după legile
decată numai intr o măsură cu totulu neînsem-	,,	-	,	. .
de atunci n aveu patriă. Patria aveu numai tiranii loră, cari îi maltratau şi-i esploatau ca pe nisce vite.
Dar dacă clienţii lui Horia n’au avută pa-
nată; dar sărbătdrea ndstră naţională a ieşită
chiar din inima poporului; ea n’a fostă inaugurată prin mersulă l&rmuitoră ală batalidneloră, nu prin sunetulă tobeloră şi biibiiitulă tunuriloră.
Junimea singură a luată în mâna ei esecutarea.triă la 1785> 86 n’aibă Patriă nici urma9iî lui esteridră a acestei festivităţi şi o esecutâ într’ună,^a
modă înălţătoră de inimă şi cu modestiă ...	| A.Şa pretindă celă puţină aceia, cari au dată
Câteva discursuri şi esclamări entusiaste, asta poruncă Archiereiloră noştri ca să oprăscă paras-a fostă totulă. Dar în aceste discursuri se esprimă, tasele. Aşa trebue să fie, dacă nu ni se iărtă t6tă dorinţa şi speranţa naţiunei; în aceste escla- j n*c* a ne rug& pentru sufletele martiriloră din mări fiii patriei i se dedică ei pentru totdăuna; veaxîulă trecută, acesta este ce dă sărbătdrei ndstre naţionale ună	‘	Horia şi Cloşca n’aveau	patriă, dar	n’avemă
caracteră cu totulă specifică şi care trebue să	nici	noi urmaşii loră patriă.	Acăsta	ne	este se-
deştepte în fiecare dintre cei ce au fostă martori' cuestrată de cătră miniştrii maghiari, cari ne de-acestoră sentimente, idea, că o naţiune, care po- j clară pe fiecare Prin graiu şi în scrisă că nu-sede o asemenea junime, junime care serbăză a-	mai	a loră este patria.
semeni festivităţi, pdte să privăscă liniştită în faţa!	Lucru amară şi durerosă! Dar,	în	adevără
tuturoră viscoleloră ce viitorulă le-ar ascunde în' ni se spune necurmată, că n’avemă patriă şi dacă sînulă său, fiindă sigură că le va înfrunta totă, n’avemă patriă, nu putemă avă nici libertate in-aşa de fericită precum a înfruntată viscolele | di vi du ală, suntemă şi a<}i iobagii acelui poporfi, trecute.	care îşi arăgă monopolulă peste patriâ.
Şi acăstă consciinţă este, care dă festivităţii Dar martoră ne e Domnulă, că robi fără năstre ce apare atâtă de simplă şi modestă, ună patriă nu voimă să mai fimă! timbru atâtă de populară faţă cu tăte păturile ] Amă robită destulă în veacurile trecute, amă poporului şi care face dintr’ânsa o adevărată ma- ’ muncită destulă pentru alţii, cari ne răsplăteau nifestaţiune naţională....	munca cu biciulă.
Acum voimU s& avemit şi noi aici patriă, voimă sS
Voimă se vorbimă de junimea ndstră ro-
mână, şi totuşi cuvintele de mai susă nu suntă .	, 7 v , .	.
’ 7	,7	teneleloră nostre!
ale nostre, ci sunt împrumutate dintrună qiară
fimu şi noi liberi şi sd ne bucurămă de rodele os-
ungurescă; care astfelă vorbesce despre serbarea dela 15 Martie.
Cetiţi încă odată şi vedeţi cum îşi scie preţui junimea maghiară eroii şi martirii naţiunei sale.
Şi 6re noi Românii, noi urgisiţii şi desmoşteniţii s6 nu ne bucurămă când vedemă, că în inima ju-nimei năstre arde cu flacără puternică foculu ade-
De aceea snntemă mândri pe sentimentele sublime, ce le-a manifestată junimea română şi cu inima plină de veseliă şi de speranţă depunemă pe fruntea ei o dulce sărutare!
Ţipătulă şoviniştilorti maghiari.
„Peşti Naplo“ de Vineri publică ună arti-
v&ratei iubiri de patriă şi ală recunoscinţei pentru i	asilPra »reuni unei de cultură* ma-
, i x xv	i. * a im y .'ghiare, ce este în aiunu a se înfiinţa în Cluşiu.
cei ce sau luptată ca poporulă să fie liberă şi-i j- m •	} i v	7	,.	7
.	r	r r	7 iboile din (Jluşiu reproducu acestă articulu, pe
lencităr	care îlu numescă „frumosă.“ Noi vomă repro-
Cei ce în orbia loră şi în lipsa sâmţului no- j duce din acestă articulă ca probă urmâtărea în-
] bilă pentru ceea ce este mare şi frumosă , pentru troducere caracteristică:
•Maghiarii — scrie »Pesti Naplo« — se pre-gătescă în Ardălă pentru propria apărare (sic!) fiindă sfrîmtoraţî de agitaţiunea daco-română, care tinde a distruge Ungaria şi a înghiţi Ardălulă. Pericululfi este mare în Ardălă. Incungiurată fiindă de Români, elă este aşezată ca o cetate şi în interiorulă lui se nutresce ura şi cărta în contra Maghiarimei şi a dulcei patrie.
Diplomaţia năstrâ scurtă vătjătore a lăsată ca pe-ricululă să ia dimensiuni uriaşe; fără a se gândi la efectulă, ce-lă va avea regalitatea română asupra su-puşiloră români ai regalităţii maghiare, ea însăşi a ajutată de a face să crăscă mari planurile române. Acelora, cari aspiră la libertatea română, nu le trebue libertate maghiară, şi domnirea maghiară apare nesuferită înaintea acelora, cari dorescă a stabili în loculă ei o domniă română. Şi pentru că Ungaria este a naţiunei maghiare, loră nu le trebue Ungariă, si se răscălă în contra ei pe faţă şi în secretă, pe cale legală şi nelegală, şi nu le pasă nici de datoria cetăţenăscă, care pretinde iubirea de patriă şi credinţă cătră regele ei, nici de pacea internă, care face egală pe 6menî în viaţă şi desvăltă a loră cultură; ei preocupaţi de passiune dă-rîmă ceea ce au zidită vâcurile, şi pregătescă lupta socială şi de rassă, anunţându-o şi glorificându-o. Aşa de mare este ura ce arde în sufletulă loră, încâtă sărbăto-rescă ca pe eroi pe Horia şi Cloşca, nisce conducători tâlhari ai unei răscăle de ţărani, cari au ucisă pe domni, pentru că aceşti domni ucişi au fostă Maghiari. Ei prin ccăsta tradăză, că idealulă loră politică nu este al-tulă decâtă ărăşî ună răsboiu civilă pentru esterminarea Maghiariloră. Şi de aceea aştăptă ei ajutorulă României şi pe Ruşi, în locă de a căutâ alianţa României cu Ungaria în contra planuriloră cuceritbre ale panslavismului şi ale Rusiei. Va veni ună timpă, când Româniloră le va păr$ rău amarnică, că n’au trăită în pace şi nu s’au aliată cu Maghiarii/
După aceste miserabile şi răutăci6se espec-torărî f<5ia maghiară pledăzâ cu focă pentru idea înfiinţărei reuniunei de cultură maghiare în Ar-dălu, esclamândă că societatea maghiară din Ardălă se ridică spre a apără statulă. In contra cui să-lu apere? In contra Româniloră, pe cari solgâbirăii nu-i mai lasă acum nici a se rugă lui Dumnezeu în sfânta biserică, în pace şi în linişte! Ce amară ironiă a sorţii!
------o------
Ce voimă?
Sub acestă titlu ^Ellenzăk* dela 11 Martie, care publică statutele reuniunei de maghiarisare din Cluşiu, scrie ună articulă de fondă, în care nu visăză decâtă dacoromânismă şi pangermanismă. După ce arată că reuniunea de maghiarisare îşi propune să desvolte »patriotismu lă« în părţile ardelene »prin cultură în direcţiune naţională maghiară,* <fice:
.Direcţiunea, scopulă, nisuinţele reuniunei suntă clare şi precise. Aceia cari au văzută influinţa vătămă-t6re a fanaticiloră naţionalităţiloră; cari au văzută dis-pariţiunea maghiarismului ardelănă; cari au văzută cum gravitândă în afară agitatorii saşi şi români în pressă, în viaţa privată şi socială, în se<51â şi în biserică, înve-ninăză inima, sufletele a sute de mii de omeni ai patriei comune, cum îi crescă de duşmani de mărte ai vechei loră patriă de o miă de ani, cum propovăduescă în sc6lă, în pressă, în viaţa publică şi privată decădinţa şi nimicirea vieţii de stată unguresc!; — aceea au recunoscută de multă problema adevăraţiloră patrioţi, d’a înlătura acestă nihilismă mai periculosă decâtă celă cu dinamită.
>Nu mai putemă permite să fiă crescuţi Românii şi Saşii ca duşmani ai acestei patrie de cătră acei fanatici şi răuvoitori agitatori ai naţionalităţiloră, cari visăză de Dacoromâniă şi de marea patriă germană, cari prin charte, ce înfăţişază Ardălulă, Bucovina, România şi o parte a patriei unguresc! de dincolo de Muntele Craiului ca părţi ale unui mare imperiu română, prin cărţi de geografiâ şi altele, prin falsificarea istoriei caută să sădescă în inima compatrioţiloră noştri nemaghiari convingerea şi nisuinţa, că părţile Ungariei locuite de Ro-
mân! nu suntă părţi constitutive ale statului ungară, ci provincii ale unei mari Românie, că poporulă română trebue să unâscă aceste provincii.
,Ei bine, în contra astorfelă de învăţături şi cărţi, încontra unei astfelă de direcţiuni şi nisuinţe, reuniunea de cultură maghiară va păşi cu armele iubirei de patriă.«
Mărturisimă că n’ar pută fi o mai mare fericire pentru patria acesta, decâtă dacă institutulă de alienaţi din Sibiu s’ar transfera câtă mai curândă la Cluşiu, unde fanaticii dela foile maghiare ’şi-au perdută — nenorociţii — cu totulă mintea!
-----O-------
Voci române.
Prigonirile, la care suntemă espuşl din partea Ma-sghiariloră vedemă, spre mângăerea nâstră, că suntă urmărite cu atenţiune de fraţii noştri din România şi că suntă atinşi şi ei de durerea ce ni se căşunăză. Intrarea gendarmiloră prin biserici cu ocasiunea serbării paras-taseloră întru pomenirea martiriloră noştri şi călcarea librăriei din Năseudă, face pe ,Naţiunea* să scrie ur-mătârele:
»De câtă-va vreme, sferele conducătăre unguresc!, fie prin organele administraţiunei, fie prin acelea ale presei loră, caută a face să se lăţăsca printre Unguri ideea că Românii suntă gata a se resculâ spre recâştiga-rea unoră drepturi pe cari au grijă a le desemnă ca ab-! surde, ca lipsite de ori ce temeiu. Daco-Românismulă este gogoriţa cu care fie-care patriotă descendinte ală lui Arpad voiesce să sperie pe connaţionalii lui, pentru a justifica ori ce măsuri arbitrare împotriva Româniloră. O carte în care vitejia armatei române din ultimulă răs-boiu este arătată cu culori câtă de palide, e numai de câtă considerată de vecinii noştri ca o provocare la răscolă, ca o îmbărbătare la luptă împotriva stăpânitori-loră ţărei; ună cjiară în care se descriu instituţiunile din România liberă, în care se zugrăveşte fraţiloră de peste munţi starea celoră de dincoace de Carpaţî, e privită ca trădătoră ală patriei ungare, tradusă înaintea justiţiei, persecutată în tâte chipurile. Când, mai departe, Ro-| mânulă, în durerea lui, vrea să-şi mai mângăe sufietulă cu serbarea amintirei unoră martiri cari s’au luptată, într’o vreme, pentru liberarea lui, gendarmii primescă ordine a opri pe preoţi de a întră în biserici pentru a-şl face datoria, armata e ţinută gata pentru a trimite plum-bulă în carnea acelora ce voră îndrăsnl a se împotrivi. Intr’ună cuvântă, nu e vorbă care să nu sune tocmai dulce la aspra urechiă a Unguriloră, fără ca ea să nu fie înregistrată în cartea nâgră, transmisă la Pesta, de unde fulgerile suntă pornite.«
După acâsta vorbesce de casulă călcărei librăriei din Năsăudă şi <jice cu privire la confiscarea >istoriei Revo-luţiunei lui Horia«:
»Acestă opă printr’ună ordină ministerială din Pesta obţinuse dreptulă de a ajunge în mânile cititoriloră din Ungaria şi Transilvania după ce fusese oprită câtăva vre-mă la graniţe. Dacă asemenea cărţi suntă confiscate de vecinii noştri ca provocătâre la ură, ca aţîţătâre la răs-câlă, ce trebue să fiă cu altele, cari nu se bucură de 6 asemenea favâre?
,Nu voimă să vorbimă aci de parele din România, căci ele de multă în cea mai mare parte, suntă cu desăvârşire oprite de a ajunge în ,fericita* ţâră ungurâscă. I Libertatea de limbagiu şi de idei ce se manifestă în ele e considerată ca periculâsă şi contagiâsă de vecinii noştri, şi ca celă mai bună mijlocă preventivă pentru a feri populaţiunile de acolo de a se molipsi de acâstă bâlă s’a găsită complecta prohibiţiune a trecerei fruntariiloră. De acâsta nu ne plângemă; liberi sunt cei din Pesta a lua măsuri contra presei din România, deşi 4'areIe | loră, cari se întrecă a ne presinta unele mai multă decâtă altele ca ună poporă sălbatică, incapabilă de cultură şi de civilisaţiune, sunt lăsate în plină libertate de guvernulă nostru a se răsfăţa pe mesele tuturoră ace-loră cari voiescă să-le citâscă. Avemă însă datoria, impusă nouă de vocea sângelui să ne ridicămă vocea când vedemă că fraţi d’ai noştri sunt lipsiţi de nutrimentulă minţei şi inimei loră, şi dacă nu putemă, pentru ună momentă, face altfelă, celă puţină să le spunemă că aici în România liberă, ei nu sunt uitaţi.*
------O-------
Din Reichstagul!! germanii.
In şedinţa dela 14 Martie n. a Reichstagului germană, Richter, luândă cuvântulă în desbaterea asupra vapâreloră de poşte, combătu proiectulă din t6te punctele de vedere. Comunicaţiunea cu coloniile e nespusă de mică în asemănare cu esportulă totală germană, care se sue la 1000 miliâne mărci. Cancelarulă cu conservatorii se gândescă la lucruri de nimica, âr despre o vătămare a esportului prin politica economică a cancelarului nu audă bucurosă. Dâr acestea nu suntă nimică pe lângă pagubele ce ameninţă pe Germania proiectulă tarifului austriacă, provocată de politica vamală ger-|
mană. Restricţiunile vamale din partea Germaniei nu suntă de natură a promova amiciţia cu Austria. Popo-rulă germană a cerută nu numai unitate, ci şi libertate, nu numai ună împărată germană, ci pe lângă elă şi ună Reichstag germană, pentru ca şi naţiunea să ia parte decisivă la desvoltarea ei.
Cancelarulă germană prinţulă Bismarck, răspun-(jândă lui Richter, <Jise că acesta l’a făcută ârăşi responsabilă de tâte relele. De 40 de ani e obicinuită a au<ji pe domnii vorbindă în numele poporului. »Pop oră suntemă.toţi. Oratorii oposiţiuneiaccentuâzătotdâuna numai legătura dintre subvenţiunea vapâreloră cu colo-niele. E o rătăcire a 4'ce subvenţiunea vaporeloră n’ar avea de scopă altceva, decâtă o legătură cu Camerun şi Noua Guineă. Deputatulă Richter t^ice, că rapor-Iturile nâstre comerciale cu Austria ar fi multă mai importante decâtă coloniele nâstre, Asta n’a contestat’o nimenea. Dar motivele acestui proiectă arată cu tâte a-cestea, că industriaşii cislatainicî, cari ceră a fi prote-giaţî, întrebuinţâză proiectulă vamală germană ca pretextă. Dar prin acâsta sunt vătămaţi numai economii translaitanici, pâte ceva mai puţină, chiar dâca ei ară introduce o vamă protectâre. Prin concurenţa rusă şi română se apasă Ungaria mai mnltă decâtă prin proiectulă germană. De multă mă gândescă să creeză prin [ vr’o întocmire pragmatică ună felă de alianţă v a m ală [şi comercială şi astfelă se umplu lacuna din 1866. Dar esaminândă lucrulă mai deaprâpe s’a găsită, că în raporturile asutro-ungare esistă forte mari greutăţi şi că guvernulă d’acolo n’ar fi sigură de consâmţământulă cor-puriloră loră legiuitâre. înţelegerea cu Anglia ar fi fostă p6te şi mai uşâră şi mai avantagiâsă, dacă Rich-ter n’ar fi făcută aci o declarare care a slăbită posiţiu-nea nâstră faţă cu Anglia!» (Richter a vorbită, cum se scie, despre înrudirea dinastică şi istorică cu Anglia).
Cancelarulă continuă apoi a vorbi în contra lui Wmdthorst, care a (Jisă că Germania stă în mare focă cu Anglia. Elă, cancelarulă, nu vede nici fumă nici flacără, încordarea cu Anglia s’a înlăturată totală. A se esprimâ mereu îndoiala în esistenţa păcii, este tactica tuturoră partideloră care numai prin răsboiu şi prin târna de răs-hoiu potă câştigă. , Avemă în imperiu fracţiună, ală că-roră ideală numai printr’ună râsboiu, şi anume nenoro-cosă pentru Germania, ar fi sâ se realiseze. Restabilirea Poloniei, Şlesvigului, regatului Hano-vera, retro ce darea Al sa ţiei-Lotaringi ei suntă numai atunci posibile, când după o perdere Germaniaarfi sdrobită. D. Windhorst pâte sâ se gân-dâscă a sgudui pacea cu astfel de îndoell. Amintirea de 1866, Idupă Windhorst, are să turbure unitatea nâstră! In fiecare din seculii mai noui a fostă vre-ună răsboiu germană, care a îndreptată corectă câsorniculă normală germană pentru o sută de ani. Ceea ce mă mângăe este a vânt ulă ti ne rimei academice germane, care a crescută şi a studiată nu ca noi în 1847 şi 1848, ci sub impresiunea dela 1870. Acâsta se va uita îndă-rătă cu dispreţă la certele nâstre. Pănă acum amă purtată numai răsboie norocâse.*
-----o------
I ° voce asupra denunţării convenţiei austro-române*
Câtă preponderanţă şi-a câştigată Ungaria în politica internă şi esternă a monarchiei aus-tro-ungare, ni-o spune fâia vieneză „Deutsche Zeitung“ în următorulu articlu, în care se ocupă de denunţarea convenţiunei cu România şi în cate arată răulă ce resultă pentru monarchiă din acea preponderanţă ungurâscă:
,Din ce puncte de vedere au denunţată cei din Bucurescî convenţiunea nu e greu de a ne explica. România nu e ună Stată industrială, ci o ţâră eminaminte agricolă. Poporaţiunea ei, ca şi ori care naţiune ce-şi ia ună avântă politică pe terâmulă muncii naţionale, nu se mulţumesce numai cu producţiuni agricole. Ea do-resce a mai adăoga la independinţa politică şi indepen-dinţa economică şi ţifrele statistice, care arată colosalulă importă ală articoleloră nâstre industriale, a aprinsă ego-ismulă naţională ală patrioţiloră din Bucurescî. Cu tâte acestea interesulă celă mare ală Româniloră zace în esportulă pro lucteloră agricole. Tocmai acestă interesă nu-lă mai găsescă Românii destulă de ocrotită prin numita convenţiune. România prin convenţiune a sperată a-şî asigura esportulă de vite şi cereale. Dar Austro-Ungaria prin desele epizotii ce bântue în România a fostă nevoită a închide graniţele atâtă pentru vitele din Moldova şi Valachia, cât şi pentru cele din Rusia.
• România basându-se pe convenţiunea comercială, a reclamată, a protestată şi a ameninţată chiar cu represalii. Tâte acestea însâ au rămasă şi au trebuită să remâie fără resultată, pentru că Austria trebuia se aibă In vedere nu numai cultura sa de vite, dar chiar şi aceea ca ţările din occidentă să nu-i închidă şi ei graniţele.
>In aceea ce privesce esportulă cerealeloră, Româ-
nia prin convenţiune a obţinută scutirea de vamă a realeloră sale la importarea loră în Austro-Ungaria.
»La începută Românii nu puneau prea mare prep pe scutirea de vamă a cerealeloră loră, fiind-că în ace ani în genere nu esistau în Austro-Ungaria taxe vamali asupra cerealeloră, dâr după introducerea tacselorO la anulă 1883 au esportată în Austro-Ungaria cereale îi sumă de 26 miliâne fl. şi acâstă sumă e forte considerabilă, de ore ce ea presintă 75 procente care revini asupra Austro-Ungariei din totalulă esportă ală României. Chiar din acestă punctă de vedere privesce România eu îngrijire pentru viitoră. Francia şi Germania urcă vămile i asupra cerealeloră şi Austro-Ungaria încă se pregătesce a le urma esernplulă. încetarea scutirii de vamă a cerealeloră române formâză astăcjî nnă punctă principali în programa politicei comerciale a Ungariei.
,In acâstă cestiune însă e vădită, că Austria n’are interesă comună cu Ungaria. Pentru Ungaria, România e ună concurentă agricolă, pe câtă vreme pentru Austria e ună importantă debuşeu ală produ°eloră sale industriale. In anulă 1883 Austria a importată în România în valâre de 48.7 milione fl. între care, zaharfi în valâre
3.2	miliâne, mărfuri de bumbacă în sumă de 2.3 miliâne, postavă şi articole de lână în sumă de 4.8 miliâne, haine în valâre de 3.8 mii., pânză în valâre de 1.2 mii., hâr-tiă de 1.1 miliâne, pielăriă în valore de 5.4 miliâne, lemnăriâ în valâre de 2 2 miliâne, articole metalice de
2.2	miliâne, cesornice, instrumente musicale în valâre de 3.1 milione. Cu crescerea civilisaţiunei în ţâră crescă şi trebuinţele (J'lm'ce, Şi interesulă Austriei e de sigură s$ împlinâscă âreşîcare dorinţe ale României în privinţa produseloră agricole, ca în schimbă să obţie câtă se pâte mai favorabile condiţiunl pentru esportulă articoleloră sâle industriale.
»N’am fi privită de locă cu îngrijire la reînoirea ne-gociăriloră în acâstă privinţă, dâcă la noi în anii din urmă nu s’ar fi săvârşită transformări remarcabile. E ună lucru păgubitoră, că la noi Ungaria a căpătată o preponderanţă în tâte cestiunile nâstre eco-nomi ce.
»Acâsta nu numai că se va manifesta mai bine Ia reînoirea pactului nostru cu Ungaria, dar chiar astăzi e ună lucru dovedită că în tâte cestiunile politice-eomer-ciale ale monarchiei, conducerea o are Ungaria. Şi chiar acestă conducere este causa care ne face să ne tememă, că la reînoirea convenţiunei cu România voră resulta rele urmări pentru industria nostră. România de sigură că va pune mari taxe vamale pe articolele nâstre industriale, ca, eventuală prin reducerea loră în urma negocie-riloră, să obţie dela noi avantage în privinţa esportului ei de cereale, cărora avantage Ungaria are să se opună în paguba fabricanţiloră noştri. Şi acestă incidenţă po-litică-comercială dovedesc?, că Austria ar avâ altceva mai bună de făcută, decâtă să-şi pâr<Jâ timpulfi cu »în-voeli cu Ungaria/
-----o-------
SOIRILE PILEI.
In »întrunirea literară* din Joia viitore va tractâ d. profesorii Ioană Popea tema: Biblia şi sciinţele naturale despre omă.
—0—
Deputaţi clericali pentru sinodulă archidiecesană s’au mai alesă în cerculă V. Haţegă lână Raţă proto-presbiteră, în cerculă VI. llia Romulă de Crainică protopresbiterâ ; în cercnlă VII. Tarandă Vasile De-miană protopresbiteră; în cercnlă XV. Târnava lână Pop eseu profesoră seminarială.
—0-
Ni se scrie că ministrulă Tisza a respinsă statutele Reuniunel femeiloră române din comitat ulă Satmarului, ce i se înmânaseră spre aprobare.
Mergemfi dar totă spre mai bine!
—0—
D-lui ingineră Radu R. Pascu din Braşovă i-s’a recunoscută dreptulă de cetăţână română de cătră camera română.
—0—
Comitetulă arangiatorn ală festivităţiloră aniver-sărei de 15 Martie din Cluşiu şi-a adusă aminte—ne spune ,Ellenzâk« — de marele bărbată, care sufere in esilă, de Kossuth şi i-a adresată următârea telegramă la încheiarea festivităţii:
Lui Kossuth Lajos, guvernatoră,
Turină
Serbămă o mare şi ne aducemă aminte de âmenii noştri cei mari.
Junimea dela universitatea din Cluşiu.
Ungurii din Cluşiu au trimisă în (jma de 15 Martie următârea telegramă lui Kossuth la Turin: »Obştea un-gurâscă, care ser bâză principiele dela 15 Martie 1848, te salută ca pe ună apostolă în vieţă ală idei-loră ce le serbătoresce.*
Kossuth sâ trăâscă, căci tâte celelalte mergă de minune!
—0—
Nr. 52.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Ni se serie din Cerghidulti mare, că alegerea de protopresbiteră gr. or. ală traetului Ternavei inferiâre cu reşedinţa în Cetatea de baltă, făcută în 28 Decemvre 1884, s’a aprobată în şedinţa plenară din 4 Februariu st. v. a consistoriului archidiecesană fiindă întărită în acelă postă paroehuiă Cerghidului mare Nicolae Todorană, er în 23 Februariu st. v. s’a promovată şi instituita prin Escelenţa sa metropolitulă Mironă Romanulă,
—0—
Linia ferată Deşiu-Bislriţa se lucrâză cu mare grabă, aşa că la 1 Noemvre 1885 se va pute preda comuni-caţiunii.
—0—
Ni se scrie din Dobâca că în parochia Betlânului, comitaiulă Solnocă-Dobâea, s’a instalată ca preotă nu Georgiu Puşcaru precum ni se comunicase ci Gregoriu Puşcară, şi nu prin Rss. d. canonică Popă, ci prin on. d. preotă Mihailă Fâgărăşanu din Teurea.
—0—
La târgulă din Cluşiu ună ţărână din Felâcă adusese duoi boi să’i vântjă pentru suma de 240 fl. Doi pungaşi se tocmiră cu elă şi îi numârară 12 hârtii de câte 10 fl. cu observarea că fiecare din aceste note va-lorâză 20 fl, deârece pe fiecare parte are numărulă 10. Astfelă bietulă ţărână fu păcălită primindă numai 120 fl., în locă de 240 fl. Când ţăranului i s’a esplicată c’a fostă înşelată, pungaşii dispăruseră cu boii.
—0—
Femea lui Calman Gyorgy din Cluşiu a născută trei copii. Atâtă mama câtă şi copii suntă sănătoşi.
—0—
Din Cernăuţi se telegrafeză farului »Deutsche Zei-tung« din Viena, că băile nela Dorna, în Bucovina, suntă cu desăvârşire inundate. Locuitorii s’au refugiată pe înălţimile deluriloră. Trei persâne şi o mulţime de vite s’au înecată. Ferestraele lui Gotz et Comp. se află în mare pericolă. Buştenii de prin pădure au fostă luaţi de torentele apei. Podulă de peste Dorna precum şi o mulţime de case mai mici au fostă luate de apă. Paguba e însemnată.
—0—
»Naţiunea* spune, că Academia română şi-a ţinută Sâmbătă prima sa şedinţă publică în anulă acesta, sub preşedinţa M. S. Regelui. S’au ascultată disertaţiunile f6rte interesante ale d-loră Babeşă, Hăşdău şi Sion.
—0—
După scirile ce le are din judeţe .Curierulă Financiară* dm Bucurescî, sămânăturile de tâmnă suntă satis-făcătâre. Grânele cari au cam suferită putină din causa ţ lipsei de zăpadă şi a gerului uscată din primele <file ale ernei, s’au îmbunătăţită multă în urma înduleirei tempe-raturei şi a umeijelei ce amă avută în luna precedentă întinderea pămânîuriloră lucrate se anunţă multă mai mare faţă cu aceea din anulă trecută.
—0—
Din Moscva se anunţă că casa M. Klein, făcândă comerţulă de ceaiu, a suspendată plăţile cu ună pasivă de aprâpe 2 miliâne ruble. De asemenea cassa W. Ge-ner, făcândă comerţulă de zahară, a suspendată plăţile cu ună pasivă de 2,340,000 ruble.
-----O-------
Prigonirile Românilor!!.
I De sub Harhamulit Cuciulăţii în 28 Faură 1885.
Domnule Redactoră ! In Comitatulă Făgăraşului [ şi cu deosebire în cerculă Şerpenî pănă pe la finea j anului espirată nu s'au întâmplată nelegiuiri şi maltra-1 ţări din partea organeloră administrative dela bunurile erariale, însă cu începutulă anului 1885 s’au ivită unele caşuri de tristă memoria şi adecă:
In luna lui Ianuarie a. c. mai mulţi locuitori din Comăna superiâră transportândă lemne in Comăna infe-ri6ră, la reîntârcerea loră cătră casă, între Comăne, vine furiosă administratorulă bunuriîoră erariale din Comăna inferiâră Olgyoi K. însoţita de căruţaşulă său în trăsură, prov£<}ută cu puşca cu două ţevi şi cu o bâtă, ajungân-du-i în drumă, în lumina (filei, sărindă din trăsura statului, fără de nici o ansă se repede ca ună turbată a-supra lui Constantin Gubernatu, îlă maltratâză, pănă când Îşi frânge băţulă, cu care a venită, după aceea să reîn-torce la trăsură, pune mâna pe puşcă şi încârcă a’lă ochi. Ascun<Jendu-se maltratatulă după boulă dînsului, In furiă administratorulă dă cu puşca în bou, vulnerân-du-10. După aceea ia cu forţa cu sine pe Ioană Socea, îlă duce în curtea erarială în Comăna inferiâră, spre ce scopQTa dusă cu forţa nu se ştie, însă după ce l’a deţinută acolo 2 ore şi adresându-se deţinutulă cătră ad-ministratorulă numită spre a’lă libera, s’a aruncată cu o bâtă asupră’i, dâr Socea spunându’i să nu se încerce a da, căci a trecută dreptulă pumnului, s’a oprită şi după aceea l’a eliberată din curte.
Faptulă s’a arătată judecătoriei de cercă din Şerpenî,
■	procurându’şl maltratatulă şi visum repertum; însă
■	arma decide, dâcă inculpatulă va fi dejudecată, din ca-■ţltă că vice-notarulă dela acâstă judecătoria, ca amplo-
I
fată nou venită, nesciindă nici o iotă românâscă, şi în lipsa de cunoştinţa limbei române ia fasiunile la proto-colă prin spusa panduriloră şi diurniştiioră dela acea judecătoriă pe cari îi întrebuinţâză de interpreţi şi aşa dejudecarea sâu absolvarea atârnă dela arbitriulă interpreţilor 0.
Ună altă casă. In 13 Faură a. c. avândă pertractare administratorulă curţii erariale din Guciulata anume Csoboth la pretura din Şerpenî cu ună individă anume Zacharia Ghişoiu, care eşise din serviciu dela dînsulă în urma purtărei neomenâse a domnnlui său, faimosulă Csia in absenţa pretorelui la pertractarea numită l’a dejudecată la întrarea în serviciu, a plăti lui Csoboth 7 fl. 80 cr. diurne şi la 3 (file aresta. La publicarea sentinţei, deşi vice-pretorele este incompetinte a publica sentinţe, incusatulă a insinuată recursulă, dar cu t6te acestea Csia l’a aruncată îndată în temniţă adresându-se cătră elă cu cuvintele: ,că ântâiu să sufere arestulă şi după aceea se aştârnă recursă* şi astfelă bietulă omă nepu-tâudu-se opune forţii, fă silită a suferi arestulă contra tuturoră legiloră.	Oltenulă.
-----O--------
Recensiune.
(Urmare şi fine)
Totă în acesta § punctulă 5 stă cerculă declina t o r ă; dâră ar fi mai acomodată a se înlocui cu cerculă de declinaţiune său cerculă declinaţiunei, deorece elă însuşi nu se declină, ci pre elă se calculeză depărtarea cutărei stea dela ecuatoră spre nordă său spre sudă, care apoi se numesce declinaţiunea stelei.
La pag. 16 punctulă din urmă la rectascen-siune, (fice d-lă autoră, că spre a afiâ rectascensiunea unei stele trebue să numărămă cercurile declinaţiunei începândă dela ecuinocţiulă de primăvâră in direcţiune dela sudă spre ostă. (Dacă nu cumva sudulă este erâre, lapsus calami, în erată nu să află). Noi (ficemă, că rectascensiunea cutărei stele este distanţa, ce se află între primulă cercă de declinaţiune (ecuinocţiu) şi cerculă declinaţiunei stelei respective, calculată pe ecvatorulă lu-mei în direcţiune dela vestă spre ostă (nici când dela sudă).
La pag. 39 «cursuri polari şi e cvatoriall*, dâră ară fi mai bine a se numf curente ecvatorialî şi polari*, deârece cursulă este ună termină mai generală, care se pâte aplicâ la curgerea ori cărei ape său fluiditate, până când curentulă este ună termină specială seu propriu aplicată Ia mişcarea mărei, a aerului, electricităţii şi magnetismului etc., astfelă curentă marină, curentă de aeră, curentă magnetică şi curentă electrică etc., apoi Francesii încă-lă numescă courent, Italienii corente, Românii din ţâră curente, Germanii Stromung, care nici de câtă nu se aplică la »cursă.*
La pag 40 se (fice *se mai află pe mare şi cursuri continue, apoi cursuri calde şi reci*, de aci ar resultâ, că curentele calde şi reci suntă curente desclinite de curentele ecuatoriale şi polare, noi însă (ficemă că acele suntă totă aceleaşi, şi anume curentulă caldă e totă odată curentă ecuatorială şi curentulă rece e totă odată curentă polară, diferinţa e numai că curentulă caldă sâu ecuatorială fiindă mai uşoră, se mişcă pe deasupra adecă pe suprafaţa mărei, până când curentulă polară fiindă rece prin urmare şi mai greu se mişcă pe dedesuptulă celui ecuatorialu-caldă, celă ecuatorială cătră poli, şi celă polară cătră ecuatoră. Aşa credemă noi, că suntă a se înţelege curentele marine.
La pag. 127 stă »Tirolulă cu Voralbergulă (contată ridicată la principată).* Credă că terminulă «contată* este o derivaţiune românâscă silită; dâră era mai bine să rămână cuventulă originală germană «Grafată* sâu comitată, dacă nu avemă termină anumită în limba nâstră pentru elă.
La pag. 133 stă «Moravia (Marchionată).* O derivaţiune asemene celei aminlite .mai susă, ună termină, ce îşi are originea în instituţiunile evului mediu, pe când Carolă celă Mare pentru apărarea imperiului celui vastă întemeia marca şlesvigă, marca vechiă, marca ostică şi cea spanică, aceste constau din mai multe comitate întrunite la olaltă, cari sub ună Graf erau situate la confiniile imperiului şi se numărau pe atunci marc grafate sâu comitate marcale, unulă din acestea a fostă şi Moravia; eu dâr credă că ar fi bine şi aci a se man-ţine terminulă technică aşa cum este elă din vechime marc-grafată sâu comitată marcală.
Mai găsimă adeseori în carte şi cuventulă tiucher, adecă zachară (miere albă), ori de ce părere va fi dom-nulă autoră, dar acestă cuvântă nu are cetăţenia în limba nâstră.
Mai sunt în carte şi pănă la vr’o 18 figuri (mape) intercalate în textă, mape ârbe, locurile oraşeloră mai de frunte sunt punctate, vr’o două dintre ele le-amă aflată cam slabă demarcate, (cum e Austria şi Germania) aşa încâtă bine trebue să fie omulă iniţiată în geografiă şi în cunâscerea mapeloră ca să le cunâscă, celelalte însă suntă bine demarcate şi potă servi de mare ajutoră eleviloră în mâna unui profesoră desteră şi aelosă, ma-
pele credă a fi imitate după Brozik-Paslavszky, de care autorulă s’a folosită, după cum însuşi mărturisesce în prefaţă. La fiecare stată sâu continentă se află o astfelă de mapă.
Limba cărţii este bună, românâscă şi fluidă, dar totodată şi uşâră, care înlesnesce multă trecerea cărţii, şi care se pâte folosi cu succesă de elevi; cine nu scie că limba întortochiată a cărţiloră didactice câtă spargere de capă dă eleviloră ; dar cartea din cestiune este liberă şi de acestă defectă prin urmare şi din acestă punctă de vedere recomandabilă. Tiparulă în genere este bună. Descrierile mai momentâse suntă tipărite cu literî mari ciceroniane, cari din punctă de vedere igienică suntă fârte bine aşa pentru ochii eleviloră, descrierile mai puţină momentâse suntă contrase în aşa numitele note cu litere petită, cari însă profesorulă isteţă le va sci aşa manua, încâtă acele să nu îngreuneze capacitatea băeţi-loru. Amintescă numai ca prin trâcătă, că unii paragrafi suntă prâ lungi.
De âre ce în înţelesulă planului nou de învăţământă secundară edată de ministerulă cultului, istoria naturală nu se propune ca studiu deschilinită în gimnasiulă inferiorii, ci numai în necsă cu geografia, dreptă aceea cred a fi de lipsă ca în a 3-a ediţiune ce va apare, dlă au-toră se anexeze câte ună conspectă scurtă din cele trei remne naturale la finea fiecăruia stată[ sâu continentă, celă puţină specialităţile statului-continentului respectivă, ca manualulă şi din acestă puctă să corespundă pe deplină planului de învăţămentă, cum facă şi alţi autori maghiari în edarea cărţiloră didactice.
Aceste sunt pre scurtă modestele mele observaţiunî, după cum se pâte oricine convinge, referitâre mai multă la unii termini sâu forme tehnice ale opului, cari însă nu voră detrage în nimică din valârea meritâre a opului amintită; ’lă asigură pe d-lă autoră, că am pureesă numai din îndemnulă curată şi adevărată ală culturei nâs-tre naţionale.
Bei uşă, 1/3 1885.	Vasiiu Lesianu,
prof. p. ord,
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală «Gaz Trans.*)
Pesta, 17 Martie. — Comisiunea de trei a camerei magnaţiloră a începută autenticarea raportului compusă de subcomitetulă de cinci asupra reformei camerei magnaţiloră şi-lă va continua Mercur!, când şi proiectul u se va presenta în şedinţa plenară.
[Londra, 17 Martie. — Convenţiunea financiară egiptănă s’a subsemnată eri.
Paris, 17 Martie. — Camera a ridicată vama pe importulă boiloră dela 15 la 25 franci.
Berlin, 17 Martie. — După o desbatere de optă 6re, Reichstagulă a admisă ca liniă australă, linia laterală Triest-Brindisi, respingândă linia africană.
----o------
DIVERSE.
Cum se plătescti soldaţii chinezi. — Fiecare armată are modulă său particulară de a plăti solda trupeloră. In Francia, Italia, Austria etc., soldaţii se plătescă la fiecare 5 (file, în Germania la fie-eare (Jece 4*le, în Spania mai rară, în Turcia şi mai rară încă. In China soldaţii se plătescă lunară. Administraţiunea chineză nu se ocupă cu nutrimântulă lui, care’lă privesce pe densulă personală, acestă nutrimentă consistă numai în oreză fiertă şi pentru acâsta soldatulă chineză cheltuesee o a treia parte din solda sa, care este de 3Va taels, ceea ce echivalâză aprâpe cu 30 lei; restulă îlă întrebuinţâză pentru îmbrăcăminte, echipamentă şi bani de buzunară. In ajunulă plăţei soldei, căpitanulă companiei, împreună cu sergentulă său majoră, se duce la ună ofiţeră superioră, care îi dă în bucăţi de argintă solda întregei companii. Imperiulă ne avândă monede de argintă, repartiţia este o adevărată operaţiune, mai complicată decâtă strategia genera-liloră chinezi. Tâtă nâptea căpitanulă, oficerii şi sub-oficerii săi se ocupă cu cântărirea şi fracţionarea. Fiindcă împărţâla se face fârte regulată, trebue să se taie în două o bucată de argintă mare ca gămălia acului. Fiecare Iotă este înfăşurată într’o bucată de hârtie pe care este scrisă numele soldatului. A doua (fi âmenii companiei se pună la rendă şi se dă fiecăruia ceea ce i se cuvine, apoi sergentulă-majoră strigă: »Are cineva vr’o reclamaţii de făcută?* După aceea soldaţii se împrăştia şi fiecare alârgă la zarafi, care le dă pentru fiecare tael de argintă 1600 monede înşirate pe o aţă şi astfelă ei se reîntorcă la locuinţele loră cu cele 1600 monede înşirate pe aţă.
Rochii de băştii din mătase crudă
(de totă din mătase) fl. 9.30, pentru o roche comp!., precum şi în calităţi rnai grele trămite cumpărândă celă puţină pentru douâ rochii, fără taxa vamală la casa muşteriului, depositulă fabricei de mătase a lui G. Henne-berg (liferantă ală curţii regale) în Zftrich. Mostre se trămită imediată. Scrisorile pentru Elveţia costă 10 cr.
Editoră: lacobă Mureşiaim.
Redactoră responsabilă: Dr Aurelii Mureşiasu
Nr. 52.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Societatea comercială română Bassarabianu Calfoglu & Comp.
BULETINU
BRĂILA 1 Martie 1885.
Vendătoră y	Cumperetortt	Felulti	Kilo	Libre	Preţuiţi		Notiţe
Ghioni	Peirano Fils & Comp.	Grâu	3100	55—	7	43	Caică
Draculi	Petricioni		3100	58—	9	70	
Frischmann	d-to	5 ?	4500	54-	7	25	Magasie
Stamatopulo	Soc. Comercială	>>	2900	577.	9	30	Gabotagiu
Silberstein	G. Agnese	Porumbă	1500	55—	5	85	Magasie
Cambano	G. Mendl	n	340	57 7*	7	40	
Marghiloman	L. Mendl & Comp.	»	5040	et1/.	9	—	>>
Sassu	Pauli Goventry & comp	Secară	1400	52—	8	25	>>
d-to	d-to		1000	52 */.	8	35	
Chrissoveloni	d-to	M	350J	52'/.	8	60	n
Georgieff	d-to	n	1850	54'/.	9	25	j?
Davis	G. Mendl	Fasole	1100	°/o—	21	50	
Carandino	Peirano Fils & Comp.	>>	H.70		21	50	Caică
Abonamente la „Gazeta Transilvaniei* se potft face la 1 şi 15 ale fie-cărei lunî.
Administr. „Gaz. Trans.*
B61e secrete
le vindecă pe basa celei mai nouă constatări ale sciinţei, chiar şi caşurile cele mai desperate fără ca cineva să fie împiedecată dela lucruln său. Asemenea vindecu urmările rele ale păcateloră tinereţei (onania), slăbiciune de nervi şi impotenţa. Mare discreţiune. Ne rugămă pentru descrierea completă a bălei.
I>r. Bell»,
membru ală mai multoră societăţi scienţifice etc.
6.	Place de la Nation, 6. — PARIS.
Stabilimeiitulu de fortepianuri
ală lui
iţaschik
Braşovti, târgulft flosului (Flachszeile) Nr. 26 II. Et.
Depositulu celă mai bogată de pianurî şi pianinnrî noue şi întrebuinţate din fabricele cele mai renumite. Pianurî vechi să ieau în schimbă. Se primescă şi plăţi în rate. Cu deosebire sunt a se recomanda: pianurî noue dela c. r. fabricantă de pianurî Heitzmann în Viena, lucrate în lemnă frumosă de nucă, fi. 500; pianurî Mignon, cu cărdele încrucişate, în negru fi. 600. Pianinurî de nucă său negre fi. 450. Afară de acăsta este de vântjare ună piană întrebuinţată de Streicher cu fi. 230, ună piană bine conservată de Eisenhiit, 7 Va octave şi cu placă de metală lată fi. 200.
5—10
osifu |f| Both,
ceasornicarii, optici-	anii şi mecaniciantl
IN BRAţOV tr, strada poştei Nr. 661. recomandă depositulă său bine asortată de
ceasornice de Helveţia, pendule, ceasornice în provasti
şi de Scliwarzwald,
apoi tâte productele optice,
mai cu sămă OCHELARI şiifuiţî opticft-periscopică de aură, argintă, nicălă, oţelă ş. a.
Se recomandă şi la iurnisare de
orologie pentru biserici
de constrncţiune escelentă; în fine spre aşedaie de telegrafurî de odăi si de
legături telefonice.
T0TE REPARATURILE DE RESORT fi se efectuăză iute şi eftină cu garanţiă.
Mersulti trenurilorti
pe inia Predealti-Budapesta şi pe linia Teluşil-Aradii-Biidapesta a câlei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealii-Budapesta					Budapesta—		-OPredealii		
	Trenă	Trenă	Trenă	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
	accelerat	de	omnibus	de		de	omnibus	accelerat	omnibus
		persăne		persăne		persine			
Bucureseî	7.15	—	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
Predealu	1.09	—	—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
Timiştt	1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Brasovă [	2.06	—	—	10.50	P. Ladăny	2.01	2.04	1.59	10.09
’ (	2.16	6.30	5.45		Oradea mare )	4.11	5.13	3.20	
Feldidra	2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia	3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva	3.18	8.09	7.42		F ugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodtl	3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu	4.51	10.18	10.52		Râv	5.46	11.41	4.31	
Sigliiştira	5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole	5.39	11.36	12.43		Bucia	6.28	12.48	—	
Mediaştt	6.00	12.11	1.23		Ciucia	6.52	1.48	5.28	
Copsa mică	6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa	—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaşiu	7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Crăciunoltt	—	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
Teiuşft	7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
Aiudtt	7.55	2.48	4.44			8.57	5.40	7.08	
Vinţulti de sustt	—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Ui6ra	—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cncerdea	8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
Ghirisft	8.48	4.10	6.38		Cncerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	—	5.39	8.51		Ui6ra	12.12	9.58	—	
f!ln «in (	10.08	559	9.18		Vinţultt de sustl	12.19	10,07	—	
U.Ş1. (	10.18	6.28	8.00		Aiudtt	12.45	10.42	9.17	
Nedeşdu	—	6.54	8.34		Teinşft	1.15	11.32	9.40	
GhirbSu	—■	7.10	8.59		Grăduneltt	1.44	12.03	—	
Aghiriştt	—	7.25	9.35		Blaştt	2.00	12.24	10.12	
Stana	—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiedinâ	11.33	8.11	11.04		Cop şa mică	2.52	1.22	10.45	
Ciuda	12.06	8.52	12.17		Mediaştt	3.27	2.24	11.07	
Buda	—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.06	11.29	
Bratca	—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
Râv	12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.51	12.30	
Mezd-Telegd	1.11	10.27	3.08		Hoxnorod	6.47	7.07		1.32	
Fugyi-Vâsârhely	—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Yârad-Velinţe	—	10,56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44	
Oradia-mare ^	1.54	11.14	7.30		n x (	9.20	10.15	3.15	
P. Ladâny	3.14	1.47	11.05		Braşovfi >	—	6.00	3.25	
Szolnok	5.10	4.40	2.37		Timiştt	—	6.57	4.03	
Bnda-pesta	7.30	7.44	6.40		Predealu	—	7.32	4.28	
Viena	2.00	6.26	2.00		Bucuresd			10.25	
Nota: Orele de n6pte sunttt cele dintre liniile gr6se.
Teluşă-Aradâ>BudapestA				Budapesta- Aradft-Teiuşft»		
	Trenă de	Trenă	Trenă		Trenă de	Trenă
	persine	omnibus	omnibus		persăne	omnibus
Teiuşft		9.50		Viena	8.25	8.35
	2.39		8.20			
Alba-Iulia	3.40	10.42	9.10	Budapesta	8.00	6.55 12.28
Vinţulă de josu	4.04	11.09		Szolnok	11.14	
Şibotă	4.35	11.43		Aradft |	3.35	5.30
Orâştia	5.02	12.13			4.00	CT"
Simeria (Piski)	5.44	1.22		Glogovaţă	4.16	6.39
Deva	6.05	1.48		Gyorok	4.47	7.19
Braniclca	6.34	2.21		Paulişă	5.02	7.39
llia	7.01	2.54		Radna-Lipova	5.25	8.11
Gurasada	7.15	3.09		Conopă	5.57	8.49
Zam	7.49	3.48		Berzova	6.18	9.18
Soborşin	8.32	4.37		Soborşin	7.11	10.27
Bărzova	9.19	5.30		Zam	7.48	11.18
Conopă	9.40	5.58		Gurasada	8.22	11.57 12.27
Radna-Lipova	10.16	6.38	8.24	llia	8.40	
Paulişă	10.32	6.56	8.41	Braniclca	9.02	12.57
Gyorok	10.48	7.15	9.01	Deva	9.32	1.45
Glogovaţă	11.17	7.48	9.30	Simeria (Piski)	10.12	2.58
Aradfi |	12.32	8.05	9.45	Orăştiă	10.47	3.46
	12.00	8.45	6.10	Şibotă	11.14	4.20
Szolnok	4.00	2.10	7.27	Vinţulă de josă	11.46 12.21 12.53	5.06 1
Budapesta	7.44	6.40	—	Alba-Iulia		6.15 7.00
Viena	6.20	—	—	Teiuşft		
Aradfi-Timişâra				Simeria (Piski) Petroşenl		
	Trenă	Trenă de			Trenă	
	omnibus	persăne			omnibus	
Aradft	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradulă nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nămeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţegă	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timişâra	8.58	3.15		P etroşeni	7.00	
Tlmlşâra-Aradft				Petroşeni—Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	persăne	omnibus			omnibus	
Timişftra	12.25	5.00		Petroşeni	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37 10.09	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia		
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nămeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţegă	11.26	
Aradulă nou	2.54	7.44		. Streiu	12.06	
Aradft	3.10	800		Simeria	12.37	
Tinn(mifia. AT,ţlXI. Rnuovă.