ANULU XLVIII.
REDACŢICNEA ŞI ADMINISTKAŢIITîSEA x
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA/' IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe ună anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. Koniânia şi străinătate:
Pe and 86 fr., pe ş&se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci.
se PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUHCIURILE:
O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlsorT nefranoate nu se prlmetcu. — Manuscripte nu «e retrămltu.
K*- 40.
Sâmbătă 2 (14) Martie
1885.
Braşovu, 1 (13) Martie 1885.
Triste şi jalnice timpuri amu mai ajunsu noi Românii ardeleni, ca să limu opriţi acum şi dela ru gâciuni în sfânta biserica şi încă de înşişi Archiereii noştri.
O nespusă durere amiî sâmţitii când amă ve<}utu nenorocirea, ce ne-a ajunsu, în tdtă gro-
celebreze parastasu, nici liturgiă în dina de 28 Februariu, ajunge că acostă nenorocită circulară a foştii subscrisă într’unu ceasă rău de însăşi mâna Escelenţei Sale Metropolitului Yancea.
Nu mai are, pentru Dumnetjeu, Escelenţa ! Sa nici ună consiliaru împregiurulu său, care să fi avuţii curagiulă românescu a-i arăta cursa blăs-tămată, ce i s’a pusă, a-i deschide ochii, ca să
zăvia ei.
Să fie 6re cu putinţă, ne întrebamă noi la
i (•	• .	.... Jciune, ca cele în care a subscrisă acea circulară,
primele faime ce ne sosiră, ca şi acei archierei \ ,	\	. .	. w	’
ai noştri, cari pănă aeum s’au ferită de a se
face undita plauurilorf, despotice ale celorfl I Nu s’a aflatd> Peritru Dumne<t6u- nimenea
dela putere, s6 între în cursa ce le-a înjcare s6 aducă aminte părintelui Metropolitfi, că
,. , i.	•	•	.. ,	w i.	i • biserica s’a aflată şi în situatiunl mai grele ca
tins o celu mai neruşmatu terorismu aJu veacului •	■	¥	®
vedă prăpastia, în care nisce momente de slăbiciune, ca cele în care a subscrisă acea cir pdte se prăvălâscă biserica română unită?
de faţă?
| cele de a(ji şi că Archiereii români de atunci to-
SS fie fire posibilii, ne cjidmu, ea aceşti Ar- au 8ciutfl să a,ate nebunilor0 tirani, că ei eWei să se ahată nAn* într’atâta dela a lorii în sPlritulă evangelică preferă mai bme a suferi
Clici vl SSg ov cUUcilct Udillo Ilill d Ici Ici Uclct d IUI U
a . y i	ii	i -	* mucenicia decâtă a cedă nedreptăţii şi despotis-
uantă chemare, dela misiunea loru de păstori,	r y y r
evangelici, cari trebue să-şi pună sufletulă pentru
turma cuvSntâtdre, ce le-a încredinţată duhula1 Nu s’a gă8Îtfl careva- care sS‘i aducă aminte> sfântu şi voinţa poporului?	|Că va ava 86 dea 8amă odată de8Pre 8Pintuld
A fosta cu putinţă. Nenorocirea s’a întSm-;Pă8tonel ,8ale ,înaintea drePtului iudef° V a triplată si cruda realitate ne face s6 ne îngrozimu ! buna^ubfi istoriei şi sS-i (JicA.
i ’•	j Vei tace prea multă, Escelenţă, dacă vei
de mărimea ei.	Ir-	r	’	y ’
Ceea oe nu ru-ard fi putută trece prini8fâtm Pe Preoî‘ de‘a nu 8e deQlite la demon3tra-
gânda de ama fi trăita încă o sută de ani, păna, \"wî Poli,tlc?.cu ocasmnea ^ parastaseloru, ^ căci sc.J.
la ală doilea centenară ală mariloră noştri mu
cenici naţionali, s’a petrecută înainte cu două
destulă de bine câtă de iubitori de ordine şi cât de leali cetăţeni sunt preoţii voştri; a cere însă
săptămâni: ministrnla de culte ungurescd a „po- dela 61 Ca 86 nu 8e r6Se Pmtm 3ufletel« cdoră runcita“ Archiereilora noştri de a opri să se facă ce ^au 3acn,icatCi ™ta Pentru «bertatea popo-rugăcinnl în biserică în Sâmbăta de 16 (28) Fe- rulul romântt> a cere- mal Pre ausfl de t6te’ ca bruariu din paresiml şi archiereii noştri s’au gră- sS nu 8e facâ nlcl untl MA de rugăciuni în acea
bita de-a satisface acelei porunci.	i*' aC&?ta este mal multfl decâtfl P6te 8e res'
Nu cundseema cuprinsula ordinului ministe- Pundft unâ M,tropolita româna înaintea lui Dum-riala, care presupunema că li-s’a adresata Archie- ne<teu’ a turmei «ale euventătdre încredinţată du-
reiloră noştri pe cale telegrafică, dai vedemă cu adencă mâhnire urmările lui fatale.
Precum ni s’a raportată din diferite părţi, nici Escelenţa Sa părintele Metropolită dela Blaşiu, Dr. Ioană Van cea, na rămasă îndărătă în ze-lulă de a face pe voia ministrului.
Acâsta ne-a surprinsă în modă f<5rte dure
hului păstoriei sale, şi a naţiunei române.
Prea sfinte Părinte! Bagă de semă ce faci, căci dacă vei satisface voiei ministrului se vor duce gendarmii şi voră scdte pe credincioşii Prea Sânţiei Tale din biserică.
| Nu te temi, prea sfinte Părinte, că dacă vei ! cedă acum, mâne ministrulă îţi va cere,
roşu
n‘ j y	w x	r vv ca să cetesci evangelia în catedrală şi în tradu-
fimd-ca sciamu că Escelenţa ba s a ferită	&	?
Nu va crede deplina con-cei mai leali
până acum dela ori-ce demonstraţiune în fav6rea 'cere ma?biară? Nu te temi, ca dacă poporală politicei şi a scopurilorfl meschine ale celorfl dela!va îu*eleSe ce al făcutfl’ credinîa lui va încePe putere! Cu atâta mai mare însă a trebuita sfe fie'8 8e clS‘ma va fi V- mal multfl esPusii ter°-surprinderea ndstră când amă înţelesă, că Prea rismtl 11
Sânţia Sa Metropolitulă Vancea a mersă pană a^	va (Jice urnea Escelenţă?
interzice nu numai ţinerea parastasului pentru ef -^sceîenţ^ Vostiă,^ deşi aveţi Horia şi Cloşca, ci şi celebrarea	sfintei liturghii ■ v^n8‘ere) ™ no^	Romanii	suntemă
şi orice rugăciune bisericăscă în	cjiua aniversărei ce^ţenI 91 ^Un.^	P‘l*rioîh	n aţi cutezată	a spune
de 16 (28) Februariu	^acesta Maiestăţii Sale, când v’a dojenită la Se-
Nu credemă că din timpii nenorociţi ai pri-' ^,iedină ţ® ^a informaţiunei false, ce a primit’o goniriloră religiose, ce au trebuită să le îndure de^a consl iarn S^L ’
strămoşii noştri sub domnia principiloră calvini, î	86 Va aCe	ŞÎ clădirile!
sS se mai fi ivită vr’ună casă, ca preoţiloră ro- PomP6se> ce	redicată, Escelenţă, cu atâta
mâni să le fie interesă de-a face sfintele muncă’	şi bună speranţă pentru vii-
rugăciuni în biserică în postulă	mare. Şi astmji t(5rele Raţiuni, când	acestora nu le va	mai
în veaculă (}isă ală luminei şi	ală progresului,; d iertată de a	se rugă	decâtă numai	la	idoli
într’ună stată ce se fălesce cu constituţiunalismulă t ''	_____^______
şi cu liberalismulă său, în sânulă unei biserici, | care în puterea dreptului divină şi umană este; pe deplină autondmă, însuşi capulă acestei bise-j rici vine şi opresce ţinerea de rugăciuni, vine şi| se închină ilegalităţii şi abusului de putere!
Parastasele întru pomenirea martiriloră noştri din 1784—85.
Câmpeni, 22 Februariu 1885. piua aniversărei de o sută de ani a morţii . | lui Horia, Cloşca şi Crişană nu o puteam ă aş-Nu cundscemă mtregă cuprinsulă circulariei !tepta, fără să ne gândimă şi noi cei din Munţi
metropolitane nr. 595 dela 25 Febr. n. Ajunge'— ca toţi Românii —să-o serbămă astfelă cum' însă că ea a cerută dela preoţii români, ea să nu se cuvine a serba o aşa sfântă (Jb s& facemă şi noi
adecă ună parastasă, să ne rugămă pentru răsplătirea intenţiuniloră loră nobile. Dar solgăbi-răulă Zudoră, pe care ni l’au trimisă pe capă în loeulă Românului Ioannette, înţelegândă ce se „plănuesceu, a făcută, cum e vorba, din ţîn-ţară armăsară, şi-a închipuită, că Moţii au de gândă nici mai multă nici mai puţină decâtă să se răscdle, cum au făcută sub Horia şi la 1848, şi a binevoită a ne recuira şi a ne trimite pe capă o companiă de gendarmî, cari s’au împrăştiată prin t6te comunele din Munţi, pentru ca statulă nu cumva să sufere vr’ună rău! Aici îmi vine în minte vorba vechiă: „Caveant consules!“ La noi fiecare amploiată lingură, câtă de mică ară fi, este ună „consulă“ — maghiară! — Aşa s’a ’ntâmplată că parastasulă nu s’a putută ţină nefiindă nimeni cu putinţă a străbate până la biserică, din pricina gendarmiloră.
„Dar nu mă dăre atâta de asta, câtă mă dăre de alta. “ După câtă amă înţelesă, prin alte comune gendarmii au dovedită ună zelă şi mai.... naţionlă. Nu s’au sfiită adecă a pătrunde chiar în sfin-tele biserici, a opri serviciulă dumneijeescă şi a scăte şi pe preotă şi pe poporă din casa Domnului. Astfelă s’a întâmplată, precum, audă, în biserica gr. cat. din Lupşa.
Nici în faţa bisericiloră nu se opreşce dară despotismulă celoră dela putere! Nici altarulă nu le mai insuflă respectă!...
Miseriă!....	p.
-----o-------
CRONICA POLITICĂ.
Seirile ce le-a primită din Constantinopole * Agenţia Ha vas« prin Atena şi Şira adeverescă, că mişcarea revoluţionară din Albania a luată deja ună caracter ă forte seriosă. Trupele turcesc! au fostă în ade-vără bătute la Ljuma şi garnisona din Prizrena a fostă nevoită să se retragă în citadelă, unde s’au refugiată şi consululă austriacă şi archiepiscopulă ortodoxă. Părta a trimisă în grabă trupe din Salonică şi Monastiră în ţinuturile revoltate. Se <jice că agitaţiunea dintre Albanezi ar fi înscenată de comitetele irredentiste din Prizrena, Corfu şi Tarent şi că Albanesii ceră ca să fiă descărcaţi de tote dările, exilaţii să se’ntdrcă şi personele ce se află arestate pentru uneltiri politice să se elibereze. O telegramă din Belgradă mai comunică că Arnăuţii au atacată caraula serbâscă dela graniţă şi au omorîtă sentinela. Turburârile ce au isbucnită în Serbia veche au îndemnată pe guvernulă turcescă să cără dela guvernulă sârbescă, ca să oprescă esportulă de arme în Bulgaria şi în Serbia-veche.
*
Se pare că ruperea relaţiuniloră dintre Rusia şi Anglia nu e departe. Pe când fiarele din Petersburg caută să liniştăscă pe Anglia desminţindă seirile nelinişti-tore ce sosescă din Asia centrală, trupele rusesc înaintăză mereu spre Herată. ,Pall Mall Gazette« anunţă, câ guvernulă englesă a primită în săptămâna acesta rapârte cumcă anteposturile rusesc! ară fi înaintată şi mai departe în pasulă Zulficară. Temerile despre o colisiune cu Afganii nu dispară nici deeum. »Times,« care afirmă scirea de mai susă, crede că e probabilă să ajungă lucrulă la o ciocnire între Ruşi şi Afgani, deorece Ruşii au înaintată din nou în direcţiunea Heratului. Afganii, cari suntă ajutaţi de representanţii Angliei, suntă pregătiţi a se opune unei invasiunî. Emirulă Afganistanului a cerută ajutorulă Englesiloră ca să întărescă for-tificaţiunile Heratului în contra unui atacă din partea Ruşiloră. Sir Peter Lumsden a primită ordină din Londra, ca să organiseze apărarea Afganistanului şi pentru întărirea fortificaţiuniloră Heratului să trimâtă ingineri şi oficerl englesi. Ruşii, cum se vede, nu vreu să se o-prăscă în drumulă loră, căci tăte trădările în acăstă privinţă au rămasă fără resultată. Cumcă Rismarck e amestecată în cestiune susţinăndă pe Ruşi, ne spune, o telegramă din Berlină, care 4ice că guvernulă germană recunosce Rusiei dreptulă de a posede Penjdehulă, ca aparţinândă Mervului âr nu Afganistanului.
Nr. 49.
GAZETA TRANSI1VANIEI
1885.
Cu mare încordare se aşteptă resultatulă desbate riloră camerei magnaţilor!! asupra proiectului de reformă. Acesta se esplică şi prin faptulti,	că pentru	scrisori de	convocare a optată ună
numără	f6rte mare	de magnaţi,	amă putea $ce ca
odată pănă acum. Până a»fi, scăcjândă pe magnaţii cari sunt deputaţi, au primită scrisori de convocare optă sute optă(fecî şi optă de membri. Intre aceştia sunt: 3 ar-chiduci şi anume Albrecht, Iosef şi Filipă de Coburg; 5 archiepiscopî catolic!, 23 episcop! catolici, 21 episcop! titulari,	1 egumenă,	10 archiepiscopî şi episcop! gr.	or.
români	şi şerbi,	13 baron!	ai ţării, 3 delegaţi	ai
dietei croate, 66 prefecţi, guvernatorulă din Fi-ume, 27 principi, 401 conţi, 313 baroni şi ună regalistă ardelână. Unele familii sunt representate prin foite mulţi membri, astfelă Batthyanyştii prin 16, Bethleniştii prin 17, Eszterhazyştii prin 22, Palffyştii prin 13, Zichyştii prin 33 de membri. Potă fi cu totulă convocaţi în camera megnaţiloră membrii a peste 250 de familii indigene. Câţi din aceştia voră rămânea în urma reformei, ni-o va spune sferşitulă desbateriloră.
Proiectulă de lege asupra pensionării funcţio-nariloră statului a ajunsă în desbaterea camerei de-putaţiloră din Pesta. Raportorulă Hegedus motiveză proiectulă, care prevede o îmbunătăţire esenţială pentru pensionarea funeţionariloră. Până acum funcţionarii se pensionau după 40, ăr profesorii după 30 de ani. Proiectulă ia ca punctă de plecare ună timpă de serviciu de 10 an! şi ridică pensiunea corăspumjătore acestui timpă de serviciu dela 33% la 40%. Quinquenaliele se înlocuescă cu o urcare a pensiunei de 2%, pentru profesori de 3% pe fiecare ană. îndreptăţirea văduveloră la pensiune nu e legată de ună timpă de serviciu de 10 ani, ci de 5 ani. Pen siunea va fi de 50% la o lâfâ de 600 fl., şi pe deasu pra 20% dela fiecare 100 fl. Contribuirile de educaţi une a orfaniloră se socotescă cu % din pensiunea vă duveloră de capă, şi anume nu dela 4 copii, ci deja dela 3 copii. Asemenea şi la sumele de înmormântare e o îmbunătăţire. Miniştrii şi secretarii de stată încă voră primi pensiuni. — Câtă de uşoră le este Unguriloră a se căpătui, dela uşieră pănă la ministru, când miliânele adu nate din dările Româniloră le stau la disposiţiune!
Turcii dela Carpaţl şi Turcii dela Bosforit
Braşovă, 28 Februariu a. c.
Mai (filele trecute s’a petrecută la pâlele Carpaţiloru taurisci unu actă, de cari se întâm plau numai pe timpulă închisiţiunii şi censurii celei mai barbare.
Numai in timpulă gâneloru religionare de sub principii calvini unguresc! au mai fostă Românii aşa de prigoniţi cum suntă astă<fL In tim pulă acela umblau comisiuni şi iscâde prin ca sele străbuniloră noştri, ca să vâdă, că ce mănâncă. Ori de mănâncă carne său de dulce său bucate de postă, în timpulă postului mare. A-tunci era prigonită mai multă religiunea strămo-şăscă a Româniloră. Atunci tiranii noştri ne cereau, ca să ni-o părăsimă şi să primi mă religiunea calvinăscă, cre<Jăndă Ungurii din acele vremuri, că Românii adoptândă dogmele calvi-nescî, voră adopta cu ele şi limba ungurăscă, prin urmare şi naţionalitatea ungurăscă.
Dar atunci s’au înşelată fanaticii Calvini amarnică, pentru că strămoşii noştri întâmpinară prigonirile ne mai pomenite din partea tiraniloră loră cu cea mai mare bărbăţiă şi cu cea mai mare resoluţiune, se luptară pentru credinţa şi limba strămoşăscă în contra tiraniloră, ca şi predecesorii loră, primitivii creştini.
înainte cu câteva (file au âmblată organele administraţiunei unguresci prin librăria din Nă săudă după cărţi românescî tocmai după cum umblau sbirii poliţiei împăraţiloră păgânescî după bieţii creştini. Amă ajunsă timpuri fărte triste şi durerâse, după ce ne-au scosă de prin scălele năstre românescî tăte cărţile românescî, cari ne arată trecutulă, faptele, precum şi suferinţele stră-moşiloră noştri, ca să nu mai scimă, Românii de astă(fi, prin câte au trecută ei de când ne-a aşezată la Carpaţî mâna puternică a împăratului Traiană; acuma aceşti ămeni fanatici şi despoţi se bagă şi prin librăriile românescî, pentru ca să confisce de acolo cărţi românescî, ce descriu faptele aceloră eroi ai noştri, cari ş’au sacrificată viaţa, ca să ne câştige nouă libertate şi drepturi politice naţionale, fără de cari tâte celelalte drepturi nu plătescă o zală, după cum ne putemă convinge în t6te (filele.
Şi ce scopă urmăresce administraţi unea maghiară, când prigonesce cartea şi limba româ-nâscă într’ună modă atâtă de despotică, după cum s’a procesă mai cjilele trecute. De sigură,
că nu urmăresce altă scopă, decâtă să răpâscă Româniloră tăte reminiscinţele trecutului loră, să nu mai scie cine au fostă strămoşii loră, să nu mai scie prin câte năcazuri şi nevoi au trecută ei şi totuşi nu s’au lepădată de nâmulă loră ro-mânescă.
Astă(fî la graniţa nici unui stată civilisată nu se mai controlâză şi confiscă cărţile scienţi fice decâtă numai când intri în Constantinopole şi peste totă când intri în imperiulă turcescă din Europa. Şi la graniţele statului ungară se mai întâmplă astfelă de fapte necompatibile cu pre tinsele libertăţi cu cari se fălescă Maghiarii îna intea străinătăţii.
Numai când întri în Turcia cu cărţi eşti supusă la graniţă la o seriâsă censură din partea organeloră vamale turcesc!, ca să nu întro duci cumva cărţi revoluţionare, pentrucă admi-nistraţiunea turcâscă nu vede în supuşii săi ne-turcî, decâtă numai conspiratori şi revoluţionari în contra integrităţii imperiului otomană. Totă astfelă privescă şi organele administrative unguresci în cetăţenii ne-maghiari numai conspiratori şi revoluţionari în contra pretinsei „idei de stată44 maghiare.
Amândouă aceste popâre turanice suferă de deliriulă fanatismului şi ală mândriei Lolnăviciâse naţionale. Fanatismulă, despotismulă, pofta după domniă suprematistică conducă pe amândouă, pe Turci şi pe Maghiari, în t6te acţiunile loră politice. Frica de popârele ce le asuprescă îi facă atâtă de nervoşi şi intoleranţi, atâtă pe Turcii dela Bosforă câtă şi pe cei dela Carpaţî, Tisa şi Dunăre.
Numai în Turcia s’au mai întămplată acte atâtă de despotice, cum s’au întămplată (filele trecute la noi în Ardâlă, când cu celebrarea parastasului întru pomenirea muceniciloă noştri naţionali, Horia, Cloşca şi Crişană.
Cu nimica nu stămă noi Românii din sta-tulă ungurescă mai bine în privinţa naţională şi bisericâscă decâtă Românii din împărăţia turcâscă, ba de nu voră fi pâte Românii din Turcia în multe privinţe mai bine decâtă noi Românii dela Carpaţî. Ună lucru e sigură, că Românii din Turcia nu suntă siliţi a aduce atâtea sacrificii pentru susţinerea despotismului turcescă, câte sacrificii trebue să aducemă noi pentru mănţinerea despotismului şi supremaţiei constituţionale unguresc!. Românii din Turcia plătescă în pro-porţiune cu noi contribuţiune puţină şi nu dau miliţiă, nu facă drumuri. Noi din contră plă-timă dări fârte mari şi grele şi dămă şi flârea nineriloră noştri la miliţiă şi trebue să lucrămă şi la drumuri, Acâsta este starea, ce ni s’a ere ată după ce Ungurii ne-au despoiată de tâte drepturile naţionale, câte le câştigaserămă la 1863 şi 1864, când s’a au(fită şi limba românescă în dieta Ardâlului, ce au mâncat’o acei cavaleri, ::uncţionarî şi archerei, cari pe atunci se mulţă-meau numai cu drepturi bisericescl şi nu se mai gândeau, că drepturile bisericesc! fără de drepturile politice naţionale n’au nici o siguranţă, după cum ne putemă convinge în tâte (filele din 'aptele de încălcare şi din ingerinţele despotice ale ministriloră unguresci.
Călcarea librăriei „Concordia."
Cu data de 9 Martie a. c. primimă dela ună altă stimată corespondentă din Nâsăudă, o descriere privitâre la călcarea librăriei române „Concordia44 din Năsăudă; corespondentulă nostru ne spune între altele:
»Ală doilea deceniu ală erei batjocorite »constituţională liberală* a dlui Tisza s’a inaugurată în comita-tulu nostru într’ună modă demnă de purtătorulă [ei. Răsbunarea pentru decisiunea adusă de comitetul»! comitatensă în adunarea sa dela 20 Faură a. c. faţă cu apelulă societăţii de maghiarisare din Cluşiu s’a începută mai ântâiu asupra Năsăudului şi anume cu călcarea librăriei »Concordia« întemeiată pe acţii de cătră inteliginţa română din ţinutulă Năsăudului.
După acâsta onor. corespondentă ne spune cum alter ego ală voinicosului paşa Banffy Dezso, notarulă Panczel a călcată cu gendarmii librăria făcândă perchisiţiă şi ne spune că a confiscată următârele cărţi:
1)	Tâte esemplarele din scrierea d-lui N. Densu-şianu: Revoluţiunea lui Horia (9 esemplare*). 2. Trei exemplare din »biblioteca săteanului română* (acâslă scriere ese acuma în aJă 8-lea ană în comitatulă lui Bânfiy (în Gherla), însă protonotarulă numai aci află de dânsa). 3. Ună exemplară »Zur Geschichtsforschung uber die Romaenen« trad. de Broşteanu. 4. Ună exemplară »Morţii dela Plevna*. 5. Ună numără din scâla practică* din 1 Aprilie 1883. 6. Ună catalogă de cărţi dela Socecă et Comp. 1883.	7. Două declaraţiunl vamale
(Zoii Declarationen) din 20 Augustă 1883 din Bucuresci.
Corespondentulă încheiă cu următârele cuvinte :
Etă resultatulă cercetării. In publiculă din Năsăudă şi jură a făcută acăstă călcare o adâncă irapresi-une, în acestă călcare se presâmţesce reînoirea erei crâncenului absolutismă, când pe la noi s’au mai întâmplată călcări de case în mieifă de nâpte, totdeuna însă fâră resultatulă dorită de duşmanii noştri. Tiranii mustreţî în consciinţa loră de faptele nedrepte, ce le comită, nu vădă decâtă fanfome ce-i ameninţă.1
SOIRILE DILEI.
Serbarea (ţiIei de 15 Hârtie in Cluşiu.
In Cluşiu să facă pregătiri mari pentru serbarea (filei de 15 Martie — aniversarea proclamării libertăţii maghiare in 1848. N’amă aucjită pănă acuma să se fi uată nici o măsură — nici din partea ministeriălui, nici din partea organeloră administrative, nici din partea episcopului romano - catolică ală Ardâlului — pentru a împe-decâ serbarea după cum au fostă împedecate aniversările nâstre dela 3/15 Maiu şi cea de acum o sută ani, cari totă pentru libertate s’au făcută! Pentru aceea ânsă cetimă în foile din Cluşiu următârea programă a festivi-tăţiloră dela 3J15 Martie: »Introducţiunel de banda lui Solomonă. 2) »Imnă,‘ cântată de reuniunea maghiară de cântări. 3J »Cuvântare festivă,* ţinută de Nicolae Bartha. 4) , Dumnezeu Maghiariloră* (A Magyarok Istene) de Petofi, musică de Erkel Ferencz, cântată. 5. ,l)ecla-maţiune.* 6) »Melodiă maghiară« choră. 7) ,Declama-iune.« 8) »Salutarea Italiei cătră Maghiari,* cântecă. 9) »Stegulă naţională,* cântecă. 10) »Marşulă lui Ra-coczi,* de banda lui Solomonă.
Trei părţi din venitulă acestei serbări este desti-ată pentru viitârea Reuniune de maghia-isare din Cluşiu, er a patra parte se va da pentru monumentulă, ce se va ridica în Cluşiă spre eternisarea ideiloră anului 1848!
>Pester Lloyd* de Joi publică următârea telegramă dela Cluşiu: La însărcinarea fişpanului Desideriu Banffy, protonotarulă comitatului Bistriţa-Năsâudă, Ioană Panczel, a făcută perchisiţiune într’o librâriă din Năsăudă şi a confiscată optă esemplare din opulă lui N. Jensuşană: ^Istoria lui Horia*. Cercetarea a constatată, că librăria susţinea relaţiuni cu astfelă de firme românescî, eariuneltescă periculose agitaţiuni în potriva statului ungară.*
Unde şi cari suntă acele librării române, cari a-gitâ în contra statului maghiară? Nu cumva le are »Tri-buna* în catalogul»! ei, să le comunice celoră dela »Pester Lloyd,* căci ei, suntemă siguri, nu voră putea numi nici una?,.. Dar pote că ne înşelămă, daţi-le dar pe faţă!
—0—
In întrunirea literară din Joia trecută a vorbită d. prof. I. G. Panţu despre vechile instituţiun! ale Moldovei, şi d-şora Eugenia Perşenară a cetită o legendă de Carmen Sylva.
—0—
D. Dr. Corneliu Diaconovici din Pesta adresâză că-trâ domnii preşedinţi ai coruriloră vocale române următârea rugare : ,însărcinată de renumitulă învăţată şi scrii-toră italiană, contele Angelo de Gubernatis, să-lă infor-meză detaiată despre starea poporului română din Ungaria în tâte ramurile vieţii publice, aflu de lipsă a reflecta în aceste informaţiunî şi la reuniunile nâstre de arte, şi deosebită la corurile vocale ale plugariloră români. Neavândă la disposiţiune date autentice, rogă pre toţi d-nii preşedinţi ai coruriloră vocale române, să bine-voescă a mă informa pre scurtă despre reuniunile, ce le conducă prin răspunderea următâreloră întrebări: 1. Când s’a constituită corulă? 2. Are reuniunea şi coră mixtă?
3.	Numele şi ocupaţiunea dirigintelui? 4. Arangiâză pro-ducţiuni publice, şi cu ce programă? 5. Momente mai însemnate din istoria corului? Aceste informaţiunt rogă să mi-se trămită mai târifiu până în 8 (20) 1. c., pentrucă eu din parte-mi trebue să termineză lucrările mele încă cu finea lunei curente.* Dr. Corneliu Diaconovici, adresa: Budapesta, Sugârut 45.
—0—
Cele 12 scrisori fonciare rurale române, despre a căroră dispariţiune amă comunicată erî,$pârtă numerile 20,734, 20,796 până la 20,800 inclusivă, 20,855 până la 20,860 inclusivă.
—0—
Cardinalulă primate Simor a ridicată cu suma de
*) Conducătorulă librăriei i spuse d-lui protonotaril că acestă sriere nu este oprită, cu tote acestea nu i-se dede ascultare.
Nr. 49.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
200,000	fl. ună orfelinată cu scopă de a maghiarisâ pe copii de altă limbă Incredinţându-i călugăriţeloră unguresc! Cum vedemă, duşmanii naţionalităţilor!! nemaghiare au turbată cu desăvârşire.
—0—
«Voinţa Naţională* spune că d-na I. Stahl, directărea institutului de domnişore din calea Rahovei, animată de frumose simţiminte cari îi facă onore, a aranjată o serată musicală şi teatrală în folosulă studenţiloră români din Viena, lipsiţi de mţjloce, ce se va da Duminecă, 3 (15) Martie, în localulQ societăţei «Bukarester Turnverein.* De asemenea «L’Indăpendance roumaine* a adunată şi adună o frumosă sumă de bani totă spre acelă scopă.
—0—
Furturile poştale in Ungaria au ajunsă a fi o adevărată calamitate. Ună nou furtă s’a comisă pe drumulă dela Timişdra la Orşova, dispărendă suma de 2000 fl. ce se dase pe poştă în Seghedin.
—0—
Gismarii din Braşovă au primită dela ministerulă de honvedî însărcinarea d’a predă 2500 păreohi de cisme.
------o-------
CORESPONDENŢA PARTICULARA A «GAZ. TRANS.«
Budapesta, 11 Marte a. c.
Impresiuni. — Aniversarea Centenarului morţii lui Horia, Cloşca şi Crişană. — Reforma camerei magnaţi-loră şi prospecte. — piară nou română în Budapesta,
»Viitorulă« în agoniă. — Angelo de Gubernatis, — Fundaţiunea lui Gojdu.
Domnule Redactoră! Impresiunea ce o facă asupra mea evenimentele de aici, mai cu semă, şi în deosebi în ceea ce ne atinge pe noi Românii pe toţi în generală, — potă Zice, şi cu durere o Zică> este una dintre cele mai deprimătăre. Este fărte tristă, D-le Redactoră, a vedea cum se facă încercări cu t6tă ocasiu-nea binevenită; pentru răspândirea ideii esclusivismului maghiară. Aici se ţesă tăte planurile, de aici se împartă t6te rolurile în t6te părţile, aşa fncâtă acuşi-acuşi ne treţfimă câte cu-o lovitură nouă, cândă colo, cândă altă undeva. Ca să tacă despre proeederea nu pră amicabilă a guvernului şi a pressei maghiare, amintescă numai a-tâta, că junimea studiosă maghiară de aici, după esem-plulă celei din Cluşiu, încă începe a se infectă de bdla contagiăsă a netoleranţei, aşa încâtă, pentru cei ce cu-născemă relaţiunile actuali, nu va fi mirare, dăcă junimea română pestană, pentru vr’o manifestaţiune orecare câtă de mică de alipire cătră naţionalitatea sa, va întâmpină ceea ce a întâmpinată junimea română din Cluşiu, şi ceea ce în parte amă întâmpinată şi pănă acum. Cu-ragiulă însă şi speranţa în învingerea dreptei nostre cause nu ni-o amă perdută, deşi viitorulă junimei române, din causa persecuţiuniloră de pe tăte terenurile, se presentă în ună colorită sombru şi forte posomorită.
Intre astfelă de împrejurări, Dle Redactoră, este u-şoră de esprimată, că noi ceşti de aici amă fostă siliţi a serbâ Ziua memorabilă a aniversării centenarului morţii durerăse a martiriloră noştri naţionali dela 1785 numai în forulă nostru internă, în acelă sanctuară ală pietăţii omenescî , în care nu p6te străbate forţa crudă nici arbitrulă neînfrânată. Ne amă revocată şi noi în memoriă în acea Zi de tristă suvenire cuvintele scripturei: «Plângă Domne şi mă tân-
guescă..« Apoi din adenculă inimei amă Zisă umbrelor
măreţe: »Eternă fiă amintirea v6stră!«
Vă asigură, Dle Redactoră, că noi ceşti de aici amă simţită o mare îndestulire sufletâscă, când amă ce’ită din preţiosulă <Jiară ce redigiaţî, că poporulă nostru dela sate în frunte cu unii bravi preoţi, nu s’a lăsată a fi dusă în ispită, ci a serbată ici şi colea aşa cum a putută acea iţi de doliu naţională.
După aceste observări generali, permiteţi-mi a vă comunică şi unele detaiurl de pe aici, cari ne atingă mai de aprăpe pe noi Românii.
La desbaterea proiectului despre reforma camerei magnaţiloră, dintre deputaţii români nic* unulă na luată parte. Lucrulă se esplică altcum aşa, că pentru noi aceea lege, dâcâ ar fi fostă croită chiar după principiulă d-lui Irânyi, adoptândă esclusivă numai principiulă de alegere, puţină folosă ne-ar fi adusă; pentru că de legi electorale, cari pre noi Românii în adinsă ne eschidă dela alegere, încă suntemă sătui pănă în gâlă. De altmintrelea cum suntă informată d-lă C. Ti-sza ar fi (ţisă în clubulă liberală, că la denumirea mem-briloră camerei reformate a magnaţiloră, regimulă «va luâ în considerare şi drepturile (sic!) naţionalităţiloră.« Aşa dară ar fi unele prospecte ca şi dintre deputaţii maghiari să între unii şi alţii între magnaţi, dar firesce numai dintre cei mai moderaţi. Pote că unii dintre mameluci îşi voră vede visulă cu ochii! Vederemo! căci multe s’au Zisă şi s’au promisă şi d6mne puţine de totă s’au mai împlinită 1
Scirea despre noulă (ţi ară română cotidiană, pe aici nu este lucru nou. Acesta datâză încă din ju-LmStatea a doua a lunei lui Decernvre din a. tr. Respec-
tivulă tţiară era să iasă dela 1 Ian. v. a. c. şi redacto-rulă lui era să fie o altă persănă, care pe atunci eră omă în stadiu de transiţiune. Programa lui ar fi fostă — celă puţină încâtă mie’rni este cunoscută — mai multă o parafrasă a încercatei programe viitoriste. Dar fiindă că «Viitorulă* s’a continuată şi mai departe, idea a rămasă nerealisată. Acum însă, cândă organulă gu-vernamentaliloră noştri se află în agonia morţii — mâne în conferinţa acţionariloră i se va decide sărtea — mai cu sâmă din causă, că guvernulă are puţină înclinare pentru politica de înfrăţire, idea înfiinţărei unui altă (ţi-ară ârăşi este pusă pe tapetă şi pote, că se va şi rea-lisâ. Vomă vedâ.
Unii dintre cei de aici credă, că înfiinţarea (ţiaru-rului din cestiune ar fi renascerea »Albinei,* său celă puţină realisarea „Moderatoriului,* care era să se înfiinţeze la Aradă cu începutulă an. tr., cândă s’a începută acţiunea frăţietăţii. Atâta este totă ce vă potă comunica, d-le Redactoră, cu acăstă ocasiune din aeâstă materiă.
D-lă Angelo de Gubernatis, cunoscutuîă scrii-toră italiană, în câtă sunt informată, are cea mai bună opiniune de poporulă română şi d-sa în acăstă privinţă s’a emancipată cu totulă de sub influinţa, la care cre-deamă la începută, că va fi espusă în cercurile de aici. Dovădă este despre acâsta între altele şi aceea, că d-sa ş:-a propusă a învăţa limba română, ceea ce, lucru fi-rescă, ca unui Italiană şi limbistă de frunte, nu-i va causa mare greutate. Cu acăstă ocasiune d-lă Angelo de Gubernatis numai câteva Zile va putea petrece în ţinuturi românescî. Insă cu altă ocasiune, care nu este departe, păte în primăvera anului viitoră va veni ăr din Italia, ca să facă studii mai cu deamăruntulă prin ţinuturi românescî, când apoi va trece din Transilvania chiar şi în România. Noi felicitămă pe d-lă Gubernatis, pentru simpaticele sale intenţiunî şi sperămă, că inteliginţa română din tăte părţile i va da sprijinulă necesară pentru adunarea materialului, la opera care voiesce a-o compune.
Pe la mijloculă lunei trecute representanţii funda-ţiunei lui Gojdu au ţinută o şedinţă, în care între altele s’a împlută şi postulă vacantă de esaclorată, alesă fiindă d-lă advocată şi deputată George Serbă, ca fişcală ală fundaţiunei. Cu aceea ocasiune amă avută onăre a vedă în mijloculă nostru şi pre unii ăspeţl din provincii şi din Ardălă, ca d-lă Bologa vice-preşedintele Associaţiunei transilvane şi alţii. Numita fundaţiune a crescută în modă destulă de considerabilă. După bilanţulă dela finea anului 1884 plusulă activeloră fundaţiunei s’a urcată la 553,395 fl. 85 cr. şi pretensiuni în valăre de 34,696 fl. 48 cr., când la anulă 1870 averea fundaţiunei abia a fostă de 93,427 fl. Prin urmare în decursă de 12 anî averea fundaţiunei a crescută cu 489,968 fl. v. a. Gres-câmântă destulă de frumosă! Este speranţă, că preste câţi-va ani, averea fundaţiunei acesteia va trece şi preste ună milionă. Dee Dumnecţeu t Venitulă curată pe anulă curentă 1885 este preliminată cu 36,751 fl. 72 cr., âr suma stîpendieloră pe anulă scol. 1884—85 este preliminată cu 11,650 fl. 44 cr. Nu potă să nu amintescă, d-le Redactoră, că faţă cu acăstă fundaţinne d-lă sep-temviră Ioană cav. de Puşcariu are ună merită deosebită, căci d-sa a lucrată ca fundaţiunea să crăscă aşa de frumosă.
Şi acum, d-le Redactoră, permiteţi-mi să termineză. Cu ocasiunea cea mai deaprope amă să vă mai scriu încă şi altele, rugându-vă ca, dăcă le veţi află demne, să le daţi locă în preţuitulă Ziară ce redigiaţî. I. de P-
-----O ——
Reuniunea de maghiarisare din Cluşiu.
Rele auspicii pentru fanaticii din Cluşiu! Nu-i destulă că s’a amânată adunarea de constituire, mai trebue însă să facă trista esperienţă că, afară de «năoşii* Maghiari din Braşovă, numai în Gyergyo-Sân-Miclăuşă s’au mai găsită câţiva .patrioţi* să înfiinţeze filiale. Dămă astăzi cititoriloră noştri apelulă »patrioţiloră « din Cluşiă prin care totă ei de cătră pădure strigă că naţionalităţile îi ameninţă cu desnaţionalisare. Atragemă deci atenţiunea Româniloră asupra slăbiciunii morale ce simtă că o posedă adversarii noştrii şi pe care destulă de clară şi-o esprimă prin următorulă apelă:
»E faptă de toţi cunoscută că o parte a cărtura-riloră naţionalităţilorfi ce ne împresdră, în timpulă din urmă a îndreptată ună atacă sistematică în contra a totă ce e maghiară în acăstă patriă. Societatea năstră a suferită multă vreme acestă atacă provocătoră cu o linişte fără esemplu a unei consciinţe nobile în credinţa, că acum va înceta. Cu părere de rău însă a trebui‘ă sâ esperiămă că în locă de a se linişti, g6na furiosă a crescută într’ună modă care vatămă adencă pănă chiar şi consciinţa cea mai moderată.
»In astfelă de împrejurări societatea maghiară a a-cestei părţi a patriei e nevoiă a apela la apărarea de sine, la care instinctulă de conservare avisâză şi pe cea mai mică fiinţă simţităre.
•Suntemă firmă convinşi că în astfelă de împrejurăr apărarea păte avea efectă şi succesă numai prelângă o constituire cum se cuvine. Pornindă din acăstă con-vincţiune, nu se mai păte amâna constituirea unei reuniuni de cultură maghiare ardelene, a cărei adunare de constituire comisiunea preliminară a fixat’o în oraşulă nostru pe Ziua de 12 Aprilie.
«In acestă (}i, mică şi mare ală societăţii maghiare fie-eare membru cu consciinţă de sine, bărbată şi femee să se ridice din indiferenţa contemplativă de pănă acum şi să să apuce de marea operă a proprie apărări. Să creeze reuniunea maghiară publică de cultură, se scuture prin ea ca şi cu ună nou strigătă de »Susă Maghiare!* elementele naţionale încă îndărătnice şi să pună o puternică stavilă pustiirii posesiunii maghiare, limbii maghiare şi caractereloră nobile magkiare străbune din Ardeală.
>In speranţă că.... vei binevoi a te alătura nouă
cu cunoscutulă d-tale patriotismă şi că vei luâ parte activă la acăstă lucrare mântuităre de patriă ce are să biruiască cu armele culturale, avemă onăre a te învita la amintita adunare pe 12 Aprile.
Din şedinţa comisiunii pregătităre ţinută în Cluşiu la 6 Martie 1885. Dr. Ludovik Felmâry, preşedinte.
Ca să scie fiecare română că duşmaniloră noştri nu le e atâta de a răspândi cultura loră cu care atâtă de multă se îngâmfă, seu de a’şî apăra naţionalitatea loră, reproducemă §. 2 din proiectulă de statute ale re-uniunei:
«Scopulă reuniunei este desvoltarea patriotismului în părţile ardelene prin cultura direcţiunei naţionale.*
Ce ridiculă! N’au fostă în stare Maghiarii se aibă o capitală ungurăscă după atâtea sute de ani, necum să împinteneze întregă Ardâlulă!
----O-------
Mulţămitâ pnblicA.
Subscrisulă, în numele întregei comune bisericesc! din Sălciva inf., esprimă prin aceste rânduri pră stimatului domnfi Simeonă Iosifă şi consoţiloră, proprietară în opidulă Trăscău şi arendatoră de spirituâse în comuna Sălciva inf., pentru crucea din argintă de China în va-I6re de 5 fl. 45 cr. v. a., ce ne-a donat’o bisericei năs-tre pentru, care binefacere şi în semnă de recunoscinţă li se aduce acăstă mulţumită publică.
Sălciva-inf. la 26 Februariu 1885.
Iosifu Haţeganu,
parochâ gr. catolicii.
----O-------
DIVERSE.
Scumpetea vieţei la New-York. — La New-York, viăţa este fărte scumpă, fică câteva preţuri cari dau o ideă în acăstă privinţă: Pentru o casă de burgheză modestă se plătesce ca chiriă 10,000—15,000 franci pe ană; pentru ună aparfamentă, în aşa numitele «marile ca-sărmî,* clădite acum decurândă, se plătesce 5,000—10,000 franci pe ană O familiă modestă găsesce cu greu a închiria o casă pentru suma de 2,500 franci.... Ună de-jună într’ună birtă, compusă dintr’o bucăţică de friptură, puţină vină prosfă şi o căşcă de cafea forte rea, costă 7—8 fr. Carnea costă la New-York îndoită de ceea ce costă la Londra; o livră de muşchi costă 6 franci. Câtă pentru bacşişuri, ele sunt mai mari decâtă se pote crede. Pentru a avea o căşcă de cafea său a ţi se a-duce cişmele, trebue a da chelnărului 1 fr. 25 c., dăcă nu, eşti rău servită şi treci ca ună omă «rău crescută* în ochii chelnărului. Nu este cuartieră în care să poţi scăpa d’a nu fi astfelă jefuită. La Brooklyn viăţa costă ca şi la New-York.
* *
*
Intre untt beiu şi unti non profeţii musulmană. — Ună nou profetă musulmană se lăuda că nu este Dumnezeu, ci Moise fiulă lui Amran. Beiulă, au^indă despre manoperile lui, îlă chiămâ pentru a’lă întreba. — Cine eşti tu? îi Zise elă. — Suntă Moise trămisulă lui DZeu.
—	Forte bine! Ş’acestă ciomagă pe care îlă ţîi în mână este de sigură acela pe care Pai schimbată în şărpe? —
— Neapărată! — Ei bine, fă acăstă minune. — Cu plăcere, dăr este trebuinţă ca tu să faci pe Faraonă şi să Z>c* ca densulă: «Suntă DumneZeulă vostru, Atotputernică.* Beiulă se dete înapoi înaintea acestoră cuvinte, şi dete drumulă profetului.
♦
* *
0 distracţinne. — Ducele de Proto di Maddaloni este omulă celă mai distrasă din tătă Italia. In trecutele Zile sosindă la Roma a trasă la otelă de Roma şi a eşită a doua Zi dis de diminăţă ca să facă o preumblare, ^e piazza di Colona se intâlnesce c’o dămnă cunoscută ui, care trecea în trăsura ei; se grăbesce s’o salute şi numai atunci bagă de sămă că uitase a’şî lua pălăria şi că eşise în scufia de năpte.
Editoră: Iacobă Mureşiami.
Redactoră responsabilă: Dr, Anre’tt Ynreşianu
Nr. 49.
GAZETA TRANSILVANIEI
1885.
Curmal* la bnraa de Vlena
din 12 Martie st. n. 1885.
Rentă de aură 4°/0 • • • 98.95 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 95 95 împrumutul^ căiloră ferate
ungare...............147.75
Amortisarea datoriei căilor tt ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 99.— Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 123 25 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 110.75 Bonuri rurale ungare . . 102.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C2.75 Bonuri rurale Banat-Ti-
miştl.................102. -
Bonuri cu cl. de sortarel02.— Bonuri rurale transilvane 102.—
Bonuri croato-slavone . . 102.— Despăgubire p. dijma de
vină ung................—.—
Imprumutulfl cu premiu
ung......................119.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 119.25 Renta de hărtiă austriacă 83.45 Renta de arg. austr. . .	83.90
Renta de aură austr. . . 108 95 Losurile din 1860	. . . 139 80
Acţiunile băncel austro-
ungare..................866.—
Act. băncel de credită ung. 310 25 Act. băncel de credită austr. 301.30 Argintulfi —. — Galbinl
împărătesei............... 5.81
Napoleon-d’ori.............9.85Vj
Mărci 100 împ. germ. . . 60.55 Londra 10 Livres sterlinge 124,35
Bursa de Bucurescî.
Cota oficială dela 27 Februariu st. v. 1884.
Renta română (5%). . . .	Cump. 92	vând
Renta rom. amort. (5%) . .	94	—
» convert. (6%) . .	100	—
împr. oraş. Buc. (20 fr.) . .	32	—
Credit fonc. rural (7%) . .	99V*	—
„ (S°/o) • •	85V*	—
» » urban(7°/0) . .	96x/a	—
» • , (6%) . .	91 Vi	—
■ , » (5»/o) • •	83V*	—
Banca naţională a României	1195	—
Ac. de asig. Dacia-Rom. . .	290	—
« » » Naţională . .	210	—
Aură		12.40°/o	—
Bancnote austriace contra aură —
Cursulu pieţei Braşov
dio 13 Martie st. n. 1885.
Bancnote românesc! .... Gump. 8.80 Vând. 8.84
Argint românesc................... »	875	*	8.80
Napoleon-d’ori.................... »	9.78	»	9.80
Lire turcesc!..................... »	11.—	»	11.04
Imperial!......................... »	10.—	»	10.02
Galben! ....	  »	5.70	»	5.76
Scrisurile fonc. »Albina* . .	»	100.50	»	101.—
Ruble Rusesc!..................... »	127.—	,	128.Va
Discontulă	»	. . . 7—10 °/0 pe ană.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei “ se potfl cumpăra în tntunge-’ ria lui I. CSross.
Anunţămti acelorfl onoraţi cetitori, cari vorfl binevoi a se abona la foia nostră de aici încolo, că avemii încă în reservă numeri dela începutultl anului 1885 prin urmare potfl se aibă colecţiunea completă.	Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei/*
Abonamente la „Gazeta Transilvaniei* se potfl face la 1 şi 15 ale fie-cărei luni.
Administr. „Gaz. Trans.*
Bole secrete
le vindeci! pe basa celei mai nouă constatări ale sciinţei, chiar şi caşurile cele mai desperate fără ca cineva să fie împiedecată dela lucrulu său. Asemenea vindecă urmările rele ale păcateloril tinereţei (onania), slăbiciune de nervi şi impotenţa. Mare discreţiune. Ne rugăm u pentru descrierea completă a bălei.
Dr. Bella,
membru ală mai multoră societăţi scienţifice etc.
6.	Place de la Nation, 6. — PARIS.
De observata.
Cei ce suferă de spasmuri, de cârcei şi de nervi găsescă ajutoră sigură prin metoda mea. Onorariele se dau după ce se voră observa succese. S’au vindecată sute de 6meni.
Pro/. Dr. Albert,
distinsă, pentru deosebitele succese, de cătră societatea scienţifică trancesă cu marea medaliil de aurii cl. I.
6. Place du Trone, PARIS.
Epilepsia.
Tractarea în scrisă.
Mersultl trenurilorfl
pe inia Predealii-Budapesta şi pe linia Tefuşfi-Aradu-Budapesta a călei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealii-Budapesta						Budapesta—		-JPredealu		
		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă	Trenă
		accelerat	de	omnibus	de		de	omnibns	accelerat	omnibus
			persone		persone		persone			
									i	
Bucuresel		7.15	—	—	—	Viena	8.25	8.35	3.30	8.00
Predeal*		1.09	—	—	9.50	Budapesta	8.00	6.55	9.45	2.47
Timişti		1.33	—	—	10.15	Szolnok	11.24	10.55	12.18	6.36
Braşovă Feldidra	( (	2.06	—	—	10.50	P. Ladâny Oradea mare ^	2.01	2.04	1.59 3.20	10.09
		2.16	6.30	5.45			4.11	5.13		
		2.44	7.09	6.28			4.21	9.37	3.25	
Apatia		3.03	7.41	7.07		Vârad-Velencze	4.29	9.45	—	
Agostonfalva		3.18	8.09	7.42		Fugyi-Vâsârhely	4.40	9.59	—	
Homorodu		3.51	8.53	8.51		Mezo-Telegd	5.02	10.28	3.56	
Haşfaleu Sigliiş6ra		4.51	10.18	10.52		R6v	5.46	11.41	4.31	
		5.11	10.55	11.56		Bratca	6.09	12.15	—	
Elisabetopole		5.39	11.36	12.43		Buda	6.28	12.48	5.28	
Mediaşă		6.00	12.11	1.23		Giucia	6.52	1.48		
Copsa mică		6.29	12.35	2.07		Huiedin	7.32	3.21	6.01	
Micăsasa		—	12.54	2.27		Stana	7.51	3.54	—	
Blaşiu		7.02	1.29	3.06		Aghiriş	8.12	4.34	—	
Cvăciunelti		—	1.45	3.22		GhirbSu	8.24	4.52	—	
Teiuşfi		7.38	2.26	4.15		Nedeşdu	8.38	5.11	—	
Aiudti		7.55	2.48	4.44		Clnşin |	8.57	5.40	7.08	
Vinţulti de sustl		—	3.12	5.10			9.23	6.00	7.18	
Ui6ra		—	3.19	5.19		Apahida	9.50	6.29	—	
Cncerdea		8.24	3.36	5.47		Ghiriş	11.15	8.14	8.29	
Ghirisă		8.48	4.10	6.38		Cncerdea	12.04	9.49	8.53	
Apahida	( (	—	5.39	8.51	,	Ui6ra	12.12	9.58	—	
Cluşiu		10.08	559	9.18		Vinţulti de susfl	12.19	10.07 10.42	—	
		10.18	6.28	8.00		Aiudd	12.45		9.17	
Nedeşdu		—	6.54	8.S4		Teiuştt	1.15	11.32	9.40	
GhirbSu		—	7.10	8.59		CrăciunelQ	1.44	12.03	—	
Aghiriştt		—	7.25	9.35		Blaştt	2.00	12.24	10.12	
Stana		—	7.49	10.16		Micăsasa	2.34	12.43	—	
Huiedind		11.33	8.11	11.04		Cop şa mică	2,52	1.22	10.45	
Ciuda		12.06	8.52	12.17		MecUaşti	3.27	2.24	11.07	
Buda		—	9.11	12.47		Elisabetopole	4.01	3.08	11.29	
Bratca		—	9.29	1.21		Sigişdra	4.50	4.17	12.15	
R4v		12.25	9.52	2.05		Haşfaleu	5.08	4.5 î	12.30	
Mezd-Telegd		1.11	10.27	3.08		Homorod	6.-47	7.07	1.32	
Fugyi-V âsârhely		—	10.46	3.39		Agostonfalva	7.36	8.10	2.04	
Vârad-Velinţe		—	10.56	3.55		Apatia	8.09	8.46	2.24	
Oradia-mare	(	1.49	11.04	4.06		Feldiora	8.41	9.20	2.44	
	(	1.54	11.14	7.30		Braşovă ^	9.20	10.15	3.15	
P. Ladâny		3.14	1.47	11.05			—	6.00	3.25	
Szolnok		5.10	4.40	2.37		Timişti	—	6.57	4.03 4.28	
Buda-pesta		7.30	7.44	6/40		Predeal*	—	7.32		
Yiena		2.00	6.20	2.00		Bucuresel	—	—	10.25	
										
Nota: Orele de n6pte sunttl cele dintre liniile gr6se.
Tcitişft-Aradik-Budapesiia				Budapesta-Aradîk-TeiuşA.,		
	Trenu de persone	Trenă omnibus	Trenă omnibus		Treuu do persone 8.25	Trenă omnibus
Teiuşfi Alba-Iulia Vinţulă de jos* Şibotă Orăştia Simeria (Piski) Deva Branicîca Ilia Gurasada Zam Soborşin Bărzova Conopă Radna-Lipova Paulişă Gyorok Glogovaţă Aradfi | Szolnok Budapesta		9.50 10.42 11.09 11.43 12.13 1.22 1.48 2.21 2.54 3.09 3.48 4.37 5.30 5.58		Viena Budapesta Szolnok / Arad A J Glogovaţ* Gyorok Pauliş* Radna-Lipova Conop* Bârzova Soborşin Zam Gurasada Ilia Branicîca Deva Simeria (Piski) Orăştiă Şibot* Vinţulti de jos* Alba-Iulia Teiuşft		8.35
	2.39 3.40 4.04 4.35 5.02 5.44		8.20 9.10			
					8.00 11.14 3.35 4.00 4.16 4.47 5.02 5.25 5.57 6.18 7.11 7.48 8.22 8.40 9.02 9.32 10.12 10.47 11.14 11.46 12.21 12.53	6.55 12.28 5.30 6.20 6.39 7.19 7.39 8.11 8.49 9.18 10.27 11.18 11.57 12.27 12.57 1.45 2.58 3.46 4.20 5.06
	6.05 6.34 7.01 7.15 7.49 8.32 9.19 9.40 10.16 10.32 10.48 11.17 12.32 12.00 4.00					
		6.38 6.56 7.15 7.48 8.05 8.45 2.10	8.24 8.41 9.01 9.30 9.45			
			6.10 7.27			
	7.44	6.40				6.15 7.00
Viena	6.20					
Aradft-Timîşdra				Simeria (Piski) Petroşeni		
	Trenă	Trenă de			Trenă	
	omnibuB	persdne			omnibns	
Aradft	6.00	12.30		Simeria	3.08	
Aradul* nou	6.26	12.54		Streiu	3.45	
Nâmeth-Sâgh	6.51	1.19		Haţeg*	4.33	
Vinga	7.28	1.50		Pui	5.19	
Orczifalva	7.49	2.12		Crivadia	6.05	
Merczifalva	8.09	2.30		Baniţa	6.43	
Timişdra	8.58	3.15		I* etroşenl	7.00	
Timişdra-Aradft				Petroşeni—Simeria (Piski)		
	Trenă de	Trenă			Trenă	
	persone	omnibus			omnibus	
Timişdra	12.25	5.00		Petroşeni	8.56	
Merczifalva	1.16	5.56		Baniţa	9.37	
Orczifalva	1.34	6.16		Crivadia	10.09	
Vinga	2.04	6.50		Pui	10.48	
Nemeth-Sâgh	2.25	7.11		Haţeg*	11.26	
Aradul* nou	2.54	7.44		Streiu	12.06	
Arad*	3.10	8 00		Simeria	12.37	
Tipografia ALEXI, Braşovă.